PREGATIRE PENTRU EXAMENUL DE ACCES STAGIU -CECCAR

DOCTRINA ȘI DEONTOLOGIA PROFESIEI Mirela Paunescu

CONTABILE, AUDIT ACCA, MBA, PhD
2020
CATEVA CUVINTE DESPRE EXAMEN
Invatati!
Rezolvati cat mai multe exemple din cartile recomandate (nu
doar cititi, rezolvati, unde se poate cu creionul pe hartie)
Nu va panicati, daca ati citit bibliografia si ati exersat –
aveti sanse mari de a trece
Scrieti INTELIGIBIL
Incercati sa raspundeti la toate intrebarile
Impartiti-va timpul pe subiecte si incercati sa nu il depasiti
Separati raspunsurile date la intrebari si subpuncte distincte
V-ati blocat? Lasati spatiu si abordati urmatorul subiect
Marcati ideile din raspunsul dvoastra. Fiti concisi
DOCTRINA ȘI DEONTOLOGIA
PROFESIEI CONTABILE
TEMATICA - DOCTRINA ȘI DEONTOLOGIA PROFESIEI
CONTABILE 1
I. Profesia contabilă: definiție, concept și structură
• Delimitarea profesiei contabile de alte profesii
• Activitățile componente ale profesiei contabile
II. Reglementarea profesiei contabile
• Necesitatea reglementării profesiei contabile
• Necesitatea și rolul organismelor profesionale.
• Reglementarea profesiei contabile la nivel internațional
• Reglementarea profesiei contabile în România ₋
III. Organizarea și funcționarea CECCAR
TEMATICA - DOCTRINA ȘI DEONTOLOGIA PROFESIEI
CONTABILE 2
IV. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei şi pentru apărarea interesului public
V. Etica în profesia contabilă
• Necesitatea studierii aspectelor doctrinare şi de etică în profesia contabilă
• Etica în profesie – elemente conceptuale

VI. Codul etic internațional pentru profesioniștii contabili (inclusiv Standardele Internaționale
privind Independența)
• Principiile fundamentale ale profesiei contabile și cadrul general conceptual
• Independența
• Conflicte la adresa principiilor fundamentale și a independenței
CONTABILUL SI INTERESUL PUBLIC
O caracteristică distinctivă a profesiei contabile este asumarea responsabilității de a acționa
în interesul public.
Responsabilitatea profesionistului contabil nu se limitează doar la satisfacerea nevoilor unui
client individual sau organizației angajatoare.
DE CE TREBUIE REGLEMENTATĂ PROFESIA
CONTABILĂ?
În timp ce membrii individuali ai profesiei contabile au obligația de a servi interesul public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifică și un rol esențial care se regăsesc în
cele trei obiective fundamentale ale acestora:
– educația – asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor lor;
– etica – comportamentul deontologic al membrilor lor;
– calitatea – certificarea calității serviciilor oferite de membrii lor.
Reglementarea profesiei contabile asigură într-o mare măsură protejarea interesului public.
ÎN CE CONSTĂ REGLEMENTAREA PROFESIEI
CONTABILE?
Reglementarea profesiei contabile acoperă următoarele domenii:
– cerințele de acces și certificarea sau autorizarea;
– cerințele referitoare la educația continuă;
– monitorizarea comportamentului profesioniștilor contabili;
– standardele profesionale și etice pe care trebuie să le respecte profesioniștii contabili;
– sistemele și procedurile disciplinare pentru sancționarea diverselor abateri.
REGLEMENTAREA PROFESIEI CONTABILE LA NIVEL
INTERNATIONAL - IFAC
Federația Internațională a Contabililor (IFAC) este organizația globală a profesiei contabile,
care acoperă toate sectoarele și specializările profesiei: contabilitate de afaceri, consultanță
fiscală, audit, tehnologia informației, insolvabilitate şi altele.
Cuprinde peste 175 de organisme din peste 130 de țări și mai mult de 3 milioane de
profesioniști, aceștia fiind supuși permanent unui proces de monitorizare în vederea asigurării
de servicii de înaltă calitate în domeniul contabilității și auditului financiar.
IFAC s-a implicat și continuă să se implice la nivel internațional în standardele de educație și
de reglementare a profesiei contabile.
Misiunea IFAC este „de a servi interesul public prin: contribuirea la elaborarea, adoptarea și
implementarea unor standarde și îndrumări internaționale de înaltă calitate; contribuirea la
dezvoltarea unor organizații profesionale contabile și a unor firme de contabilitate puternice,
precum și a unor practici de înaltă calitate pentru profesioniștii contabili; promovarea valorii
profesioniștilor contabili din întreaga lume; susținerea problemelor de interes public în care
experiența profesiei contabile este cea mai relevantă”.
PROFESIA CONTABILA SI INTERESUL PUBLIC
IFAC defineşte interesul public ca fiind beneficiile nete generate pentru întreaga societate şi rigorile
procedurale angajate în numele acesteia, în relaţie cu orice acţiune, decizie sau politică.
Cine este „publicul”?
Investitorii, părțile interesate şi proprietarii instituţiilor publice şi private.
Consumatorii şi furnizorii
Contribuabilii, electoratele şi cetăţenii
Care sunt „interesele” publicului?
„Interesele” reprezintă toate lucrurile care au o valoare pentru indivizi şi societate. Acestea includ
drepturile şi beneficiile (inclusiv drepturile de proprietate), accesul la guvernare, libertăţile economice şi
puterea politică. Profesia contabilă ajută la realizarea anumitor interese ale societăţii, multe dintre
acestea având natură economică şi fiind legate de gestionarea eficientă a resurselor

Documente de pozitie IFAC: https://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2018/06/PPP-5-doc-de-poztie-IFAC.pdf

INTERESELE PUBLICULUI
o certitudine economică sporită pe piaţă şi în cadrul infrastructurii financiare (de exemplu, sectorul
bancar, asigurări, firme de investiţii etc.);
o raportare financiară şi nefinanciară sănătoasă şi utilă în procesul decizional pentru părţile interesate,
investitori şi toate părţile de pe piaţă afectate (direct sau indirect) de această raportare;
un nivel ridicat de comparabilitate a raportării financiare şi nefinanciare şi a auditului între diferite
jurisdicţii;
un proces decizional şi informaţii financiare şi nefinanciare transparente şi sănătoase din partea
guvernelor şi organizaţiilor din sectorul public către părţile lor interesate;
o guvernare corporativă şi o gestiune financiară sănătoase în organizaţiile din sectoarele public şi
privat; și
o eficienţă sporită (adică, mai puţin costisitoare) şi/sau reducerea diminuării resurselor naturale în
producţia de bunuri şi servicii, sporind astfel bunăstarea societăţii printr-o disponibilitate şi accesibilitate
mai mare a resurselor.

Documente de pozitie IFAC: https://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2018/06/PPP-5-doc-de-poztie-IFAC.pdf

RESPONSABILITĂŢILE CONTABILILOR ŞI ALE PROFESIEI
CONTABILE CARE ACŢIONEAZĂ ÎN INTERESUL PUBLIC
Contabilii şi profesia contabilă joacă un rol central în realizarea intereselor publice enumerate
mai sus.
Profesioniştii contabili individuali trebuie:
să furnizeze o raportare financiară, nefinanciară şi guvernamentală sănătoasă
părţilor interesate, investitorilor, contribuabililor şi tuturor părţilor de pe piaţă care
sunt afectate direct sau indirect de raportarea financiară de la toate organizaţiile,
din toate sectoarele şi de toate dimensiunile, inclusiv instituţiile din sectorul public; și
să asigure o comunicare onestă şi eficientă cu părţile (de exemplu, consilii, părţi
interesate, conducere şi alte persoane) care au o legătură directă sau indirectă cu
procesele de guvernare corporativă pentru care răspund.

Documente de pozitie IFAC: https://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2018/06/PPP-5-doc-de-poztie-IFAC.pdf

REGLEMENTAREA PROFESIEI CONTABILE IN ROMANIA -
CECCAR
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este organismul profesional
care gestionează profesia contabilă din ţara noastră și funcționează în baza Ordonanței
Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor
autorizaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 162/2017 privind
auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi
de modificare a unor acte normative fiind ultima care a modificat și completat această
ordonanță.
Este persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili,
contabilii autorizaţi, societăţile de expertiză şi societăţile de contabilitate.
CARE SUNT, POTRIVIT LEGII, ATRIBUȚIILE
CECCAR?
1. organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului și susținerea examenului de aptitudini pentru
accesul la profesiile de expert contabil și de contabil autorizat;
2. organizează evidența experților contabili, a contabililor autorizați și a societăților de profil, prin
înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
3. asigură buna desfășurare a activității experților contabili, a contabililor autorizați și a societăților de
contabilitate și/sau de expertiză contabilă;
4. elaborează și publică normele privind activitatea profesională și conduita etică a experților contabili și a
contabililor autorizați și ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;
5. sprijină formarea și dezvoltarea profesională prin programe de formare și dezvoltare profesională
adecvate;
6. apără prestigiul și independența profesională a membrilor săi în raporturile cu autoritățile publice,
organismele specializate, alte persoane juridice și fizice din țară și din străinătate și organismele
profesionale din străinătate;
7. colaborează cu asociațiile profesionale de profil din țară și din străinătate;
8. alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.
CE POATE FACE UN EXPERT CONTABIL? 1
•organizarea, conducerea, ținerea, verificarea și supravegherea contabilității, întocmirea și semnarea
situațiilor financiare și executarea de lucrări cu caracter fiscal, respectiv calculul impozitelor, taxelor și
contribuțiilor, întocmirea și depunerea de declarații fiscale și asigurarea reprezentării clientului în relația
cu autoritățile fiscale, ca parte a unui contract de prestări de servicii în domeniul contabilității;
•acordarea de asistență de specialitate privind organizarea și ținerea contabilității;
•efectuarea de analize și evaluări economico-financiare în scop financiar-contabil, altele decât cele
definite prin OG nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, cu modificările și
completările ulterioare, și care nu se concretizează într-un raport de evaluare întocmit potrivit
standardelor de evaluare adoptate de ANEVAR;
•efectuarea de expertize financiar-contabile, inclusiv cu componentă fiscală, dispuse de organele
judiciare sau solicitate de persoanele fizice ori juridice în condițiile prevăzute de lege și de
reglementările CECCAR;
CE POATE FACE UN EXPERT CONTABIL? 2
•executarea altor lucrări cu caracter financiar-contabil, inclusiv activități de evidență electronică a
personalului, de salarizare, de organizare administrativă și informatică, certificare de informații, date și
documente;
•Îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în mandatul de cenzor și de mandatar financiar;
•acordarea de asistență de specialitate necesară pentru înființarea și reorganizarea societăților;
•asigurarea managementului financiar-contabil și al performanței economice;
•asigurarea controlului intern de gestiune și managementului riscurilor persoanelor juridice;
•acordarea de consultanță în gestiunea financiară și în contabilitate, prestarea de servicii specifice
contabilității manageriale și raportării integrate;
•efectuarea pentru persoanele fizice şi juridice de servicii profesionale care presupun cunoştinţe privind
activităţile prevăzute mai sus.
ÎN CE CONSTAU NECESITATEA ȘI ROLUL UNUI COD
ETIC AL PROFESIEI CONTABILE?
Un cod de conduită este în general definit de profesioniști ca un ansamblu de principii
profesionale de etică ce reglementează exercitarea profesională a unor activități.
Un cod de etică trebuie să includă regulile privind condițiile de exercitare a activităților
profesioniștilor ca norme deontologice menite să garanteze în mod deosebit independența, si
respectarea unor principii. Codul etic contribuie la întărirea rolului pe care profesionistul
contabil îl joacă în interesul public.
Stabilirea de principii și reguli etice și monitorizarea însușirii și respectării lor de către toți
profesioniștii contabili constituie unele dintre atribuțiile de bază ale organismului profesional
din care fac parte aceștia.
CODUL ETIC
1. Principiile fundamentale
2. Amenintari la adresa principiilor
fundamentale
3. Masuri de siguranta
4. Independenta
5. Conflicte privind independenta

18
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE
Integritate • trebuie să fie sincer şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri

• trebuie să fie imparţial, să nu se afle în conflict de interese sau sub

Obiectivitate influenţe nedorite ale altor părţi, care să prevaleze asupra
raţionamentului profesional sau de afaceri

Competenţa • trebuie să își menţină cunoştinţele şi aptitudinile pentru a se asigura că un client

primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din
profesională şi practică, legislaţie şi tehnică și sa acţioneze în conformitate cu standardele
atenţia cuvenită tehnice şi profesionale aplicabile
• trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor primite ca urmare a relaţiilor
profesionale şi de afaceri, nu trebuie să divulge astfel de informaţii către terți fără o
Confidenţialitate autorizare adecvată, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie
legală/profesională de a dezvălui aceste informaţii, şi nici să folosească aceste informaţii
în avantajul său personal

Conduita • trebuie să respecte legile şi reglementările relevante şi să evite orice

profesionala acţiune care discreditează profesia
19
 AMENINTARI LA ADRESA PRINCIPIILOR
FUNDAMENTALE
Ameninţarea generată de interesul propriu - ameninţarea conform căreia interesul financiar sau alt gen de interes va
influența într-un mod inadecvat raționamentul sau conduita profesionistului contabil;

Amenințarea generată de auto-revizuire - amenințarea conform căreia un profesionist contabil nu evaluează în mod adecvat
rezultatele unui raționament precedent sau ale unui serviciu efectuat de profesionistul contabil sau de către altă persoană din cadrul
firmei profesionistului contabil sau din cadrul organizației angajatoare, evaluare pe baza căreia va dezvolta un raționament ca parte
integrantă din procesul de furnizare a unui serviciu curent;

Ameninţarea generată de reprezentare – amenințarea care constă în faptul că un profesionist contabil va promova poziția
unui client sau a unui angajator, astfel încât obiectivitatea profesionistului contabil este compromisă;

Ameninţarea generată de familiaritate – amenințarea creată de legăturile apropiate sau îndelungate cu angajatorul sau
clientul, profesionistul contabil fiind astfel simpatizant al intereselor acestora sau având tendința să accepte rezultatele muncii
acestora; şi
Ameninţarea generată de intimidare – amenințarea conform căreia un profesionist contabil poate fi împiedicat să acţioneze
obiectiv datorită unor presiuni reale sau percepute, inclusiv din cauza încercărilor de exercitare a unei influențe nedorite
asupra profesionistului contabil.
20
 CONFLICTE LA ADRESA
Identificarea
amenințărilor la adresa
PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE
independenței;
(SI A INDEPENDENTEI)

Evaluarea importanţei
amenințărilor
identificate; şi

Aplicarea măsurilor de
protecție, atunci când
este necesar, pentru a
le elimina sau pentru a
le reduce la un nivel
acceptabil.

21
MASURI DE PROTECTIE
Măsuri de protecţie create de
profesie, legislaţie sau reglementări
• Cerinţe educaţionale, de formare şi
experienţă pentru accesul la profesie
• Cerinţe de dezvoltare profesională
continuă
• Reglementări referitoare la guvernanţa
corporativă
• Standarde profesionale
• Proceduri profesionale sau de
monitorizare a reglementărilor şi
proceduri disciplinare
• Revizuirea externă a rapoartelor,
rezultatelor, comunicărilor sau
informaţiilor prezentate de un
profesionist contabil, de către o terţă
parte împuternicită prin lege
Măsuri de protecţie la nivelul firmei,
aferente mediului de lucru,
Conducerea firmei insistă asupra
importanţei conformităţii cu principiile
fundamentale si arată că se așteaptă ca
membrii echipei de asigurare să
acționeze în interes public.
Politici şi proceduri de implementare şi
monitorizare a controlului calității
misiunilor.
Politici şi proceduri interne documentate
care prevăd conformitatea cu principiile
fundamentale.
Politici şi proceduri care vor permite
identificarea intereselor şi relaţiilor
dintre firmă sau membrii echipelor de
misiune şi clienţi.
ETC
Măsurile de protecţie specifice misiunii
aferente mediului de lucru
Desemnarea unui profesionist contabil
care nu a fost implicat în serviciile de
non-asigurare pentru a revizui
activitatea de non-asigurare prestată
sau pentru a oferi asistenţa necesară.
Desemnarea unui profesionist contabil
care nu a fost membru al echipei de
asigurare pentru a revizui activitatea de
asigurare prestată sau pentru a oferi
asistenţa necesară.
Consultarea unei terţe părţi
independente, precum un comitet
independent de directori, un organism
profesional de reglementare sau un alt
profesionist contabil.
Discutarea problemelor de etică cu
persoanele responsabile cu guvernanţa
clientului.
ETC
22
RATIONAMENTUL SI SCEPTICISMUL PROFESIONAL
Rationamentul profesional – constă în aplicarea pregătirii relevante, cunoștințelor,
aptitudinilor și experienței profesionale proporțional cu faptele și circumstanțele,
inclusiv natura și domeniul de aplicare al activităților profesionale specifice, și
interesele și relațiile implicate. În legătură cu desfășurarea activității profesionale,
exercitarea raționamentului profesional este impusă atunci când profesionistul
contabil pune în aplicare cadrul general conceptual pentru a lua decizii informate
referitoare la căile de acțiune disponibile și pentru a determina dacă astfel de
decizii sunt adecvate circumstanțelor.
Scepticismul profesional – O atitudine care include o gândire rezervată,
fiind atent la conditii care ar putea indica o posibilă denaturare
datorată fraudei sau erorii şi o evaluare critică a probelor de audit.
CONFLICTE DE INTERESE
Un conflict de interese creează amenințări la adresa conformității cu principiul obiectivității și
ar putea crea amenințări la adresa conformității cu alte principii fundamentale. Astfel de
amenințări ar putea apărea atunci când:
(a) Un profesionist contabil desfășoară o activitate profesională legată de o anumită
problemă pentru două sau mai multe părți ale căror interese în ceea ce privește problema
respectivă sunt în conflict; sau
(b) Interesul profesionistului contabil în ceea ce privește o anumită problemă și interesele unei
părți pentru care contabilul desfășoară o activitate profesională legată de respectiva
problemă sunt în conflict.

Par 210.2 Codul etic

CERINȚE ETICE CU PRIVIRE LA
AUDITUL STATUTAR
CERINȚE CU PRIVIRE LA AUDITUL STATUTAR
Respectarea principiilor din Codul Etic
+ Independenta
Rationamentul professional
Scepticismul professional

Cerinte sporite in cazul auditului statutar!

INDEPENDENȚA
Independenţa în gândire
Starea mentală care permite exprimarea unei concluzii fără a fi afectată de influenţe care
compromit raţionamentul profesional, permiţându-i astfel unei persoane să acţioneze cu
integritate şi să îşi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional.
Independenţa perceputa
Evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de importante încât o parte terță informată şi
rezonabilă, care, apreciind toate faptele specifice şi circumstanţele relevante, ar concluziona
că integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional ale firmei sau ale unui membru al
echipei de audit au fost compromise.

27
AUDIT
I. FUNDAMENTE CONCEPTUALE PRIVIND AUDITUL
1. Misiuni de audit: scop, obiective, responsabilități
2. Tipologia auditului: audit intern, audit statutar, audit financiar
3. Principiile fundamentale ale eticii profesionale
4. Cerințe etice cu privire la auditul statutar
5. Independența în misiunile de audit
II. COORDONATE FUNDAMENTALE PRIVIND AUDITUL
STATUTAR
1. Scrisoarea de misiune: rol, conținut
2. Planificarea unui audit al situațiilor financiare
3. Documentația de audit: definiție, rol, dosarul de audit
4. Responsabilitățile auditorului privind frauda în cadrul unui audit al situațiilor
financiare
5. Identificarea și evaluarea riscurilor și controlului intern
6. Riscurile în audit
7. Pragul de semnificație în planificarea și desfășurarea unui audit
8. Probe de audit
9. Raportul de audit: rol, structură, tipologia opiniei
III. MISIUNI DE REVIZUIRE ȘI SERVICII CONEXE.
1. Misiuni de revizuire
2. Servicii conexe
3.1. Misiuni de compilare
3.2. Misiuni de efectuare a procedurilor convenite privind informațiile financiare
I. FUNDAMENTE CONCEPTUALE
PRIVIND AUDITUL
1. AUDITUL: CONCEPT, ELEMENTE
FUNDAMENTALE, OBIECTIV
IFAC – STANDARDE EMISE
IESBA Code of Ethics for Professional Accountants
Codul Etic IFAC

International Standard on Quality Control (ISQC) 1

Standardul International de control al Calitatii

Assurance engagements – International Framework for Assurance engagements Non-Assurance

engagements
Misiuni de asigurare Misiuni non-asigurare

Audits and Reviews of Historical Financial Information Other assurance engagements Related Services
Audituri si revizuiri ale informatiilor istorice Alte misiuni de asigurare Servicii conexe

Audits - ISA Reviews - ISREs ISAEs ISRS

MISIUNI DE ASIGURARE
Caracteristici
O relatie tripartida
Subiectul asupra caruia se exprima asigurarea
Probe de audit relevante si suficiente
Criterii adecvate pentru a evalua/masura
subiectul asupra caruia se exprima asigurarea
Un raport scris de asigurare intr-o forma
adecvata
Cel care intocmeste, utilizatorii, cel care da
asigurarea
Situatii financiare intocmire, indicatori financiari
si non-financiari
Probe de audit relevante si suficiente pentru a
putea raporta daca subiectul asupra caruia se
exprima asigurarea nu contine denaturari
semnificative
Pentru situatii financiare – cadrul de raportare
utilizat
Profesionistul (auditor, practician) isi prezinta in
scris concluzia despre subiectul asupra caruia se
exprima asigurarea
MISIUNI DE ASIGURARE ASUPRA INFORMATIILOR ISTORICE
Asigurare rezonabila
• Aici intra auditul care ofera cel
mai mare nivel de asigurare
• Auditorul isi exprima opinia de o
maniera pozitiva
• Probe de audit relevante si
suficiente
• Exemplu: Audit
Asigurare limitata
• Aici intra misiunile de revizuire, o
alternative din ce in ce mai
raspandita la audit
• Auditorul/practicianul isi exprima
concluzia de o maniera negative
• Probe de audit relevante si
suficiente dar mai putine decat
pentru un audit
• Exemplu: Revizuire
TIPURI DE ASIGURARE
Pozitiva (rezonabila)
• In opinia noastra, situatiile financiare
[individuale/consolidate] anexate
ofera o imagine fidela a pozitiei
financiare a Societatii la data de 31
decembrie 2019 precum si a
performantei financiare si a fluxurilor
de trezorerie pentru exercitiul
financiar incheiat la aceasta data, in
conformitate cu IFRS / RO GAAP.
• Exemplu: Audit
Negativa (limitata)
• In baza revizuirii noastre, nimic nu ne-
a atras atentia care sa ne duca la
concluzia ca situatiile financiare contin
denaturari semnificative.
• Nu se da o opinie dar este oferita
asigurare ca informatia pare
rezonabila.
• Exemplu: Revizuire
MISIUNI NON- ASIGURARE
Proceduri convenite
Obiectivul unei misiuni pe baza procedurilor convenite îl constituie efectuarea de către
auditor a unor proceduri ce ţin de natura unui audit, convenite de către auditor,
entitate şi orice părţi terţe adecvate şi raportarea asupra constatărilor efective
conform prevederilor ISRS 4400.
Misiuni de compilare
Misiuni în care practicianul îşi aplică cunoştinţele şi experienţa contabilă şi de
raportare financiară pentru a asista conducerea în întocmirea şi prezentarea
informaţiilor financiare ale unei entităţi, în conformitate cu un cadru de raportare
financiară aplicabil, şi pentru a raporta conform prevederilor ISRS 4410.
FARA ASIGURARE
Proceduri convenite Misiuni de compilare

• Noi am efectuat urmatoarele • […]

proceduri prezentate mai jos: • Deoarece o misiune de compilare
• 1….. nu este una de asigurare,
• 2…… practicianului nu i se solicită să
• […] verifice acurateţea sau
exhaustivitatea informaţiilor
furnizate de conducere, în
• Raportam constatarile noatre mai contextul compilării şi in
jos: consecinţă, practicianul nu exprimă
• (a) In ceea ce priveste prima o opinie de audit sau o concluzie
procedura am costatat ca ….. de revizuire cu privire la măsura în
• […] care informaţiile financiare sunt
întocmite în conformitate cu cadrul
de raportare financiară aplicabil.
• […]
AUDITUL FINANCIAR
Scopul unui audit este să crească gradul de încredere al utilizatorilor vizaţi în situaţiile
financiare. Acest lucru este obţinut prin exprimarea unei opinii de către auditor cu privire la
măsura în care situaţiile financiare sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în
conformitate cu un cadru de raportare financiară aplicabil.

IFAC (Federaţia Internaţională a Contabililor )

Rolul IAASB (Consiliului pentru Standardele Internaţionale de Audit şi Asigurare)

40
ELEMENTELE FUNDAMENTALE ALE DEFINITIEI
– profesionist competent și independent;
– obiectivul examinării: situațiile financiare;
– scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi
complete a poziţiei financiare şi a performanţei entității economice, in conformitate cu un cadru
de raportare
- Probe
- Raportare
CADRUL LEGISLATIV IN ROMANIA
Legea 162/2017 (transpune Directive europene si nu numai)
Regulamentul UE 537 / 2014
Legislatie ASPAAS
Legislatie CAFR
Legislatie speciala ( de la BNR, ASF etc)

42
OBIECTIVELE GENERALE ALE AUDITORULUI ÎN CADRUL UNUI
AUDIT AL SITUAȚIILOR FINANCIARE

Să obțină asigurări rezonabile cu privire la măsura în care situațiile financiare ca

întreg nu conțin denaturări semnificative, ca urmare a fraudei sau erorii, permițând
astfel auditorului să exprime o opinie cu privire la măsura în care situațiile financiare
sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul general de
raportare financiară aplicabil; și
Să raporteze cu privire la situațiile financiare și să comunice așa cum cer
Standardele Internaționale de Audit.
ASPECTE RELEVANTE
Responsabilitatea conducerii
Responsabilitatea auditorulului
Cadrul de raportare

Opinii de audit:
 Opinie fara rezerve
 Opinie cu rezerve
 Opinie contrara
 Imposibilitatea emiterii unei opinii
2. TIPOLOGIA AUDITULUI: AUDIT
INTERN, AUDIT STATUTAR, AUDIT
FINANCIAR
AUDIT STATUTAR (L 162/2017)
Audit statutar înseamnă un audit al situaţiilor financiare anuale individuale sau al situaţiilor
financiare anuale consolidate efectuat în conformitate cu standardele internaţionale de audit,
în măsura în care:
a) este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului intern;
b) este efectuat în mod voluntar la entităţile mici, iar situaţiile financiare auditate sunt
publicate, împreună cu raportul de audit statutar, potrivit legii;

Audit financiar – audit care nu poate fi considerat statutar

46
CINE TREBUIE SA AUDITEZE?
1. Entitatile de interes public (institutii de credit, societati contate, societati de asigurare etc,) –
Legea 82/1991 si legea 162/2017
2. Alte entitati obligate de legi speciale (asociatiile de interes public, entitati infiintate prin
reglementari legale special care prevad acest lucru)
3. Societatile care depasesc 2 din cele 3 criterii de marime prevazute de Ordinul 1802/2014,
timp de 2 ani consecutivi. Criteriile sunt: Active, Cifra de afaceri, Numar de salariati
RESTRICTII APLICABILE

Audit statutar de PIE

/entitati de interes public

Audit statutar

Audit financiar
AUDIT INTERN
Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei entităţi o
asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru
a-i îmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.
Rolul ce revine auditului intern este să ajute entitatea să îşi atingă obiectivele, evaluând
printr-o abordare sistematică şi metodică procesele sale de management al riscurilor,
de control şi de guvernare a organizaţiei şi făcând propuneri pentru a le consolida
eficacitatea.

Societatile obligate sa-si auditeze situatiile financiare sunt obligate sa aiba o functie
de audit intern organizata, fie internalizata (caz in care conducatorul functiei trebuie
sa fie auditor financiar) sau externalizata (caz in care firma/auditorul trebuie sa fie
membri CAFR).
 Criteriu Auditul financiar Auditul intern
Către cine raportează Acționari și alte părți interesate (stakeholders) Conducerea entității și consiliul de administrație
Obiective Creșterea credibilității situațiilor financiare Evaluarea și îmbunătățirea eficienței guvernării,
gestionării riscurilor și a proceselor de control
Scop Ajută utilizatorii situațiilor financiare să ia decizii Ajută conducerea executivă și consiliul de administrație
pe baza unor informații de bună calitate ale entității să își îndeplinească îndatoririle
Aria de acoperire Situațiile financiare Toate elementele auditabile, în funcție de riscurile
semnificative
Obligația de a-l efectua Doar pentru anumite societăți Doar pentru anumite societăți
Tipul de raport Relativ standardizat Adaptat misiunii
Disponibilitate pentru terți De regulă, da Nu
Standardele internaționale Standardele Internaționale de Audit elaborate Standardele de Audit Intern elaborate de IIA
aplicabile de IFAC
Cod etic Da, dar nu același Da, dar nu același
Independența Cerută Cerută, totuși, dacă auditorul intern este angajatul
entității, gradul de independență este mai scăzut.
Independența poate fi asigurată printr-o organizare
ierarhică adecvată.
Numirea De către adunarea generală a acționarilor De către consiliul de administrație / supraveghere (la
recomandarea comitetului de audit, dacă există)
II. COORDONATE FUNDAMENTALE
PRIVIND AUDITUL STATUTAR
CUPRINS
1. Riscurile în audit
2. Pragul de semnificație în planificarea și desfășurarea unui audit
3. Probe de audit
4. Confirmări externe
5. Proceduri analitice
ETAPE

1. Acceptare (decizia ca practicianul poate desfasura activitatea

SI decizia de a accepta sau reaccepta clientul)

2. Planificare (cunoasterea clientului si a factorilor relevanti)

3. Desfasurare

4. Raportare (managementul/guvernanta trebuie sa aprobe

situatiile financiare APOI practicianul emite raportul )

53
1. RISCURILE ÎN AUDIT
COMPONENTELE RISCULUI
Riscul de audit

Riscul de
Riscul inerent Riscul de control
detectare

Pot fi evaluate Depinde de el

Riscul ca situatiile
Risc ce tine
financiare
de auditor
sa fie denaturate
RISCURILE
Într-o misiune de audit, riscul de audit este riscul pe care auditorul este dispus să îl accepte de
a ajunge la o concluzie eronată. Acest risc este de maxim 5 % pentru o asigurare rezonabilă.
Riscul de audit reprezintă contrariul asigurării de audit si este inevitabil. Misiuni cu asigurare
mai mica – risc acceptabil mai mare.
Riscul inerent este riscul ca situaţiile financiare (rapoartele/ tranzacţiile) să ascundă o
denaturare semnificativă. RI poate fi urmărit la nivel general sau la nivel de element sau clasă
de tranzacţii. RI general este legat de natura entității şi activitatea sa. RI specific depinde de
natura elementului, de complexitatea tranzacţiilor, de frecvenţa sa, de probabilitatea de a
ascunde denaturări etc.
Riscul de control este riscul ca sistemul de control intern al entităţii să nu detecteze o
denaturare semnificativă din situaţiile financiare (rapoartele/ tranzacţiile) care fac obiectul
misiunii respective.
Riscul de detectare este riscul ca auditorul/practicianul să nu detecteze o denaturare
semnificativă din situaţiile financiare (rapoartele/ tranzacţiile) care fac obiectul misiunii
respective. Acesta este singurul risc care depinde în totalitate de auditor/practician.

56
 RD SI FACTORII CARE-L AFECTEAZA
RD mic RD Mare

Natura Teste mai eficiente Teste mai putin

( costisitoare ?) eficiente ( mai
ieftine? )
Momentul Teste efectuate la Teste efectuate pe
sfarsitul anului perioade interimare

Intinderea Multe teste Putine teste

4-
57
 2. PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE ÎN
PLANIFICAREA ȘI DESFĂȘURAREA UNUI
AUDIT
DEFINITII
Pragul de semnificație reprezintă nivelul unei sume peste care auditorul consideră că o
denaturare poate afecta fidelitatea situaţiilor financiare, a poziţiei financiare şi a
performanţei financiare a entităţii.
Pragul de semnificatie functional reprezintă suma sau sumele stabilite de auditor la un
nivel mai scăzut decât pragul de semnificatie pentru situatiile financiare ca întreg,
pentru a reduce la un nivel adecvat de scăzut probabilitatea ca denaturările
necorectate sau nedetectate agregate să depăşească pragul de semnificatie pentru
situatiile financiare ca întreg.
Determinarea pragului de semnificație se fundamentează pe aplicarea
raționamentului profesional.
REPERE
Profit brut 5% – 10% ( se utilizează doar dacă se raportează profit, nu
pierdere)
Total active 1% – 2 %
Cifra de afaceri 0.5% - 1% ( în Romȃnia se acceptă 1% - 2%, conform metodologiei
CAFR)

Alti indicatori – in literatura si practica internationala

3. PROBE DE AUDIT
PROBE DE AUDIT
Probele de audit reprezintă informațiile utilizate de auditor pentru a emite concluzii pe care
se bazează opinia auditorului.
Practicianul/auditorul trebuie să conceapă şi aplice proceduri de audit bazȃndu-se pe
raționamentul și scepticismul sale profesionale, astfel încât să obţină probe de audit suficiente
(cantitate) și adecvate (relevante) pentru a putea ajunge la concluzii rezonabile.
Probele trebuie sa fie si credibile.

62
PROBE DE AUDIT
Calitatea probelor de audit depinde de următorii factori:
1. Independenţa şi obiectivitatea sursei care furnizează proba.
2. Observaţie directă faţă de deducţie.
3. Eficienţa controlului intern.
4. Caracterul original.
5. Oral versus scris.
6. Probe obţinute direct faţă de cele furnizate.
7. Calitatea/calificarea celui ce furnizează proba.
63
PROCEDURI DE AUDIT
1. Procedură de fond – O procedură de audit menită să detecteze dena-
turările semnificative la nivelul aserțiunilor. Procedurile de fond cuprind:
Teste de detaliu (ale claselor de tranzacţii, soldurilor conturilor şi
prezentărilor); şi
Proceduri analitice de fond.
2. Teste ale controalelor
PROCEDURI DE AUDIT
Intervievarea
(investigarea)

Proceduri Observarea
analitice

Inspecția
Reefectuarea (înregistrărilor și a
documentelor si a
activelor)

Recalcularea Confirmarea
externa
TIPURI DE CONFIRMARE
Negative
Pozitive

In alb sau nu
Moment
5. PROCEDURI ANALITICE
CE SUNT PROCEDURILE ANALITICE
Proceduri analitice
- se refera la evaluări ale informaţiilor financiare prin analiza relaţiilor plauzibile dintre
datele financiare şi nefinanciare.
- cuprind acele investigaţii considerate necesare cu privire la fluctuaţiile sau relaţiile
discordante în comparaţie cu alte informaţii relevante sau care diferă cu o sumă semnificativă
faţă de valorile preconizate.
TIPURI (METODE)
Comparaţii simple , analize complexe, tehnici statistice avansate

Proceduri aplicate elementelor individuale sau situatiilor financiare

Comparatii implicand un element, comparatii intre elemente diferite (ex:

analiza de indicatori)
Comparatii in timp (analiza trendului)

Comparatii cu bugete

Comparatii cu medii de piata sau competitor

Analiza predictive

Analiza de regresie

Business analysis
ETAPE IN APLICAREA PROCEDURILOR ANALITICE
1 • Identificarea calculelor si comparatiilor ce vor fi facute

2 • Crearea unui interval de asteptare

3 • Efectuarea propriu-zisa a calculelor si comparatiilor folosind datele societatii

4 • Analiza datelor si identificarea diferentelor semnificative

5 • Idnvestigarea diferentelor semnificative

6 • Determinarea efectului asupra planificarii facute (asupra misiunii)

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
Avantaje
• Ieftine
• Iti dau poza larga
• Usor de aplicat
• Relativ usor de scalat
• Concentreaza efortul de
audit
Dezavantaje
• Nu sunt precise
• Nu se pot aplica intotdeaua
• Depind de abilitatea
auditorului sa stabileasca
asteptari
• Uneori nu pot identifica
erori
III. COORDONATE FUNDAMENTALE
PRIVIND MISIUNEA DE AUDIT
STATUTAR
CUPRINS
1. Scrisoarea de misiune: rol, conținut

2. Planificarea unui audit al situațiilor financiare

3. Documentația de audit: definiție, rol, dosarul de audit

4. Responsabilitățile auditorului privind frauda în cadrul unui audit al situațiilor financiare

5. Identificarea și evaluarea riscurilor și controlului intern

6. Raportul de audit: rol, structură, tipologia opiniei

1. SCRISOAREA DE MISIUNE: ROL,
CONȚINUT
CONTINUT
Componentele scrisorii de misiune sunt următoarele:
– obiectivul și domeniul de aplicare ale auditului situaţiilor financiare;
– responsabilitățile auditorului;
– responsabilitățile conducerii;
– identificarea cadrului general de raportare financiară aplicabil pentru întocmirea
situațiilor financiare;
– referiri cu privire la forma și conținutul așteptate ale oricărui raport care urmează a fi
emis de către auditor și o declarație conform căreia ar putea exista situații în care un raport
ar putea să difere de forma și conținutul așteptate
CAND SE TRIMITE?
Cand se trimite?
Cine o scrie?
Cum se trimite?
Cand se reinnoieste?
2. PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL
SITUAȚIILOR FINANCIARE
ROLUL PLANIFICARII
Îl ajută pe auditor să acorde atenția cuvenită domeniilor importante ale auditului;
Îl ajută pe auditor să identifice și să rezolve problemele posibile, la momentul oportun;
Îl ajută pe auditor să organizeze și să gestioneze corect misiunea de audit astfel încât
aceasta să se desfășoare în mod eficient și eficace;
Furnizează asistență în selectarea membrilor echipei misiunii, care dispun de niveluri
adecvate de capacități și competențe, pentru a răspunde riscurilor anticipate, și în delegarea
de sarcini adecvate acestora;
Facilitează coordonarea și supervizarea membrilor echipei misiunii și revizuirea activității
acestora;
Furnizează asistență în îndrumarea activității desfășurate de auditorii componentelor și
experților.
 3. DOCUMENTAȚIA DE AUDIT:
DEFINIȚIE, ROL, DOSARUL DE AUDIT
ASPECTE
Necesitate
Dosarul de audit
Permanent versus current
Proprietate
Arhivare – minim 5 ani
Finalizare – 60 zile de la finalizarea misiunii
Continut al foii de lucru
DOCUMENTATIE
O documentaţie corectă şi relevantă este cea care furnizează:
Dovada faptului că angajamentul a fost planificat şi efectuat în conformitate cu standardele şi
legislaţia aplicabile; şi
Dovada modului în care s-a fundamentat concluzia practicianului.
Documentaţia este corespunzătoare atunci cȃnd un alt practician/auditor cu experienţă, fără
nicio legătură anterioară cu auditul, poate înţelege:
Natura, plasarea în timp şi amploarea procedurilor de efectuate în vederea conformităţii standardele
şi cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile;
Rezultatele procedurilor efectuate şi probele obţinute; şi
Aspectele semnificative ce au apărut în timpul misiunii, concluziile la care s-a ajuns pe marginea
acestora şi raţionamente profesionale semnificative aplicate în vederea formulării acelor concluzii.

81
4. RESPONSABILITĂȚILE AUDITORULUI
PRIVIND FRAUDA ÎN CADRUL UNUI
AUDIT AL SITUAȚIILOR FINANCIARE
DENATURARI
Manipularea, falsificarea
documentelor care stau la
baza lor

Manipulare de Denaturarea,
situatii financiare omiterea
informatiilor

Aplicarea eronata a
principiilor si
Frauda metodelor
Furt de cash sau
active

Furt de active
Plati necuvenite sau
Denaturare la sume nejustificate

Calcule eronate

Utilizarea activelor in
Eroare scop personal
Clasificari eronate,
omisiuni etc.
RESPONSABILITATE
Pentru a preveni si detecta – conducerea si guvernanta corporativa.
Pentru obținerea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situațiile financiare
considerate în totalitatea lor nu conțin denaturări semnificative, fie ca rezultat al
fraudei, fie al erorii – auditorul.

Cu toate acestea frauda poate exista si situatiile financiare pot contine fraude.
OBIECTIVE – ISA 240
• Identificarea și evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă a
situațiilor financiare ca urmare a fraudei;

• Obținerea de suficiente probe de audit adecvate privind riscurile

evaluate de denaturare semnificativă a situațiilor financiare ca urmare
a fraudei, prin elaborarea și implementarea unor răspunsuri adecvate

• Răspunsul adecvat în cazul fraudelor identificate sau suspectate în

timpul auditului.
CERINȚE

Scepticismul Discuții în cadrul echipei Proceduri de evaluare a

profesional • Brainstorming riscului și activități
• Ignor experienta si • Identificarea posibilitatilor de frauda conexe
increderea onestitatii si a intereselor • Intervievarea conducerii si a
directorilor • Analizza modificarilor neobisnuite altor persoane
• Pun sub semnul • Analiza implicarii conducerii • Intervievarea auditorilor interni
intrebarii • Importanta mentinerii scepticismului • Obtinerea unei cunoasteri a
• Analizez critic si • Semne ce pot indica frauda entitatii
comarativ
• Imprevizubilitatea in proceduri • Evaluarea procedurilor de
• Semne anterioare privind frauda control privind prevenirea si
detectarea fraudei
• Evaluarea factorilor de risc de
frauda ( red flags)
RĂSPUNSURI LA RISCURILE EVALUATE DE DENATURARE
SEMNIFICATIVĂ CA URMARE A FRAUDEI
• Alocare si supervizare echipa in functie de cunoștințele, capacitatea
si abilitatea personalului
Raspunsuri generale • Evaluarea politicilor contabile privind expunerea la risc de raportare
financiară frauduloasă
• Incorporarea unui element de imprevizibilitate

Proceduri de audit ca
reacție la riscurile evaluate • Aplicarea de proceduri de audit suplimentare a căror
natură, moment și întindere răspund la riscurile evaluate
de denaturare semnificativă de denaturare semnificativă ca urmare a fraudei la
ca urmare a fraudei la nivelul afirmațiilor
nivelul afirmațiilor

Proceduri de audit ca • Testa gradul de adecvare al înregistrărilor contabile

reacție la riscurile de • Revizui estimările contabile
• Evalua dacă raționamentul economic ce stă la baza tranzacțiilor
evitare a controalelor de sugerează o raportare financiara frauduloasa sau deturnarea de
către conducere active.
EVALUAREA PROBELOR DE AUDIT
Am identificat o E de natura Analizez:
denaturare ? fraudei ?

1. Declaratiile
conducerii
2. Existenta unei
înțelegeri secrete între
angajați, conducere,
Analizez impactul terțe părți
asupra opiniei 3. Credibiliatea probelor
obtinute anterior
4. Cat de semnificativ
este impactul asupra
situatiilor financiare
IDENTIFICAREA UNOR DENATURARI DE NATURA FRAUDEI
Risc important de fraudă
semnificativă și generalizată

Imposibilitatea
Entitatea nu ia măsurile continuarii
necesare în privința fraudei, misiunii
fie ea nesemnificativă

Indoieli
semnificative
privind competența
și integritatea
Consultanta juridica!
conducerii sau a
guvernantei
CUI RAPORTEZ SUSPICIUNEA DE FRAUDA?
Conducerii
Guvernantei corporative
Autoritatii ( de reglementare, altele)

Exceptii de la confidentialitate!

Documentare corespunzatoare
 5. IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA
RISCURILOR ȘI CONTROLULUI INTERN
CUM EVALUEAZA RISCURILE?
Procedurile de evaluare a riscului trebuie să includă următoarele:
1. Interogări ale conducerii, şi ale altor categorii de personal din cadrul entitătii ( guvernanta
corporativa, salariati, auditori interni, avocati/juristi).
2. Proceduri analitice.
3. Observare şi inspectie.
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE DENATURARE
SEMNIFICATIVĂ
Auditorul trebuie să identifice şi să evalueze riscurile de denaturare semnificativă:
1. la nivelul situatiilor financiare; şi
2. la nivelul afirmatiilor pentru clasele de tranzactii, solduri ale conturilor şi prezentări.
CONTROL INTERN
Proces conceput, implementat şi menţinut în cadrul entităţii cu scopul de a furniza o asigurare
rezonabilă privind îndeplinirea obiectivelor acesteia cu privire la credibilitatea raportării
financiare, eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor, şi conformitatea cu legile şi reglementările
aplicabile.
CONTROLUL INTERN - COMPONENTE
Mediul de
control
intern

Monitorizarea Procesele de
evaluare a
controalelor riscurilor

Activitătile Sistemul
de control informational
TESTAREA CONTROLULUI INTERN
Teste de tip “Walk-through”
Interogare
Observatie.
Revizuirea documentatiei clientului
 6. RAPORTUL DE AUDIT: ROL,
STRUCTURĂ, TIPOLOGIA OPINIEI
TIPURI DE RAPOARTE SI OPINII
Raport Raport
nemodificat modificat

Opinie fara Opinie

rezerve modificata (ISA
705)
sau

Adaugarea unui
paragraf
suplimentar
(ISA 706)
ISA 700 FORMULAREA UNEI OPINII ŞI RAPORTAREA CU
PRIVIRE LA SITUAŢIILE FINANCIARE
…pe baza probelor de
audit obţinute, considera
ca situaţiile financiare
luate în ansamblu sunt
lipsite de denaturări
semnificative

Auditorul va
emite o opinie
fara rezerve
folosind un
…daca raport standard,
evalueaza nemodificat, …a obţinut suficiente
calitatea daca… probe de audit adecvate
prezentarilor in pentru a ajunge la
situatiile concluzia că situaţiile
financiare ca financiare luate în
adecvata ansamblu, sunt lipsite de
denaturări semnificative
RAPORTUL DE AUDIT NEMODIFICAT *6.Pentru
anumiti
clienti

6. Aspecte
1. Titlul cheie de audit* 7.Alte informatii 12.
Semnatura,
adresa, data

2. 5.
Destinatarul 8.Responsabilitatea 11. Numele
Continuitatea pentru intocmirea SF partenerului
activitatii de audit

9. 10. Alte
Responsabilitatea responsabilitati
3. Opinia 4. Baza de raportare
de audit pentru opinie auditorului
ISA 701 ASPECTE CHEIE DE AUDIT
Se aplică auditurilor unor seturi
complete de situații financiare cu scop
general ale unor entități cotate și
circumstanțelor în care auditorul decide,
din alte motive, să comunice aspectele
cheie de audit în raportul auditorului
Cand se include o SAU
sectiune KAM?
Atunci cand…
Se aplica și atunci când auditorul este
obligat de legi sau reglementări să
comunice aspectele cheie de audit în
raportul auditorului (Regulamentul
537/2014).
RAPORTUL DE AUDIT PENTRU PIE – REGULAMENTUL
537/2014
(a) indică persoana sau organismul care a numit auditorii statutari sau firmele de audit;

(b) indică data numirii și perioada de misiune continuă, inclusiv reînnoirile și renumirile anterioare ale auditorilor statutari sau ale firmelor de
audit;
(c) furnizează, în sprijinul opiniei de audit, următoarele:
(i) o descriere a celor mai importante riscuri de declarații, inclusiv a riscurilor de inexactitate semnificativă evaluate atribuite fraudei;
(ii) o sinteză a măsurilor auditorului ca răspuns la aceste riscuri; și
(iii) acolo unde este cazul, observații esențiale pe marginea riscurilor respective.
În cazul în care este pertinent pentru informațiile menționate mai sus furnizate în raportul de audit cu privire la fiecare risc de declarații
semnificativ evaluat, raportul de audit face o trimitere clară la informațiile pertinente din situațiile financiare;
(d) explică în ce măsură auditul statutar a fost considerat capabil să depisteze nereguli, inclusiv fraudă;
(e) confirmă faptul că opinia de audit este conformă cu raportul suplimentar adresat comitetului de audit;
(f) declară că nu a prestat servicii care nu sunt de audit interzise și că auditorii statutari sau firmele de audit au rămas independente față
de entitatea auditată pe durata auditului;
(g) indică eventualele servicii, pe lângă auditul statutar, care au fost prestate de auditorul statutar sau de firma de audit sau de orice
membru al rețelei din care face parte auditorul statutar sau firma de audit, în beneficiul entității auditate, al întreprinderii sale mamă sau
al întreprinderii controlate de aceasta și care nu au fost comunicate în raportul de administrare sau în declarațiile financiare.
ISA 705 MODIFICĂRI ALE OPINIEI RAPORTULUI AUDITORULUI
INDEPENDENT
Auditorul concluzionează, pe
baza probelor de audit obţinute,
că situaţiile financiare luate per
ansamblu nu sunt lipsite de
denaturări semnificative; SAU
Cand emite o
opinie modificata?
Atunci cand…
Auditorul nu este capabil să
obţină probe de audit suficiente
şi adecvate pentru a concluziona
că situaţiile financiare luate per
ansamblu sunt lipsite de
denaturări semnificative
TIPURI DE OPINIE MODIFICATA
Motiv modificare Semnificativa dar nu grava Semnificativa si grava (
( engl. - pervasive) engl. - pervasive)
Denaturare ( eroare sau frauda) Cu rezerve Contrara
Limitare a probelor de audit Cu rezerva Imposibilitate de a emite opinia

Rationament profesional!
OPINIE CU REZERVE
• În urma obţinerii de probe de audit suficiente şi
adecvate, auditorul concluzionează că denaturările,
individuale sau cumulate, sunt semnificative, dar nu
grave, pentru situaţiile financiare, SAU
• Auditorul nu poate obţine probe de audit suficiente şi
adecvate pe care să îşi fundamenteze opinia, dar
auditorul concluzionează că efectele posibile asupra
situaţiilor financiare ale denaturărilor nedetectate, în
cazul în care există, ar putea fi semnificative, dar nu
grave
OPINIE CONTRARĂ
Atunci când auditorul, după ce a obţinut probe de audit suficiente şi adecvate, concluzionează
că denaturările, individuale sau cumulate, sunt atât semnificative, cât şi grave pentru situaţiile
financiare.
IMPOSIBILITATEA EXPRIMĂRII UNEI OPINII
• Atunci când auditorul nu poate obţine probe de audit suficiente şi
adecvate pe care să îşi fundamenteze opinia şi concluzionează că
efectele posibile ale denaturărilor nedetectate asupra situaţiilor
financiare ar putea fi atât semnificative, cât şi grave
• Atunci când, în situaţii extrem de rare care implică incertitudini
multiple, auditorul concluzionează că, deşi a obţinut probe de audit
suficiente şi adecvate cu privire la fiecare din incertitudinile
individuale, nu este posibil să îşi formeze o opinie asupra situaţiilor
financiare din cauza eventualei interacţiuni a incertitudinilor şi a
posibilului lor efect cumulat asupra situaţiilor financiare
CONTINUT MODIFICAT AL RAPORTULUI
Daca există o denaturare semnificativă care are legătură cu anumite sume din
situaţiile financiare, auditorul trebuie să includă în paragraful baza pentru modificare
o descriere şi o cuantificare a efectelor financiare ale denaturării, cu excepţia
cazului în care acest lucru nu este fezabil. În cazul în care cuantificarea efectelor
financiare nu este fezabilă, auditorul trebuie să declare acest lucru în paragraful
bazei pentru modificare.
Daca există o denaturare semnificativă a situaţiilor financiare care are legătură cu
prezentările narative, auditorul trebuie să includă în paragraful bazei pentru
modificare o explicaţie pentru felul în care prezentările sunt denaturate.
Daca modificarea rezultă din incapacitatea de a obţine probe de audit suficiente şi
adecvate, auditorul trebuie să includă în paragraful baza pentru modificare motivele
respectivei inabilităţi.
IMPOSIBILITATEA EXPRIMĂRII UNEI OPINII
Când auditorul se află în imposibilitatea exprimării unei opinii cauzata de incapacitatea de a
obţine probe de audit suficiente şi adecvate, acesta trebuie:
Să declare că nu exprimă nicio opinie cu privire la situațiile financiare;
Să declare că, din cauza importanței aspectului(elor) descrise în secțiunea Baza pentru imposibilitatea exprimării
unei opinii, nu a putut să obţină probe de audit suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază pentru opinia de
audit cu privire la situațiile financiare; și
Să spuna doar că auditorul a fost angajat pentru a audita situaţiile financiare (nu ca acestea au fost auditate).

Cand auditorul se află în imposibilitatea exprimării unei opinii, raportul auditorului nu trebuie
să includă o secțiune privind Aspectele cheie de audit în conformitate cu ISA 701, sau o
secțiune privind Alte informații în conformitate cu ISA 720, cu excepția cazului în care acest
lucru este prevăzut de lege.
ISA 706 PARAGRAFELE DE OBSERVAŢII ŞI PARAGRAFELE EXPLICATIVE DIN RAPORTUL
AUDITORULUI INDEPENDENT
• Un paragraf inclus în raportul auditorului,
Paragraf de care face referire la un aspect prezentat sau
descris în mod adecvat în situaţiile financiare
evidenţiere a care, potrivit raţionamentului auditorului, este
atât de important încât este fundamental

unor aspecte pentru înţelegerea de către utilizatori a

situaţiilor financiare

• Un paragraf inclus în raportul auditorului,

Paragraf care face referire la un alt aspect decât cele
prezentate sau descrise în situaţiile financiare
privind alte care, potrivit raţionamentului auditorului, este
relevant pentru înţelegerea de către

aspecte utilizatori a auditului, a responsabilităţilor

auditorului sau a raportului auditorului
III. MISIUNI DE REVIZUIRE ȘI
SERVICII CONEXE.
1. MISIUNI DE REVIZUIRE
CE SUNT MISIUNILE DE REVIZUIRE A SITUAŢIILOR
FINANCIARE ISTORICE?
Sunt misiuni de asigurare limitată ce permit auditorului să exprime o concluzie menită să
întărească gradul de încredere al utilizatorilor vizaţi cu privire la întocmirea situaţiilor
financiare ale unei entităţi, în conformitate cu un cadru de raportare financiară identificabil si
aplicabil.
Raportul prezinta concluzia profesionistului, oferă o asigurare limitată si include o descriere a
naturii unei misiuni de revizuire, pentru a furniza cititorilor contextul raportului care să permită
înţelegerea concluziei.
Standarde - ISRE
OBIECTIVELE URMARITE IN CADRUL UNEI MISIUNI DE
REVIZUIRE A SITUAŢIILOR FINANCIARE
Obţinerea de catre auditor a unei asigurări limitate ( în special prin intervievări şi
proceduri analitice) privind măsura în care situaţiile financiare ca întreg sunt lipsite de
denaturări semnificative, pentru a putea să exprime o concluzie dacă a luat cunoştinţă de
aspecte care să îl determine să creadă că situaţiile financiare nu sunt întocmite, sub toate
aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru de raportare financiară aplicabil;

Raportarea pe marginea situaţiilor financiare ca întreg şi comunicarea, conform cerinţelor

ISRE.

114
CERINTELE DIN CODUL ETIC

Independenta

Respectarea principiilor fundamentale

Identificarea conflictelor de interese, evalurea importanţei lor şi

luarea de măsuri pentru eliminarea sau micşorarea acestora

115
 ETAPE ALE MISIUNII
1. Acceptare (decizia ca practicianul poate desfasura activitatea si
decizia de a accepta sau pastra clientul)

2. Planificare (cunoasterea clientului si a factorilor relevanti)

3. Desfasurare ( discutia cu conducerea/guvernanta despre

estimarile sau aspectele semnificative, cererea de ajustari daca e
nevoie SI compilarea)

4. Raportare (managementul/guvernanta trebuie sa aprobe

situatiile financiare, APOI practicianul emite raportul )

116
CONDIŢIILE PRELIMINARE PENTRU ACCEPTAREA
UNEI MISIUNI DE REVIZUIRE
Practicianul nu trebuie să accepte o misiune de revizuire dacă:
(a) Nu este convins că:
(i) Există un scop raţional al misiunii; sau
(ii) Că o misiune de revizuire ar fi adecvată circumstanţelor;
(b) Crede că cerinţele etice relevante, inclusiv independenţa, nu vor fi respectate;
(c) Înţelegerea sa preliminară cu privire la circumstanţele misiunii indică faptul că informaţiile
necesare efectuării misiunii de revizuire pot să nu fie disponibile sau pot să nu fie de încredere;
(d) Are motive să se îndoiască de integritatea conducerii, astfel încât poate fi afectată desfăşurarea
corespunzătoare a revizuirii;
(e) Conducerea sau persoanele responsabile cu guvernanţa impun o limitare a domeniului de
aplicare a activităţii practicianului în ceea ce priveşte misiunea de revizuire planificată, astfel încât
practicianul crede că limitarea îl va face să afirme imposibilitatea exprimării unei concluzii pe marginea
situaţiilor financiare.
ACCEPTAREA ŞI CONTINUAREA RELAŢIILOR CU
CLIENTUL
Inainte de a accepta o misiune de revizuire, practicianul:
(a) Să determine dacă acel cadru de raportare financiară aplicat în întocmirea situaţiilor
financiare este acceptabil, inclusiv, în cazul situaţiilor financiare cu scop special, să obţină o
înţelegere cu privire la scopul în care sunt întocmite situaţiile financiare şi la utilizatorii vizaţi;
(b) Să obţină acordul conducerii prin care aceasta îşi asumă şi înţelege responsabilităţile:
(i) De întocmire a situaţiilor financiare în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, inclusiv de
prezentare fidelă a acestora;
(ii) Pentru acel control intern pe care conducerea îl determină necesar pentru a permite întocmirea de situaţii
financiare lipsite de denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau eroare; şi
(iii) De a îi furniza practicianului:
Acces la toate informaţiile cu care conducerea este la curent şi care sunt relevante pentru întocmirea situaţiilor financiare, precum înregistrări,
documentaţie şi alte aspecte;
Informaţiile suplimentare pe care practicianul le poate solicita conducerii în contextul revizuirii; şi
Acces nerestricţionat la persoanele din cadrul entităţii, de la care practicianul consideră că este necesar să obţină probe.
SCRISOAREA DE MISIUNE (ANGAJAMENT)
Utilizatorii vizaţi şi distribuţia vizată a situaţiilor şi orice restricţii cu privire la utilizare şi distribuţie, după caz;
Identificarea cadrului de raportare financiară aplicabil;
Obiectivul şi domeniul de aplicare al misiunii de revizuire;
Responsabilităţile practicianului;
Responsabilităţile conducerii, in cadrul acestei revizuiri;
O declaraţie conform căreia misiunea nu este un audit şi practicianul nu va exprima o opinie de audit asupra
situaţiilor financiare; şi
Referiri cu privire la forma şi conţinutul aşteptat al raportului care urmează a fi emis de către practician şi o
declaraţie conform căreia pot exista circumstanţe în care raportul poate diferi de forma şi conţinutul aşteptate.
COMUNICAREA CU CONDUCEREA ŞI CU
PERSOANELE RESPONSABILE CU GUVERNANŢA
Practicianul trebuie să comunice cu conducerea sau cu persoanele responsabile cu guvernanţa,
după caz, în timp util pe parcursul misiunii de revizuire, toate aspectele referitoare la misiunea
de revizuire care, conform raţionamentului profesional al practicianului, sunt suficient de
importante pentru a merita atenţia conducerii sau a persoanelor responsabile cu guvernanţa.
PRAGUL DE SEMNIFICAŢIE ÎNTR-O REVIZUIRE A
SITUAŢIILOR FINANCIARE
Practicianul trebuie să determine pragul de semnificaţie al situaţiilor financiare ca întreg, şi să
aplice acest prag de semnificaţie în conceperea de proceduri şi în evaluarea rezultatelor
obţinute în urma acelor proceduri.
Ulterior trebuie să revizuiască pragul de semnificaţie al situaţiilor financiare ca întreg, în
eventualitatea în care, pe parcursul revizuirii, ia cunoştinţă de informaţii care l-ar fi făcut să
determine o valoare iniţială diferită.
ÎNŢELEGEREA ENTITAŢII SI A PARTICULARITĂŢILOR ACESTEIA
DE CATRE PRACTICIAN
Practicianul trebuie să înţeleagă entitatea, mediul său şi cadrul de raportare financiară
aplicabil pentru a identifica domeniile din situaţiile financiare în care este posibil să apară
denaturări semnificative. Intelegerea sa furnizează o bază de concepere a procedurilor
menite să abordeze acele domenii.
CONCEPEREA ŞI EFECTUAREA PROCEDURILOR
Pentru a obţine probe suficiente şi adecvate ca bază pentru o concluzie pe marginea
situaţiilor financiare ca întreg, practicianul trebuie să conceapă şi să efectueze intervievări şi
proceduri analitice:
Care abordează toate elementele semnificative din situaţiile financiare, inclusiv
prezentările; şi
Care se concentrează pe abordarea domeniilor din situaţiile financiare în care este
posibil să apară denaturări semnificative.
ALTE ASPECTE
Părţile afiliate
Frauda şi neconformitatea cu legile sau reglementările
Principiul continuitatii activităţii
Utilizarea activităţii efectuate de alte părţi si experti
Evenimente ulterioare
DECLARAŢII SCRISE
Practicianul trebuie să ceara conducerii să furnizeze declaraţii scrise conform cărora
conducerea şi-a îndeplinit responsabilităţile descrise în termenii conveniţi ai misiunii. Se
recomandă ca in cadrul declaraţiei scrise sa se includă elemente cum ar fi:
Faptul că membrii conducerii şi-au îndeplinit responsabilitatea de întocmire a situaţiilor financiare conform cadrului
de raportare financiară aplicabil, inclusiv acolo unde este relevant, de prezentare fidelă a acestora şi că i-au
furnizat practicianului toate informaţiile relevante şi acces la informaţii, aşa cum s-a convenit în termenii misiunii; şi
Toate tranzacţiile au fost consemnate şi sunt reflectate în situaţiile financiare.

Data declaraţiilor scrise trebuie să fie cât se poate de apropiată de, dar fără să depăşească, data
raportului practicianului. Declaraţiile scrise trebuie să reflecte toate situaţiile financiare şi perioada(ele)
la care se face referire în raportul practicianului.
Daca nu primeste declaratii – retragerea din misiune sau imposibilitatea exprimarii unei opinii
DECLARAŢII SCRISE – CE CONTIN ?
Identitatea părţilor afiliate ale entităţii şi toate relaţiile şi tranzacţiile cu părţile afiliate, cu care conducerea este
la curent;
Faptele semnificative referitoare la orice fraude sau fraude suspectate cunoscute conducerii, care este posibil să fi
afectat entitatea;
Cazuri curente sau posibile de neconformitate cu legile şi reglementările, ale căror efecte afectează situaţiile
financiare ale entităţii;
Toate informaţiile relevante pentru utilizarea ipotezei continuităţii activităţii în situaţiile financiare;
Că toate evenimentele care au loc ulterior datei situaţiilor financiare şi pentru care cadrul de raportare financiară
aplicabil prevede ajustare sau prezentare, au fost ajustate sau prezentate;
Angajamentele, obligaţiile contractuale sau contingenţele semnificative care au afectat sau pot afecta situaţiile
financiare ale entităţii, inclusiv prezentările; şi
Tranzacţiile ne-monetare semnificative sau tranzacţiile fără contraprestaţie ale entităţii din perioada de raportare
financiară respectivă.
EVALUAREA PROBELOR OBŢINUTE ÎN URMA
PROCEDURILOR EFECTUATE
Practicianul trebuie să evalueze dacă au fost obţinute probe suficiente şi adecvate în urma
procedurilor efectuate şi, dacă nu, acesta trebuie să efectueze alte proceduri pe care le
consideră necesare în circumstanţele date, pentru a putea forma o concluzie asupra situaţiilor
financiare.

Dacă practicianul nu poate obţine probe suficiente şi adecvate pentru a forma o concluzie,
acesta trebuie să discute cu conducerea şi cu persoanele responsabile cu guvernanţa, după
caz, efectele acestor limitări asupra ariei revizuirii.
FORMAREA CONCLUZIEI PRACTICIANULUI PE MARGINEA
SITUAŢIILOR FINANCIARE
Practicianul trebuie să:
Evalueze dacă situaţiile financiare fac trimitere sau descriu în mod adecvat cadrul de raportare financiară;
Examineze dacă, în contextul cerinţelor cadrului de raportare financiară aplicabil şi al rezultatelor procedurilor
efectuate:
Terminologia utilizată în situaţiile financiare este adecvată;
Situaţiile financiare prezintă adecvat politicile contabile semnificative selectate şi aplicate;
Politicile contabile selectate şi aplicate sunt consecvente cu cadrul de raportare financiară şi sunt adecvate;
Estimările contabile efectuate de conducere par rezonabile;
Informaţiile prezentate în situaţiile financiare par relevante, fiabile, comparabile şi inteligibile; şi
Situaţiile financiare furnizează o prezentare adecvată care le permite utilizatorilor vizaţi să înţeleagă efectele
tranzacţiilor şi evenimentelor semnificative din informaţiile cuprinse în situaţiile financiare.
Evalueze posibilul impact al denaturărilor necorectate identificate pe parcursul revizuirii şi în cadrul revizuirii din
anul anterior a situaţiilor financiare ale entităţii asupra situaţiilor financiare ca întreg; şi
Evalueze posibilul impact al aspectelor calitative ale practicilor contabile ale entităţii, inclusiv al indicatorilor unui
posibil subiectivism în raţionamentele conducerii.
FORMA SI TIPURILE DE CONCLUZII
Concluzia practicianului pe marginea situaţiilor financiare, fie că este nemodificată sau
modificată, trebuie să fie exprimată în forma adecvată contextului cadrului de raportare
financiară, aplicat în situaţiile financiare.
Practicianul exprima o concluzie nemodificată în raportul său când a obţinut asigurarea
limitată care îi permite să concluzioneze că nu a luat cunoştinţă de nimic care să îl facă să
creadă că situaţiile financiare nu sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, conform
cadrului de raportare financiară aplicabil.
Practicianul exprima o concluzie modificată în raportul său când:
• Determină, pe baza procedurilor efectuate şi a probelor obţinute, că situaţiile financiare
sunt denaturate semnificativ; sau
• Nu poate obţine probe suficiente şi adecvate în relaţie cu unul sau mai multe elemente
din situaţiile financiare, care sunt semnificative în relaţie cu situaţiile financiare ca întreg.
CONCLUZIA NEMODIFICATĂ
Concluzia nemodificată se poate exprima asa:
(a) „Pe baza revizuirii noastre, nu am luat cunoştinţă de nimic care să ne facă să credem că situaţiile
financiare nu prezintă fidel, sub toate aspectele semnificative (sau nu oferă o imagine corectă şi
fidelă a), … conform cadrului de raportare financiară aplicabil,” (în cazul situaţiilor financiare
întocmite cu ajutorul unui cadru de prezentare fidelă); sau
(b) „Pe baza revizuirii noastre, nu am luat cunoştinţă de nimic care să ne facă să credem că situaţiile
financiare nu sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, conform cadrului de raportare
financiară aplicabil,” (în cazul situaţiilor financiare întocmite cu ajutorul unui cadru de conformitate).
 CONCLUZII MODIFICATE
Motiv modificare Semnificativa dar nu Semnificativa si grava
grava
Denaturare ( eroare sau frauda) Cu rezerve Contrara
Limitare a probelor de audit Cu rezerva Imposibilitate de a emite opinia

Rationament profesional!

131
CONCLUZIA MODIFICATĂ
Când practicianul modifică concluzia exprimată asupra situaţiilor financiare,
practicianul trebuie:
Să folosească titlul „Concluzie cu rezerve,” „Concluzie contrară” sau „Imposibilitatea
exprimării unei concluzii,” după caz, pentru paragraful referitor la concluzie din
raportul practicianului; şi
Să furnizeze o descriere a aspectului care determină modificarea, utilizând un titlu
corespunzător (de exemplu, „Baza pentru concluzia cu rezerve,” „Baza pentru
concluzia contrară” sau „Baza pentru imposibilitatea exprimării unei concluzii,” după
caz), într-un paragraf separat din raportul practicianului imediat înainte de
paragraful referitor la concluzie (denumit şi paragraful aferent bazei pentru
concluzie).
RAPORTUL PRACTICIANULUI
Vezi continutul aici
 PARAGRAFE SUPLIMENTARE
Paragraf de evidenţiere a unor aspecte
• Prin care se atrage atenţia utilizatorilor
vizaţi asupra unui aspect prezentat în
informaţiile specifice, care, conform
raţionamentului practicianului, este de
importanţă fundamentală pentru ca
utilizatorii vizaţi să înţeleagă
informaţiile specifice
• un asemenea paragraf trebuie să se
refere doar la informaţiile prezentate
sau descrise în informaţiile specifice.
Paragraf privind alte aspecte
• Prin care se comunică un aspect, în
afara celor prezentate în informaţiile
specifice care, conform raţionamentului
practicianului, este relevant pentru ca
utilizatorii vizaţi să înţeleagă misiunea,
responsabilităţile practicianului sau
raportul de asigurare,
134
DOCUMENTAŢIA UNEI MISIUNI DE REVIZUIRE A
SITUAŢIILOR FINANCIARE
Întocmirea documentaţiei referitoare la revizuire furnizează probe conform cărora revizuirea
a fost efectuată în conformitate ISRE 2400 şi cu cerinţele legale, precum şi o documentare sufi-
cientă şi adecvată a bazei pentru raportul practicianului.
Practicianul trebuie să documenteze următoarele aspecte ale misiunii în timp util, suficient de
detaliat pentru a îi permite unui practician cu experienţă, care nu are nicio legătură
anterioară cu misiunea, să înţeleagă:
Natura, plasarea în timp şi amploarea procedurilor efectuate în vederea conformităţii cu cerintele unei misiuni de
revizuire a situaţiilor financiare şi cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile;
Rezultatele obţinute în urma procedurilor şi concluziile practicianului, formulate pe baza acelor rezultate; şi
Aspectele semnificative care decurg în urma misiunii, concluziile formulate de practician cu privire la acestea şi
raţionamentele profesionale semnificative exercitate în formularea acelor concluzii.
2. SERVICII CONEXE
2.1. MISIUNI DE COMPILARE
MISIUNI DE COMPILARE
Misiunile de compilare sunt definite ca fiind misiunile în care practicianul îşi aplică cunoştinţele şi
experienţa contabilă şi de raportare financiară pentru a asista conducerea în întocmirea şi
prezentarea informaţiilor financiare ale unei entităţi, în conformitate cu un cadru de raportare
financiară aplicabil, şi pentru a raporta conform prevederilor ISRS 4410.
Se pot compila informatii istorice dar nu numai (proforma, nefinanciare etc.)
Avantaje?
Dezavantaje?

138
MISIUNILE DE COMPILARE
Informaţiile financiare care fac obiectul unei misiuni de compilare pot fi solicitate în diferite
scopuri, inclusiv:
Conformitatea cu cerinţele de raportare financiară periodică obligatorie, prevăzute prin legi sau reglementări;
sau
În scopuri care nu se referă la raportarea financiară obligatorie prevăzută în legile sau reglementările relevante,
incluzând, de exemplu:
Când informaţiile financiare sunt întocmite pentru conducere/ guvernanţa, pe o bază adecvată scopurilor lor
specifice (precum întocmirea informaţiilor financiare pentru uz intern).
Când informaţiile financiare sunt întocmite pentru raportarea financiară periodică, efectuată pentru părţi
externe, conform unui contract sau unei alte forme de acord (precum informaţiile financiare înaintate unui
organism de finanţare, în vederea furnizării sau continuării unei subvenţii).
Când informaţiile financiare sunt întocmite în scopuri de tranzacţionare, de exemplu în vederea unei tranzacţii
care implică modificări ale drepturilor de proprietate ale entităţii sau ale structurii de finanţare (precum în cazul
unei fuziuni sau achiziţii).

139
OBIECTIVELE PRACTICIANULUI
1. Aplicarea expertizei contabile şi de raportare financiară pentru a asista conducerea în
întocmirea şi prezentarea informaţiilor financiare în conformitate cu un cadru de raportare
financiară aplicabil, pe baza informaţiilor furnizate de către conducere; şi
2. Raportarea în conformitate cu cerinţele prezentului ISRS.
Deoarece o misiune de compilare nu este o misiune de asigurare, o misiune de compilare nu
prevede ca practicianul să verifice acurateţea sau exhaustivitatea informaţiilor furnizate
de conducere în vederea compilării, sau să adune probe, în alt mod, pentru a exprima o
opinie de audit sau o concluzie de revizuire pe marginea întocmirii informaţiilor financiare.
Conducerea e responsbila pentru informaţiile financiare şi pentru baza în funcţie de care
acestea sunt întocmite şi prezentate, inclusive pentru aplicarea de către conducere a raţiona-
mentului prevăzut pentru întocmirea şi prezentarea informaţiilor financiare, selectarea şi
aplicarea politicilor contabile adecvate şi, unde este cazul, elaborarea de estimări contabile
rezonabile.

140
CODUL ETIC SI INDEPENDENTA
Practicianul trebuie să se conformeze Codului Etic IESBA.
Independenţa nu constituie o cerinţă pentru misiunile pe bază de proceduri convenite; cu toate
acestea, termenii sau obiectivele unei misiuni sau ale unor standarde naţionale îi pot solicita
pacticianului să se conformeze cerinţelor de independenţă din Codul IESBA.

141
CONTROLUL CALITĂŢII AFERENT MISIUNII
Partenerul de misiune trebuie să îşi asume responsabilitatea cu privire la:
Calitatea integrală a fiecărei misiuni de compilare în care este desemnat acel partener; şi
Desfăşurarea misiunii în conformitate cu politicile şi procedurile de control al calităţii firmei, prin:
1. Aplicarea unor proceduri adecvate privind acceptarea şi continuarea relaţiilor cu clientul şi a misiunilor;
2. Asigurarea că echipa misiunii deţine, colectiv, competenţa şi capacităţile adecvate în vederea desfăşurării misiunii de
compilare;
3. Atenţia la indiciile de neconformitate ale membrilor echipei misiunii cu cerinţele etice relevante şi stabilirea acţiunilor
corespunzătoare dacă partenerul de misiune ia la cunoştinţă de aspecte care indică faptul că membrii echipei misiunii nu
s-au conformat cerinţelor etice relevante;
4. Coordonarea, supervizarea şi desfăşurarea misiunii în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerinţele legale şi
de reglementare aplicabile; şi
5. Asumarea responsabilităţii cu privire la faptul că este menţinută documentaţia corespunzătoare misiunii.

142
ETAPE

1. Acceptare (decizia ca practicianul poate desfasura activitatea SI

decizia de a accepta sau reaccepta clientul)

2. Planificare (cunoasterea clientului si a factorilor relevanti)

3. Desfasurare ( discutia cu conducerea/guvernanta despre estimarile

sau aspectele semnificative, cererea de ajustari daca e nevoie SI
compilarea)

4. Raportare (managementul/guvernanta trebuie sa aprobe situatiile

financiare APOI practicianul emite raportul )

143
ACCEPTAREA MISIUNII
Doar daca s-a convenit termenii misiunii cu conducerea/guvernanta privind:
1. Utilizarea vizată şi distribuţia informaţiilor financiare şi orice restricţii aferente fie utilizării, fie
distribuţiei acestora;
2. Identificarea cadrului de raportare financiară aplicabil;
3. Obiectivul şi aria misiunii de compilare;
4. Responsabilităţile practicianului, inclusiv cerinţa de a se conforma cerinţelor etice relevante;
5. Responsabilităţile conducerii pentru:
Informaţiile financiare şi întocmirea şi prezentarea acestora în conformitate cu un cadru de raportare
financiară acceptabil în vederea utilizării vizate a informaţiilor financiare şi a utilizatorilor vizaţi;
Acurateţea şi exhaustivitatea înregistrărilor, documentelor, explicaţiilor şi altor informaţii furnizate de
conducere, în ceea ce priveşte misiunea de compilare; şi
Raţionamentele necesare în vederea întocmirii şi prezentării informaţiilor financiare, inclusiv în vederea celor
pentru care practicianul poate oferi asistenţă pe parcursul misiunii de compilare;
6. Formatul şi conţinutul prevăzut al raportului practicianului.

144
INTELEGEREA SI CUNOASTEREA CLIENTULUI
Practicianul trebuie să obţină o înţelegere suficientă a următoarelor aspecte,
pentru a putea efectua misiunea de compilare:
Afacerile şi operaţiunile entităţii, inclusiv sistemul contabil şi înregistrările
contabile ale entităţii; şi
Cadrul de raportare financiară aplicabil, inclusiv aplicarea sa în sectorul de
activitate al entităţii.

145
COMPILAREA INFORMAŢIILOR FINANCIARE
Practicianul trebuie să:
1. compileze informaţiile financiare utilizând înregistrările, documentele, explicaţiile şi alte
informaţii, inclusiv raţionamentele semnificative, furnizate de către conducere.
2. discute cu membrii conducerii sau cu persoanele responsabile cu guvernanţa, după caz,
acele raţionamente semnificative pentru care acesta a furnizat asistenţă pe parcursul
compilării informaţiilor financiare.
3. să citească informaţiile financiare compilate din perspectiva înţelegerii sale cu privire la
afacerile şi operaţiunile entităţii şi a cadrului de raportare financiară aplicabil, 1nterior
finalizării misiunii de compilare.

146
COMPILAREA INFORMAŢIILOR FINANCIARE
Dacă, pe parcursul misiunii de compilare, practicianul află de înregistrări, documente, explicaţii
sau alte informaţii, inclusiv raţionamente semnificative, furnizate de către conducere cu privire
la misiunea de compilare, care sunt incomplete, incorecte sau nesatisfăcătoare, din orice alte
puncte de vedere, practicianul trebuie să aducă această situaţie în atenţia conducerii şi să
solicite informaţii suplimentare sau corectate.
Dacă practicianul nu poate finaliza misiunea din cauză că nu a reuşit să obţină de la
conducere înregistrările, documentele, explicaţiile sau alte informaţii, inclusiv raţionamentele
semnificative, solicitate, practicianul trebuie să se retragă din misiune şi să informeze
conducerea şi persoanele responsabile cu guvernanţa cu privire la motivele retragerii.

147
COMPILAREA INFORMAŢIILOR FINANCIARE
Practicianul trebuie să îi propună conducerii amendamentele adecvate
dacă află, pe parcursul misiunii, despre:
Informaţii financiare compilate care nu tratează sau nu descriu, în mod corespunzător,
cadrul de raportare financiară aplicabil;
Necesitatea unor amendamente la informaţiile financiare compilate, pentru ca
informaţiile financiare să nu fie denaturate semnificativ; sau
Caracterul de inducere în eroare, prin alte mijloace, a informaţiilor financiare
compilate

148
COMPILAREA INFORMAŢIILOR FINANCIARE
Dacă membrii conducerii refuză sau nu îi permit practicianului să efectueze amendamentele
propuse la informaţiile financiare compilate, practicianul trebuie să se retragă din misiune şi să
informeze membrii conducerii şi persoanele responsabile cu guvernanţa cu privire la motivele
retragerii.
Dacă nu este posibilă retragerea din misiune, practicianul trebuie să determine care sunt
responsabilităţile sale profesionale şi legale, aplicabile circumstanţelor.
Practicianul trebuie să obţină o scrisoare de confirmare din partea conducerii sau a per-
soanelor responsabile cu guvernanţa, după caz, că şi-au asumat responsabilitatea pentru
forma finală a informaţiilor financiare compilate.

149
DOCUMENTAŢIA
1. Aspectele semnificative survenite pe parcursul misiunii de compilare şi modul în care acestea
au fost abordate de către practician;
2. O înregistrare a modului în care informaţiile financiare compilate sunt reconciliate cu
înregistrările, documentele, explicaţiile şi alte informaţii care stau la baza lor, furnizate de
către conducere; şi
3. O copie a formei finale a informaţiilor financiare compilate, pentru care conducerea sau
persoanele responsabile cu guvernanţa, după caz, şi-a(au) asumat responsabilitatea, şi
raportul practicianului.

150
RAPORTUL PRACTICIANULUI 1
Un obiectiv important al raportului practicianului este să comunice clar natura misiunii
de compilare, precum şi rolul şi responsabilităţile practicianului în cadrul misiunii.
Raportul practicianului nu reprezintă, sub nicio formă, o modalitate prin care este
exprimată o opinie sau o concluzie asupra informaţiilor financiare.
Practicianul trebuie să dateze raportul la data la care a finalizat misiunea de
compilare.

151
RAPORTUL PRACTICIANULUI 2
Raportul practicianului emis pentru misiunea de compilare trebuie să fie scris şi
trebuie să includă următoarele elemente:
Titlul raportului;
Destinatarul (destinatarii), aşa cum prevăd termenii misiunii;
O declaraţie că practicianul a compilat informaţiile financiare pe baza informaţiilor furnizate de
conducere;
O descriere a responsabilităţilor conducerii/guvernanţei in raport cu misiunea de compilare şi în
raport cu informaţiile financiare;
Precizarea cadrului de raportare financiară aplicabil şi, dacă este utilizat un cadru de raportare
cu scop special, o descriere sau o trimitere la descrierea acelui cadru de raportare cu scop
special din informaţiile financiare;
Precizarea informaţiilor financiare, inclusiv a titlului fiecărui element din informaţiile financiare, şi
a datei informaţiilor financiare sau perioadei la care se referă acestea;
O descriere a responsabilităţilor practicianului cu privire la compilarea informaţiilor financiare,
inclusiv a faptului că misiunea a fost efectuată în conformitate cu prezentul ISRS, şi a conformităţii
practicianului cu cerinţele etice relevante;

152
RAPORTUL PRACTICIANULUI 3
•O descriere a ceea ce prevede o misiune de compilare;
•Explicaţii că:
(i) Deoarece o misiune de compilare nu este una de asigurare, practicianului nu i se solicită să verifice acurateţea sau
exhaustivitatea informaţiilor furnizate de conducere, în contextul compilării; şi
(ii) În consecinţă, practicianul nu exprimă o opinie de audit sau o concluzie de revizuire cu privire la măsura în care
informaţiile financiare sunt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.
•Dacă informaţiile financiare sunt întocmite pe baza unui cadru de raportare cu scop special, un
paragraf de explicaţii, care:
• Descrie scopul pentru care sunt întocmite informaţiile financiare şi, dacă este cazul, utilizatorii vizaţi, sau conţine
o trimitere la o notă din informaţiile financiare care prezintă aceste informaţii; şi
• Atrage atenţia cititorilor raportului cu privire la faptul că informaţiile sunt întocmite în conformitate cu un cadru
de raportare cu scop special şi, în consecinţă, este posibil ca informaţiile să nu fie adecvate în alte scopuri;
•Data raportului practicianului;
•Semnătura practicianului; şi
•Adresa practicianului.

153
2.2. MISIUNI DE EFECTUARE A
PROCEDURILOR CONVENITE
PRIVIND INFORMAŢIILE
FINANCIARE
MISIUNI PE BAZA PROCEDURILOR CONVENITE
Obiectivul unei misiuni pe baza procedurilor convenite îl constituie efectuarea de către auditor
a unor proceduri ce ţin de natura unui audit, convenite de către auditor, entitate şi orice părţi
terţe adecvate şi raportarea asupra constatărilor efective.
Deoarece auditorul furnizează doar un raport asupra constatărilor efective aferente
procedurilor convenite, nu este exprimată nicio asigurare. În schimb, utilizatorii raportului
evaluează ei înşişi procedurile şi constatările raportate de către auditor şi îşi formulează
propriile concluzii pe baza activităţii auditorului.
Raportul este restricţionat la acele părţi care au convenit asupra procedurilor ce trebuie
efectuate, dat fiind că alte părţi, necunoscând motivele care au stat la baza procedurilor, pot
interpreta eronat rezultatele.

155
CODUL ETIC SI INDEPENDENTA
Practicianul trebuie să se conformeze Codului Etic IESBA.
Independenţa nu constituie o cerinţă pentru misiunile pe bază de proceduri convenite; cu toate
acestea, termenii sau obiectivele unei misiuni sau ale unor standarde naţionale îi pot solicita
pacticianului să se conformeze cerinţelor de independenţă din Codul IESBA.

156
DEFINIREA TERMENILOR MISIUNII
Decizia de a accepta misiunea
Scrisoarea de misiune:
Natura misiunii, inclusiv faptul că procedurile efectuate nu vor constitui un audit sau o revizuire şi, în consecinţă, nu
va fi exprimată nicio asigurare.
Scopul declarat al misiunii.
Precizarea informaţiilor financiare asupra cărora vor fi aplicate procedurile convenite.
Natura, plasarea în timp şi amploarea procedurilor specifice care vor fi aplicate.
Forma anticipată a raportului asupra constatărilor efective.
Limitările cu privire la distribuţia raportului asupra constatărilor efective. Când o astfel de limitare ar fi în
contradicţie cu cerinţele legale, dacă există, auditorul nu ar trebui să accepte misiunea.

157
PLANIFICARE & DOCUMENTAŢIE
Obiectivul planificării este de a desfășura o misiune care să reducă la un nivel acceptabil de
scăzut riscul de a se ajunge la o concluzie eronată.
Planificarea unei misiuni presupune colectarea și evaluarea informațiilor, precum și adoptarea
unei strategii cu privire la sfera, abordarea, programarea în timp și resursele estimate a fi
necesare misiunii.
Practicianul ar trebui să documenteze aspectele care sunt importante în furnizarea de probe
care să sprijine raportul asupra constatărilor efective şi probele conform cărora misiunea a fost
desfăşurată în conformitate cu cerinţele standardelor relevante şi cu termenii misiunii.

158
PROCEDURI ŞI PROBE
Practicianul desfăşoara procedurile convenite şi utilizeaza probele
obţinute, ca bază pentru raportul asupra constatărilor efective.
De regula:
Intervievare şi analiză.
Recalculare, comparaţii şi alte verificări ale acurateţei redactării.
Observare.
Inspecţie.
Obţinerea de confirmări.

159
RAPORTARE 1
Raportul trebuie să descrie suficient de detaliat obiectivul şi procedurile convenite ale misiunii,
pentru a îi permite cititorului să înţeleagă natura şi amploarea activităţii desfăşurate.
Raportul asupra constatărilor efective ar trebui să conţină:
Titlul;
Destinatarul (de obicei clientul care l-a contractat pe auditor să efectueze procedurile convenite);
Precizarea informaţiilor financiare sau nefinanciare specifice asupra cărora au fost aplicate procedurile convenite;
O declaraţie conform căreia procedurile efectuate au fost cele convenite cu beneficiarul;
O declaraţie conform căreia misiunea a fost efectuată în conformitate cu Standardul Internaţional privind
Serviciile Conexe aplicabil misiunilor pe baza procedurilor convenite sau în conformitate cu standardele sau
practicile naţionale relevante;
Dacă este cazul, o declaraţie conform căreia auditorul nu este independent faţă de entitate;
Precizarea scopului pentru care au fost efectuate procedurile convenite;

160
RAPORTARE 2
O enumerare a procedurilor specifice efectuate;
O descriere a constatărilor efective ale auditorului, incluzând suficiente detalii cu privire la erorile sau excepţiile
identificate;
O declaraţie conform căreia procedurile efectuate nu constituie un audit sau o revizuire şi, în consecinţă, nu este
exprimată nicio asigurare;
O declaraţie conform căreia, dacă auditorul ar fi efectuat proceduri suplimentare, un audit sau o revizuire, ar fi
putut fi identificate alte aspecte care ar fi fost raportate;
O declaraţie conform căreia raportul este restricţionat la acele părţi care au convenit procedurile ce trebuie
efectuate;
O declaraţie (după caz) conform căreia raportul se referă doar la elementele, conturile, aspectele sau informaţiile
financiare sau nefinanciare specificate şi nu se extinde asupra situaţiilor financiare ale entităţii, luate ca întreg;
Data raportului;
Adresa auditorului; şi
Semnătura auditorului.

161
INTREBARI SI
FINAL GLORIOS