Audit-Intrebari Si Raspunsuri

1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei. Elemente fundamentale:  Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;  Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;  Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;  Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.  Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau intr-o norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate 2. Ce este auditul in financiar? Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: - auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare; - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatie fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: Ø auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; Ø auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare; Ø auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; Ø auditul financiar asupra situaţiei fiscale; Ø auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc. Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică 1

auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul: Ø examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; Ø scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Ø opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; Ø examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate. 3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. 4. Abordari privind metodologia auditului statutar. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: - abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica); - abordare pe cicluri de control (mai operationala). A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape. 1. Faza initiala - este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 2. Faza controlului propriu zis: - este faza controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: - este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. B. Abordarea pe cicluri de control 2

fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual.  Raportul de audit. Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati. imobilizari financiare.  Examenul situatiilor financiare.  6.intinderea lucrarilor de audit. 3 . Standardul International de Audit nr. Faza finala:  Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului. sau in orice alt tip de contract adecvat.  Fisa de acceptare a mandatului. . alte venituri si cheltuieli.  Orientarea si planificare auditului. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii.  Controlul conturilor. III. II. Faza initiala:  Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. fonduri improprii. alte pasivea.  Alte lucrari necesare inchiderii. imobilizari corporale si necorporale.  Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape: I. stocuri si productie in curs.  Documentare lucrarilor de audit. peersonal si sociale. trezorerie. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de misiunie de audit. imprumuturi si obligatii financiare.  Examenul competentei  Contactul cu fostul auditor sau cenzor. estimari contabile. de baza. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. alte active. . din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii:  Cunoasterea globala a intreprinderii. Faze si etape in executarea unei misuni de audit.  Utilizarea lucrarilor altor profesionisiti.obiectivule auditului situatiilor financiare. 5. Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala . evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari-furnizori. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune.  Decizia de acceptare a mandatului. vanzari-clienti. Faza executarii lucrarilor:  Aprecierea controlului intern. trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie. in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor.Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. impozite si taxe. facand referire la legislatia aplicabila.

politicile comerciale. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului. termenul de depunere al raportului. Planul de misiune: continut. solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii. domeniile si sistemele semnificative. Informatii contabile:  Bugete si conturi previzionale. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita.  Inregistrare. forma.  Alti auditori. previziuni. concurenta. 7.  Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei.  Particularitatile sistemului contabil. Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:  Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere. Definirea misiunii:  Natura misiunii: conturi anuale. informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit.  Capitalul social si actionarii. practicile contabile utilizate. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. organizarea contabilitatii. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor.  Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. aprovisionari. piese juditificative sau alte informatii solicitate. Cuprinde 7 capitole. financiare si sociale. piata.Sisteme si domenii semnificative: 4 . repartizarea lucrarilor pe oameni. particularitatile sectorului din care face parte. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune). Orientarea si planificarea auditului. coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama. experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere IV. 8.  Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie. distributie. conturi consolidate.  Principiile contabile. structurile intreprinderii. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de eror. zonele sale de risc. III. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. caledarul sedintelor AGA si CA. dupa cum urmeaza: I.- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii.  Scurt istoric  Consideratii succinte privind obiectul de activitate. organizarea generale a intreprinderii. II. Prezentarea intreprinderii:  Denumirea  Sediul social.

10. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. Etape:       intelegerea si descrierea sistemelor semnificative.  Lista rapoartelor. cuprinzand: 5 . Evaluarea controlului intern: continut.  Zone de risc identitate.  Documente de obtinut. . Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii. VI.alegerea tehnicilor de sondaje. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? A.alegerea tehnicilor de descriere si evaluare. Echipa si bugetul VII. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate. scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a putea defini natura. in legatura cu programul de control al conturilor. in functie de rezultatele sondajelor. In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. 9.Orientarea programului de lucru:  Aprecierea controlului intern.alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii.  Asistenta de specialitate necesare. C. Planificarea:  Repartizarea lucrarilor.  Confirmari de obtinut. Protejarea activelor intreprinderii Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile. B. Care sunt elementele de baza ale controlului intern unei entitati?  Existenta unui plan de organizare. .  Datele interventiilor pe etape. .  Controale semnificative pe care ne putem sprijini V.  Lucrari deosebite.  Functii si conturi semnificative. verificarea functionarii controlului intern.decizia de a se sprijini pe procedurile existente.decizia finala. de importanta soldurilor si operatiilor. D. In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante: . . 11. etape. Promovarea eficacitatii exploatarii. . Prag de semnificatie.decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern. evaluarea preminara: teste de permanenta. evaluarea riscurilor de eroare. de natura riscurilor.  Inventare fizice.

asigurand autoritatea celor ce exercita controlul. se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le conduc. sub forma unui manual de proceduri. Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării. . In acest sens. exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare. 6 .- - definirea cat mai precisa a sarcinilor. si relatia dintre acestea. . 14. pentru a nu se dilua raspunderea. avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia. în măsura posibilului. deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor bune sau rele. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare). definirea limitelor de competenta si a raspunderilor. Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii).asigurand specializarea acestor persoane imputerncite. Definiti auditul intern si controlul intern. separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate este indiscutabila. . mai ale la nivelul directiunii. arhivarea informatiilor: “memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. programele si managemntul acesteia. Separarea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul intreprinderii.pentru un numar reduse de persoane. prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor.  existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise.asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. delegarea atributiilor este necesar sa se faca: . 13. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii. Controlul intern. adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei. 12. protejarea activelor.  competenta si integritatea personalului sunt esentiale. implică respectarea politicilor de gestiune. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate. care conditioneaza toate controalele ulterioare. respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri.

. o Indicarea datei la care a fost efectuat controlul.  de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei. Pentru stabilirea programului de control. Elemente probante: definitie. Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. . continut. 7 . Elementele probante trebuie.tipul de informatie disponibila.experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. in ansamblul lor. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. 16. Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala. auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale. documente ce asigura legatura cu etapele precedente. precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile:  de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. Programul de control: rol.- evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate. o Problemele intalnite – se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor. o O referinta pentru foaia de lucru. forme de prezentare. iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: . . protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelo si pierderilor de orice fel. 15.concluziile procedurilor de audit . Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia.  de exhaustivitate: activele. tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil.importanta riscului de inexactitate.  de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii. criterii de apreciere. la un moment dat. care contine rubricile urmatoare: o Lista controalelor de efectuat – cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii. tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. datoriile. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste.importanta relativa a elementului avut in vedere. rol. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. . o Intinderea esantionului – volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv.  de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoare sa de inventar. In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive.

Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia. In urma acestei verificari. Tehnica sondajului in audit Poate fi definita ca o tehnica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata. Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt: 8 . Tehnica observarii fizice. 18. auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: . O limita importanta a acestei tehnici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor. cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie. aplicarea la aceste elemente a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul multimii cercetate. Confirmarea externa (directa) Confirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta operatiunilor. executarea propriu-zisa a sondajului: alegerea tehnicilor. care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rulajul si soldul conturilor. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise. precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sondaj. 19. . care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o caracterisitza comuna. Observarea fizica este cel mai sigur mijloc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ. Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile. sau raspund. concluziile sondajului. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil. Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute.folosita in Franta. imobilizari corporale. In functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:  sondaje asupra atributiilor. auditorul se va asigura ca: .. . selectionarea esantionului. In functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sa-l dea concluziilor salre:  sondaje statistice. evaluarea rezultatelor. fara interventia unitatii controlate. studiul esantionului. Etape: I.  sondaje asupra valorii.toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ. soldurilor sau orice alata informatie. Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi.daca elementele inventariate apartin intreprinderii. 17. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. cum ar fi: stocuri. determinarea marimii esantionului. Dupa ce a obtinut aceste asigurari. definirea precisa a obiectivelor.daca activele sunt corect evaluate.toate elementele sunt corect inventariate.  sondaje nestatistice. II. dar incomplet. bani si alte elemente pastrate in caserie. III.

garantii). el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila 9 .comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare. . concorda cu datele din contabilitate. personalul (imprumutir si avansuri).- imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate.stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. experti fiscali). In cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit. . banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere. distingadu-se 3 etape: 1) Fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care jusitifce faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe. avocati. 2) Fapte descoperite dupa data raportului de audit. valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si depozitate la intreprinderea auditata).faptului ca bilantul. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incindentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare.faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale. de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora. iar auditorul considera necesare aceste corecturi. dar inaintea publicarii situatiilor financiare.compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun. Situatiile financiare (bilantul. dupa data raportului sau. . sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. cautiuni. financiare si rezultatelor obtinute. a scadentelor. Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare. titluri de participare si de plasament. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice pevazute ISA 520 si in mod deosebit pe: . Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare: . a unor eventuale ipoteci). angajamente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. 20. a dobanzilor. a garantiilor pentru imprumuturi). cat si asupra raportului sau. Examenul situatiilor financiare. 21. dar inaintea publicarii situatiilor financiare – cand auditorul a luat cunostinta. creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor. Elemente posterioare inchiderii exercitului Standardul International de Audit nr. contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt coerente. pana la data raportului sau.

22. a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. In mod uzual dosarul cuprinde: . . Sectiunea E) – “ controale substantive”. dosarul permanent. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. .obtinerea de elemente probante. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: .inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori. . .documentarea lucrarilor efectuate.aprecierea controlului intern. • EF (dosarul exercitiului. Daca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment.fisa de preentare. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni.planificarea misiunii. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. Clasarea lor intr-un dosar separat. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni.scurt istoric al intreprinderii. • EJ (dosarul exercitiului. . Rolul si importanta dosarului permanent. El permite asamblarea tuturor lucrarilor. • EH (dosarul exercitiului.3) Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor – dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” • EI (dosarul exercitiului.note asupra statului. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit. • EB (dosarul exercitiului. • EG (dosarul exercitiului. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. . Sectiunea C) – “orientare si planificare”. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”.note asupra organizarii sectorului de activitate.persoanele care angajaeaza intreprinderea. • EE (dosarul exercitiului. . • ED (dosarul exercitiului. In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:.organigrame. .justificarea opiniei emise si redactarea raportului.mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii. . care daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat.: • EA (dosarul exercitiului. productie. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . . . 23. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. Rolul si importanta dosarului exercitiului. l-ar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. 10 .supervizarea lucrarilor.

. Sectiunea F) – Juridice.datele pentru emiterea raportului.Analize permanente.evaluarea punctelor tari.lista actionarilor sau asociatilor. . .PE (dosarul permanent.sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare.procese verbale ale CA si AG. punctelor slab si a zonelor de risc.documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti. . continutul raportului. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului.program de control.foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate. locurile de interventie.sa fie tinut la zi.foi de lucru cuprinzand: obiectivul.foi de lucru cu privire la faptele delictuale.PB (dosarul permanent. Structura dosarului exercitiului In mod uzual dosarul cuprinde:  planificarea misiunii: . . In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului.  supervizarea lucrarilor: . 24.sa elimine informatiile perimate. .aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea. detalii asupra lucrarilor efectuate. concluzii. . programul lucrarilor. Sectiunea D) . Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. asigurari. . . . Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. . .  aprecierea controlului intern: . Sectiunea B) – Documente privind controlul intern. Sectiunea A) – Generalitati.bugetul de timp.programul general de lucru. dupa cum urmeaza: . .PD (dosarul permanent. .: • EA (dosarul exercitiului. .note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate.contracte. concluziilor lucrarilor. jusitificand cifrele examinate.PA (dosarul permanent.note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii.sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii. 11 . . . .detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor. .structura grupului. .compunerea echipei. . eventuale comentarii. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. dosarul permanent trebuie: . Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni.PF (dosarul permanent.datele si duratele vizitelor.PG (dosarul permanent.PC (dosarul permanent. Sectiunea E) – Fiscal si social.  obtinerea de elemente probante: . • EB (dosarul exercitiului. . Sectiunea G) – intervenienti externi Pentru a-si indeplini rolul de informare. concluzii. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. executarea lucrarilor.. . .comentarii asupra anomaliilor descoperite.

PG (dosarul permanent. Structura dosarului permanent. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. . . . de recomandat : “Raportul auditorului independent”. Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. EG (dosarul exercitiului. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. In mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate.lista actionarilor sau asociatilor. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”.PA (dosarul permanent.fisa de preentare. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. Titlul raportului – trebuie sa poarte un titlu precis.procese verbale ale CA si AG. Sectiunea A) – Generalitati. dupa cum urmeaza: .PB (dosarul permanent. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. paragraful opiniei. adresa si data raportului. . destinatarul.PD (dosarul permanent. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul.Analize permanente. Paragraf care sa descrie natura auditului. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. EE (dosarul exercitiului. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator.structura grupului. paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit. in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. asigurari. EH (dosarul exercitiului.PF (dosarul permanent. Sectiunea E) – “ controale substantive”. Sectiunea F) – Juridice. Sectiunea E) – Fiscal si social. . si in care se fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor. Sectiunea D) .note asupra statului. Sectiunea G) – intervenienti externi 26. . EJ (dosarul exercitiului. 25. paragraful introductiv. .persoanele care angajaeaza intreprinderea. . Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” EI (dosarul exercitiului.note asupra organizarii sectorului de activitate. Clasarea lor intr-un dosar separat. . EF (dosarul exercitiului.PC (dosarul permanent.contracte. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern. .organigrame. . Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente.PE (dosarul permanent.• • • • • • • ED (dosarul exercitiului. . 12 .scurt istoric al intreprinderii. dosarul permanent. . productie. semnatura. De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. . .

putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control. Imposibilitatea exprimarii unei opinii.cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva. Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la…mii lei. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti.. Opinia fara rezerve. Motive: . noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare.” 29. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. dispozitiile statutului si hotararile AGA. mod de prezentare. . Opinia defavorabila. Dupa parerea noastra. mod de prezentare. Opinia cu rezerve: motive. trebuiau sa se ridice la suma de… pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie…In consecinta. cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. omisiune sau situatie care violeaza actele normative.cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini. . nu s-au constatat amortismente in situatiile financiar e. nu este.Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. impuse de catre directiune. din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de…pentru cladiri si…pentur utilaje.altele sunt impuse de conducerea intreprinderii. aceasta practica. inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri. cum este explicat in nota X. Se poate prezenta astfel: “ Astfel. “ Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate. Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul. inexactitati in prezentarea conturilor. 28. 13 . astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor.cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor. regulile si principiile contabile. 27. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent. Neregularitatile se refera la orice actiune. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve. Opinia defavorabila: motive. refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. Cheltuielile aferente. . in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale.unele sunt impuse de evenimente exterioare. in opinia noastra. dar cu un paragraf de observatii. contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare. Opinia cu rezerve. Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale. mod de prezentare Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: . la…mii lei. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile.

societatea a angajat o contraactiune. noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: “fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. Tipuri de opinie. ca acesta nu constituie o rezerva. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului.: 30. Opinia fara rezerve: semnificatie. Opinia cu rezerve. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie….” 31. auditorul contata ca situatiile financiare ”dau o imagien fidela pozitiei financiare” si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve”. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. poate fi necesara includerea in Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. 33. Exemplu : “In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. in conformitate cu normele internationale de contabilitate. Opinia fara rezerve.” Referintele contabile sunt Standardele Internationale de Contabilitate. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt “dau o imagine fidela”. Daca in urma lucrarii efectuate. Paragraful opiniei. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care I se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese.Exemplu: “Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie …. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. In unele cazuri. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve. raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. Rezultatul final al acestei situatii nu poate. in general. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. In afara opiniei referitoare la imaginea fidela. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. mod de prezentare. In opinia noastra.” 32. iar audierile preliminare. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. dar cu un paragraf de observatii: semnfiicatie. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte. reguli emise de catre institutiile sau organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala. precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. dar cu un paragraf de observatii. in prezent sa fie determinat si in consecinta. mod de prezentare. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. (sfera angajamentului de audit). Opinia defavorabila. noi atragem atentia asupra notri X din anexa. sau”prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. Opinia fara rezerve. 14 . cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare.

Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă. încheiate la 31 decembrie 200…. pe baza auditului efectuat. care au făcut obiectul auditului. Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca.Raportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anagajamentului de audit. Dimpotrivă. că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. 35. Relatia contractuala de executare a misunii de audit. să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”. aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. respectiv cu publicul. clara si completa pozitie financiare. Responsabilitatea noastră este. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare. care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului. 34. Informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Continutul raportului de audit. cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente.  Mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.     36. ca pe baza auditului nostru. avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”. Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului. 38. Acest paragraf poate. precum si cu actionarii pentru decizii economice. Observatiile reiesite din diverse verificari. Paragraful introductiv al raportului de audit. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii. Daca nu este prevazut astfel. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile si norme de audit. Rolul raportului de audit. încât să poată exprima asupra acestora o opinie. să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. de exemplu. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? 15 . declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante. Sfera angajamentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de circumstante. 37.  Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite.  Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare.  Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata.

Standardele Internationale de Audit (ISA).Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. .evitarea lucrarilor inutile. controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. Practicile Internationale de Audit (IAPS). Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. . Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici. 40. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.orientarea mai buna si planificarea misiunii.norme de raportare. . Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii. Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. precum si imaginea fidela a rezultatului. sa 16 . . . Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor normele contabile.norme profesionale de lucru.Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE).norme generale de comportament. autonome. . . acoperind intreaga activitate a auditorului: . situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare: . care sunt de regula organisme de interes public.Alte documente emise de IASB. rezultatul net. Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE). Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC). iar la sfarsitul misunii. . SIC sau IFRIC.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. Normele de audit se cladifica in 3 categorii.1 din Legea contabilitatii. .standardel sau norme contabile nationale. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. Acestea cuprind: .Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative.Standarde Internationale de raportare Financiara emise de IASB (IFRS).jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare.Standarde Internationale de Contabilitate (IAS). Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF ( Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standarde Internationale de Raportare financiara (IFRS). Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Pragul de semnificatie reprezinta nivelul.standarde internationale de raportare financiara. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. . Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. 39. cifra de afaceri. Aceste pot si: . Stablirea unor praguri de semnificatie permite: .

aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului. 43. 45. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 42.capitaluri proprii sau rezultate anormale. Ce este riscul inerent? Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. 41.Riscul inerent – consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative.Riscul legat de control – consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. Riscul de audit se divide in 3 componente: . astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers. Conceptul de independenta in audit. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. nu este nici prevenita.sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. din cauza unui control intern insuficient. . izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. Pe de alta parte. . 17 . trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc.Riscul de nedescoperire – consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. .sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect.existenta unor prevederi legale. nu este nici prevenita. . . Depinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. statutare sau contractuale. Ce este riscul de nedetectare? Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. din cauza unui control intern insuficient. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: . in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea. Ce este riscul legat de control? Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: . nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. 44. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate.

18 .independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale.  Respectarea clauzelor contractuale.  Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare. . independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.manifestari de familiarism. care vizeaza analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.  Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale. obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise.interes propriu.slabirea autocontrolului. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate. adaptarea controlului si urmarirea. In cazul executarii. indiferent de natura serviciului profesional prestat. Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale. Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea.controale colegiale – mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul. a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului. prin favorizarea caontactelor dintre colegi. . 46. logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea.renuntarea la propriile convingeri. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special. . Independenta are doua componente fundamentale: . colegialitate. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: . cu obiectivitate si cu pridenta profesionala. Obiective:  Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. . 47.Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera.se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana. Controlul de calitate in audit.controale prin personal angajat – sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.  Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor. .actiuni de intimidare. Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: . confidentialitatea.  Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru. .  Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei. insa.independenta in aparenta (comportamentul). se pot referi la:  Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale.  Situatii financiare consolidate.

→Nu are obligaţii extra entitate (de regulă). 49. REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile. Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită. auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare: • Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. criteriul perioadei corecte: . urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor. Definiţi conceptul de imagine fidelă în audit. aritmetic exacte.) independenţi de celelalte structuri executive. Exiztă 4 tipuri de opinie: opinia fără rezerve. deci la principiile contabile general admise. →Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii. Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi sau solicitări ale conducerii). evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă. de pasiv. birouri etc. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile. adică sumele să fie bine determinate.48. altfel spus. Conţinutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. Prezentaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul intern şi auditul statutar. 19 . opinia defavorabilă. toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate. în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor.să fie corect evaluate.să fie contabilizate în perioada corespunzătoare. de o manieră generală. imposibilitatea de a exprima o opinie. imaginea fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii. însă. →Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. • Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ. urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile • Criteriul corectei imputari • Criteriul corectei prezentari in conturile anuale 50. opinia cu rezerve. de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză. • Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie: . →Face parte din controlul intern al entităţii.

conturi cu solduri mici dar care tranzitează sume importante. Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante.Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. influenţând semnificativ aceste situaţii financiare. . . . Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv. Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere. . identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii.conturi care presupun tehnici contabile complexe. Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari.Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) →Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari.studiul şi analiza elementelor neobişnuite. . • Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri.conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane). in integralitatea lor sau prin sondaj.principiul de bază pentru credibilitate. • Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii. cheltuieli financiare.conturi care prin natură sunt purtătoare de riscuri (conturide regularizare). Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile. 20 . comisioane. →Se respectă normele unui organism profesional.conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casă. un ansamblu de tehnici care constă în: .de exemplu). Identificarea conturilor semnificative se sprijină în mod esenţial pe examenul analitic. indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent. 52.efectuarea de comparaţii între datele din conturi cu cele trecute şi ulterioare. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea stocurilor la i intreprindere industriala • Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu.analiza fluctuaţiilor şi tendinţelor. . de exemplu: . Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului . Ce sunt conturile semnificative în audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importanta din situaţiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importantă din acestea şi care pot ascunde erori sau inexactităţi semnificative a căror importanţă relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii. →Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Identificarea achizitiilor exercitiului. ch de transport angajate dupa instalarea activului. pot ascunde o mare probabilitate de erori ca. Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative. onorarii. Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. ca valoarea achizitiei a fost bine determinata. 51. 53. Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei. →Independenţa . Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale • • • • • • • • • • Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an .

bănci. apreciati stocurile in curs. Identificarea responsabilităţilor într-un raport de audit. paragraful introductiv. daca sunt semnificative.) sau raportul asupra controlului intern. Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor.  Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia. de exemplu. pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate. destinatarul. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi). se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe. De exemplu. toate localizarile de stocuri. pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază. exhaustiv. presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii.  Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual. Daca a fost schimbata metoda. paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit.semnătura. adresa şi data raportului 55. Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul. dar este intersiza de standardele internationale . Pentru activitatile de productie. confruntati soldurilecu sumele din bilant. 54.  Identificati creantele intragrup. avansuri primite in pasiv. conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. venituri constatate in avans in pasiv. Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar. Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere.Metosa LIFO poate fi folosita.clienţi la o întreprindere industrială. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca. raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). paragraful opiniei. identificati daca exista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora. asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. dar care nu ii apartin acesteia. a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ. Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP . Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:  responsabilitatea de bază. Identificati.  Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament. nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază. reglementări diverse sau norme ale organismului profesional. 56. asigurări etc.  responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi. 21 .  responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări . includeti-le in sondajele prevazute in continuare. in timpul exercitiului .• • • • • • • Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului.

58. cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare.  Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. Ce sunt sistemele şi domeniile semnificative în audit? Profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative. Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor. permiţând: determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales.Prezentaţi schema metodologică a auditului statutar.  Aplicati metoda circularizarii externe. precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări. prin oferirea unei resigurări referitoare la:  acurateţea declaraţiilor financiare. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele. organizarea lucrărilor de audit astfel încât 22 .  existenţa unor fraude. asociaţi). în totalitatea lor: bilanţ. în măsura în care acestea sunt rezonabile. clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului). legea pieţelor de capital etc. 57.  scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă. Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:  profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică. Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale.  respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale.  comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.  criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari. legea societăţilor comerciale. Altfel spus.. clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.  continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei. auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare. inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate. în funcţie de referenţialul contabil aplicabil.  obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii.). a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată. această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit. potrivit normelor de audit. în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii. Circularizati soldurile clientilor.

reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva . Rolul şi obiectul auditului statutar O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative. 7. 4. 23 . 9. examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget . bancile. daca exista un jurnal al cumpararilor .să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional. Opinia auditorului întareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicată dar nu absoluta. pe toti actorii participanti la viaţa economico-sociala dintr-o intreprindere. 8. Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori . In cadrul unui audit al situatiilor financiare. 5.această opinie independentă în mssura sa judece sau să apere in mod egal pe toţi utilizatorii informatiei contabile. cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul La începutul misiunii. si anume: actionarii. auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie. trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure . asigurarea absolută in audit nu poate exista. fie pe baza unui mandat. auditorul. ca urmare a multor factori. cum ar fi: recurgerea la rationament profesional. fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract.apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor . verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii. 3. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6.incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice. 59. in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat .spre deosebire de celelalte forme de control . conform unei referinte contabile identificate. stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative. 1. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. utilizarea tehnicii sondajului. auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer.cumpărători. tertii debitori si tertii furnizori etc. salariatii. 60. Pentru a exprima această opinie. verificarea unui esantion de facturi. 2. faptul că majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate . limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. Pentru a-si forma o opinie. statul (bugetul). trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful