1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei. Elemente fundamentale:  Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;  Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;  Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;  Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.  Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau intr-o norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate 2. Ce este auditul in financiar? Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: - auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare; - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatie fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: Ø auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; Ø auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare; Ø auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; Ø auditul financiar asupra situaţiei fiscale; Ø auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc. Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică 1

auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul: Ø examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; Ø scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Ø opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; Ø examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate. 3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. 4. Abordari privind metodologia auditului statutar. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: - abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica); - abordare pe cicluri de control (mai operationala). A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape. 1. Faza initiala - este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 2. Faza controlului propriu zis: - este faza controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: - este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. B. Abordarea pe cicluri de control 2

auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune.  Controlul conturilor. 3 . imobilizari financiare. stocuri si productie in curs. sau in orice alt tip de contract adecvat. estimari contabile. alte pasivea. .  6. trezorerie. alte active. facand referire la legislatia aplicabila.  Documentare lucrarilor de audit.obiectivule auditului situatiilor financiare. fonduri improprii.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. Faze si etape in executarea unei misuni de audit.  Raportul de audit. imobilizari corporale si necorporale. 5.  Alte lucrari necesare inchiderii. Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala .Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari-furnizori.  Examenul competentei  Contactul cu fostul auditor sau cenzor. in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor. fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual. Faza initiala:  Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. imprumuturi si obligatii financiare. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape: I.  Fisa de acceptare a mandatului. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii:  Cunoasterea globala a intreprinderii. Faza finala:  Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.  Utilizarea lucrarilor altor profesionisiti. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de misiunie de audit. impozite si taxe. Faza executarii lucrarilor:  Aprecierea controlului intern.  Decizia de acceptare a mandatului.intinderea lucrarilor de audit. II. de baza. vanzari-clienti.  Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor. Standardul International de Audit nr. III. trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie. . alte venituri si cheltuieli. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii. peersonal si sociale.  Examenul situatiilor financiare. din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati.  Orientarea si planificare auditului.

distributie. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. Informatii contabile:  Bugete si conturi previzionale. experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere IV. forma. informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit. III. solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii. utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii. organizarea generale a intreprinderii. piata. organizarea contabilitatii. financiare si sociale.  Scurt istoric  Consideratii succinte privind obiectul de activitate.  Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie. repartizarea lucrarilor pe oameni.Sisteme si domenii semnificative: 4 .  Inregistrare. concurenta. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. particularitatile sectorului din care face parte. dupa cum urmeaza: I. previziuni. caledarul sedintelor AGA si CA. 7. structurile intreprinderii. coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama. precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de eror. practicile contabile utilizate.  Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului. aprovisionari. Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:  Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere. politicile comerciale.  Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. piese juditificative sau alte informatii solicitate. zonele sale de risc.- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor. termenul de depunere al raportului. Orientarea si planificarea auditului. Cuprinde 7 capitole.  Principiile contabile. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune). Definirea misiunii:  Natura misiunii: conturi anuale. Prezentarea intreprinderii:  Denumirea  Sediul social.  Particularitatile sistemului contabil. Planul de misiune: continut. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. domeniile si sistemele semnificative. II. conturi consolidate. 8.  Alti auditori.  Capitalul social si actionarii.

11. in functie de rezultatele sondajelor. . verificarea functionarii controlului intern.alegerea tehnicilor de sondaje.decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern.  Datele interventiilor pe etape.  Lucrari deosebite. Promovarea eficacitatii exploatarii. Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii.decizia de a se sprijini pe procedurile existente. . in legatura cu programul de control al conturilor. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. VI. Evaluarea controlului intern: continut. de importanta soldurilor si operatiilor. de natura riscurilor.  Confirmari de obtinut. Etape:       intelegerea si descrierea sistemelor semnificative. C. . confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate.decizia finala.  Inventare fizice.  Zone de risc identitate. Echipa si bugetul VII. Planificarea:  Repartizarea lucrarilor.  Lista rapoartelor.  Asistenta de specialitate necesare. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. .  Documente de obtinut. evaluarea riscurilor de eroare.alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii. 10. 9. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a putea defini natura. scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise. Prag de semnificatie. evaluarea preminara: teste de permanenta. In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. .Orientarea programului de lucru:  Aprecierea controlului intern. Protejarea activelor intreprinderii Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile. Care sunt elementele de baza ale controlului intern unei entitati?  Existenta unui plan de organizare. D.  Functii si conturi semnificative. B. In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante: . Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? A. etape.  Controale semnificative pe care ne putem sprijini V.alegerea tehnicilor de descriere si evaluare. cuprinzand: 5 .

prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor. respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. mai ale la nivelul directiunii. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare). Controlul intern. 13. se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le conduc.pentru un numar reduse de persoane. programele si managemntul acesteia.asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului. sub forma unui manual de proceduri. deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor bune sau rele. 6 .  existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise. arhivarea informatiilor: “memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern. evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii.asigurand autoritatea celor ce exercita controlul. Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii). Definiti auditul intern si controlul intern. Separarea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul intreprinderii. exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare. . adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. definirea limitelor de competenta si a raspunderilor. implică respectarea politicilor de gestiune. In acest sens. în măsura posibilului.  competenta si integritatea personalului sunt esentiale. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. care conditioneaza toate controalele ulterioare. 14. . Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării. separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei. 12. circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. protejarea activelor. a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia. pentru a nu se dilua raspunderea. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate. ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate este indiscutabila. avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. delegarea atributiilor este necesar sa se faca: .asigurand specializarea acestor persoane imputerncite. . si relatia dintre acestea.- - definirea cat mai precisa a sarcinilor.

documente ce asigura legatura cu etapele precedente. tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil.concluziile procedurilor de audit . iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data.  de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii. rol.  de exhaustivitate: activele.tipul de informatie disponibila. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste.experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. continut. protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelo si pierderilor de orice fel. In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive. auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale. . . criterii de apreciere. .importanta relativa a elementului avut in vedere. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile:  de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala. o Intinderea esantionului – volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv. Elementele probante trebuie. o Indicarea datei la care a fost efectuat controlul.- evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate. o Problemele intalnite – se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor. 15. Elemente probante: definitie.  de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoare sa de inventar. elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia. datoriile. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: . care contine rubricile urmatoare: o Lista controalelor de efectuat – cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii. Programul de control: rol. Pentru stabilirea programului de control. in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. la un moment dat.importanta riscului de inexactitate. tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. 16. in ansamblul lor. forme de prezentare. o O referinta pentru foaia de lucru. Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. 7 .  de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei. .

definirea precisa a obiectivelor.daca elementele inventariate apartin intreprinderii. evaluarea rezultatelor. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil.daca activele sunt corect evaluate.  sondaje asupra valorii. imobilizari corporale. soldurilor sau orice alata informatie. Etape: I. dar incomplet. O limita importanta a acestei tehnici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor. aplicarea la aceste elemente a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul multimii cercetate. Dupa ce a obtinut aceste asigurari. 17. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise. Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute. II. cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie. auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: . executarea propriu-zisa a sondajului: alegerea tehnicilor. Confirmarea externa (directa) Confirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta operatiunilor. 18. selectionarea esantionului. sau raspund. auditorul se va asigura ca: . Tehnica sondajului in audit Poate fi definita ca o tehnica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata. Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia. studiul esantionului. In urma acestei verificari. bani si alte elemente pastrate in caserie. Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile.toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ. In functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:  sondaje asupra atributiilor. . Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt: 8 . Observarea fizica este cel mai sigur mijloc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ. In functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sa-l dea concluziilor salre:  sondaje statistice. .  sondaje nestatistice. determinarea marimii esantionului. 19. care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o caracterisitza comuna. concluziile sondajului. fara interventia unitatii controlate. Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. Tehnica observarii fizice. cum ar fi: stocuri. care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rulajul si soldul conturilor..toate elementele sunt corect inventariate.folosita in Franta. III. precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sondaj.

21. Elemente posterioare inchiderii exercitului Standardul International de Audit nr. Examenul situatiilor financiare. a scadentelor. Situatiile financiare (bilantul.faptului ca bilantul. angajamente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari. pana la data raportului sau. iar auditorul considera necesare aceste corecturi. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice pevazute ISA 520 si in mod deosebit pe: . .- imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate. personalul (imprumutir si avansuri). auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun. .faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale. avocati. a garantiilor pentru imprumuturi). Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare: . a unor eventuale ipoteci). 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incindentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare. dar inaintea publicarii situatiilor financiare. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. dupa data raportului sau. concorda cu datele din contabilitate. 2) Fapte descoperite dupa data raportului de audit. a dobanzilor. In cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit. 20. garantii). Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare.comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare. cat si asupra raportului sau.stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. titluri de participare si de plasament. contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt coerente. valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si depozitate la intreprinderea auditata). dar inaintea publicarii situatiilor financiare – cand auditorul a luat cunostinta. . posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. financiare si rezultatelor obtinute. creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor. el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila 9 . experti fiscali). cautiuni. banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere. de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere.compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. distingadu-se 3 etape: 1) Fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care jusitifce faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe.

• EB (dosarul exercitiului. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. 10 . care daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau. In mod uzual dosarul cuprinde: . . .3) Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor – dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”.persoanele care angajaeaza intreprinderea. . .obtinerea de elemente probante. • EJ (dosarul exercitiului. .note asupra organizarii sectorului de activitate.supervizarea lucrarilor. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. .: • EA (dosarul exercitiului. • EE (dosarul exercitiului. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” • EI (dosarul exercitiului. l-ar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. . Sectiunea E) – “ controale substantive”. El permite asamblarea tuturor lucrarilor. dosarul permanent. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit. a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat.aprecierea controlului intern. a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni.scurt istoric al intreprinderii. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori. Daca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment. 22. .justificarea opiniei emise si redactarea raportului.fisa de preentare. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: .organigrame. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. . • EH (dosarul exercitiului.mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii.note asupra statului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni. Clasarea lor intr-un dosar separat. productie. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . .planificarea misiunii. • EF (dosarul exercitiului. In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare. • EG (dosarul exercitiului. • ED (dosarul exercitiului. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. 23. Rolul si importanta dosarului permanent. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”.documentarea lucrarilor efectuate. Rolul si importanta dosarului exercitiului. .

foi de lucru cu privire la faptele delictuale.Analize permanente.compunerea echipei. concluzii. Sectiunea A) – Generalitati. . .  supervizarea lucrarilor: . jusitificand cifrele examinate. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. . Sectiunea G) – intervenienti externi Pentru a-si indeplini rolul de informare. concluzii. . asigurari.foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate. Structura dosarului exercitiului In mod uzual dosarul cuprinde:  planificarea misiunii: .. locurile de interventie. Sectiunea E) – Fiscal si social. . dosarul permanent trebuie: . .PF (dosarul permanent.note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii.procese verbale ale CA si AG.PG (dosarul permanent.sa elimine informatiile perimate.programul general de lucru. .datele si duratele vizitelor. continutul raportului.PE (dosarul permanent. . Sectiunea C) – “orientare si planificare”. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni. concluziilor lucrarilor. .structura grupului.lista actionarilor sau asociatilor. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:.: • EA (dosarul exercitiului. executarea lucrarilor. . Sectiunea D) . eventuale comentarii. . . .documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti.contracte.evaluarea punctelor tari.bugetul de timp. . 24. dupa cum urmeaza: .PB (dosarul permanent.foi de lucru cuprinzand: obiectivul. . .PA (dosarul permanent.sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii.sa fie tinut la zi.note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern. detalii asupra lucrarilor efectuate.  obtinerea de elemente probante: .PD (dosarul permanent. .comentarii asupra anomaliilor descoperite.  aprecierea controlului intern: . . Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional.detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. . Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente.sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare. Sectiunea F) – Juridice. .aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea. 11 . . • EB (dosarul exercitiului.program de control. . programul lucrarilor. punctelor slab si a zonelor de risc. .datele pentru emiterea raportului.PC (dosarul permanent. . In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.

paragraful introductiv. Sectiunea E) – “ controale substantive”. si in care se fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator. Sectiunea F) – Juridice.Analize permanente. .scurt istoric al intreprinderii.PE (dosarul permanent.PB (dosarul permanent. . De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. EE (dosarul exercitiului. . Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” EI (dosarul exercitiului.PA (dosarul permanent. Structura dosarului permanent. . In mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate. . 25.procese verbale ale CA si AG.PD (dosarul permanent. dosarul permanent. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”.lista actionarilor sau asociatilor. . 12 . Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. semnatura. Sectiunea A) – Generalitati. Sectiunea G) – intervenienti externi 26. . in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. . paragraful opiniei.organigrame. paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern.contracte. Sectiunea D) .• • • • • • • ED (dosarul exercitiului.persoanele care angajaeaza intreprinderea.fisa de preentare. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. . Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. . Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. adresa si data raportului.note asupra statului. productie. . EJ (dosarul exercitiului. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. . Clasarea lor intr-un dosar separat. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. de recomandat : “Raportul auditorului independent”. . Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. Titlul raportului – trebuie sa poarte un titlu precis. asigurari. . Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament.note asupra organizarii sectorului de activitate.PF (dosarul permanent. EH (dosarul exercitiului. EF (dosarul exercitiului. dupa cum urmeaza: . EG (dosarul exercitiului. Sectiunea E) – Fiscal si social. destinatarul. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: .PG (dosarul permanent.PC (dosarul permanent.structura grupului. Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul. . Paragraf care sa descrie natura auditului.

Opinia cu rezerve. inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri. mod de prezentare. Opinia cu rezerve: motive. aceasta practica.. inexactitati in prezentarea conturilor. omisiune sau situatie care violeaza actele normative. trebuiau sa se ridice la suma de… pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie…In consecinta. Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. 13 . nu s-au constatat amortismente in situatiile financiar e.unele sunt impuse de evenimente exterioare. mod de prezentare Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: . Cheltuielile aferente. contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare.” 29. Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve. in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre. la…mii lei. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. . Opinia fara rezerve. astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor.cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva. 28. Opinia defavorabila: motive. . cum este explicat in nota X. regulile si principiile contabile. dar cu un paragraf de observatii. mod de prezentare. noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare. . impuse de catre directiune.Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. dispozitiile statutului si hotararile AGA. amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la…mii lei. Se poate prezenta astfel: “ Astfel. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. Dupa parerea noastra. Motive: .altele sunt impuse de conducerea intreprinderii.cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini. Neregularitatile se refera la orice actiune. Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul. cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve. Opinia defavorabila. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate.cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor. in opinia noastra. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de…pentru cladiri si…pentur utilaje. “ Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. nu este. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent. putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. 27.

situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: “fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. Opinia fara rezerve. dar cu un paragraf de observatii. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. 33. noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei.” 31. mod de prezentare. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care I se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese.” 32. In opinia noastra. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. Tipuri de opinie. precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. Opinia cu rezerve. Opinia fara rezerve. Daca in urma lucrarii efectuate. societatea a angajat o contraactiune. dar cu un paragraf de observatii: semnfiicatie. Paragraful opiniei. sau”prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. in general.Exemplu: “Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie …. (sfera angajamentului de audit). raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. poate fi necesara includerea in Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. In unele cazuri. ca acesta nu constituie o rezerva. In afara opiniei referitoare la imaginea fidela.” Referintele contabile sunt Standardele Internationale de Contabilitate.: 30. in prezent sa fie determinat si in consecinta. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt “dau o imagine fidela”. auditorul contata ca situatiile financiare ”dau o imagien fidela pozitiei financiare” si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve”. Opinia fara rezerve: semnificatie. mod de prezentare. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Opinia defavorabila. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte. Rezultatul final al acestei situatii nu poate. 14 . iar audierile preliminare. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve. reguli emise de catre institutiile sau organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala. in conformitate cu normele internationale de contabilitate. noi atragem atentia asupra notri X din anexa. Exemplu : “In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie. Aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza.

Raportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anagajamentului de audit. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare. cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente. Rolul raportului de audit. respectiv cu publicul. Sfera angajamentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de circumstante. Acest paragraf poate. aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”. Dimpotrivă. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. 38. să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”. încât să poată exprima asupra acestora o opinie. care au făcut obiectul auditului. pe baza auditului efectuat. precum si cu actionarii pentru decizii economice. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. Informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege.  Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile si norme de audit. ca pe baza auditului nostru. încheiate la 31 decembrie 200….  Mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. de exemplu.  Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare. declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante. 37. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? 15 . Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca. 34. Daca nu este prevazut astfel. Continutul raportului de audit. Paragraful introductiv al raportului de audit. că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite. Relatia contractuala de executare a misunii de audit. clara si completa pozitie financiare. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii. care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă. Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului.  Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Observatiile reiesite din diverse verificari.     36. Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. Responsabilitatea noastră este. 35.

Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii.standardel sau norme contabile nationale. Normele de audit se cladifica in 3 categorii. Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor normele contabile.Standarde Internationale de raportare Financiara emise de IASB (IFRS). .norme profesionale de lucru. controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare. rezultatul net. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. Acestea cuprind: . Stablirea unor praguri de semnificatie permite: . .jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. . Practicile Internationale de Audit (IAPS). care sunt de regula organisme de interes public. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare.orientarea mai buna si planificarea misiunii. autonome.Standardele Internationale de Audit (ISA). a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii.Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. . Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. . . iar la sfarsitul misunii. Aceste pot si: .norme de raportare. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC). SIC sau IFRIC.standarde internationale de raportare financiara.Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC.Standarde Internationale de Contabilitate (IAS). sa 16 . acoperind intreaga activitate a auditorului: . . 40. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art.Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF ( Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standarde Internationale de Raportare financiara (IFRS).alte referinte contabile bine precizate si recunoscute.evitarea lucrarilor inutile. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare: . . Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Pragul de semnificatie reprezinta nivelul. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. .Alte documente emise de IASB. . Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE). cifra de afaceri. 39. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare.1 din Legea contabilitatii.norme generale de comportament. Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE). Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici. precum si imaginea fidela a rezultatului.

Riscul de audit se divide in 3 componente: . Depinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate. nu este nici prevenita. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. . trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. 45. Conceptul de independenta in audit. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: . din cauza unui control intern insuficient. Ce este riscul legat de control? Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni.aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni.capitaluri proprii sau rezultate anormale. 41. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni.Riscul inerent – consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative.sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. 42. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control.Riscul de nedescoperire – consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: .Riscul legat de control – consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. statutare sau contractuale. trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit. 44. Ce este riscul de nedetectare? Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor.sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect. . izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 17 . Pe de alta parte. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. 43. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. . nu este nici prevenita. .existenta unor prevederi legale. Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. .evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. Ce este riscul inerent? Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. din cauza unui control intern insuficient. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers.

.controale prin personal angajat – sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate. Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: . indiferent de natura serviciului profesional prestat.Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera. colegialitate.interes propriu. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special.slabirea autocontrolului. 46. In cazul executarii. Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: . a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului.actiuni de intimidare. prin favorizarea caontactelor dintre colegi. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.  Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare. logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea. Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea.  Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor. . . se pot referi la:  Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale. care vizeaza analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. Controlul de calitate in audit. adaptarea controlului si urmarirea.controale colegiale – mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul. 18 .independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale. independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate. cu obiectivitate si cu pridenta profesionala.  Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru. confidentialitatea. 47. .  Respectarea clauzelor contractuale. . insa.renuntarea la propriile convingeri.  Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale.se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate. Independenta are doua componente fundamentale: . Obiective:  Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor.  Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei.independenta in aparenta (comportamentul). obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise. .  Situatii financiare consolidate.manifestari de familiarism. Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale.

opinia cu rezerve. de pasiv. deci la principiile contabile general admise. →Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. Exiztă 4 tipuri de opinie: opinia fără rezerve. Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor. adică sumele să fie bine determinate. →Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii. de o manieră generală. birouri etc. toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate.48. • Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie: . criteriul perioadei corecte: . →Nu are obligaţii extra entitate (de regulă). aritmetic exacte. însă. urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor. Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi sau solicitări ale conducerii).) independenţi de celelalte structuri executive. →Face parte din controlul intern al entităţii. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile.să fie contabilizate în perioada corespunzătoare. REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile. 49. Conţinutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. • Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ. de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză. Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită.să fie corect evaluate. evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă. auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare: • Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. 19 . altfel spus. Prezentaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul intern şi auditul statutar. Definiţi conceptul de imagine fidelă în audit. imaginea fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii. imposibilitatea de a exprima o opinie. opinia defavorabilă. urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile • Criteriul corectei imputari • Criteriul corectei prezentari in conturile anuale 50.

Ce sunt conturile semnificative în audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importanta din situaţiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importantă din acestea şi care pot ascunde erori sau inexactităţi semnificative a căror importanţă relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii. identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii.conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane). Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea stocurilor la i intreprindere industriala • Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu.conturi care prin natură sunt purtătoare de riscuri (conturide regularizare).Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) →Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari. Identificarea conturilor semnificative se sprijină în mod esenţial pe examenul analitic. →Independenţa . un ansamblu de tehnici care constă în: . cheltuieli financiare. .principiul de bază pentru credibilitate.conturi cu solduri mici dar care tranzitează sume importante. Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului . • Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri. onorarii. Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante.efectuarea de comparaţii între datele din conturi cu cele trecute şi ulterioare. 51. Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere. pot ascunde o mare probabilitate de erori ca. • Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii. Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei. . indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent.analiza fluctuaţiilor şi tendinţelor. influenţând semnificativ aceste situaţii financiare.studiul şi analiza elementelor neobişnuite. comisioane. ca valoarea achizitiei a fost bine determinata. Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv.Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. →Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii. 53.conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casă. 52. Identificarea achizitiilor exercitiului. in integralitatea lor sau prin sondaj. . . →Se respectă normele unui organism profesional. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale • • • • • • • • • • Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an . Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile. ch de transport angajate dupa instalarea activului. Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari. 20 . Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative. .conturi care presupun tehnici contabile complexe. de exemplu: . .de exemplu).

Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul. 21 . pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază.  Identificati creantele intragrup. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări . asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate. paragraful introductiv. asigurări etc. Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP . reglementări diverse sau norme ale organismului profesional. bănci. paragraful opiniei. daca sunt semnificative. dar care nu ii apartin acesteia. Identificarea responsabilităţilor într-un raport de audit. De exemplu. dar este intersiza de standardele internationale . toate localizarile de stocuri. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca.  Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor.) sau raportul asupra controlului intern. conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. 54. presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii. confruntati soldurilecu sumele din bilant. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi).  responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta).clienţi la o întreprindere industrială. nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază.Metosa LIFO poate fi folosita. Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:  responsabilitatea de bază.  Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant.semnătura. Daca a fost schimbata metoda. exhaustiv. in timpul exercitiului . Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere. paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit. adresa şi data raportului 55. de exemplu. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual. destinatarul. apreciati stocurile in curs. 56. se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe. Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament.• • • • • • • Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului. a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ. venituri constatate in avans in pasiv. avansuri primite in pasiv. Pentru activitatile de productie.  responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi.  Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia. identificati daca exista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora. Identificati. Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar. includeti-le in sondajele prevazute in continuare.

asociaţi).  continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată.Prezentaţi schema metodologică a auditului statutar. Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:  profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică. clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.  Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări.  obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii. Altfel spus. în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii. Ce sunt sistemele şi domeniile semnificative în audit? Profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative. clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului). legea societăţilor comerciale. auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare. această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit. legea pieţelor de capital etc.  Aplicati metoda circularizarii externe. în totalitatea lor: bilanţ.  criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. 58. organizarea lucrărilor de audit astfel încât 22 . prin oferirea unei resigurări referitoare la:  acurateţea declaraţiilor financiare.. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari. în măsura în care acestea sunt rezonabile. Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor. potrivit normelor de audit.  comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele. 57. inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate. în funcţie de referenţialul contabil aplicabil. cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare.  scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă.  existenţa unor fraude.). permiţând: determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales.  respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale. Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale. Circularizati soldurile clientilor.

7. stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative. 1. verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii. faptul că majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului. auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie. auditorul.această opinie independentă în mssura sa judece sau să apere in mod egal pe toţi utilizatorii informatiei contabile. Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori . asigurarea absolută in audit nu poate exista. auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer. 23 .să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional. Rolul şi obiectul auditului statutar O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative. in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente.apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor . cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul La începutul misiunii. fie pe baza unui mandat. Pentru a exprima această opinie. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate .spre deosebire de celelalte forme de control . Pentru a-si forma o opinie. In cadrul unui audit al situatiilor financiare. 59. ca urmare a multor factori. 4. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat . fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract. cum ar fi: recurgerea la rationament profesional. 60. statul (bugetul). reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva . verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6. 5. 2. salariatii. limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. bancile. tertii debitori si tertii furnizori etc. trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10. 8. daca exista un jurnal al cumpararilor . trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure .incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice. pe toti actorii participanti la viaţa economico-sociala dintr-o intreprindere. 3. Opinia auditorului întareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicată dar nu absoluta. examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget . verificarea unui esantion de facturi. si anume: actionarii. utilizarea tehnicii sondajului. 9.cumpărători. conform unei referinte contabile identificate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful