1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei. Elemente fundamentale:  Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;  Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;  Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;  Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.  Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau intr-o norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate 2. Ce este auditul in financiar? Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: - auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare; - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatie fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: Ø auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; Ø auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare; Ø auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; Ø auditul financiar asupra situaţiei fiscale; Ø auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc. Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică 1

auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul: Ø examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; Ø scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Ø opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; Ø examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate. 3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. 4. Abordari privind metodologia auditului statutar. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: - abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica); - abordare pe cicluri de control (mai operationala). A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape. 1. Faza initiala - este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 2. Faza controlului propriu zis: - este faza controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: - este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. B. Abordarea pe cicluri de control 2

fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii:  Cunoasterea globala a intreprinderii. Faza finala:  Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului. peersonal si sociale. imobilizari corporale si necorporale.intinderea lucrarilor de audit. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de misiunie de audit. facand referire la legislatia aplicabila.  Utilizarea lucrarilor altor profesionisiti. imobilizari financiare. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape: I. Faze si etape in executarea unei misuni de audit. Standardul International de Audit nr. alte pasivea. in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor. imprumuturi si obligatii financiare. . alte active. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii.  Examenul situatiilor financiare. evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari-furnizori. sau in orice alt tip de contract adecvat. . Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.  Alte lucrari necesare inchiderii. III.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. trezorerie.  Controlul conturilor.  Raportul de audit. din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati.  Fisa de acceptare a mandatului. alte venituri si cheltuieli. Faza executarii lucrarilor:  Aprecierea controlului intern. 5.obiectivule auditului situatiilor financiare.Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. 3 . estimari contabile. Faza initiala:  Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. fonduri improprii.  Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor.  Orientarea si planificare auditului. II. impozite si taxe.  Examenul competentei  Contactul cu fostul auditor sau cenzor. trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune. vanzari-clienti. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri.  6. stocuri si productie in curs.  Decizia de acceptare a mandatului. Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala .  Documentare lucrarilor de audit. de baza.

solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii. experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere IV.  Particularitatile sistemului contabil. Orientarea si planificarea auditului. dupa cum urmeaza: I.  Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune). repartizarea lucrarilor pe oameni. coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama. financiare si sociale.- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. forma.  Capitalul social si actionarii.  Scurt istoric  Consideratii succinte privind obiectul de activitate. 7. organizarea contabilitatii. aprovisionari.  Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie. zonele sale de risc. practicile contabile utilizate. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. particularitatile sectorului din care face parte. previziuni. Cuprinde 7 capitole. organizarea generale a intreprinderii. concurenta. caledarul sedintelor AGA si CA. distributie. Informatii contabile:  Bugete si conturi previzionale. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. Definirea misiunii:  Natura misiunii: conturi anuale. precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de eror. conturi consolidate. Prezentarea intreprinderii:  Denumirea  Sediul social. piata. termenul de depunere al raportului. II. utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii. Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:  Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere.  Principiile contabile. III. informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit. politicile comerciale. 8. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor.  Inregistrare. piese juditificative sau alte informatii solicitate. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii.  Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei. Planul de misiune: continut. domeniile si sistemele semnificative. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. structurile intreprinderii.  Alti auditori.Sisteme si domenii semnificative: 4 .

Care sunt elementele de baza ale controlului intern unei entitati?  Existenta unui plan de organizare. 9. de importanta soldurilor si operatiilor. In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante: .  Asistenta de specialitate necesare. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise.decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern.  Lucrari deosebite.decizia de a se sprijini pe procedurile existente. Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii.Orientarea programului de lucru:  Aprecierea controlului intern.  Lista rapoartelor.alegerea tehnicilor de descriere si evaluare. evaluarea riscurilor de eroare. de natura riscurilor.alegerea tehnicilor de sondaje. . in functie de rezultatele sondajelor. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? A. cuprinzand: 5 . . Protejarea activelor intreprinderii Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile. VI.  Inventare fizice. Echipa si bugetul VII. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. Evaluarea controlului intern: continut.alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii. Promovarea eficacitatii exploatarii.decizia finala.  Controale semnificative pe care ne putem sprijini V.  Confirmari de obtinut.  Zone de risc identitate. verificarea functionarii controlului intern. D.  Datele interventiilor pe etape. 11. etape.  Functii si conturi semnificative. in legatura cu programul de control al conturilor. C. . Etape:       intelegerea si descrierea sistemelor semnificative. . Planificarea:  Repartizarea lucrarilor.  Documente de obtinut. . Prag de semnificatie. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a putea defini natura. 10. confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate. evaluarea preminara: teste de permanenta. B.

mai ale la nivelul directiunii. deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor bune sau rele. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate. pentru a nu se dilua raspunderea. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile.- - definirea cat mai precisa a sarcinilor. programele si managemntul acesteia. . 14. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării. în măsura posibilului. arhivarea informatiilor: “memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern. circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. 12. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi.  existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise. In acest sens.pentru un numar reduse de persoane. exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare. si relatia dintre acestea. evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii. Controlul intern. 6 . care conditioneaza toate controalele ulterioare. definirea limitelor de competenta si a raspunderilor.asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului. sub forma unui manual de proceduri. a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia. ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate este indiscutabila. separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei.  competenta si integritatea personalului sunt esentiale. Separarea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul intreprinderii. protejarea activelor. Definiti auditul intern si controlul intern. 13. prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor. implică respectarea politicilor de gestiune. Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii). El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare). se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le conduc. adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. delegarea atributiilor este necesar sa se faca: . respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri. .asigurand specializarea acestor persoane imputerncite.asigurand autoritatea celor ce exercita controlul. .

in ansamblul lor. Programul de control: rol.  de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoare sa de inventar. rol.importanta riscului de inexactitate.  de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii. o Problemele intalnite – se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor. Pentru stabilirea programului de control. documente ce asigura legatura cu etapele precedente. datoriile. Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala. o Intinderea esantionului – volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. criterii de apreciere. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste.importanta relativa a elementului avut in vedere. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern.concluziile procedurilor de audit . o Indicarea datei la care a fost efectuat controlul. precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile:  de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. 7 . o O referinta pentru foaia de lucru. tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale. iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data. elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia.- evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate.  de exhaustivitate: activele. la un moment dat. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelo si pierderilor de orice fel.tipul de informatie disponibila. . Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: . 16. forme de prezentare. tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive. Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. continut. .  de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei. Elementele probante trebuie. 15. . in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori.experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. Elemente probante: definitie. . care contine rubricile urmatoare: o Lista controalelor de efectuat – cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii.

17. In functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:  sondaje asupra atributiilor. In urma acestei verificari. Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi. fara interventia unitatii controlate. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil. determinarea marimii esantionului. auditorul se va asigura ca: . precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sondaj. soldurilor sau orice alata informatie. O limita importanta a acestei tehnici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor. Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile. Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt: 8 . executarea propriu-zisa a sondajului: alegerea tehnicilor. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise. Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute..toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ. care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o caracterisitza comuna. In functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sa-l dea concluziilor salre:  sondaje statistice. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. 19. Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia. 18. bani si alte elemente pastrate in caserie. cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie. auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: .toate elementele sunt corect inventariate. concluziile sondajului. care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rulajul si soldul conturilor. imobilizari corporale. II.  sondaje nestatistice. III. Etape: I. Confirmarea externa (directa) Confirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta operatiunilor. Tehnica sondajului in audit Poate fi definita ca o tehnica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata. . selectionarea esantionului. cum ar fi: stocuri. aplicarea la aceste elemente a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul multimii cercetate.daca activele sunt corect evaluate. studiul esantionului. .folosita in Franta. Tehnica observarii fizice. sau raspund.  sondaje asupra valorii. Dupa ce a obtinut aceste asigurari. evaluarea rezultatelor. dar incomplet. Observarea fizica este cel mai sigur mijloc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ. definirea precisa a obiectivelor.daca elementele inventariate apartin intreprinderii.

faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale. a scadentelor.compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incindentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare. Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare. de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. In cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit. . avocati. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. a garantiilor pentru imprumuturi). cautiuni. Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare: . distingadu-se 3 etape: 1) Fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care jusitifce faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe. a unor eventuale ipoteci). creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor. cat si asupra raportului sau. concorda cu datele din contabilitate. el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila 9 . financiare si rezultatelor obtinute. banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere. Situatiile financiare (bilantul. . garantii). a dobanzilor. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere.- imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate. 2) Fapte descoperite dupa data raportului de audit. . dar inaintea publicarii situatiilor financiare. dupa data raportului sau. titluri de participare si de plasament. contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt coerente. 20. iar auditorul considera necesare aceste corecturi. Examenul situatiilor financiare. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice pevazute ISA 520 si in mod deosebit pe: . valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si depozitate la intreprinderea auditata). pana la data raportului sau. dar inaintea publicarii situatiilor financiare – cand auditorul a luat cunostinta. Elemente posterioare inchiderii exercitului Standardul International de Audit nr. 21.faptului ca bilantul.comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare. experti fiscali).stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. angajamente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari. personalul (imprumutir si avansuri).

note asupra statului. 10 . • EH (dosarul exercitiului. care daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau. • EG (dosarul exercitiului. auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit. Rolul si importanta dosarului permanent. • EE (dosarul exercitiului. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului.mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni. . . • ED (dosarul exercitiului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” • EI (dosarul exercitiului. In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare. . . Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: .3) Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor – dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie. productie. . Rolul si importanta dosarului exercitiului. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. dosarul permanent.justificarea opiniei emise si redactarea raportului. Daca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment. • EB (dosarul exercitiului.: • EA (dosarul exercitiului. a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. l-ar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii.fisa de preentare. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. Clasarea lor intr-un dosar separat. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. 22.documentarea lucrarilor efectuate. El permite asamblarea tuturor lucrarilor. • EF (dosarul exercitiului.aprecierea controlului intern.scurt istoric al intreprinderii. . Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului.note asupra organizarii sectorului de activitate. In mod uzual dosarul cuprinde: . Sectiunea E) – “ controale substantive”. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: . Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. . de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.organigrame.inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori. .persoanele care angajaeaza intreprinderea. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.planificarea misiunii. 23.supervizarea lucrarilor. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni. • EJ (dosarul exercitiului. . .obtinerea de elemente probante. .

• EB (dosarul exercitiului. . eventuale comentarii. continutul raportului. . . . . Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni.sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. Sectiunea G) – intervenienti externi Pentru a-si indeplini rolul de informare. detalii asupra lucrarilor efectuate.PF (dosarul permanent. .datele pentru emiterea raportului.PD (dosarul permanent. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern.: • EA (dosarul exercitiului. .foi de lucru cuprinzand: obiectivul. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului.procese verbale ale CA si AG. Sectiunea A) – Generalitati. Sectiunea E) – Fiscal si social.compunerea echipei. .documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti.aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea.comentarii asupra anomaliilor descoperite.sa elimine informatiile perimate. Sectiunea F) – Juridice. .PG (dosarul permanent. .programul general de lucru.foi de lucru cu privire la faptele delictuale.  obtinerea de elemente probante: . Sectiunea D) .bugetul de timp. Sectiunea C) – “orientare si planificare”.structura grupului. .contracte. . .PA (dosarul permanent. Structura dosarului exercitiului In mod uzual dosarul cuprinde:  planificarea misiunii: .  aprecierea controlului intern: .datele si duratele vizitelor. punctelor slab si a zonelor de risc. . Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. . executarea lucrarilor.detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor. jusitificand cifrele examinate.lista actionarilor sau asociatilor.sa fie tinut la zi. concluzii. 24.PB (dosarul permanent. .note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii. . dosarul permanent trebuie: . programul lucrarilor. . Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. locurile de interventie.Analize permanente.program de control. .evaluarea punctelor tari. . . concluziilor lucrarilor.PE (dosarul permanent. concluzii. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate. . 11 . asigurari.foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate.. dupa cum urmeaza: .PC (dosarul permanent.sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii.  supervizarea lucrarilor: . . .

asigurari. Sectiunea D) .procese verbale ale CA si AG.contracte. . 25. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . . Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. EJ (dosarul exercitiului. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” EI (dosarul exercitiului. de recomandat : “Raportul auditorului independent”. EF (dosarul exercitiului. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern.PB (dosarul permanent.note asupra organizarii sectorului de activitate. . Structura dosarului permanent.• • • • • • • ED (dosarul exercitiului. destinatarul.PA (dosarul permanent.scurt istoric al intreprinderii. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. . productie. dosarul permanent. Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator. . . permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. In mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate. . dupa cum urmeaza: . adresa si data raportului. Sectiunea E) – “ controale substantive”. Sectiunea A) – Generalitati. .lista actionarilor sau asociatilor. . Paragraf care sa descrie natura auditului. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. EH (dosarul exercitiului. Sectiunea G) – intervenienti externi 26. Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul.PC (dosarul permanent. 12 . EE (dosarul exercitiului. . EG (dosarul exercitiului.PF (dosarul permanent. . Sectiunea F) – Juridice.PE (dosarul permanent. paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit.persoanele care angajaeaza intreprinderea. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. paragraful introductiv.structura grupului. .Analize permanente. paragraful opiniei. . Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. . Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. si in care se fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor.note asupra statului. Clasarea lor intr-un dosar separat. Sectiunea E) – Fiscal si social. Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. . Titlul raportului – trebuie sa poarte un titlu precis. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar.fisa de preentare.organigrame.PG (dosarul permanent. semnatura.PD (dosarul permanent. in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale.

astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor.cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini. mod de prezentare Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: . contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare. noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve. trebuiau sa se ridice la suma de… pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie…In consecinta. “ Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. regulile si principiile contabile.cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor.. cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului. putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control. dispozitiile statutului si hotararile AGA. din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre.” 29. Opinia defavorabila. Opinia cu rezerve: motive. dar cu un paragraf de observatii. inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri. mod de prezentare. 27. omisiune sau situatie care violeaza actele normative. . Dupa parerea noastra. nu s-au constatat amortismente in situatiile financiar e.Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. cum este explicat in nota X. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. in opinia noastra. din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent. . 13 . amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la…mii lei. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de…pentru cladiri si…pentur utilaje. aceasta practica. Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve. Neregularitatile se refera la orice actiune. Motive: . refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile.altele sunt impuse de conducerea intreprinderii. . Imposibilitatea exprimarii unei opinii. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate.unele sunt impuse de evenimente exterioare.cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva. Opinia fara rezerve. Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale. Opinia cu rezerve. mod de prezentare. 28. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul. nu este. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. Se poate prezenta astfel: “ Astfel. impuse de catre directiune. la…mii lei. Opinia defavorabila: motive. inexactitati in prezentarea conturilor. Cheltuielile aferente. in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale.

precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. Paragraful opiniei. Exemplu : “In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie. iar audierile preliminare. societatea a angajat o contraactiune. Rezultatul final al acestei situatii nu poate. Opinia cu rezerve.” Referintele contabile sunt Standardele Internationale de Contabilitate. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. Daca in urma lucrarii efectuate. poate fi necesara includerea in Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. auditorul contata ca situatiile financiare ”dau o imagien fidela pozitiei financiare” si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve”.” 32. Opinia fara rezerve. Opinia fara rezerve.: 30. dar cu un paragraf de observatii. in general. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: “fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. 14 . Imposibilitatea exprimarii unei opinii. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve.” 31. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care I se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. in conformitate cu normele internationale de contabilitate. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. sau”prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. In opinia noastra. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt “dau o imagine fidela”. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. ca acesta nu constituie o rezerva. mod de prezentare. (sfera angajamentului de audit). cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. In unele cazuri. In afara opiniei referitoare la imaginea fidela. Aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. Opinia defavorabila. noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. dar cu un paragraf de observatii: semnfiicatie. Opinia fara rezerve: semnificatie. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor.Exemplu: “Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie …. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. mod de prezentare. Tipuri de opinie. 33. reguli emise de catre institutiile sau organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala. in prezent sa fie determinat si in consecinta. noi atragem atentia asupra notri X din anexa.

Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca. Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. care au făcut obiectul auditului.  Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata. 34. precum si cu actionarii pentru decizii economice. respectiv cu publicul. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Continutul raportului de audit. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Daca nu este prevazut astfel. ca pe baza auditului nostru. Observatiile reiesite din diverse verificari. care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. Dimpotrivă. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. Paragraful introductiv al raportului de audit. avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”. Informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege. Acest paragraf poate. Rolul raportului de audit. Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului. 35. încât să poată exprima asupra acestora o opinie. declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante. pe baza auditului efectuat. 38. încheiate la 31 decembrie 200….Raportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anagajamentului de audit. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. de exemplu. Relatia contractuala de executare a misunii de audit. cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente.     36. se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului. că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? 15 . să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă. Responsabilitatea noastră este. aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Sfera angajamentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de circumstante. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile si norme de audit.  Mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. 37. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii. clara si completa pozitie financiare.  Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate. să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare.  Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare.

Standarde Internationale de raportare Financiara emise de IASB (IFRS).evitarea lucrarilor inutile. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare.Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. cifra de afaceri. Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. . SIC sau IFRIC.Standardele Internationale de Audit (ISA). .standardel sau norme contabile nationale.1 din Legea contabilitatii. .orientarea mai buna si planificarea misiunii. situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare: . rezultatul net. controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare.Alte documente emise de IASB.standarde internationale de raportare financiara.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. . Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE).Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii.Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Aceste pot si: . Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici.Standarde Internationale de Contabilitate (IAS). 39. . Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. 40. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC). . Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF ( Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standarde Internationale de Raportare financiara (IFRS). aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. care sunt de regula organisme de interes public. autonome.norme profesionale de lucru. Acestea cuprind: . iar la sfarsitul misunii. . . Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. . sa 16 . precum si imaginea fidela a rezultatului.jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. Practicile Internationale de Audit (IAPS). acoperind intreaga activitate a auditorului: . Stablirea unor praguri de semnificatie permite: . Normele de audit se cladifica in 3 categorii.norme de raportare. . Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Pragul de semnificatie reprezinta nivelul. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art.norme generale de comportament. Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE).

41. In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: . izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. Depinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate.Riscul de nedescoperire – consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. Riscul de audit se divide in 3 componente: . izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.capitaluri proprii sau rezultate anormale. Pe de alta parte. din cauza unui control intern insuficient.sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect. . in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control.Riscul inerent – consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. nu este nici prevenita. Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. Ce este riscul de nedetectare? Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. . Ce este riscul legat de control? Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni.Riscul legat de control – consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: . nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. 17 . izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. . trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit.existenta unor prevederi legale. statutare sau contractuale.sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. Ce este riscul inerent? Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. 43. nu este nici prevenita. 45. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. din cauza unui control intern insuficient. 44. . . Conceptul de independenta in audit. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. 42.

confidentialitatea. 47. insa.Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera. .renuntarea la propriile convingeri. Independenta are doua componente fundamentale: .interes propriu.controale colegiale – mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul.manifestari de familiarism. .slabirea autocontrolului. obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise. logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea. Obiective:  Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. 46.independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale.  Situatii financiare consolidate. a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului.independenta in aparenta (comportamentul). . . 18 . Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: .controale prin personal angajat – sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate. se pot referi la:  Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale. independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate. Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: .actiuni de intimidare.  Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate.  Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor. Controlul de calitate in audit. prin favorizarea caontactelor dintre colegi.  Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale. In cazul executarii. indiferent de natura serviciului profesional prestat. care vizeaza analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. adaptarea controlului si urmarirea. . Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale. cu obiectivitate si cu pridenta profesionala.  Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei.  Respectarea clauzelor contractuale.  Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru.se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special. . colegialitate. Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea.

evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă. Conţinutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor. • Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie: . →Nu are obligaţii extra entitate (de regulă).să fie corect evaluate. altfel spus. imposibilitatea de a exprima o opinie.) independenţi de celelalte structuri executive. Definiţi conceptul de imagine fidelă în audit. toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate. →Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. Prezentaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul intern şi auditul statutar. în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor. opinia cu rezerve. birouri etc. auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare: • Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. de pasiv. criteriul perioadei corecte: . Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi sau solicitări ale conducerii). aritmetic exacte. deci la principiile contabile general admise.să fie contabilizate în perioada corespunzătoare. de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile. Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. imaginea fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii. 19 . de o manieră generală. Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită. REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile. →Face parte din controlul intern al entităţii. urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile • Criteriul corectei imputari • Criteriul corectei prezentari in conturile anuale 50.48. →Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii. 49. • Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ. adică sumele să fie bine determinate. opinia defavorabilă. însă. Exiztă 4 tipuri de opinie: opinia fără rezerve.

de exemplu: .de exemplu). ca valoarea achizitiei a fost bine determinata. 51. • Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri.conturi cu solduri mici dar care tranzitează sume importante. Ce sunt conturile semnificative în audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importanta din situaţiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importantă din acestea şi care pot ascunde erori sau inexactităţi semnificative a căror importanţă relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii. .conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casă. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea stocurilor la i intreprindere industriala • Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu.conturi care prin natură sunt purtătoare de riscuri (conturide regularizare). →Independenţa . Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere. Identificarea achizitiilor exercitiului. . pot ascunde o mare probabilitate de erori ca. Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante. . Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative.conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane).principiul de bază pentru credibilitate. 53. →Se respectă normele unui organism profesional. 20 . →Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile. . 52.Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) →Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari.studiul şi analiza elementelor neobişnuite. cheltuieli financiare. Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei. Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului . Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari.conturi care presupun tehnici contabile complexe. • Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii. . onorarii. identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii. ch de transport angajate dupa instalarea activului. . indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent.efectuarea de comparaţii între datele din conturi cu cele trecute şi ulterioare. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale • • • • • • • • • • Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an . Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv. Identificarea conturilor semnificative se sprijină în mod esenţial pe examenul analitic.Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. influenţând semnificativ aceste situaţii financiare.analiza fluctuaţiilor şi tendinţelor. comisioane. Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. in integralitatea lor sau prin sondaj. un ansamblu de tehnici care constă în: .

• • • • • • • Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului.  responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi. paragraful opiniei. Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP . Daca a fost schimbata metoda.  Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca. nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază. dar care nu ii apartin acesteia. 21 . presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi). 56. raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar. dar este intersiza de standardele internationale . Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere.clienţi la o întreprindere industrială. confruntati soldurilecu sumele din bilant. Identificati.  Identificati creantele intragrup. Identificarea responsabilităţilor într-un raport de audit.) sau raportul asupra controlului intern. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual. paragraful introductiv. asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. De exemplu. in timpul exercitiului . de exemplu.semnătura. paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit. daca sunt semnificative.Metosa LIFO poate fi folosita. Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor. Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul. adresa şi data raportului 55. Pentru activitatile de productie. toate localizarile de stocuri.  Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe. pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază. Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament. a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ. identificati daca exista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări . venituri constatate in avans in pasiv. includeti-le in sondajele prevazute in continuare. pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate. Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:  responsabilitatea de bază. destinatarul.  Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia. bănci. exhaustiv. avansuri primite in pasiv. apreciati stocurile in curs.  responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. 54. asigurări etc. reglementări diverse sau norme ale organismului profesional.

legea pieţelor de capital etc.  continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei. potrivit normelor de audit. Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:  profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică. în măsura în care acestea sunt rezonabile. această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit. Altfel spus. permiţând: determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales. 58.Prezentaţi schema metodologică a auditului statutar.  obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari.  respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale.. precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări. clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele. în funcţie de referenţialul contabil aplicabil.  comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale. prin oferirea unei resigurări referitoare la:  acurateţea declaraţiilor financiare. cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare.  Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. Circularizati soldurile clientilor. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată. Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale. în totalitatea lor: bilanţ. legea societăţilor comerciale. Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor.  criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. 57.  scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă.  existenţa unor fraude. în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii. organizarea lucrărilor de audit astfel încât 22 . clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului).  Aplicati metoda circularizarii externe. auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare. Ce sunt sistemele şi domeniile semnificative în audit? Profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative.). inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate. asociaţi).

verificarea unui esantion de facturi. 7.incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice. utilizarea tehnicii sondajului.spre deosebire de celelalte forme de control . tertii debitori si tertii furnizori etc.să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional. asigurarea absolută in audit nu poate exista.apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor . fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract. 3. 9. Rolul şi obiectul auditului statutar O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate . conform unei referinte contabile identificate. 4.această opinie independentă în mssura sa judece sau să apere in mod egal pe toţi utilizatorii informatiei contabile. salariatii. in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente. ca urmare a multor factori. statul (bugetul). bancile. 8. cum ar fi: recurgerea la rationament profesional. 23 . 59. auditorul. auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat . Pentru a exprima această opinie. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6. pe toti actorii participanti la viaţa economico-sociala dintr-o intreprindere. 2. examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget . 1. fie pe baza unui mandat. si anume: actionarii. reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva . daca exista un jurnal al cumpararilor . 60. trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10.cumpărători. Opinia auditorului întareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicată dar nu absoluta. stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative. trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure . Pentru a-si forma o opinie. cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul La începutul misiunii. 5. limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. In cadrul unui audit al situatiilor financiare. verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii. faptul că majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori . auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful