1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei. Elemente fundamentale:  Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;  Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;  Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;  Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.  Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau intr-o norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate 2. Ce este auditul in financiar? Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: - auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare; - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatie fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: Ø auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; Ø auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare; Ø auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; Ø auditul financiar asupra situaţiei fiscale; Ø auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc. Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică 1

auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul: Ø examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; Ø scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Ø opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; Ø examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate. 3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. 4. Abordari privind metodologia auditului statutar. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: - abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica); - abordare pe cicluri de control (mai operationala). A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape. 1. Faza initiala - este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 2. Faza controlului propriu zis: - este faza controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: - este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. B. Abordarea pe cicluri de control 2

in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor. 3 .  Raportul de audit. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii:  Cunoasterea globala a intreprinderii. fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual. facand referire la legislatia aplicabila. peersonal si sociale. Faza executarii lucrarilor:  Aprecierea controlului intern. . Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati.  Decizia de acceptare a mandatului. . Standardul International de Audit nr.  Examenul situatiilor financiare. Faza finala:  Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului.Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. Faze si etape in executarea unei misuni de audit. evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari-furnizori. estimari contabile. de baza. imobilizari financiare.  Utilizarea lucrarilor altor profesionisiti. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii.intinderea lucrarilor de audit. impozite si taxe. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de misiunie de audit. sau in orice alt tip de contract adecvat. alte pasivea.  Fisa de acceptare a mandatului.  Documentare lucrarilor de audit. Faza initiala:  Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. fonduri improprii.  Orientarea si planificare auditului. trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie.  Examenul competentei  Contactul cu fostul auditor sau cenzor. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape: I. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune. stocuri si productie in curs. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri.  Controlul conturilor. II. alte active.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. imprumuturi si obligatii financiare.  Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor. alte venituri si cheltuieli. Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala . din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . III.  Alte lucrari necesare inchiderii. vanzari-clienti.  6. 5.obiectivule auditului situatiilor financiare. imobilizari corporale si necorporale. trezorerie.

 Alti auditori. aprovisionari. Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:  Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de eror. zonele sale de risc.- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. organizarea generale a intreprinderii. solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii. practicile contabile utilizate. caledarul sedintelor AGA si CA. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma.  Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie.  Particularitatile sistemului contabil. termenul de depunere al raportului. particularitatile sectorului din care face parte.Sisteme si domenii semnificative: 4 . piese juditificative sau alte informatii solicitate. previziuni. repartizarea lucrarilor pe oameni.  Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului. organizarea contabilitatii. Prezentarea intreprinderii:  Denumirea  Sediul social. coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. Definirea misiunii:  Natura misiunii: conturi anuale. distributie. informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit. dupa cum urmeaza: I.  Principiile contabile.  Capitalul social si actionarii. politicile comerciale. domeniile si sistemele semnificative. 7.  Inregistrare. II. piata.  Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei. conturi consolidate. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor. utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune). structurile intreprinderii. Informatii contabile:  Bugete si conturi previzionale.  Scurt istoric  Consideratii succinte privind obiectul de activitate. Orientarea si planificarea auditului. 8. Planul de misiune: continut. financiare si sociale. Cuprinde 7 capitole. concurenta. forma. experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere IV. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. III.

 Asistenta de specialitate necesare.alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii.  Documente de obtinut. verificarea functionarii controlului intern. cuprinzand: 5 .alegerea tehnicilor de descriere si evaluare. de importanta soldurilor si operatiilor. Promovarea eficacitatii exploatarii.  Lista rapoartelor. 11. VI. Care sunt elementele de baza ale controlului intern unei entitati?  Existenta unui plan de organizare. In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante: . Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii. 9. Protejarea activelor intreprinderii Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile. Planificarea:  Repartizarea lucrarilor. evaluarea preminara: teste de permanenta.Orientarea programului de lucru:  Aprecierea controlului intern.decizia de a se sprijini pe procedurile existente.  Controale semnificative pe care ne putem sprijini V. in legatura cu programul de control al conturilor. de natura riscurilor. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? A. etape.alegerea tehnicilor de sondaje. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise. evaluarea riscurilor de eroare.  Functii si conturi semnificative. D. 10. . Evaluarea controlului intern: continut. Etape:       intelegerea si descrierea sistemelor semnificative. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern.  Lucrari deosebite.  Confirmari de obtinut. C.  Inventare fizice. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a putea defini natura. in functie de rezultatele sondajelor.  Datele interventiilor pe etape.decizia finala.  Zone de risc identitate. Prag de semnificatie. B. . . confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate. . Echipa si bugetul VII. In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. .

Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate. în măsura posibilului. pentru a nu se dilua raspunderea. 13. Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii). Controlul intern.- - definirea cat mai precisa a sarcinilor. delegarea atributiilor este necesar sa se faca: . 12. exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare. care conditioneaza toate controalele ulterioare. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. implică respectarea politicilor de gestiune. In acest sens. respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri. adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. . se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le conduc.asigurand autoritatea celor ce exercita controlul. si relatia dintre acestea. 6 . Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării. avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi.  competenta si integritatea personalului sunt esentiale. a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. mai ale la nivelul directiunii. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei. circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor. definirea limitelor de competenta si a raspunderilor.pentru un numar reduse de persoane. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor bune sau rele. 14. Separarea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul intreprinderii. ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate este indiscutabila. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare). arhivarea informatiilor: “memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern. evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii. . . programele si managemntul acesteia.  existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise.asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului. sub forma unui manual de proceduri.asigurand specializarea acestor persoane imputerncite. protejarea activelor. Definiti auditul intern si controlul intern. separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor.

tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate.tipul de informatie disponibila. precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile:  de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. forme de prezentare.  de exhaustivitate: activele. o Indicarea datei la care a fost efectuat controlul. 15. 16. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. in ansamblul lor. documente ce asigura legatura cu etapele precedente. Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. continut.- evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate. Programul de control: rol.  de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoare sa de inventar. la un moment dat.concluziile procedurilor de audit . Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala.  de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii. . auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale. .importanta riscului de inexactitate. o Intinderea esantionului – volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv.importanta relativa a elementului avut in vedere. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: .experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. criterii de apreciere. care contine rubricile urmatoare: o Lista controalelor de efectuat – cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii. Pentru stabilirea programului de control. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. Elementele probante trebuie. . rol. Elemente probante: definitie. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste. . protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelo si pierderilor de orice fel. o Problemele intalnite – se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor. In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive.  de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei. tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil. 7 . o O referinta pentru foaia de lucru. iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data. elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia. datoriile. in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori.

auditorul se va asigura ca: . cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie. cum ar fi: stocuri. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil. care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rulajul si soldul conturilor. selectionarea esantionului. studiul esantionului. Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi. . determinarea marimii esantionului.folosita in Franta. 18. definirea precisa a obiectivelor. evaluarea rezultatelor.  sondaje nestatistice. Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute.daca elementele inventariate apartin intreprinderii. In functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:  sondaje asupra atributiilor. auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: . In functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sa-l dea concluziilor salre:  sondaje statistice. Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile. Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt: 8 . Dupa ce a obtinut aceste asigurari. care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o caracterisitza comuna. precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sondaj.toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ.  sondaje asupra valorii. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise. aplicarea la aceste elemente a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul multimii cercetate. Observarea fizica este cel mai sigur mijloc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ. dar incomplet. fara interventia unitatii controlate. O limita importanta a acestei tehnici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor. soldurilor sau orice alata informatie. Tehnica sondajului in audit Poate fi definita ca o tehnica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata. Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia. 17. Etape: I. . In urma acestei verificari. III. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. imobilizari corporale. executarea propriu-zisa a sondajului: alegerea tehnicilor.daca activele sunt corect evaluate.toate elementele sunt corect inventariate. Tehnica observarii fizice.. Confirmarea externa (directa) Confirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta operatiunilor. 19. bani si alte elemente pastrate in caserie. sau raspund. II. concluziile sondajului.

a unor eventuale ipoteci). a garantiilor pentru imprumuturi). Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare: . . creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor. a scadentelor. personalul (imprumutir si avansuri).faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale. el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila 9 . concorda cu datele din contabilitate. valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si depozitate la intreprinderea auditata). Situatiile financiare (bilantul. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. dupa data raportului sau. banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere. dar inaintea publicarii situatiilor financiare. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice pevazute ISA 520 si in mod deosebit pe: . cat si asupra raportului sau. Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare. financiare si rezultatelor obtinute. titluri de participare si de plasament. auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun. In cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit.stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. 20. garantii). dar inaintea publicarii situatiilor financiare – cand auditorul a luat cunostinta. .compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. experti fiscali). 2) Fapte descoperite dupa data raportului de audit. Elemente posterioare inchiderii exercitului Standardul International de Audit nr. pana la data raportului sau. contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt coerente. iar auditorul considera necesare aceste corecturi.faptului ca bilantul. avocati. de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora. angajamente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari. a dobanzilor. 21.comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare. distingadu-se 3 etape: 1) Fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care jusitifce faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe. Examenul situatiilor financiare. cautiuni.- imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incindentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare. .

Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”.justificarea opiniei emise si redactarea raportului.aprecierea controlului intern.: • EA (dosarul exercitiului. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . care daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau.note asupra statului. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. . 23. l-ar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. .mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii. • EB (dosarul exercitiului. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. Daca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment.planificarea misiunii. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. . dosarul permanent. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni.scurt istoric al intreprinderii.inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori. 10 . de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. El permite asamblarea tuturor lucrarilor. . . .supervizarea lucrarilor. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. Rolul si importanta dosarului exercitiului. . permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.3) Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor – dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie. Clasarea lor intr-un dosar separat.documentarea lucrarilor efectuate.persoanele care angajaeaza intreprinderea. .fisa de preentare. 22. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. . Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” • EI (dosarul exercitiului. In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare. • EH (dosarul exercitiului. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. • ED (dosarul exercitiului. auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit. productie. . Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: . • EE (dosarul exercitiului. In mod uzual dosarul cuprinde: . • EG (dosarul exercitiului. a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. Rolul si importanta dosarului permanent.note asupra organizarii sectorului de activitate. • EF (dosarul exercitiului.obtinerea de elemente probante. Sectiunea E) – “ controale substantive”. a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”.organigrame. . • EJ (dosarul exercitiului.

Sectiunea E) – Fiscal si social. concluzii. 11 . .bugetul de timp.aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea.evaluarea punctelor tari.comentarii asupra anomaliilor descoperite. locurile de interventie. programul lucrarilor. Sectiunea D) . . concluzii.foi de lucru cu privire la faptele delictuale.datele pentru emiterea raportului. .programul general de lucru.program de control. .datele si duratele vizitelor. . . jusitificand cifrele examinate.structura grupului. . dupa cum urmeaza: . . .  obtinerea de elemente probante: . Sectiunea F) – Juridice. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni.detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor. . .PC (dosarul permanent.sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii. executarea lucrarilor. .PG (dosarul permanent.sa fie tinut la zi. Sectiunea C) – “orientare si planificare”.compunerea echipei.  aprecierea controlului intern: .lista actionarilor sau asociatilor. Sectiunea G) – intervenienti externi Pentru a-si indeplini rolul de informare.contracte. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. continutul raportului. Structura dosarului exercitiului In mod uzual dosarul cuprinde:  planificarea misiunii: .PE (dosarul permanent. eventuale comentarii. . .PB (dosarul permanent. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional.PA (dosarul permanent. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. . . . Sectiunea A) – Generalitati. • EB (dosarul exercitiului. .PD (dosarul permanent.: • EA (dosarul exercitiului. asigurari.foi de lucru cuprinzand: obiectivul.PF (dosarul permanent. punctelor slab si a zonelor de risc.Analize permanente. . Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. detalii asupra lucrarilor efectuate.  supervizarea lucrarilor: .documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. 24. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern.. .note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii. .note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate. . In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare.sa elimine informatiile perimate. . .procese verbale ale CA si AG.foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate. concluziilor lucrarilor. dosarul permanent trebuie: .

dupa cum urmeaza: . In mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate.structura grupului. Clasarea lor intr-un dosar separat. EG (dosarul exercitiului. Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. semnatura.PC (dosarul permanent. .PF (dosarul permanent. Structura dosarului permanent. EJ (dosarul exercitiului. in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. .procese verbale ale CA si AG.fisa de preentare. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” EI (dosarul exercitiului. productie. Sectiunea A) – Generalitati. paragraful introductiv. EF (dosarul exercitiului. . destinatarul.• • • • • • • ED (dosarul exercitiului.PA (dosarul permanent. . . De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . Sectiunea B) – Documente privind controlul intern. Titlul raportului – trebuie sa poarte un titlu precis.PG (dosarul permanent.PD (dosarul permanent.organigrame. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. . adresa si data raportului. . Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. . EH (dosarul exercitiului.scurt istoric al intreprinderii. .persoanele care angajaeaza intreprinderea. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. Sectiunea D) . . . paragraful opiniei. asigurari. . . Sectiunea F) – Juridice. Sectiunea E) – Fiscal si social. dosarul permanent. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. Paragraf care sa descrie natura auditului. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”.PE (dosarul permanent. si in care se fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor. 25. de recomandat : “Raportul auditorului independent”. Sectiunea G) – intervenienti externi 26. .contracte.lista actionarilor sau asociatilor.note asupra statului. Sectiunea E) – “ controale substantive”.Analize permanente. 12 . Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. EE (dosarul exercitiului. Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul.note asupra organizarii sectorului de activitate. .PB (dosarul permanent. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.

cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului. dispozitiile statutului si hotararile AGA. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. “ Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de…pentru cladiri si…pentur utilaje. mod de prezentare Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: . contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare. la…mii lei. 13 .altele sunt impuse de conducerea intreprinderii. . iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve.cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor. omisiune sau situatie care violeaza actele normative. Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul. din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent. Motive: . putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control.. in opinia noastra. refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. Opinia defavorabila: motive. amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la…mii lei. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. dar cu un paragraf de observatii. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile.” 29. . din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre. 27.cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini. mod de prezentare. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. inexactitati in prezentarea conturilor. Se poate prezenta astfel: “ Astfel. Cheltuielile aferente. 28. Opinia cu rezerve.unele sunt impuse de evenimente exterioare. Opinia cu rezerve: motive.cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva. impuse de catre directiune. cum este explicat in nota X. . Dupa parerea noastra. Opinia fara rezerve.Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. aceasta practica. Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve. astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor. Opinia defavorabila. nu este. Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. Neregularitatile se refera la orice actiune. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. nu s-au constatat amortismente in situatiile financiar e. mod de prezentare. regulile si principiile contabile. noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare. trebuiau sa se ridice la suma de… pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie…In consecinta. inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri. in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale.

Daca in urma lucrarii efectuate. poate fi necesara includerea in Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. (sfera angajamentului de audit). ca acesta nu constituie o rezerva. In unele cazuri. in conformitate cu normele internationale de contabilitate. In afara opiniei referitoare la imaginea fidela. Exemplu : “In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care I se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. in prezent sa fie determinat si in consecinta. 14 . in general. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte. Opinia fara rezerve: semnificatie. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. Opinia defavorabila. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului.: 30. Opinia cu rezerve. Paragraful opiniei. iar audierile preliminare. societatea a angajat o contraactiune. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. In opinia noastra. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei.” 32. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: “fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. Rezultatul final al acestei situatii nu poate.” 31. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. 33. Aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. dar cu un paragraf de observatii: semnfiicatie. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve. mod de prezentare.Exemplu: “Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie …. raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. mod de prezentare. noi atragem atentia asupra notri X din anexa. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. Tipuri de opinie. Opinia fara rezerve. sau”prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. dar cu un paragraf de observatii.” Referintele contabile sunt Standardele Internationale de Contabilitate. reguli emise de catre institutiile sau organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. auditorul contata ca situatiile financiare ”dau o imagien fidela pozitiei financiare” si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve”. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt “dau o imagine fidela”. Opinia fara rezerve. noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit.

Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este. încheiate la 31 decembrie 200…. Sfera angajamentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de circumstante. pe baza auditului efectuat.Raportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anagajamentului de audit. Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. Acest paragraf poate. clara si completa pozitie financiare. să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. 35. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă.  Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare.  Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare. declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante. Observatiile reiesite din diverse verificari. Informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Continutul raportului de audit. cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente. Rolul raportului de audit. se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului. care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca.     36. Relatia contractuala de executare a misunii de audit. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii. Paragraful introductiv al raportului de audit. încât să poată exprima asupra acestora o opinie. 37. ca pe baza auditului nostru. că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite. Daca nu este prevazut astfel. Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului.  Mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? 15 . să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”. Dimpotrivă. precum si cu actionarii pentru decizii economice. avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”.  Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate. aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. care au făcut obiectul auditului. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile si norme de audit. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. respectiv cu publicul. 34. de exemplu. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. 38.

SIC sau IFRIC. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF ( Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standarde Internationale de Raportare financiara (IFRS).standardel sau norme contabile nationale. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Pragul de semnificatie reprezinta nivelul. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. . Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.norme profesionale de lucru. .Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC.Alte documente emise de IASB. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii.standarde internationale de raportare financiara.norme generale de comportament. . Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art. Stablirea unor praguri de semnificatie permite: .Standarde Internationale de Contabilitate (IAS).evitarea lucrarilor inutile. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. care sunt de regula organisme de interes public. acoperind intreaga activitate a auditorului: . Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE). . Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE). . precum si imaginea fidela a rezultatului. 39. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. Aceste pot si: . Practicile Internationale de Audit (IAPS). rezultatul net.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare: .1 din Legea contabilitatii. autonome. . Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. .Standardele Internationale de Audit (ISA). Normele de audit se cladifica in 3 categorii. . Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC). .orientarea mai buna si planificarea misiunii. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii.Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare.norme de raportare. cifra de afaceri. Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. Acestea cuprind: .Standarde Internationale de raportare Financiara emise de IASB (IFRS). marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare. sa 16 .jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. iar la sfarsitul misunii. 40. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. .Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.

Ce este riscul legat de control? Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. Ce este riscul de nedetectare? Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers.Riscul inerent – consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. 41.aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului.sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea. din cauza unui control intern insuficient. Pe de alta parte. . . nu este nici prevenita. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. 17 . . Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. . izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. Riscul de audit se divide in 3 componente: . Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: .Riscul de nedescoperire – consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate. din cauza unui control intern insuficient. 45. In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: .Riscul legat de control – consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. statutare sau contractuale. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 44. nu este nici prevenita. Conceptul de independenta in audit. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. Depinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.existenta unor prevederi legale. 43. . Ce este riscul inerent? Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative.capitaluri proprii sau rezultate anormale. trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit. 42.

interes propriu. independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.controale colegiale – mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special. indiferent de natura serviciului profesional prestat. a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului.controale prin personal angajat – sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate. In cazul executarii. logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea. 47. Obiective:  Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. se pot referi la:  Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale.renuntarea la propriile convingeri. confidentialitatea.  Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru. .independenta in aparenta (comportamentul).Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera. Independenta are doua componente fundamentale: .se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana. adaptarea controlului si urmarirea.  Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor.actiuni de intimidare. 18 . Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea. insa. . cu obiectivitate si cu pridenta profesionala. 46. . . Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: . care vizeaza analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale. Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale.  Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale. . Controlul de calitate in audit. Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: . obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise. prin favorizarea caontactelor dintre colegi. colegialitate.  Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare.manifestari de familiarism.  Situatii financiare consolidate. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.  Respectarea clauzelor contractuale.slabirea autocontrolului.  Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei. .

19 . Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi sau solicitări ale conducerii). Conţinutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. de pasiv. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile.) independenţi de celelalte structuri executive. birouri etc. de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză.să fie contabilizate în perioada corespunzătoare.48. Prezentaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul intern şi auditul statutar. însă. →Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. →Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii. Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. Definiţi conceptul de imagine fidelă în audit. toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate. altfel spus. opinia defavorabilă. • Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ. aritmetic exacte. • Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie: . REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile. de o manieră generală. →Nu are obligaţii extra entitate (de regulă). în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor. Exiztă 4 tipuri de opinie: opinia fără rezerve. adică sumele să fie bine determinate. evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă. auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare: • Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. criteriul perioadei corecte: . Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită. deci la principiile contabile general admise. imaginea fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii. opinia cu rezerve. imposibilitatea de a exprima o opinie.să fie corect evaluate. 49. →Face parte din controlul intern al entităţii. urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile • Criteriul corectei imputari • Criteriul corectei prezentari in conturile anuale 50. urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor.

comisioane. Ce sunt conturile semnificative în audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importanta din situaţiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importantă din acestea şi care pot ascunde erori sau inexactităţi semnificative a căror importanţă relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii. cheltuieli financiare. 51. Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative. . Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei.conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane).de exemplu). . .Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. →Se respectă normele unui organism profesional.analiza fluctuaţiilor şi tendinţelor. Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari.studiul şi analiza elementelor neobişnuite. identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii. Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv. un ansamblu de tehnici care constă în: . onorarii. →Independenţa . 53. Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante. Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului . Identificarea conturilor semnificative se sprijină în mod esenţial pe examenul analitic. Identificarea achizitiilor exercitiului. 52. . 20 . Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile. Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere. • Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii. ch de transport angajate dupa instalarea activului.Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) →Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari.conturi cu solduri mici dar care tranzitează sume importante. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea stocurilor la i intreprindere industriala • Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu.conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casă. • Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri.principiul de bază pentru credibilitate. de exemplu: . indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent. pot ascunde o mare probabilitate de erori ca. →Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii. . in integralitatea lor sau prin sondaj.conturi care presupun tehnici contabile complexe. .efectuarea de comparaţii între datele din conturi cu cele trecute şi ulterioare.conturi care prin natură sunt purtătoare de riscuri (conturide regularizare). ca valoarea achizitiei a fost bine determinata. influenţând semnificativ aceste situaţii financiare. Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale • • • • • • • • • • Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an .

nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază. raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază. destinatarul. Identificarea responsabilităţilor într-un raport de audit. Identificati. bănci. reglementări diverse sau norme ale organismului profesional.  responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. confruntati soldurilecu sumele din bilant.) sau raportul asupra controlului intern.  Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia.  Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. dar care nu ii apartin acesteia. apreciati stocurile in curs. De exemplu. presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii. de exemplu. dar este intersiza de standardele internationale . paragraful introductiv. venituri constatate in avans in pasiv. daca sunt semnificative. Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere. 54. Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:  responsabilitatea de bază. paragraful opiniei.Metosa LIFO poate fi folosita. pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări . identificati daca exista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora. toate localizarile de stocuri.  Identificati creantele intragrup.clienţi la o întreprindere industrială. Pentru activitatile de productie. Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul.  responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi. asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor. avansuri primite in pasiv. Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP . Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar. exhaustiv. 56. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual. Daca a fost schimbata metoda. in timpul exercitiului . se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe. 21 . paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit. asigurări etc. Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament.• • • • • • • Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi).semnătura.  Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ. adresa şi data raportului 55. includeti-le in sondajele prevazute in continuare.

Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale. permiţând: determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales. clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului). Ce sunt sistemele şi domeniile semnificative în audit? Profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative. legea societăţilor comerciale. potrivit normelor de audit. 58. cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare..  comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale. această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit. Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:  profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică.  Aplicati metoda circularizarii externe. Altfel spus.  existenţa unor fraude. în totalitatea lor: bilanţ. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele.  Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii.). precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări. asociaţi). prin oferirea unei resigurări referitoare la:  acurateţea declaraţiilor financiare.  obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată. 57.  continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei.  criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. legea pieţelor de capital etc.  scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă. Circularizati soldurile clientilor. în funcţie de referenţialul contabil aplicabil. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari. inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate.Prezentaţi schema metodologică a auditului statutar.  respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale. clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta. în măsura în care acestea sunt rezonabile. organizarea lucrărilor de audit astfel încât 22 . Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor. auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare.

incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice. conform unei referinte contabile identificate. cum ar fi: recurgerea la rationament profesional. Pentru a exprima această opinie. pe toti actorii participanti la viaţa economico-sociala dintr-o intreprindere. 7. faptul că majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului. In cadrul unui audit al situatiilor financiare. 59.cumpărători. salariatii.apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor . 9. si anume: actionarii.să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional. verificarea unui esantion de facturi. statul (bugetul).această opinie independentă în mssura sa judece sau să apere in mod egal pe toţi utilizatorii informatiei contabile. 2. bancile. ca urmare a multor factori. 23 . auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer. limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. fie pe baza unui mandat.spre deosebire de celelalte forme de control . verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii. examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget . 60. asigurarea absolută in audit nu poate exista. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat . auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie. fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract. trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10. Opinia auditorului întareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicată dar nu absoluta. stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative. 8. trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure . 5. utilizarea tehnicii sondajului. 3. Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori . Pentru a-si forma o opinie. tertii debitori si tertii furnizori etc. Rolul şi obiectul auditului statutar O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6. auditorul. cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul La începutul misiunii. reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva . daca exista un jurnal al cumpararilor . in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate . daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. 1. 4.