1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei. Elemente fundamentale:  Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;  Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;  Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;  Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.  Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau intr-o norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate 2. Ce este auditul in financiar? Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: - auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare; - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatie fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: Ø auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; Ø auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare; Ø auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; Ø auditul financiar asupra situaţiei fiscale; Ø auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc. Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică 1

auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul: Ø examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; Ø scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Ø opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; Ø examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate. 3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. 4. Abordari privind metodologia auditului statutar. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: - abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica); - abordare pe cicluri de control (mai operationala). A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape. 1. Faza initiala - este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 2. Faza controlului propriu zis: - este faza controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: - este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. B. Abordarea pe cicluri de control 2

Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri. fonduri improprii. sau in orice alt tip de contract adecvat.  Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor. imobilizari corporale si necorporale. in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor. 5. Faza finala:  Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului. evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari-furnizori. din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de misiunie de audit. impozite si taxe. stocuri si productie in curs.  Orientarea si planificare auditului.  6. Faza executarii lucrarilor:  Aprecierea controlului intern. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii:  Cunoasterea globala a intreprinderii.  Utilizarea lucrarilor altor profesionisiti. Standardul International de Audit nr.Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu.obiectivule auditului situatiilor financiare. Faze si etape in executarea unei misuni de audit. III.  Examenul situatiilor financiare. alte venituri si cheltuieli. vanzari-clienti.  Documentare lucrarilor de audit. facand referire la legislatia aplicabila. trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie. fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual. . estimari contabile.  Examenul competentei  Contactul cu fostul auditor sau cenzor. Faza initiala:  Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala . alte pasivea. imobilizari financiare.  Decizia de acceptare a mandatului. alte active. de baza. 3 . Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape: I.  Fisa de acceptare a mandatului.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. . imprumuturi si obligatii financiare. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.  Controlul conturilor. trezorerie. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune. Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati.  Alte lucrari necesare inchiderii. peersonal si sociale.intinderea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii. II.  Raportul de audit.

repartizarea lucrarilor pe oameni. conturi consolidate. domeniile si sistemele semnificative.  Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. organizarea contabilitatii. structurile intreprinderii. distributie. Planul de misiune: continut. termenul de depunere al raportului.- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. dupa cum urmeaza: I.Sisteme si domenii semnificative: 4 . piata. concurenta.  Principiile contabile. III. politicile comerciale. piese juditificative sau alte informatii solicitate. financiare si sociale. zonele sale de risc. previziuni.  Inregistrare. aprovisionari.  Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie. Orientarea si planificarea auditului. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune). Prezentarea intreprinderii:  Denumirea  Sediul social. coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama. forma. caledarul sedintelor AGA si CA.  Particularitatile sistemului contabil.  Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului. Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:  Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de eror. particularitatile sectorului din care face parte. 8. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. Definirea misiunii:  Natura misiunii: conturi anuale. utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii. solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii. informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit. II.  Capitalul social si actionarii. experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere IV. Informatii contabile:  Bugete si conturi previzionale. 7. organizarea generale a intreprinderii.  Alti auditori. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. practicile contabile utilizate. Cuprinde 7 capitole. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma.  Scurt istoric  Consideratii succinte privind obiectul de activitate. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor.

.alegerea tehnicilor de sondaje.  Zone de risc identitate. evaluarea riscurilor de eroare.alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii.  Inventare fizice. etape. D. confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate. . . 10. B.decizia de a se sprijini pe procedurile existente. Prag de semnificatie. de natura riscurilor. C. in functie de rezultatele sondajelor. Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii. in legatura cu programul de control al conturilor.decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern. Echipa si bugetul VII. Care sunt elementele de baza ale controlului intern unei entitati?  Existenta unui plan de organizare. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a putea defini natura. 11. Protejarea activelor intreprinderii Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile. Etape:       intelegerea si descrierea sistemelor semnificative.  Datele interventiilor pe etape. de importanta soldurilor si operatiilor. . Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? A. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. . VI. In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern.  Documente de obtinut.  Controale semnificative pe care ne putem sprijini V. Promovarea eficacitatii exploatarii. In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante: .alegerea tehnicilor de descriere si evaluare.  Lucrari deosebite.decizia finala.  Asistenta de specialitate necesare. verificarea functionarii controlului intern. Evaluarea controlului intern: continut. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.Orientarea programului de lucru:  Aprecierea controlului intern. scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise. cuprinzand: 5 .  Confirmari de obtinut. 9.  Functii si conturi semnificative.  Lista rapoartelor. Planificarea:  Repartizarea lucrarilor. evaluarea preminara: teste de permanenta.

definirea limitelor de competenta si a raspunderilor. mai ale la nivelul directiunii. In acest sens. 6 . a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei.- - definirea cat mai precisa a sarcinilor. evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii. adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. în măsura posibilului. respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri. . deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor bune sau rele.pentru un numar reduse de persoane. implică respectarea politicilor de gestiune. Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării.asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului. Separarea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul intreprinderii.  existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise. . 14. Controlul intern.asigurand specializarea acestor persoane imputerncite. sub forma unui manual de proceduri. separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le conduc. avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. . protejarea activelor. exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare. Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii). Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate. delegarea atributiilor este necesar sa se faca: . care conditioneaza toate controalele ulterioare. si relatia dintre acestea. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. Definiti auditul intern si controlul intern.  competenta si integritatea personalului sunt esentiale. 13. 12. pentru a nu se dilua raspunderea. ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate este indiscutabila. prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor. arhivarea informatiilor: “memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. programele si managemntul acesteia.asigurand autoritatea celor ce exercita controlul. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare). circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia.

experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. . o Indicarea datei la care a fost efectuat controlul.  de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii.importanta relativa a elementului avut in vedere. precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile:  de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. Programul de control: rol. . Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. Pentru stabilirea programului de control. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste. o Intinderea esantionului – volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv. continut. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. criterii de apreciere. elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia. Elemente probante: definitie. 15. in ansamblul lor.  de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoare sa de inventar. tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale. la un moment dat. o Problemele intalnite – se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor. datoriile. . In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive. 16. iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data.tipul de informatie disponibila. care contine rubricile urmatoare: o Lista controalelor de efectuat – cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii. tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil.concluziile procedurilor de audit .  de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei. documente ce asigura legatura cu etapele precedente.  de exhaustivitate: activele. o O referinta pentru foaia de lucru.importanta riscului de inexactitate. forme de prezentare. Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: . Elementele probante trebuie.- evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate. protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelo si pierderilor de orice fel. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. rol. 7 . .

precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sondaj. . care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rulajul si soldul conturilor. Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi. Etape: I. 19. sau raspund. O limita importanta a acestei tehnici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor. concluziile sondajului. In functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:  sondaje asupra atributiilor.folosita in Franta.toate elementele sunt corect inventariate. Dupa ce a obtinut aceste asigurari. Observarea fizica este cel mai sigur mijloc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ. dar incomplet. auditorul se va asigura ca: .. Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia. auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: . In functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sa-l dea concluziilor salre:  sondaje statistice. Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute. aplicarea la aceste elemente a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul multimii cercetate. Confirmarea externa (directa) Confirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta operatiunilor. fara interventia unitatii controlate. executarea propriu-zisa a sondajului: alegerea tehnicilor. Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile. Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt: 8 . II.toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise. selectionarea esantionului.daca activele sunt corect evaluate. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil. . studiul esantionului. 17. 18. definirea precisa a obiectivelor. cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie. Tehnica sondajului in audit Poate fi definita ca o tehnica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata. evaluarea rezultatelor. III. Tehnica observarii fizice. In urma acestei verificari.daca elementele inventariate apartin intreprinderii. determinarea marimii esantionului. imobilizari corporale. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. cum ar fi: stocuri. bani si alte elemente pastrate in caserie. care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o caracterisitza comuna.  sondaje nestatistice. soldurilor sau orice alata informatie.  sondaje asupra valorii.

de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora.faptului ca bilantul. 2) Fapte descoperite dupa data raportului de audit. avocati. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si depozitate la intreprinderea auditata). In cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit.comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare. creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor. 21. financiare si rezultatelor obtinute. a scadentelor. personalul (imprumutir si avansuri). experti fiscali). concorda cu datele din contabilitate. angajamente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari.faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale. a unor eventuale ipoteci). distingadu-se 3 etape: 1) Fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care jusitifce faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe. . cat si asupra raportului sau. Situatiile financiare (bilantul. Examenul situatiilor financiare. cautiuni. 20. contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt coerente. auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun. a dobanzilor. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incindentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare. . Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare: . a garantiilor pentru imprumuturi). dar inaintea publicarii situatiilor financiare – cand auditorul a luat cunostinta. pana la data raportului sau. Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare. Elemente posterioare inchiderii exercitului Standardul International de Audit nr.compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. iar auditorul considera necesare aceste corecturi. .stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate.- imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. garantii). Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice pevazute ISA 520 si in mod deosebit pe: . el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila 9 . dupa data raportului sau. dar inaintea publicarii situatiilor financiare. banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere. titluri de participare si de plasament.

Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului.persoanele care angajaeaza intreprinderea. a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. Rolul si importanta dosarului exercitiului. Rolul si importanta dosarului permanent. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. El permite asamblarea tuturor lucrarilor. Sectiunea E) – “ controale substantive”.organigrame.aprecierea controlului intern. .planificarea misiunii. • EF (dosarul exercitiului. . permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. . . productie. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. Daca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment. In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare. • EE (dosarul exercitiului. 23. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. • ED (dosarul exercitiului.: • EA (dosarul exercitiului. a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. . Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. .scurt istoric al intreprinderii. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament.note asupra organizarii sectorului de activitate.documentarea lucrarilor efectuate. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . 22. • EG (dosarul exercitiului. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. . In mod uzual dosarul cuprinde: .justificarea opiniei emise si redactarea raportului. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. dosarul permanent. Clasarea lor intr-un dosar separat. • EH (dosarul exercitiului. 10 . l-ar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii.inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori. • EB (dosarul exercitiului.fisa de preentare. . . Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” • EI (dosarul exercitiului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. • EJ (dosarul exercitiului. . .obtinerea de elemente probante.note asupra statului. care daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit.supervizarea lucrarilor.3) Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor – dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie.mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: .

Sectiunea E) – Fiscal si social. asigurari.Analize permanente. . . .bugetul de timp.sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare. dosarul permanent trebuie: .structura grupului.aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea. .  obtinerea de elemente probante: . . Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional.PG (dosarul permanent.documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti. concluzii. Sectiunea A) – Generalitati.  supervizarea lucrarilor: . locurile de interventie. . detalii asupra lucrarilor efectuate.detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor. . 24.foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate. . 11 . pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. dupa cum urmeaza: . Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni.PF (dosarul permanent.evaluarea punctelor tari. • EB (dosarul exercitiului. Sectiunea G) – intervenienti externi Pentru a-si indeplini rolul de informare.sa elimine informatiile perimate. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. continutul raportului.lista actionarilor sau asociatilor.PC (dosarul permanent.  aprecierea controlului intern: . Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:.PB (dosarul permanent.note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate. .contracte.: • EA (dosarul exercitiului.program de control. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern. concluzii.programul general de lucru. .comentarii asupra anomaliilor descoperite.sa fie tinut la zi. programul lucrarilor. . . . jusitificand cifrele examinate. Sectiunea F) – Juridice. . Sectiunea D) . punctelor slab si a zonelor de risc. . .note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. .foi de lucru cu privire la faptele delictuale.foi de lucru cuprinzand: obiectivul. concluziilor lucrarilor. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente.procese verbale ale CA si AG. Structura dosarului exercitiului In mod uzual dosarul cuprinde:  planificarea misiunii: .compunerea echipei. eventuale comentarii.PD (dosarul permanent. . .datele si duratele vizitelor. .. . .PE (dosarul permanent. . .sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii.datele pentru emiterea raportului. executarea lucrarilor.PA (dosarul permanent. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului.

Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. Sectiunea D) . In mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate.PE (dosarul permanent.procese verbale ale CA si AG.organigrame.note asupra statului. EE (dosarul exercitiului.fisa de preentare. in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale.scurt istoric al intreprinderii. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. . Sectiunea E) – Fiscal si social. adresa si data raportului. de recomandat : “Raportul auditorului independent”.• • • • • • • ED (dosarul exercitiului. EG (dosarul exercitiului. Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” EI (dosarul exercitiului. Paragraf care sa descrie natura auditului. . Sectiunea E) – “ controale substantive”. dupa cum urmeaza: . Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul. De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. Clasarea lor intr-un dosar separat. productie. . Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. paragraful introductiv. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. .PB (dosarul permanent. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. . asigurari.PA (dosarul permanent. semnatura. si in care se fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern.lista actionarilor sau asociatilor.PF (dosarul permanent. . dosarul permanent.PC (dosarul permanent.PG (dosarul permanent.note asupra organizarii sectorului de activitate.structura grupului. Sectiunea F) – Juridice. Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. . .PD (dosarul permanent. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. . paragraful opiniei. . paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. EF (dosarul exercitiului.Analize permanente. . Sectiunea G) – intervenienti externi 26. 25. .contracte. Sectiunea A) – Generalitati. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . . destinatarul. . EH (dosarul exercitiului. EJ (dosarul exercitiului. . 12 .persoanele care angajaeaza intreprinderea. Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator. Titlul raportului – trebuie sa poarte un titlu precis.

unele sunt impuse de evenimente exterioare. “ Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control. . nu s-au constatat amortismente in situatiile financiar e. Dupa parerea noastra. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve. Opinia defavorabila: motive. la…mii lei. Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul. inexactitati in prezentarea conturilor. Opinia cu rezerve. Neregularitatile se refera la orice actiune. trebuiau sa se ridice la suma de… pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie…In consecinta. cum este explicat in nota X. Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale. inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri. mod de prezentare. astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor. impuse de catre directiune. noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare. aceasta practica. contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare.Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei.cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini. din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre. mod de prezentare. Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. regulile si principiile contabile. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de…pentru cladiri si…pentur utilaje. Se poate prezenta astfel: “ Astfel. Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. omisiune sau situatie care violeaza actele normative. cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive.cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor. din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent. . dar cu un paragraf de observatii. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti.cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva. in opinia noastra. nu este. Motive: .. 27. Opinia fara rezerve. Opinia cu rezerve: motive. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. . amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la…mii lei. dispozitiile statutului si hotararile AGA. mod de prezentare Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: . in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale.altele sunt impuse de conducerea intreprinderii. 28. Cheltuielile aferente. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie….” 29. Opinia defavorabila. refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. 13 .

poate fi necesara includerea in Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. mod de prezentare. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care I se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese.” Referintele contabile sunt Standardele Internationale de Contabilitate.” 31. Opinia fara rezerve. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. auditorul contata ca situatiile financiare ”dau o imagien fidela pozitiei financiare” si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve”. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve. Opinia fara rezerve. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. dar cu un paragraf de observatii: semnfiicatie. Rezultatul final al acestei situatii nu poate. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. reguli emise de catre institutiile sau organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte. mod de prezentare.: 30.” 32. (sfera angajamentului de audit). Exemplu : “In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie. precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. in prezent sa fie determinat si in consecinta. in conformitate cu normele internationale de contabilitate. Opinia cu rezerve. Paragraful opiniei. Tipuri de opinie. noi atragem atentia asupra notri X din anexa. Opinia fara rezerve: semnificatie. 33. 14 . iar audierile preliminare. Opinia defavorabila. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. Aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. dar cu un paragraf de observatii. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: “fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. Daca in urma lucrarii efectuate. In unele cazuri. sau”prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. societatea a angajat o contraactiune. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt “dau o imagine fidela”. In afara opiniei referitoare la imaginea fidela. in general. In opinia noastra. ca acesta nu constituie o rezerva.Exemplu: “Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie ….

Relatia contractuala de executare a misunii de audit. Rolul raportului de audit. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile si norme de audit. declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? 15 . Paragraful introductiv al raportului de audit.  Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare.Raportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anagajamentului de audit. Informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege. Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului. Responsabilitatea noastră este.  Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata. Acest paragraf poate. Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. Dimpotrivă. 34.  Mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”. 37. că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. încheiate la 31 decembrie 200…. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. clara si completa pozitie financiare. Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca. respectiv cu publicul. ca pe baza auditului nostru. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă.  Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii. pe baza auditului efectuat. 38. Observatiile reiesite din diverse verificari. 35. care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului. avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”.     36. Continutul raportului de audit. cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente. Daca nu este prevazut astfel. încât să poată exprima asupra acestora o opinie. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. precum si cu actionarii pentru decizii economice. de exemplu. care au făcut obiectul auditului. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Sfera angajamentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de circumstante.

Standarde Internationale de Contabilitate (IAS). Aceste pot si: . acoperind intreaga activitate a auditorului: . precum si imaginea fidela a rezultatului. . . .norme de raportare. Practicile Internationale de Audit (IAPS).Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Pragul de semnificatie reprezinta nivelul. . Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art. aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare. Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE). . Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici. rezultatul net. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare.1 din Legea contabilitatii.jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.evitarea lucrarilor inutile.standardel sau norme contabile nationale.norme generale de comportament. . Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE). .standarde internationale de raportare financiara. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF ( Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standarde Internationale de Raportare financiara (IFRS). . SIC sau IFRIC. 39. Normele de audit se cladifica in 3 categorii.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. .Standarde Internationale de raportare Financiara emise de IASB (IFRS).orientarea mai buna si planificarea misiunii. care sunt de regula organisme de interes public.Standardele Internationale de Audit (ISA). .Alte documente emise de IASB.norme profesionale de lucru. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc.Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Acestea cuprind: . Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare: . 40. iar la sfarsitul misunii. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. autonome. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. sa 16 . Stablirea unor praguri de semnificatie permite: . Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC). Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii. cifra de afaceri. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare.

Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit.Riscul legat de control – consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. Pe de alta parte. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.Riscul de nedescoperire – consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc. din cauza unui control intern insuficient. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Riscul de audit se divide in 3 componente: .evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: . In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: .sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. . in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. nu este nici prevenita. 45. statutare sau contractuale. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate. Ce este riscul legat de control? Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. . . 41.Riscul inerent – consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative.existenta unor prevederi legale. 43. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. Depinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. nu este nici prevenita. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. Ce este riscul de nedetectare? Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea. Ce este riscul inerent? Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. 17 . astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. 42. Conceptul de independenta in audit. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control.aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului. 44.sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. din cauza unui control intern insuficient.capitaluri proprii sau rezultate anormale. . .

Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea. Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: .Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera.  Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale.controale prin personal angajat – sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.controale colegiale – mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul. . . confidentialitatea. se pot referi la:  Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale. 18 . . Independenta are doua componente fundamentale: .  Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare.  Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru.slabirea autocontrolului.  Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor. Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: .renuntarea la propriile convingeri.independenta in aparenta (comportamentul). care vizeaza analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea.independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale. Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special. . In cazul executarii.se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana.manifestari de familiarism.interes propriu. . independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.  Situatii financiare consolidate. insa. 46.actiuni de intimidare. colegialitate. a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului. Controlul de calitate in audit. prin favorizarea caontactelor dintre colegi. adaptarea controlului si urmarirea. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. Obiective:  Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate. indiferent de natura serviciului profesional prestat. obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise.  Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei. cu obiectivitate si cu pridenta profesionala. 47.  Respectarea clauzelor contractuale. .

opinia defavorabilă. →Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită. opinia cu rezerve. însă. altfel spus. criteriul perioadei corecte: . urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor.48. auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare: • Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile.) independenţi de celelalte structuri executive. în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor. Conţinutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. imaginea fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii. deci la principiile contabile general admise. de o manieră generală. evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă. →Nu are obligaţii extra entitate (de regulă). urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile • Criteriul corectei imputari • Criteriul corectei prezentari in conturile anuale 50. →Face parte din controlul intern al entităţii. toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate. • Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie: . 19 . Prezentaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul intern şi auditul statutar. • Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ. 49. Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. birouri etc. adică sumele să fie bine determinate. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile. Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi sau solicitări ale conducerii). imposibilitatea de a exprima o opinie. →Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii. de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză. Exiztă 4 tipuri de opinie: opinia fără rezerve. Definiţi conceptul de imagine fidelă în audit. aritmetic exacte. de pasiv.să fie corect evaluate.să fie contabilizate în perioada corespunzătoare.

Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative. .Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. 53. identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii. Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului . Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea stocurilor la i intreprindere industriala • Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu. Ce sunt conturile semnificative în audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importanta din situaţiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importantă din acestea şi care pot ascunde erori sau inexactităţi semnificative a căror importanţă relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii. cheltuieli financiare. →Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii. 20 . .conturi cu solduri mici dar care tranzitează sume importante. Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei. Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari.studiul şi analiza elementelor neobişnuite. →Se respectă normele unui organism profesional. un ansamblu de tehnici care constă în: . influenţând semnificativ aceste situaţii financiare. . pot ascunde o mare probabilitate de erori ca. ca valoarea achizitiei a fost bine determinata. 51. comisioane. . indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent. . Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante.analiza fluctuaţiilor şi tendinţelor.conturi care presupun tehnici contabile complexe. Identificarea achizitiilor exercitiului. Identificarea conturilor semnificative se sprijină în mod esenţial pe examenul analitic.conturi care prin natură sunt purtătoare de riscuri (conturide regularizare). • Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri. ch de transport angajate dupa instalarea activului.efectuarea de comparaţii între datele din conturi cu cele trecute şi ulterioare.de exemplu).Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) →Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari. onorarii. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale • • • • • • • • • • Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an . in integralitatea lor sau prin sondaj. Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv. →Independenţa . de exemplu: . Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile.principiul de bază pentru credibilitate. • Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii. 52.conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casă.conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane). .

Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament. De exemplu. Identificarea responsabilităţilor într-un raport de audit. bănci. asigurări etc. pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate. Identificati. includeti-le in sondajele prevazute in continuare.  responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi. pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază. asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. toate localizarile de stocuri. dar care nu ii apartin acesteia. 56. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca.semnătura.Metosa LIFO poate fi folosita. presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii. in timpul exercitiului . adresa şi data raportului 55. Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:  responsabilitatea de bază. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări . conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. 21 . de exemplu. Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual. destinatarul.clienţi la o întreprindere industrială. 54. Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP .• • • • • • • Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului.  Identificati creantele intragrup. identificati daca exista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora.  responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. Pentru activitatile de productie.  Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. dar este intersiza de standardele internationale . paragraful opiniei. raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta).  Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia. Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar. confruntati soldurilecu sumele din bilant. nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază. a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ. reglementări diverse sau norme ale organismului profesional. apreciati stocurile in curs. avansuri primite in pasiv.  Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere. exhaustiv. paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit. se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe. Daca a fost schimbata metoda. venituri constatate in avans in pasiv.) sau raportul asupra controlului intern. paragraful introductiv. daca sunt semnificative. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi). Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor.

 existenţa unor fraude. clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta. legea pieţelor de capital etc.  respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale. precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări. în măsura în care acestea sunt rezonabile. prin oferirea unei resigurări referitoare la:  acurateţea declaraţiilor financiare. 57. Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale. Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor. inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate.  Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit. auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare. 58.Prezentaţi schema metodologică a auditului statutar. în totalitatea lor: bilanţ. Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:  profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică. în funcţie de referenţialul contabil aplicabil.  comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.  obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele. Circularizati soldurile clientilor. cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare. asociaţi).  Aplicati metoda circularizarii externe. organizarea lucrărilor de audit astfel încât 22 . Altfel spus. Ce sunt sistemele şi domeniile semnificative în audit? Profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative. potrivit normelor de audit.  scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă.  criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. permiţând: determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată.). clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului). în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari.. legea societăţilor comerciale.  continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei.

auditorul. auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer. faptul că majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului. utilizarea tehnicii sondajului. Pentru a-si forma o opinie.spre deosebire de celelalte forme de control . auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie. statul (bugetul). asigurarea absolută in audit nu poate exista. limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. bancile. tertii debitori si tertii furnizori etc.această opinie independentă în mssura sa judece sau să apere in mod egal pe toţi utilizatorii informatiei contabile. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate . cum ar fi: recurgerea la rationament profesional.apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor . Rolul şi obiectul auditului statutar O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative. verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii. 23 . daca exista un jurnal al cumpararilor . 3. ca urmare a multor factori.cumpărători. trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure . Opinia auditorului întareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicată dar nu absoluta. in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente. fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract. verificarea unui esantion de facturi. 59. si anume: actionarii. cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul La începutul misiunii. 8.incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice. 9. 5. 2. In cadrul unui audit al situatiilor financiare. fie pe baza unui mandat. stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative. pe toti actorii participanti la viaţa economico-sociala dintr-o intreprindere.să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. Pentru a exprima această opinie. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat . 1. 60. Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori . salariatii. conform unei referinte contabile identificate. 7. reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva . examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget . 4. trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful