1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei. Elemente fundamentale:  Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;  Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;  Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;  Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.  Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau intr-o norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate 2. Ce este auditul in financiar? Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: - auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare; - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatie fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: Ø auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; Ø auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare; Ø auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; Ø auditul financiar asupra situaţiei fiscale; Ø auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc. Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică 1

auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul: Ø examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; Ø scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Ø opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; Ø examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate. 3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. 4. Abordari privind metodologia auditului statutar. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: - abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica); - abordare pe cicluri de control (mai operationala). A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape. 1. Faza initiala - este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 2. Faza controlului propriu zis: - este faza controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: - este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. B. Abordarea pe cicluri de control 2

responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare.  Utilizarea lucrarilor altor profesionisiti. de baza.  Orientarea si planificare auditului. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii:  Cunoasterea globala a intreprinderii. sau in orice alt tip de contract adecvat. facand referire la legislatia aplicabila. II. alte pasivea. alte venituri si cheltuieli. impozite si taxe.intinderea lucrarilor de audit. stocuri si productie in curs. Faza executarii lucrarilor:  Aprecierea controlului intern. peersonal si sociale. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual.  Examenul situatiilor financiare.  Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor. estimari contabile. Faza initiala:  Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.  Alte lucrari necesare inchiderii.  Documentare lucrarilor de audit.obiectivule auditului situatiilor financiare. vanzari-clienti. imobilizari corporale si necorporale.  6. trezorerie.Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor.  Raportul de audit. 5. alte active. trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de misiunie de audit. 3 . imprumuturi si obligatii financiare. evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari-furnizori.  Controlul conturilor. Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala . . imobilizari financiare.  Examenul competentei  Contactul cu fostul auditor sau cenzor. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii.  Fisa de acceptare a mandatului. Standardul International de Audit nr. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape: I. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune. Faze si etape in executarea unei misuni de audit.  Decizia de acceptare a mandatului. Faza finala:  Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri. . Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati. III. fonduri improprii.

Planul de misiune: continut. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune). financiare si sociale. experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere IV. distributie.  Capitalul social si actionarii. III.- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. particularitatile sectorului din care face parte. 8. domeniile si sistemele semnificative. precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de eror. concurenta. politicile comerciale. organizarea contabilitatii. practicile contabile utilizate. utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii. previziuni. II. informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit. caledarul sedintelor AGA si CA. dupa cum urmeaza: I. Prezentarea intreprinderii:  Denumirea  Sediul social.  Principiile contabile. piata. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. structurile intreprinderii. forma. zonele sale de risc.  Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie.  Particularitatile sistemului contabil. aprovisionari. coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama. 7. conturi consolidate. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma.  Inregistrare. Informatii contabile:  Bugete si conturi previzionale.  Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. organizarea generale a intreprinderii. termenul de depunere al raportului. Orientarea si planificarea auditului. Cuprinde 7 capitole. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil.  Alti auditori. Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:  Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere.  Scurt istoric  Consideratii succinte privind obiectul de activitate. piese juditificative sau alte informatii solicitate. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului. repartizarea lucrarilor pe oameni.  Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii.Sisteme si domenii semnificative: 4 . Definirea misiunii:  Natura misiunii: conturi anuale.

scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise. . in functie de rezultatele sondajelor. In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. in legatura cu programul de control al conturilor. Etape:       intelegerea si descrierea sistemelor semnificative.alegerea tehnicilor de sondaje. cuprinzand: 5 . etape.  Documente de obtinut. Prag de semnificatie. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a putea defini natura. 9. .  Zone de risc identitate. B.alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii. confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate. evaluarea preminara: teste de permanenta. Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii. de natura riscurilor. In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante: . Echipa si bugetul VII.decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern. Evaluarea controlului intern: continut. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. D.  Asistenta de specialitate necesare. de importanta soldurilor si operatiilor. . Care sunt elementele de baza ale controlului intern unei entitati?  Existenta unui plan de organizare.  Confirmari de obtinut.  Datele interventiilor pe etape. VI.Orientarea programului de lucru:  Aprecierea controlului intern.  Lucrari deosebite. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? A.  Controale semnificative pe care ne putem sprijini V. . . 11. evaluarea riscurilor de eroare.  Inventare fizice. Protejarea activelor intreprinderii Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile. Planificarea:  Repartizarea lucrarilor.  Lista rapoartelor. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. Promovarea eficacitatii exploatarii. C.decizia finala.alegerea tehnicilor de descriere si evaluare.  Functii si conturi semnificative. verificarea functionarii controlului intern. 10.decizia de a se sprijini pe procedurile existente.

arhivarea informatiilor: “memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern. deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor bune sau rele.asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului. circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. definirea limitelor de competenta si a raspunderilor. In acest sens. delegarea atributiilor este necesar sa se faca: . 12. adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. în măsura posibilului. mai ale la nivelul directiunii. sub forma unui manual de proceduri. . programele si managemntul acesteia. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare.  existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise. . respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri.asigurand specializarea acestor persoane imputerncite. a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia.asigurand autoritatea celor ce exercita controlul. 14. evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii.pentru un numar reduse de persoane. implică respectarea politicilor de gestiune. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare). protejarea activelor. se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le conduc. Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării. si relatia dintre acestea. Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii). ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate este indiscutabila. care conditioneaza toate controalele ulterioare.  competenta si integritatea personalului sunt esentiale. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei. Separarea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul intreprinderii. . pentru a nu se dilua raspunderea.- - definirea cat mai precisa a sarcinilor. 13. Controlul intern. avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. Definiti auditul intern si controlul intern. 6 . prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor.

 de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii. continut. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. 15. . Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste. o Indicarea datei la care a fost efectuat controlul. o Intinderea esantionului – volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv. iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data.tipul de informatie disponibila. tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. 7 . Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. in ansamblul lor. forme de prezentare.concluziile procedurilor de audit . . Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. . precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile:  de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. o O referinta pentru foaia de lucru.- evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate. Programul de control: rol.importanta relativa a elementului avut in vedere. criterii de apreciere. Pentru stabilirea programului de control. rol. o Problemele intalnite – se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor. datoriile. auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale.importanta riscului de inexactitate.  de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoare sa de inventar. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: . documente ce asigura legatura cu etapele precedente. protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelo si pierderilor de orice fel.  de exhaustivitate: activele. . elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia. Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala. 16. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. la un moment dat. tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil.  de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei. In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive. care contine rubricile urmatoare: o Lista controalelor de efectuat – cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii.experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. Elemente probante: definitie. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. Elementele probante trebuie.

soldurilor sau orice alata informatie.toate elementele sunt corect inventariate. In urma acestei verificari. concluziile sondajului. Tehnica observarii fizice. fara interventia unitatii controlate. In functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:  sondaje asupra atributiilor.toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ. care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rulajul si soldul conturilor. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil. cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie.  sondaje nestatistice. Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt: 8 . . determinarea marimii esantionului. dar incomplet. selectionarea esantionului. Observarea fizica este cel mai sigur mijloc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ. precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sondaj. cum ar fi: stocuri.daca elementele inventariate apartin intreprinderii. O limita importanta a acestei tehnici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor. Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi. 18. . definirea precisa a obiectivelor. Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile. aplicarea la aceste elemente a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul multimii cercetate. II. Tehnica sondajului in audit Poate fi definita ca o tehnica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata. evaluarea rezultatelor. care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o caracterisitza comuna. Etape: I. Confirmarea externa (directa) Confirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta operatiunilor. Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute. auditorul se va asigura ca: .. bani si alte elemente pastrate in caserie. studiul esantionului. In functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sa-l dea concluziilor salre:  sondaje statistice. III. 19. Dupa ce a obtinut aceste asigurari.folosita in Franta. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise. sau raspund. imobilizari corporale. auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: . 17.  sondaje asupra valorii.daca activele sunt corect evaluate. executarea propriu-zisa a sondajului: alegerea tehnicilor. Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia.

a unor eventuale ipoteci). 20. titluri de participare si de plasament. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. cat si asupra raportului sau. . pana la data raportului sau. concorda cu datele din contabilitate. Situatiile financiare (bilantul. angajamente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari. creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor. experti fiscali). dar inaintea publicarii situatiilor financiare. personalul (imprumutir si avansuri). dar inaintea publicarii situatiilor financiare – cand auditorul a luat cunostinta.compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. Examenul situatiilor financiare. a garantiilor pentru imprumuturi). contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt coerente.faptului ca bilantul. a scadentelor. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora. Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare. Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare: . 21. cautiuni.- imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate. iar auditorul considera necesare aceste corecturi. dupa data raportului sau. Elemente posterioare inchiderii exercitului Standardul International de Audit nr. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice pevazute ISA 520 si in mod deosebit pe: . a dobanzilor. banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere. distingadu-se 3 etape: 1) Fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care jusitifce faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe. garantii). el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila 9 . 2) Fapte descoperite dupa data raportului de audit.stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate.faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale. avocati. . 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incindentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare. . contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. In cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit. valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si depozitate la intreprinderea auditata). financiare si rezultatelor obtinute.comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare. auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun.

persoanele care angajaeaza intreprinderea. El permite asamblarea tuturor lucrarilor. productie. In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare. .mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. . Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni.obtinerea de elemente probante. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”.aprecierea controlului intern.scurt istoric al intreprinderii.supervizarea lucrarilor. a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. l-ar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. Sectiunea E) – “ controale substantive”. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”.fisa de preentare. In mod uzual dosarul cuprinde: . care daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului.note asupra organizarii sectorului de activitate. dosarul permanent. Daca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment. 23. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. • ED (dosarul exercitiului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. 22. • EJ (dosarul exercitiului.inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” • EI (dosarul exercitiului. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. 10 . • EG (dosarul exercitiului. a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. . Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. .justificarea opiniei emise si redactarea raportului. auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit.note asupra statului. Rolul si importanta dosarului exercitiului. Clasarea lor intr-un dosar separat.: • EA (dosarul exercitiului. Rolul si importanta dosarului permanent.documentarea lucrarilor efectuate. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. . • EB (dosarul exercitiului. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . • EH (dosarul exercitiului. • EF (dosarul exercitiului. • EE (dosarul exercitiului. .organigrame. . . . .3) Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor – dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie. .planificarea misiunii. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: .

concluzii.  obtinerea de elemente probante: .Analize permanente. . .foi de lucru cu privire la faptele delictuale. . Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. .compunerea echipei. .PG (dosarul permanent. dupa cum urmeaza: .PA (dosarul permanent.datele si duratele vizitelor.  supervizarea lucrarilor: .PF (dosarul permanent. . Sectiunea C) – “orientare si planificare”. eventuale comentarii.PC (dosarul permanent.foi de lucru cuprinzand: obiectivul.contracte. asigurari. . Structura dosarului exercitiului In mod uzual dosarul cuprinde:  planificarea misiunii: .note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii.note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate.sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare. 11 . . locurile de interventie. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului.documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti.evaluarea punctelor tari. jusitificand cifrele examinate. detalii asupra lucrarilor efectuate. 24.: • EA (dosarul exercitiului. concluzii. . punctelor slab si a zonelor de risc.PD (dosarul permanent.PE (dosarul permanent. Sectiunea A) – Generalitati. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. . • EB (dosarul exercitiului.aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea. concluziilor lucrarilor. . continutul raportului. dosarul permanent trebuie: .PB (dosarul permanent.sa fie tinut la zi. . In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.structura grupului.detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor. . . .  aprecierea controlului intern: .lista actionarilor sau asociatilor. . pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. . Sectiunea D) .comentarii asupra anomaliilor descoperite. .datele pentru emiterea raportului.bugetul de timp. Sectiunea F) – Juridice. Sectiunea E) – Fiscal si social.sa elimine informatiile perimate.program de control.procese verbale ale CA si AG. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. . .programul general de lucru. . Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni.foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate.. Sectiunea G) – intervenienti externi Pentru a-si indeplini rolul de informare. programul lucrarilor. executarea lucrarilor. . . . Sectiunea B) – Documente privind controlul intern.sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii.

PE (dosarul permanent. destinatarul. Sectiunea E) – “ controale substantive”. EF (dosarul exercitiului. EH (dosarul exercitiului. Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. Sectiunea E) – Fiscal si social. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern. . productie. . permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. . Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul.contracte.note asupra statului. Structura dosarului permanent.structura grupului. Paragraf care sa descrie natura auditului.lista actionarilor sau asociatilor. . . . Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator. In mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate. . paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit. Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. EG (dosarul exercitiului. .note asupra organizarii sectorului de activitate. . 12 . si in care se fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. . .PB (dosarul permanent. paragraful opiniei. Sectiunea G) – intervenienti externi 26.PF (dosarul permanent. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar.persoanele care angajaeaza intreprinderea.Analize permanente.PD (dosarul permanent. Sectiunea D) . dupa cum urmeaza: . Sectiunea F) – Juridice.scurt istoric al intreprinderii.procese verbale ale CA si AG. dosarul permanent.• • • • • • • ED (dosarul exercitiului. Sectiunea A) – Generalitati. . Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: .PG (dosarul permanent.organigrame. de recomandat : “Raportul auditorului independent”. paragraful introductiv.PA (dosarul permanent.PC (dosarul permanent. asigurari. Titlul raportului – trebuie sa poarte un titlu precis. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. .fisa de preentare. . Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. . De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. EJ (dosarul exercitiului. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” EI (dosarul exercitiului. adresa si data raportului. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. Clasarea lor intr-un dosar separat. 25. semnatura. EE (dosarul exercitiului. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”.

” 29. din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre. Neregularitatile se refera la orice actiune. 13 . aceasta practica. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de…pentru cladiri si…pentur utilaje. . cum este explicat in nota X.cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva. regulile si principiile contabile. “ Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. nu este. Opinia fara rezerve. contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. inexactitati in prezentarea conturilor.unele sunt impuse de evenimente exterioare. in opinia noastra. impuse de catre directiune. refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. Opinia defavorabila.Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent. mod de prezentare. omisiune sau situatie care violeaza actele normative. . cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului. Opinia defavorabila: motive.altele sunt impuse de conducerea intreprinderii.cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini. Opinia cu rezerve. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate. trebuiau sa se ridice la suma de… pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie…In consecinta. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. Se poate prezenta astfel: “ Astfel. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. Motive: . situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie….. Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve. putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control. Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul.cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor. Dupa parerea noastra. . Imposibilitatea exprimarii unei opinii. astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor. Opinia cu rezerve: motive. Cheltuielile aferente. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve. la…mii lei. Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale. dar cu un paragraf de observatii. noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare. 28. nu s-au constatat amortismente in situatiile financiar e. dispozitiile statutului si hotararile AGA. inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri. amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la…mii lei. mod de prezentare. 27. mod de prezentare Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: . in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale.

raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. dar cu un paragraf de observatii: semnfiicatie. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte. mod de prezentare. noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. dar cu un paragraf de observatii. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: “fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului.Exemplu: “Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie ….” 32. iar audierile preliminare. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. In unele cazuri. Rezultatul final al acestei situatii nu poate. in conformitate cu normele internationale de contabilitate. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. (sfera angajamentului de audit).” Referintele contabile sunt Standardele Internationale de Contabilitate.: 30. 14 . In opinia noastra. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve. societatea a angajat o contraactiune. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. In afara opiniei referitoare la imaginea fidela. Daca in urma lucrarii efectuate. poate fi necesara includerea in Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. auditorul contata ca situatiile financiare ”dau o imagien fidela pozitiei financiare” si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve”. noi atragem atentia asupra notri X din anexa. precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. 33. Opinia fara rezerve. Opinia fara rezerve: semnificatie. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. Opinia fara rezerve. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. reguli emise de catre institutiile sau organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala. mod de prezentare. in prezent sa fie determinat si in consecinta. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. ca acesta nu constituie o rezerva. Opinia cu rezerve. Aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. Opinia defavorabila. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt “dau o imagine fidela”. Paragraful opiniei. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care I se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. Tipuri de opinie.” 31. in general. sau”prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. Exemplu : “In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie.

că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite. Dimpotrivă. care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. respectiv cu publicul. Daca nu este prevazut astfel. precum si cu actionarii pentru decizii economice. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. încheiate la 31 decembrie 200…. Observatiile reiesite din diverse verificari. Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului. Sfera angajamentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de circumstante.  Mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. 35.     36. Acest paragraf poate.Raportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anagajamentului de audit. Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. 34. ca pe baza auditului nostru. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii. se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului. aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”. Responsabilitatea noastră este. cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. Paragraful introductiv al raportului de audit. Rolul raportului de audit.  Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate. încât să poată exprima asupra acestora o opinie. pe baza auditului efectuat. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca. să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? 15 . care au făcut obiectul auditului. Continutul raportului de audit. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare. 38. clara si completa pozitie financiare. 37. să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante. de exemplu. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă. Relatia contractuala de executare a misunii de audit. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile si norme de audit.  Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare.  Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata. Informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege.

Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. iar la sfarsitul misunii. . Acestea cuprind: .1 din Legea contabilitatii.standarde internationale de raportare financiara. . situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare: . . Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE). SIC sau IFRIC. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare.norme generale de comportament. rezultatul net.norme de raportare. Normele de audit se cladifica in 3 categorii.Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. .Standardele Internationale de Audit (ISA). Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii. . Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Pragul de semnificatie reprezinta nivelul.standardel sau norme contabile nationale. Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. Aceste pot si: .Alte documente emise de IASB.orientarea mai buna si planificarea misiunii. cifra de afaceri. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE). controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare. .Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. .evitarea lucrarilor inutile.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute.norme profesionale de lucru. Practicile Internationale de Audit (IAPS). Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii.jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.Standarde Internationale de raportare Financiara emise de IASB (IFRS).Standarde Internationale de Contabilitate (IAS). Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art. autonome. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. precum si imaginea fidela a rezultatului. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici. 39. Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC). . 40. Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene.Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. . care sunt de regula organisme de interes public. Stablirea unor praguri de semnificatie permite: . aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. . acoperind intreaga activitate a auditorului: . Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF ( Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standarde Internationale de Raportare financiara (IFRS). sa 16 .

Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. nu este nici prevenita.existenta unor prevederi legale. 44. Pe de alta parte. . . izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: . nu este nici prevenita. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. din cauza unui control intern insuficient. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni.sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. 17 . Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate.capitaluri proprii sau rezultate anormale. Ce este riscul inerent? Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. Riscul de audit se divide in 3 componente: . oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: . din cauza unui control intern insuficient. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. . nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.Riscul legat de control – consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 41. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers. 42.Riscul de nedescoperire – consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. 45.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. .aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului. trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit. statutare sau contractuale. Conceptul de independenta in audit. Ce este riscul legat de control? Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. 43. Depinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate. Ce este riscul de nedetectare? Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni.Riscul inerent – consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative.sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect. .

 Situatii financiare consolidate.manifestari de familiarism. 46.  Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei. 18 . . Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special. logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea. Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea. Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: . Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: . permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate.  Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru.renuntarea la propriile convingeri. confidentialitatea.se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana. Controlul de calitate in audit.controale prin personal angajat – sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.slabirea autocontrolului. In cazul executarii. . . independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale.  Respectarea clauzelor contractuale. colegialitate.controale colegiale – mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul.Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera. insa.  Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare. Obiective:  Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. adaptarea controlului si urmarirea. indiferent de natura serviciului profesional prestat. obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise. .interes propriu. Independenta are doua componente fundamentale: .  Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale.independenta in aparenta (comportamentul). cu obiectivitate si cu pridenta profesionala. .  Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor. a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului.actiuni de intimidare. . se pot referi la:  Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale. 47. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. prin favorizarea caontactelor dintre colegi. care vizeaza analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale.

urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor. 19 .să fie contabilizate în perioada corespunzătoare. →Nu are obligaţii extra entitate (de regulă). adică sumele să fie bine determinate. Exiztă 4 tipuri de opinie: opinia fără rezerve. opinia defavorabilă. →Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii. imposibilitatea de a exprima o opinie. auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare: • Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. imaginea fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii. REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile. 49. aritmetic exacte. Conţinutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. opinia cu rezerve. Prezentaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul intern şi auditul statutar. deci la principiile contabile general admise. Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi sau solicitări ale conducerii). toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate. însă.să fie corect evaluate. criteriul perioadei corecte: . • Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie: . birouri etc. de pasiv. de o manieră generală. altfel spus. evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă. →Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. →Face parte din controlul intern al entităţii.48. • Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile. în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor.) independenţi de celelalte structuri executive. urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile • Criteriul corectei imputari • Criteriul corectei prezentari in conturile anuale 50. Definiţi conceptul de imagine fidelă în audit. Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită. Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză.

. Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari. . identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii. pot ascunde o mare probabilitate de erori ca. ch de transport angajate dupa instalarea activului. 20 . →Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale • • • • • • • • • • Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an . un ansamblu de tehnici care constă în: . 51.de exemplu). Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei. Identificarea conturilor semnificative se sprijină în mod esenţial pe examenul analitic.conturi care presupun tehnici contabile complexe.analiza fluctuaţiilor şi tendinţelor. →Se respectă normele unui organism profesional. Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. comisioane.studiul şi analiza elementelor neobişnuite. . Identificarea achizitiilor exercitiului. de exemplu: .principiul de bază pentru credibilitate. onorarii.conturi care prin natură sunt purtătoare de riscuri (conturide regularizare). influenţând semnificativ aceste situaţii financiare. Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative. indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent. .conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casă.conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane). . Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile. 53. Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv. →Independenţa . Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante.Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere. • Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri.conturi cu solduri mici dar care tranzitează sume importante. Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului . ca valoarea achizitiei a fost bine determinata.efectuarea de comparaţii între datele din conturi cu cele trecute şi ulterioare. . in integralitatea lor sau prin sondaj. 52. • Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii. Ce sunt conturile semnificative în audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importanta din situaţiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importantă din acestea şi care pot ascunde erori sau inexactităţi semnificative a căror importanţă relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea stocurilor la i intreprindere industriala • Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu. cheltuieli financiare.Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) →Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari.

Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar. apreciati stocurile in curs. nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări . in timpul exercitiului . reglementări diverse sau norme ale organismului profesional. bănci. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca.  responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. confruntati soldurilecu sumele din bilant. destinatarul. dar este intersiza de standardele internationale . 54. identificati daca exista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora. Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:  responsabilitatea de bază. raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). Daca a fost schimbata metoda.  Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. avansuri primite in pasiv.) sau raportul asupra controlului intern. asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe. daca sunt semnificative. Identificarea responsabilităţilor într-un raport de audit.semnătura. exhaustiv.• • • • • • • Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului.  Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . includeti-le in sondajele prevazute in continuare.clienţi la o întreprindere industrială. adresa şi data raportului 55. venituri constatate in avans in pasiv. De exemplu. Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere. pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate.  Identificati creantele intragrup.  Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia. paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit. Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor. Identificati. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual. dar care nu ii apartin acesteia. Pentru activitatile de productie. presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii. 56. paragraful opiniei. Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi).Metosa LIFO poate fi folosita. de exemplu. asigurări etc. Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament. toate localizarile de stocuri. pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază. 21 . a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ. Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP .  responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi. paragraful introductiv.

Altfel spus.  scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă.  comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale. organizarea lucrărilor de audit astfel încât 22 . prin oferirea unei resigurări referitoare la:  acurateţea declaraţiilor financiare.  Aplicati metoda circularizarii externe.). clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului). Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor.  respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale. Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale.. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată. legea societăţilor comerciale. Circularizati soldurile clientilor. legea pieţelor de capital etc.  criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele. clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta. inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari. Ce sunt sistemele şi domeniile semnificative în audit? Profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative. 57. în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii.Prezentaţi schema metodologică a auditului statutar.  Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări. auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare. cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare. în totalitatea lor: bilanţ. în măsura în care acestea sunt rezonabile. această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit. Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:  profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică.  obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii. asociaţi). potrivit normelor de audit.  existenţa unor fraude.  continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei. permiţând: determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales. 58. în funcţie de referenţialul contabil aplicabil.

fie pe baza unui mandat. utilizarea tehnicii sondajului. cum ar fi: recurgerea la rationament profesional. trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure . 8. 5.această opinie independentă în mssura sa judece sau să apere in mod egal pe toţi utilizatorii informatiei contabile. faptul că majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului. fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract.apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor . si anume: actionarii. Rolul şi obiectul auditului statutar O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate . 23 . In cadrul unui audit al situatiilor financiare. stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale.spre deosebire de celelalte forme de control . verificarea unui esantion de facturi. Pentru a exprima această opinie. 59. 1.incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice. 4. salariatii.să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional. 60. tertii debitori si tertii furnizori etc. reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva . 7. daca exista un jurnal al cumpararilor . auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie. 9. auditorul. asigurarea absolută in audit nu poate exista. 3. ca urmare a multor factori.cumpărători. Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori . limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer. conform unei referinte contabile identificate. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat . verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6. trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10. 2. examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget . Pentru a-si forma o opinie. cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul La începutul misiunii. statul (bugetul). in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente. Opinia auditorului întareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicată dar nu absoluta. pe toti actorii participanti la viaţa economico-sociala dintr-o intreprindere. bancile.