1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei. Elemente fundamentale:  Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;  Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;  Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;  Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.  Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau intr-o norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate 2. Ce este auditul in financiar? Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: - auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare; - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatie fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: Ø auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; Ø auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare; Ø auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; Ø auditul financiar asupra situaţiei fiscale; Ø auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc. Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică 1

auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul: Ø examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; Ø scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Ø opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; Ø examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate. 3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. 4. Abordari privind metodologia auditului statutar. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: - abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica); - abordare pe cicluri de control (mai operationala). A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape. 1. Faza initiala - este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 2. Faza controlului propriu zis: - este faza controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: - este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. B. Abordarea pe cicluri de control 2

Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala . impozite si taxe. 5.  Controlul conturilor.  Raportul de audit.obiectivule auditului situatiilor financiare. din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . facand referire la legislatia aplicabila. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape: I. trezorerie.  Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor. imobilizari financiare. de baza. Faza initiala:  Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii.intinderea lucrarilor de audit. vanzari-clienti. Faze si etape in executarea unei misuni de audit. III. fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual. alte venituri si cheltuieli.Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie.  Fisa de acceptare a mandatului. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii:  Cunoasterea globala a intreprinderii.  Examenul competentei  Contactul cu fostul auditor sau cenzor.  6. 3 . peersonal si sociale.  Examenul situatiilor financiare. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune. alte pasivea. Faza executarii lucrarilor:  Aprecierea controlului intern.  Decizia de acceptare a mandatului.  Orientarea si planificare auditului. alte active. . 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de misiunie de audit.  Alte lucrari necesare inchiderii. in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor.  Utilizarea lucrarilor altor profesionisiti. fonduri improprii. evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari-furnizori. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri. estimari contabile. Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare. imprumuturi si obligatii financiare. Standardul International de Audit nr. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. sau in orice alt tip de contract adecvat. Faza finala:  Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului. imobilizari corporale si necorporale.  Documentare lucrarilor de audit. . II. stocuri si productie in curs.

utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii. distributie. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor. politicile comerciale. coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama. Cuprinde 7 capitole. II.  Particularitatile sistemului contabil. financiare si sociale. Orientarea si planificarea auditului.  Principiile contabile. Prezentarea intreprinderii:  Denumirea  Sediul social. zonele sale de risc. Informatii contabile:  Bugete si conturi previzionale. domeniile si sistemele semnificative.  Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit.Sisteme si domenii semnificative: 4 . In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului. aprovisionari. Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:  Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere. caledarul sedintelor AGA si CA. Planul de misiune: continut.  Scurt istoric  Consideratii succinte privind obiectul de activitate. piata. 7.  Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei. solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii. concurenta. practicile contabile utilizate. experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere IV.  Alti auditori. structurile intreprinderii. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune). repartizarea lucrarilor pe oameni. organizarea contabilitatii. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. conturi consolidate. particularitatile sectorului din care face parte. previziuni. forma. informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit. 8.  Capitalul social si actionarii.  Inregistrare. termenul de depunere al raportului.- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit. Definirea misiunii:  Natura misiunii: conturi anuale. precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de eror. piese juditificative sau alte informatii solicitate. organizarea generale a intreprinderii. dupa cum urmeaza: I. III. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil.  Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie.

B.  Datele interventiilor pe etape. confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate. Planificarea:  Repartizarea lucrarilor. Etape:       intelegerea si descrierea sistemelor semnificative. Prag de semnificatie.  Zone de risc identitate. de natura riscurilor. 11.alegerea tehnicilor de sondaje.  Documente de obtinut. In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante: .decizia de a se sprijini pe procedurile existente. C.  Controale semnificative pe care ne putem sprijini V. cuprinzand: 5 .  Functii si conturi semnificative. Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii. etape. .  Inventare fizice. scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise. verificarea functionarii controlului intern. Protejarea activelor intreprinderii Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile.alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii. In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. . de importanta soldurilor si operatiilor.  Asistenta de specialitate necesare. Echipa si bugetul VII. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? A. Promovarea eficacitatii exploatarii. . evaluarea riscurilor de eroare. 9.decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern.Orientarea programului de lucru:  Aprecierea controlului intern. VI. in functie de rezultatele sondajelor.  Lista rapoartelor.  Lucrari deosebite. D. .  Confirmari de obtinut.decizia finala. in legatura cu programul de control al conturilor. . evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. evaluarea preminara: teste de permanenta. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. Care sunt elementele de baza ale controlului intern unei entitati?  Existenta unui plan de organizare. 10. Evaluarea controlului intern: continut.alegerea tehnicilor de descriere si evaluare. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a putea defini natura.

a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia. deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor bune sau rele. avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. programele si managemntul acesteia. In acest sens. Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării. arhivarea informatiilor: “memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate. separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor.asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului. . . prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor. în măsura posibilului.pentru un numar reduse de persoane. protejarea activelor. exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare. .asigurand specializarea acestor persoane imputerncite. Definiti auditul intern si controlul intern. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri. delegarea atributiilor este necesar sa se faca: . ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate este indiscutabila. 6 . mai ale la nivelul directiunii.  competenta si integritatea personalului sunt esentiale. care conditioneaza toate controalele ulterioare. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare). Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. 14. Separarea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul intreprinderii. circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia.asigurand autoritatea celor ce exercita controlul. 12. se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le conduc.  existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei. si relatia dintre acestea. Controlul intern. sub forma unui manual de proceduri.- - definirea cat mai precisa a sarcinilor. 13. evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii. Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii). definirea limitelor de competenta si a raspunderilor. adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. pentru a nu se dilua raspunderea. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. implică respectarea politicilor de gestiune.

experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. o O referinta pentru foaia de lucru. criterii de apreciere.importanta relativa a elementului avut in vedere. 16. o Problemele intalnite – se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor. auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale. tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate.tipul de informatie disponibila. o Indicarea datei la care a fost efectuat controlul.  de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoare sa de inventar. 15. elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia. Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi.- evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate. Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala. Programul de control: rol. tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil. o Intinderea esantionului – volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv.  de exhaustivitate: activele. iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data. rol. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste.concluziile procedurilor de audit . la un moment dat. 7 . continut. documente ce asigura legatura cu etapele precedente. . auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern.  de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: . Elementele probante trebuie.importanta riscului de inexactitate. . datoriile. . in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. care contine rubricile urmatoare: o Lista controalelor de efectuat – cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii. forme de prezentare. precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile:  de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. . protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelo si pierderilor de orice fel. Pentru stabilirea programului de control. in ansamblul lor. Potrivit Standardelor Internationale de Audit. In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive.  de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. Elemente probante: definitie.

Dupa ce a obtinut aceste asigurari. aplicarea la aceste elemente a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul multimii cercetate. cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie. . imobilizari corporale. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil.  sondaje asupra valorii. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. selectionarea esantionului. soldurilor sau orice alata informatie. precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sondaj. auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: . Observarea fizica este cel mai sigur mijloc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ. cum ar fi: stocuri.daca elementele inventariate apartin intreprinderii. care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rulajul si soldul conturilor. studiul esantionului.  sondaje nestatistice. executarea propriu-zisa a sondajului: alegerea tehnicilor. 18.toate elementele sunt corect inventariate. dar incomplet. Tehnica sondajului in audit Poate fi definita ca o tehnica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata.toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ. fara interventia unitatii controlate. Tehnica observarii fizice. Etape: I. care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o caracterisitza comuna. In urma acestei verificari. evaluarea rezultatelor. 19. II.. Confirmarea externa (directa) Confirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta operatiunilor. . Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia. bani si alte elemente pastrate in caserie.daca activele sunt corect evaluate. In functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:  sondaje asupra atributiilor. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise. definirea precisa a obiectivelor. auditorul se va asigura ca: . concluziile sondajului. Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi. In functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sa-l dea concluziilor salre:  sondaje statistice. O limita importanta a acestei tehnici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor. Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt: 8 . Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile. III.folosita in Franta. sau raspund. 17. Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute. determinarea marimii esantionului.

valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si depozitate la intreprinderea auditata). dar inaintea publicarii situatiilor financiare. In cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incindentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare. . pana la data raportului sau. avocati. creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor. garantii).faptului ca bilantul. iar auditorul considera necesare aceste corecturi. a garantiilor pentru imprumuturi). a unor eventuale ipoteci).faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale. angajamente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari. de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora. cautiuni. financiare si rezultatelor obtinute. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice pevazute ISA 520 si in mod deosebit pe: . 20. Elemente posterioare inchiderii exercitului Standardul International de Audit nr. Situatiile financiare (bilantul. a scadentelor. Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. distingadu-se 3 etape: 1) Fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care jusitifce faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe. . . 2) Fapte descoperite dupa data raportului de audit. contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt coerente. concorda cu datele din contabilitate. 21. Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare: . Examenul situatiilor financiare. personalul (imprumutir si avansuri). cat si asupra raportului sau.- imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate. titluri de participare si de plasament. dar inaintea publicarii situatiilor financiare – cand auditorul a luat cunostinta. experti fiscali). contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere.stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila 9 . banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere.comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare. a dobanzilor. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun. dupa data raportului sau.

. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului.planificarea misiunii. dosarul permanent. auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit. a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. . . Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . • EF (dosarul exercitiului. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. 23.note asupra statului. .organigrame.scurt istoric al intreprinderii. El permite asamblarea tuturor lucrarilor. . permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.documentarea lucrarilor efectuate. In mod uzual dosarul cuprinde: . 22. . 10 . Rolul si importanta dosarului permanent.aprecierea controlului intern. a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. productie. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. . . Clasarea lor intr-un dosar separat. • EB (dosarul exercitiului.3) Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor – dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie.note asupra organizarii sectorului de activitate. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” • EI (dosarul exercitiului. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. Rolul si importanta dosarului exercitiului. Sectiunea E) – “ controale substantive”. . . l-ar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. care daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau.inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori.obtinerea de elemente probante. • EH (dosarul exercitiului. • ED (dosarul exercitiului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: . Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. .mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului.: • EA (dosarul exercitiului. • EJ (dosarul exercitiului. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. • EG (dosarul exercitiului.supervizarea lucrarilor. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni.justificarea opiniei emise si redactarea raportului.persoanele care angajaeaza intreprinderea.fisa de preentare. Daca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment. In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare. • EE (dosarul exercitiului.

procese verbale ale CA si AG.PB (dosarul permanent.foi de lucru cuprinzand: obiectivul. . .PC (dosarul permanent.foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate.PF (dosarul permanent. 11 . Sectiunea F) – Juridice. . • EB (dosarul exercitiului. dupa cum urmeaza: . concluziilor lucrarilor. programul lucrarilor.note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. Sectiunea A) – Generalitati. .structura grupului. Sectiunea E) – Fiscal si social. . locurile de interventie. detalii asupra lucrarilor efectuate. .aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea.Analize permanente.: • EA (dosarul exercitiului.PA (dosarul permanent. jusitificand cifrele examinate. . .program de control. punctelor slab si a zonelor de risc. .foi de lucru cu privire la faptele delictuale.lista actionarilor sau asociatilor.datele si duratele vizitelor.comentarii asupra anomaliilor descoperite.documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti.sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. . . . .evaluarea punctelor tari. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. continutul raportului.bugetul de timp.  aprecierea controlului intern: . 24.PD (dosarul permanent. .sa elimine informatiile perimate. . Sectiunea G) – intervenienti externi Pentru a-si indeplini rolul de informare.note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii. executarea lucrarilor.sa fie tinut la zi. . Sectiunea B) – Documente privind controlul intern. Structura dosarului exercitiului In mod uzual dosarul cuprinde:  planificarea misiunii: . . .  obtinerea de elemente probante: . Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. eventuale comentarii.compunerea echipei. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. dosarul permanent trebuie: ..detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor.  supervizarea lucrarilor: . Sectiunea D) .PG (dosarul permanent.programul general de lucru. concluzii. . .PE (dosarul permanent.datele pentru emiterea raportului.sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare. . Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. asigurari. . Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:.contracte. . concluzii. . Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni.

EF (dosarul exercitiului.note asupra statului. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit. . Titlul raportului – trebuie sa poarte un titlu precis. .organigrame. De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern.PF (dosarul permanent. .fisa de preentare.Analize permanente. Paragraf care sa descrie natura auditului.PD (dosarul permanent. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” EI (dosarul exercitiului. . dupa cum urmeaza: . . 25. Sectiunea D) . Structura dosarului permanent. 12 . .procese verbale ale CA si AG. . Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. In mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate. de recomandat : “Raportul auditorului independent”. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . dosarul permanent. Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul. Sectiunea G) – intervenienti externi 26. EG (dosarul exercitiului. Sectiunea E) – Fiscal si social. Sectiunea A) – Generalitati. paragraful opiniei. semnatura. . EJ (dosarul exercitiului. . Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului.contracte. EE (dosarul exercitiului. . destinatarul. adresa si data raportului.PA (dosarul permanent.PB (dosarul permanent. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. .PC (dosarul permanent. asigurari. Clasarea lor intr-un dosar separat. paragraful introductiv. . Sectiunea F) – Juridice.scurt istoric al intreprinderii. Sectiunea E) – “ controale substantive”. in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. EH (dosarul exercitiului.structura grupului. Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator. .lista actionarilor sau asociatilor. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional.PE (dosarul permanent. . . Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. productie.persoanele care angajaeaza intreprinderea.note asupra organizarii sectorului de activitate. si in care se fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor.• • • • • • • ED (dosarul exercitiului.PG (dosarul permanent.

Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. pe baza unui amortisment linear si a unei cote de…pentru cladiri si…pentur utilaje.cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva. nu s-au constatat amortismente in situatiile financiar e. in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. aceasta practica. la…mii lei. in opinia noastra. cum este explicat in nota X. .Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. 13 . Dupa parerea noastra. trebuiau sa se ridice la suma de… pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie…In consecinta. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. Opinia defavorabila: motive. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve. Opinia defavorabila. mod de prezentare. mod de prezentare Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: .cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini. 27.. Neregularitatile se refera la orice actiune. inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive. . regulile si principiile contabile.unele sunt impuse de evenimente exterioare. nu este. cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului.” 29. din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre. “ Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic. din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent. . refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. Opinia cu rezerve: motive. Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare. Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve. nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. inexactitati in prezentarea conturilor. Opinia cu rezerve. amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la…mii lei. Cheltuielile aferente. Opinia fara rezerve. astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor. putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate. dar cu un paragraf de observatii. omisiune sau situatie care violeaza actele normative. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. mod de prezentare. Motive: . Se poate prezenta astfel: “ Astfel.cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor. Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale. contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare. dispozitiile statutului si hotararile AGA.altele sunt impuse de conducerea intreprinderii. impuse de catre directiune. 28.

raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. Opinia fara rezerve. auditorul contata ca situatiile financiare ”dau o imagien fidela pozitiei financiare” si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve”. noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: “fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare. Tipuri de opinie. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt “dau o imagine fidela”. 33. mod de prezentare. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. Daca in urma lucrarii efectuate. Rezultatul final al acestei situatii nu poate. in conformitate cu normele internationale de contabilitate. sau”prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. ca acesta nu constituie o rezerva. In afara opiniei referitoare la imaginea fidela. cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve. nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. mod de prezentare. Opinia cu rezerve. iar audierile preliminare.: 30. dar cu un paragraf de observatii. (sfera angajamentului de audit). Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care I se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. Paragraful opiniei. In unele cazuri. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. Opinia fara rezerve. dar cu un paragraf de observatii: semnfiicatie.” 31.Exemplu: “Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie ….” 32. in general. 14 . Opinia defavorabila.” Referintele contabile sunt Standardele Internationale de Contabilitate. poate fi necesara includerea in Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. Opinia fara rezerve: semnificatie. noi atragem atentia asupra notri X din anexa. in prezent sa fie determinat si in consecinta. reguli emise de catre institutiile sau organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala. In opinia noastra. societatea a angajat o contraactiune. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. Aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. Exemplu : “In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului.

Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii. 34. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile si norme de audit. de exemplu. Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului. Acest paragraf poate. respectiv cu publicul. Paragraful introductiv al raportului de audit.Raportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anagajamentului de audit. să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. încheiate la 31 decembrie 200…. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă. Informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege. cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente. Daca nu este prevazut astfel. Continutul raportului de audit. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite. avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”. să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”. încât să poată exprima asupra acestora o opinie.  Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare. aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. pe baza auditului efectuat.  Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata.  Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate. Sfera angajamentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de circumstante. ca pe baza auditului nostru. 35. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este. 37. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare.  Mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. 38.     36. Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca. Observatiile reiesite din diverse verificari. declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? 15 . Rolul raportului de audit. Relatia contractuala de executare a misunii de audit. care au făcut obiectul auditului. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare. se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului. precum si cu actionarii pentru decizii economice. Dimpotrivă. clara si completa pozitie financiare.

Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Pragul de semnificatie reprezinta nivelul. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare. .Standarde Internationale de Contabilitate (IAS).norme de raportare.Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. Aceste pot si: . Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE).standarde internationale de raportare financiara. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii. Normele de audit se cladifica in 3 categorii.orientarea mai buna si planificarea misiunii. Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. rezultatul net. Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF ( Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standarde Internationale de Raportare financiara (IFRS). Acestea cuprind: . . . autonome. situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare: .standardel sau norme contabile nationale. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art. .1 din Legea contabilitatii. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. iar la sfarsitul misunii.Alte documente emise de IASB. . . .evitarea lucrarilor inutile. SIC sau IFRIC. controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative.Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici.Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. . o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare. acoperind intreaga activitate a auditorului: . Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC).jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.Standardele Internationale de Audit (ISA).norme profesionale de lucru. Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE). Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii.norme generale de comportament. 40. 39. sa 16 . aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. precum si imaginea fidela a rezultatului. Practicile Internationale de Audit (IAPS). care sunt de regula organisme de interes public.Standarde Internationale de raportare Financiara emise de IASB (IFRS). Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor normele contabile.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. cifra de afaceri. . Stablirea unor praguri de semnificatie permite: . .

Riscul de nedescoperire – consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. 17 . nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. . astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers. Ce este riscul legat de control? Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. Ce este riscul de nedetectare? Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. din cauza unui control intern insuficient. statutare sau contractuale. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.Riscul legat de control – consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. 45. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: . Riscul de audit se divide in 3 componente: .existenta unor prevederi legale. 43. nu este nici prevenita.Riscul inerent – consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. . . 41. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate.sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect. Conceptul de independenta in audit. nu este nici prevenita. oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. . izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni.aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului. . In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: . izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 42.sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers.capitaluri proprii sau rezultate anormale. Pe de alta parte. trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit. Ce este riscul inerent? Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. din cauza unui control intern insuficient. Depinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate. 44.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi.

a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului. logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea. 46.  Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru.independenta in aparenta (comportamentul).  Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale. confidentialitatea. Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: .se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana.actiuni de intimidare. 18 .  Respectarea clauzelor contractuale. .  Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special. . adaptarea controlului si urmarirea. . .Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera. care vizeaza analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. 47. .independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale.renuntarea la propriile convingeri. prin favorizarea caontactelor dintre colegi. independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.  Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei. colegialitate. . indiferent de natura serviciului profesional prestat. insa. Controlul de calitate in audit.interes propriu.  Situatii financiare consolidate. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate. obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise.slabirea autocontrolului.manifestari de familiarism.controale colegiale – mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul. cu obiectivitate si cu pridenta profesionala.  Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor. In cazul executarii. se pot referi la:  Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale.controale prin personal angajat – sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate. Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea. Independenta are doua componente fundamentale: . Obiective:  Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale. Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: .

Definiţi conceptul de imagine fidelă în audit. urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile. evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă. opinia defavorabilă. →Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii. auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare: • Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. 49.să fie contabilizate în perioada corespunzătoare. urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile • Criteriul corectei imputari • Criteriul corectei prezentari in conturile anuale 50. 19 . însă. • Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie: . Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi sau solicitări ale conducerii). adică sumele să fie bine determinate.) independenţi de celelalte structuri executive. →Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. altfel spus. →Nu are obligaţii extra entitate (de regulă). de pasiv. imaginea fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii.48.să fie corect evaluate. de o manieră generală. Conţinutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. aritmetic exacte. Prezentaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul intern şi auditul statutar. imposibilitatea de a exprima o opinie. toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate. în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor. →Face parte din controlul intern al entităţii. deci la principiile contabile general admise. opinia cu rezerve. Exiztă 4 tipuri de opinie: opinia fără rezerve. criteriul perioadei corecte: . Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită. birouri etc. • Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ. de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză. REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile. Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”.

conturi care prin natură sunt purtătoare de riscuri (conturide regularizare). Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari.conturi cu solduri mici dar care tranzitează sume importante.conturi care presupun tehnici contabile complexe. comisioane. Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. →Se respectă normele unui organism profesional. • Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale • • • • • • • • • • Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an . Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative.de exemplu).Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) →Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari. . cheltuieli financiare. . pot ascunde o mare probabilitate de erori ca. onorarii. Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere. Identificarea achizitiilor exercitiului. in integralitatea lor sau prin sondaj. un ansamblu de tehnici care constă în: . Identificarea conturilor semnificative se sprijină în mod esenţial pe examenul analitic. .studiul şi analiza elementelor neobişnuite.principiul de bază pentru credibilitate. .Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea stocurilor la i intreprindere industriala • Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu. indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent. influenţând semnificativ aceste situaţii financiare.conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casă. . ch de transport angajate dupa instalarea activului. de exemplu: . →Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Ce sunt conturile semnificative în audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importanta din situaţiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importantă din acestea şi care pot ascunde erori sau inexactităţi semnificative a căror importanţă relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii. 20 . Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului . Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante.analiza fluctuaţiilor şi tendinţelor. ca valoarea achizitiei a fost bine determinata. Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv. 53. Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei. 52. Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile.efectuarea de comparaţii între datele din conturi cu cele trecute şi ulterioare. →Independenţa . • Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri.conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane). . identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii. 51.

nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca. Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:  responsabilitatea de bază. nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază. reglementări diverse sau norme ale organismului profesional.  responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe. dar este intersiza de standardele internationale . pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual. Daca a fost schimbata metoda. 56. daca sunt semnificative. Identificarea responsabilităţilor într-un raport de audit. a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ. Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor. identificati daca exista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora. adresa şi data raportului 55.Metosa LIFO poate fi folosita.• • • • • • • Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului. Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar.  Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. dar care nu ii apartin acesteia. 21 . Identificati. De exemplu. paragraful opiniei. paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit.clienţi la o întreprindere industrială. avansuri primite in pasiv.  Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . bănci. 54. venituri constatate in avans in pasiv. in timpul exercitiului . includeti-le in sondajele prevazute in continuare. Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere. paragraful introductiv. destinatarul. presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii. raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare.) sau raportul asupra controlului intern. Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări . confruntati soldurilecu sumele din bilant. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi). pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază. apreciati stocurile in curs. toate localizarile de stocuri. de exemplu.  Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia. Pentru activitatile de productie.  Identificati creantele intragrup. asigurări etc. Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament. exhaustiv.semnătura.  responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi. conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP .

legea societăţilor comerciale.. clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului).Prezentaţi schema metodologică a auditului statutar. legea pieţelor de capital etc.  Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor. în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii. în măsura în care acestea sunt rezonabile. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată.  comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale. prin oferirea unei resigurări referitoare la:  acurateţea declaraţiilor financiare. în totalitatea lor: bilanţ. Ce sunt sistemele şi domeniile semnificative în audit? Profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative. potrivit normelor de audit. Altfel spus. Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:  profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică. Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale. clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta. această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit.  criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. permiţând: determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales. organizarea lucrărilor de audit astfel încât 22 .  respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale.).  Aplicati metoda circularizarii externe. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari. cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare. 57. asociaţi). auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele.  continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei.  scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă.  obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii.  existenţa unor fraude. precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări. 58. Circularizati soldurile clientilor. inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate. în funcţie de referenţialul contabil aplicabil.

stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative. In cadrul unui audit al situatiilor financiare. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. tertii debitori si tertii furnizori etc. limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. auditorul. asigurarea absolută in audit nu poate exista. 5. faptul că majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului. auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer. 4. trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure . daca exista un jurnal al cumpararilor . 9. Pentru a exprima această opinie. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat . pe toti actorii participanti la viaţa economico-sociala dintr-o intreprindere. utilizarea tehnicii sondajului. ca urmare a multor factori. conform unei referinte contabile identificate. bancile. trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10. 59. si anume: actionarii. verificarea unui esantion de facturi. fie pe baza unui mandat. verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii. 8. salariatii.această opinie independentă în mssura sa judece sau să apere in mod egal pe toţi utilizatorii informatiei contabile. examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget . in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente. fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract.spre deosebire de celelalte forme de control . 3. auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie.incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate . Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori . cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul La începutul misiunii. Pentru a-si forma o opinie.apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor . 7. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6.cumpărători. 2. cum ar fi: recurgerea la rationament profesional. Opinia auditorului întareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicată dar nu absoluta.să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional. 23 . 1. reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva . 60. statul (bugetul). Rolul şi obiectul auditului statutar O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful