P. 1
Audit-Intrebari Si Raspunsuri

Audit-Intrebari Si Raspunsuri

|Views: 576|Likes:

More info:

Published by: Constantin Iuliana Dorela on Nov 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/24/2013

pdf

text

original

1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.

Prin audit in generale se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei. Elemente fundamentale:  Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;  Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu;  Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;  Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta.  Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau intr-o norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate 2. Ce este auditul in financiar? Prezentati elementele fundamentale ale definitiei auditului financiar. Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: - auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare; - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatie fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: Ø auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii; Ø auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare; Ø auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; Ø auditul financiar asupra situaţiei fiscale; Ø auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc. Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică 1

auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul: Ø examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; Ø scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Ø opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; Ø examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate. 3. Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. 4. Abordari privind metodologia auditului statutar. Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: - abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica); - abordare pe cicluri de control (mai operationala). A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape. 1. Faza initiala - este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului. 2. Faza controlului propriu zis: - este faza controlului intern si a verificarii conturilor; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren. 3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului: - este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit; - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului. B. Abordarea pe cicluri de control 2

stocuri si productie in curs. Standardul International de Audit nr. din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare: . Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. de baza. fonduri improprii. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri. alte venituri si cheltuieli. peersonal si sociale. estimari contabile. alte pasivea.  Raportul de audit.responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare.  Examenul situatiilor financiare.Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu. impozite si taxe. . vanzari-clienti. Faza initiala:  Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii. imobilizari corporale si necorporale. sau in orice alt tip de contract adecvat. auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune. evaluarea controlului intern si controlul conturilor: cumparari-furnizori. imprumuturi si obligatii financiare. trezorerie. facand referire la legislatia aplicabila.  Utilizarea lucrarilor altor profesionisiti.  Controlul conturilor. imobilizari financiare. in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor. Faza executarii lucrarilor:  Aprecierea controlului intern.  Documentare lucrarilor de audit. Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati. Faza finala:  Evenimentele posterioare inchiderii exercitiului. Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala . Faze si etape in executarea unei misuni de audit. II. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o Scrisoare de misiunie de audit.  Fisa de acceptare a mandatului.  Decizia de acceptare a mandatului. fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual.intinderea lucrarilor de audit. III. trebuie sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie.  Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor.  Examenul competentei  Contactul cu fostul auditor sau cenzor. 3 .  Alte lucrari necesare inchiderii. 5. alte active. . Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii:  Cunoasterea globala a intreprinderii. Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape: I.  Orientarea si planificare auditului.  6.obiectivule auditului situatiilor financiare.

necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil. precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de eror. termenul de depunere al raportului. Prezentarea intreprinderii:  Denumirea  Sediul social. forma. utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii. politicile comerciale.  Principiile contabile. Cuprinde 7 capitole. Informatii contabile:  Bugete si conturi previzionale. III. Planul de misiune: continut. distributie. particularitatile sectorului din care face parte. 7. repartizarea lucrarilor pe oameni.  Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei. In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii. structurile intreprinderii. concurenta.Sisteme si domenii semnificative: 4 . organizarea generale a intreprinderii. precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. piese juditificative sau alte informatii solicitate. in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma. zonele sale de risc. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului.  Particularitatile sistemului contabil. II.  Capitalul social si actionarii. dupa cum urmeaza: I. Orientarea si planificarea auditului. informatii care sa-I permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit. previziuni. financiare si sociale.- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit.  Inregistrare. practicile contabile utilizate. organizarea contabilitatii. Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:  Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere.  Alti auditori.  Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor. domeniile si sistemele semnificative.  Scurt istoric  Consideratii succinte privind obiectul de activitate. conturi consolidate. 8. experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere IV. piata.  Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie. Definirea misiunii:  Natura misiunii: conturi anuale. solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune). caledarul sedintelor AGA si CA. aprovisionari. coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama.

 Datele interventiilor pe etape.  Documente de obtinut. VI.  Functii si conturi semnificative. In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern.alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii. .Orientarea programului de lucru:  Aprecierea controlului intern. 11. Evaluarea controlului intern: continut. C. Echipa si bugetul VII. scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi emise. 10. Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii.  Lista rapoartelor. evaluarea riscurilor de eroare. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati? A.alegerea tehnicilor de sondaje. de natura riscurilor. . Care sunt elementele de baza ale controlului intern unei entitati?  Existenta unui plan de organizare.  Inventare fizice. de importanta soldurilor si operatiilor.decizia de a se sprijini pe procedurile existente. 9. B. evaluarea finala si incidenta asupra misiunii. in legatura cu programul de control al conturilor.  Asistenta de specialitate necesare.decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controlului intern.  Confirmari de obtinut. Etape:       intelegerea si descrierea sistemelor semnificative. Planificarea:  Repartizarea lucrarilor. .  Controale semnificative pe care ne putem sprijini V. . cuprinzand: 5 . evaluarea preminara: teste de permanenta. Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a putea defini natura.decizia finala. Protejarea activelor intreprinderii Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile.alegerea tehnicilor de descriere si evaluare. in functie de rezultatele sondajelor. Prag de semnificatie.  Lucrari deosebite. intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate. . D. In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante: . Promovarea eficacitatii exploatarii.  Zone de risc identitate. verificarea functionarii controlului intern. etape.

Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. Definiti auditul intern si controlul intern. Controlul intern. circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficent de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia. respectiv dreptul de a impune luarea anumitor masuri. mai ale la nivelul directiunii. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoanasa poata comite o eroare sau o inexactitate. si relatia dintre acestea. prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor. 13. exactitatea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea la timp a informaţiilor financiare. .asigurand specializarea acestor persoane imputerncite.asigurand independenta persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului. Separarea sarcinilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimoniul intreprinderii. separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei. implică respectarea politicilor de gestiune.asigurand autoritatea celor ce exercita controlul. 12. . se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le conduc. Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii). definirea limitelor de competenta si a raspunderilor. In acest sens. care conditioneaza toate controalele ulterioare. . avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi. ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate este indiscutabila. în măsura posibilului.  existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la: producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise. delegarea atributiilor este necesar sa se faca: . 6 . El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare).  competenta si integritatea personalului sunt esentiale. adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii entitatii. protejarea activelor. a unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţilor acesteia. pentru a nu se dilua raspunderea. deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor bune sau rele. Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati. Sistemul de control intern reperezintă un ansamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de conducerea unei entităţi în vederea asigurării. programele si managemntul acesteia. sub forma unui manual de proceduri. Care sunt principalele obiective ale auditului intern? verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile. 14.- - definirea cat mai precisa a sarcinilor.pentru un numar reduse de persoane. arhivarea informatiilor: “memoria:unei intreprinderi este un elemnt esential al controlului intern.

in ansamblul lor. la un moment dat.concluziile procedurilor de audit .  de masurare: o operatie sau un eveniment este inregistrat la valoarea sa de tranzactionare si un venit sau o cheltuiala apartine perioadei. o Indicarea datei la care a fost efectuat controlul. Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: . tranzactiile sau evenimentele au fost inregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. forme de prezentare. . protejarea elementelor patrimoniala bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelo si pierderilor de orice fel. o O referinta pentru foaia de lucru. 7 . 15. 16. precum si din testele de procedura suntsuficiente si adecvate pentru a stabili daca la elaborarea situatiilor financiare de catre conducerea intreprinderii au fost intrunite criteriile:  de existenta: un element al activului sau pasivului exista la un moment dat. Pentru stabilirea programului de control. Potrivit Standardelor Internationale de Audit.experienta capatata in cursul unor auditari anterioare. criterii de apreciere. documente ce asigura legatura cu etapele precedente. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua condtii de calitate pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste. iar un element de pasiv este o obligatie pentru intreprinderea data. In cazul obtinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive. Elementele probante trebuie. tinand cont de ansamblul infomatiilor bilantului contabil. datoriile. elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe acare acesta isi fondeaza opinia. care contine rubricile urmatoare: o Lista controalelor de efectuat – cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii.  de exhaustivitate: activele. o Intinderea esantionului – volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv.  de drepturi si obligatii: un element de activ este un drept al intreprinderii. Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala.importanta riscului de inexactitate. . rol. in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori. Programul de control: rol. . Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi. . continut.  de evaluare: inregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a facut la valoare sa de inventar. auditorul trebuie sa determine daca elementele rezultate din aceste controale. o Problemele intalnite – se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor.tipul de informatie disponibila. auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern.- evaluarea gradului de adecvare a datelor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate. Elemente probante: definitie. sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare.importanta relativa a elementului avut in vedere.

. Observarea fizica vizeaza elemente de activ tangibile. In urma acestei verificari. soldurilor sau orice alata informatie. III. Procedura permite obtinerea direct de la terti a informatiilor cerute. Este o procedura putin cunoscuta de intreprinderi. fara interventia unitatii controlate. 18. concluziile sondajului. O limita importanta a acestei tehnici este data de faptul ca tertii nu raspund intotdeauna la intrebarile puse de auditor.folosita in Franta. Cea mai buna metoda de a face acest lucru este de a asista la operatiunea de inventariere sau la o parte a acesteia. aplicarea la aceste elemente a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute pe esantion la ansamblul multimii cercetate.daca elementele inventariate apartin intreprinderii. II. 19. Tehnica sondajului in audit Poate fi definita ca o tehnica ce consta in selectarea unui anumit numar de elemente din ansamblul opratiilor si conturiillor ce formeaza multimea ce urmeaza a fi controlata. In functie de caracteristica comuna si scopul urmarit se disting:  sondaje asupra atributiilor. Tehnica observarii fizice. studiul esantionului. sau raspund. selectionarea esantionului.toate elementele inventairate sunt corespunzatoare calitativ. In functie de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul credibilitate pe care doreste sa-l dea concluziilor salre:  sondaje statistice. . Observarea fizica este cel mai sigur mijloc de verificare a existentei reale a unor elemente de activ. El verifica modalitatea de efectuare a inventarierii si respectarea procedurilor scrise. 17.daca activele sunt corect evaluate. de prezentare si publicitate: o informatie este prezentata. determinarea marimii esantionului. precizarea naturii elemetelor si alimitei de timp cuprinse in sondaj. Elementele care pot face obiectul confirmarii directe sunt: 8 . dar incomplet. auditorul va mai verifica urmatoarele elemente: . bani si alte elemente pastrate in caserie. Etape: I. definirea precisa a obiectivelor. clasata si descrisa conform referentialului contabil aplicabil.  sondaje asupra valorii. care se utilizeaza cand elementele ce constituie multimea prezinta o caracterisitza comuna.toate elementele sunt corect inventariate. Confirmarea externa (directa) Confirmarea directa este o procedura de audit obisnuita care consta in a cere tertilor care au legaturi de afaceri cu intreprinderea verificata sa confirme direct comisarilor de conturi informatiile privind existenta operatiunilor. care se aplica atunci cand caracteristica urmarita este valoarea elementelor patrimoniala de antura stocurilor si a operatiunilor consemnate in rulajul si soldul conturilor. imobilizari corporale. executarea propriu-zisa a sondajului: alegerea tehnicilor. auditorul se va asigura ca: . Dupa ce a obtinut aceste asigurari.  sondaje nestatistice. cum ar fi: stocuri. . cum ar fi: urmarirea aprobarii comenzilor cu ocazia cumpararilor sau se urmareste daca bunurile intrate in unitate fac obiectul unei note de receptie. evaluarea rezultatelor.

Elemente posterioare inchiderii exercitului Standardul International de Audit nr. Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecte situatiile financiare. . 21. banciel (confimrarea soldurilor si a operatiunilor realizate de banca pentru intreprindere. titluri de participare si de plasament. distingadu-se 3 etape: 1) Fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea de elemente probante suficiente si adecvate care jusitifce faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe. In cazul in care conducere intreprinderii corecteaza situatiile financiarem auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit.stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate. cautiuni. 2) Fapte descoperite dupa data raportului de audit. a unor eventuale ipoteci). a scadentelor. 20. dar inaintea publicarii situatiilor financiare. Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice pevazute ISA 520 si in mod deosebit pe: . avocati. Situatiile financiare (bilantul. concorda cu datele din contabilitate.faptului ca bilantul. . valorile de exploatare ( stocurile apartinand intreprinderii si aflate la terti si stocurile apartinand tertilor si depozitate la intreprinderea auditata). a dobanzilor. posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare. Examenul situatiilor financiar are ca obiect verificare: .compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere. . 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incindentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului atat asupra situatiilor financiare. auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute masurile care se impun. creantele si datoriile (confirmarea soldurilor conturilor clientilor si furnozorilor. Examenul situatiilor financiare. garantii). dar inaintea publicarii situatiilor financiare – cand auditorul a luat cunostinta. pana la data raportului sau. de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora. angajamente in afara bilantului si pasive eventuale (asigurari. iar auditorul considera necesare aceste corecturi. cat si asupra raportului sau. contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza ale contribuabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia. contul de profit si pierdere si celelalte compnente ale situatiilor financiare sunt coerente. financiare si rezultatelor obtinute. sunt prezentate conform principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere. experti fiscali).comparatiile intre datele din situatiile financiare si datele anterioare. el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila 9 .- imobilizarile (confirmarea existentei titlurilor de proprietate. dupa data raportului sau. personalul (imprumutir si avansuri).faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatie patrimoniale. a garantiilor pentru imprumuturi).

planificarea misiunii.organigrame.aprecierea controlului intern.documentarea lucrarilor efectuate. de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. • EB (dosarul exercitiului. Daca insa auditoul a luat cunostinta dupa publicarea situatiilor financiare de exostenta unui eveniment. a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. . Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Sectiunea E) – “ controale substantive”. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni. . In mod uzual dosarul cuprinde: . Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. Sectiunea C) – “orientare si planificare”. l-ar fi condus la modificarea opiniei el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii.3) Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor – dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie. Rolul si importanta dosarului permanent.supervizarea lucrarilor.mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni. .inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori.scurt istoric al intreprinderii. El permite asamblarea tuturor lucrarilor.fisa de preentare. . • EE (dosarul exercitiului. • EH (dosarul exercitiului. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” • EI (dosarul exercitiului.persoanele care angajaeaza intreprinderea. permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”.obtinerea de elemente probante. . 22.note asupra organizarii sectorului de activitate.: • EA (dosarul exercitiului. 23. auditorul va controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va intocmi un nou raport de audit. . Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. . 10 . Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J. a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni. • EJ (dosarul exercitiului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: . Rolul si importanta dosarului exercitiului. productie. In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare. • EG (dosarul exercitiului. . • ED (dosarul exercitiului. dosarul permanent. . Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. care daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau. . Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . • EF (dosarul exercitiului.note asupra statului. . Clasarea lor intr-un dosar separat.justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional.  obtinerea de elemente probante: . . . . .documente sau copii de documente de la intreprindere sau terti. punctelor slab si a zonelor de risc. .PF (dosarul permanent. Sectiunea E) – Fiscal si social.sa nu contina documentele voluminoase ale intreprinderii.datele si duratele vizitelor. .procese verbale ale CA si AG.program de control. pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. . .PD (dosarul permanent. dosarul permanent trebuie: .programul general de lucru. . Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte” • EC (dosarul exercitiului. eventuale comentarii.PA (dosarul permanent. . asigurari.Analize permanente. .PC (dosarul permanent. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern.  aprecierea controlului intern: .structura grupului.bugetul de timp. concluzii. 11 .compunerea echipei. . .PB (dosarul permanent. Sectiunea A) – Generalitati. locurile de interventie. Sectiunea G) – intervenienti externi Pentru a-si indeplini rolul de informare. .foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor efectuate.sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar putea avea o influenta asupra deciziei de certificare. . concluziilor lucrarilor. Sectiunea C) – “orientare si planificare”.: • EA (dosarul exercitiului.datele pentru emiterea raportului. dupa cum urmeaza: . executarea lucrarilor. Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni.lista actionarilor sau asociatilor.  supervizarea lucrarilor: . Sectiunea D) . . 24. . Sectiunea F) – Juridice. jusitificand cifrele examinate.aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea. Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:. . • EB (dosarul exercitiului. detalii asupra lucrarilor efectuate.sa elimine informatiile perimate.contracte.PG (dosarul permanent. concluzii.note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de altii.note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate. . .evaluarea punctelor tari. . In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.sa fie tinut la zi.comentarii asupra anomaliilor descoperite. . . . continutul raportului..foi de lucru cuprinzand: obiectivul.foi de lucru cu privire la faptele delictuale.detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor. Structura dosarului exercitiului In mod uzual dosarul cuprinde:  planificarea misiunii: . Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente. programul lucrarilor.PE (dosarul permanent.

de recomandat : “Raportul auditorului independent”. dosarul permanent. EH (dosarul exercitiului. Paragraf care sa descrie natura auditului. .• • • • • • • ED (dosarul exercitiului. 12 . Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate. Sectiunea D) .PD (dosarul permanent.persoanele care angajaeaza intreprinderea. semnatura. .PF (dosarul permanent. Sectiunea E) – Fiscal si social. paragraful introductiv. Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune” EI (dosarul exercitiului. In mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate. destinatarul. EG (dosarul exercitiului. Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional. . .procese verbale ale CA si AG. Sectiunea G) – intervenienti externi 26.note asupra organizarii sectorului de activitate.PE (dosarul permanent. Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator. Sectiunea F) – Juridice.organigrame. Sectiunea C) – situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente.PB (dosarul permanent. Clasarea lor intr-un dosar separat.Analize permanente. Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul doferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului.PA (dosarul permanent. .contracte. Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar. Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”. Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”. in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. Sectiunea E) – “ controale substantive”. Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul. productie.scurt istoric al intreprinderii. Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt: . . si in care se fac referiri la Standardele Internationale de Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor. Titlul raportului – trebuie sa poarte un titlu precis.lista actionarilor sau asociatilor.note asupra statului. EJ (dosarul exercitiului. . . Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament. dupa cum urmeaza: . Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”. . EF (dosarul exercitiului. asigurari.PC (dosarul permanent. EE (dosarul exercitiului.structura grupului. De asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului. Sectiunea B) – Documente privind controlul intern. adresa si data raportului. . 25.PG (dosarul permanent. Sectiunea A) – Generalitati. paragraful opiniei. . permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”. Structura dosarului permanent. . . paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit.fisa de preentare. . .

Se poate prezenta astfel: “ Astfel. regulile si principiile contabile. Opinia defavorabila. Acest paragraf poate ave formulari precum: Opinia fara rezerve. trebuiau sa se ridice la suma de… pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie…In consecinta.. Imposibilitatea exprimarii unei opinii. noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare. omisiune sau situatie care violeaza actele normative. Dupa parerea noastra. mod de prezentare Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite: . pe baza unui amortisment linear si a unei cote de…pentru cladiri si…pentur utilaje.altele sunt impuse de conducerea intreprinderii. amortismentele cumulate trebuia sa se ridice la…mii lei. contului de proft si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si nu sunt conforma cu prevedrile legale si statutare.unele sunt impuse de evenimente exterioare. Opinia defavorabila: motive.Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate. Opinia cu rezerve. din cauza incidetei faptelor mentionate in paragraful precedent. in acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat in active corporale.cand nu obtine elementele probante suficiente pentru a ajusta pozitia responsabililor intreprinderii privind existenta si tratarea unei incertitudini. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. nu s-au constatat amortismente in situatiile financiar e. . cum este explicat in nota X. . nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti. inexactitati in infotmatiile furnizate de manageri. Cheltuielile aferente. putand fi reprezentate de refuzul efectuarii unui control. refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern. Opinia fara rezerve. mod de prezentare. dar cu un paragraf de observatii. Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitate: erori de calcul. Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale. aceasta practica. . Opinia cu rezerve: motive. impuse de catre directiune. astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor. dispozitiile statutului si hotararile AGA. inexactitati in prezentarea conturilor. la…mii lei. 27.” 29. in opinia noastra. Neregularitatile se refera la orice actiune. “ Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic.cand auditorul considera ca informatia referitoare la incertitudine nu este pertinenta sau liseste ceva. Daca auditorul este confruntat cu o limitare a intinderii lucrarilor si in consecinta va trebui sa formuleze o opinie cu rezerve. din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre. Este datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile. 13 . 28. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus. Motive: .cand auditorul apreciaza ca estimarile facute de conducerea intreprinderii pentru intocmirea conturilor anuale nu sunt rezonabile si ca au o influenta semnificativa asupra deciziilor. situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. mod de prezentare. cum ar fi un incendiu care a distrus unele documente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului. nu este. Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive.

Imposibilitatea exprimarii unei opinii. ca acesta nu constituie o rezerva. Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei. dar cu un paragraf de observatii: semnfiicatie. noi nu am putut controla cantitatile prin alte proceduri de audit.” 31. situatie fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile. Paragraful opiniei. iar audierile preliminare. situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatie financiare a societatii la 31 decembrie…. mod de prezentare. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului. Opinia fara rezerve: semnificatie. In opinia noastra. in conformitate cu normele internationale de contabilitate. In afara opiniei referitoare la imaginea fidela.Exemplu: “Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie …. dar cu un paragraf de observatii. sau”prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. in general. 14 . cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. Opinia fara rezerve. auditorul contata ca situatiile financiare ”dau o imagien fidela pozitiei financiare” si rezultatele obtinute sun in acord cu referintele contabile si conform prevederilor contabile atunci auditorul va include in raportul de audit un paragraf al opinie intitulat :opinia fara rezerve”. (sfera angajamentului de audit). nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte. Opinia cu rezerve. poate fi necesara includerea in Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare. deoarece noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza. cat si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. mod de prezentare. In unele cazuri. Opinia fara rezerve.” Referintele contabile sunt Standardele Internationale de Contabilitate. Acest paragraf poate avea formulari precum: Opinia fara rezerve. reguli emise de catre institutiile sau organismele profesionale si practica generala din tara si legislatia locala.: 30. noi atragem atentia asupra notri X din anexa. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii. 33. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea brevetelor si in care I se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese. Opinia defavorabila. Exemplu : “In opinia noastra situatiile financiare ofera o imagine fidela si justa apozitie si situatie financiare a societatii la data de 31 decembrie. Daca in urma lucrarii efectuate. raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale. Rezultatul final al acestei situatii nu poate. Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea: “fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare.” 32. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit. societatea a angajat o contraactiune. Tipuri de opinie. cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor. precum si asupra performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt “dau o imagine fidela”. in prezent sa fie determinat si in consecinta.

Raportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anagajamentului de audit. Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca. precum si cu actionarii pentru decizii economice. care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. Daca nu este prevazut astfel. care au făcut obiectul auditului. 38. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit? 15 .  Instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditare. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă. performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii. clara si completa pozitie financiare. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului. încheiate la 31 decembrie 200…. Continutul raportului de audit. declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante. Observatiile reiesite din diverse verificari. Relatia contractuala de executare a misunii de audit. pe baza auditului efectuat. Acest paragraf poate. să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”. 34.  Instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata.     36. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norma de referinta: norme contabile si norme de audit. Responsabilitatea noastră este.  Instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate de o entitate. Dimpotrivă. Informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege. responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare. respectiv cu publicul. se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului. ca pe baza auditului nostru. 37. aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite.  Mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit. să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. de exemplu. încât să poată exprima asupra acestora o opinie. Sfera angajamentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de circumstante. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii. Oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela. Rolul raportului de audit. avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”. că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite. 35. cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente. Paragraful introductiv al raportului de audit.

Standarde Internationale de Contabilitate (IAS).evitarea lucrarilor inutile. Standardele Internationale privind Misiunile de Certificare (ISAE). Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art.Standardele Internationale de Audit (ISA). . Este nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.standarde internationale de raportare financiara.norme generale de comportament. Ce sunt si ce rol au normele contabile? Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii. . . .jusitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa. Aceste pot si: . autonome.Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.alte referinte contabile bine precizate si recunoscute. Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene.Alte documente emise de IASB. Ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivnice tehnici. acoperind intreaga activitate a auditorului: . aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare. Stablirea unor praguri de semnificatie permite: .norme de raportare. Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standardele de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC). precum si imaginea fidela a rezultatului.Standarde Internationale de raportare Financiara emise de IASB (IFRS). . Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau inexactitati semnificative. o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare.standardel sau norme contabile nationale. care sunt de regula organisme de interes public. .Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. Normele de audit se cladifica in 3 categorii. 39.1 din Legea contabilitatii. 40. Standardele Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE). sa 16 .orientarea mai buna si planificarea misiunii. Cei care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in activitatea lor normele contabile. cifra de afaceri. a situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii. Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii. marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare.norme profesionale de lucru. SIC sau IFRIC. controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare. . iar la sfarsitul misunii. Acestea cuprind: . . Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc. rezultatul net. situatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre referintele urmatoare: . .Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Practicile Internationale de Audit (IAPS). . Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF ( Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standarde Internationale de Raportare financiara (IFRS). Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Pragul de semnificatie reprezinta nivelul.

aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului. Depinde de controalele proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate. din cauza unui control intern insuficient. . In general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand: . oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite de auditor. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. 17 .Riscul legat de control – consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. din cauza unui control intern insuficient. izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni.evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi. Riscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative. Cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si invers. in scopul de a putea emite o opinie fara rezerve. . Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit. trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc. Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie: . Riscul de audit se divide in 3 componente: . nu este nici prevenita. trebuie sesizata si relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit.existenta unor prevederi legale.Riscul de nedescoperire – consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. Ce este riscul legat de control? Consta in faptul ca o eroare semnificativa intr-un cont sau intr-o categorie de operatiuni. astfel incat sa fie reduc cat mai mult riscul de audit si invers. Ce este riscul de nedetectare? Consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni. Conceptul de independenta in audit. . nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate. Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni.capitaluri proprii sau rezultate anormale. 42. . 44. nu este nici prevenita. izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. statutare sau contractuale. . 41. 43. 45. Ce este riscul inerent? Consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni. Daca riscurile inerente si cele legate de control sunt ridicate. Pe de alta parte.sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect.Riscul inerent – consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative. Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.

Principiile fundamentale care stau la baza organziarii controlului de calitate sunt: universalitatea. indiferent de natura serviciului profesional prestat. . logica si informata ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea. . prin favorizarea caontactelor dintre colegi. Controlul de calitate in audit. Reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale. . Independenta este potential amenintata in urnatoarele situatii: . obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului sau ale unui membru au fost compromise. care vizeaza analiza modului de organziare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabientului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. . adaptarea controlului si urmarirea.actiuni de intimidare. cu obiectivitate si cu pridenta profesionala.controale prin personal angajat – sunt persoane angajate de o organizatie profesionala sau o autoritate de reglementare care gireaza sistemul de control si efectueaza controlul de calitate.  Armonizarea comportamentelor profesionale ale mebrilor. 47. independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate. Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili? Misiunile de audit cu scop special. 46.  Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare. Independenta are doua componente fundamentale: . In cazul executarii.interes propriu.Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera.manifestari de familiarism. confidentialitatea.  Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru. permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate. colegialitate. Documentele europene prevad ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata prin doua metode: .se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana. insa. a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asiguarare in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor financiare in fata publicului.  Situatii financiare consolidate.  Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale. Obiective:  Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor. apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional. se pot referi la:  Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale.  Respectarea clauzelor contractuale.independenta in aparenta (comportamentul). .slabirea autocontrolului.independenta de spirit (rationamentul profesional) – este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acest rationament profesionale.renuntarea la propriile convingeri.controale colegiale – mmbrii activi ai profesiei sunt desemnati drept colegi care efectueaza controlul.  Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei. . 18 .

48. auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare: • Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate.să fie corect evaluate. evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă. • Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ. →Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. însă. REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile. Exiztă 4 tipuri de opinie: opinia fără rezerve. SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile. →Face parte din controlul intern al entităţii. urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor. Conţinutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. Prezentaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul intern şi auditul statutar. urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile • Criteriul corectei imputari • Criteriul corectei prezentari in conturile anuale 50. de pasiv. imaginea fidelă este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii. Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare care au aceeaşi valoare: “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. →Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii. →Nu are obligaţii extra entitate (de regulă).să fie contabilizate în perioada corespunzătoare. 19 . de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză. criteriul perioadei corecte: . adică sumele să fie bine determinate. în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor. de o manieră generală. • Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în situaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie: . 49. Definiţi conceptul de imagine fidelă în audit. opinia defavorabilă. toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate. birouri etc. Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită. imposibilitatea de a exprima o opinie. aritmetic exacte. deci la principiile contabile general admise. opinia cu rezerve.) independenţi de celelalte structuri executive. Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi sau solicitări ale conducerii). altfel spus.

Asiatare la inventarul fizic si revizuirea procedurilor folosite. 52. Identificarea conturilor semnificative se sprijină în mod esenţial pe examenul analitic. Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv. identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii. Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile. influenţând semnificativ aceste situaţii financiare. onorarii. in integralitatea lor sau prin sondaj. comisioane.conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casă. . . Identificarea achizitiilor exercitiului.Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) →Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari. ch de transport angajate dupa instalarea activului. . Ce sunt conturile semnificative în audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importanta din situaţiile financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importantă din acestea şi care pot ascunde erori sau inexactităţi semnificative a căror importanţă relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii.analiza fluctuaţiilor şi tendinţelor. de exemplu: . ca valoarea achizitiei a fost bine determinata. Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului . →Se respectă normele unui organism profesional.conturi cu solduri mici dar care tranzitează sume importante.efectuarea de comparaţii între datele din conturi cu cele trecute şi ulterioare. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizarilor corporale • • • • • • • • • • Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an . .conturi care presupun tehnici contabile complexe. Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante. →Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Prezentati 10 proceduri (diligente) pentru auditarea stocurilor la i intreprindere industriala • Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu. →Independenţa . Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative. Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei. Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari. 53.conturi care prin natură sunt purtătoare de riscuri (conturide regularizare). cheltuieli financiare. 20 . 51.conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane). indiferent daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent.de exemplu). Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere. pot ascunde o mare probabilitate de erori ca. . .principiul de bază pentru credibilitate. un ansamblu de tehnici care constă în: .studiul şi analiza elementelor neobişnuite. • Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri. • Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii.

nu necesită tehnici şi proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază. 21 . 56. avansuri primite in pasiv.  Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia. raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). daca sunt semnificative.  Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ. paragraful opiniei. includeti-le in sondajele prevazute in continuare. se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica daca s-au facut mentiuni in anexe.  Identificati creantele intragrup. Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:  responsabilitatea de bază.  responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări. dar care nu ii apartin acesteia. destinatarul. 54.Metosa LIFO poate fi folosita. Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic anual. presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii. paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit. adresa şi data raportului 55. conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital. Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu privire la respectarea principiului permanentei metodelor.  Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . toate localizarile de stocuri.• • • • • • • Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in conturi la sfarsitul anului. identificati daca exista stocuri la terti si procedati la circularizarea acestora. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări . Identificarea responsabilităţilor într-un raport de audit. răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi). Metodele curent folosite sunt FIFO si CMUP . De exemplu. reglementări diverse sau norme ale organismului profesional.  responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi. in timpul exercitiului .) sau raportul asupra controlului intern. Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul. pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de bază. apreciati stocurile in curs. bănci. exhaustiv. nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca. Daca a fost schimbata metoda. confruntati soldurilecu sumele din bilant. de exemplu. asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar. paragraful introductiv. asigurări etc.semnătura.clienţi la o întreprindere industrială. Identificati. Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin semnarare scrisorii de angajament. pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate. Pentru activitatile de productie. venituri constatate in avans in pasiv. Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere. dar este intersiza de standardele internationale .

legea pieţelor de capital etc. prin oferirea unei resigurări referitoare la:  acurateţea declaraţiilor financiare. Ce sunt sistemele şi domeniile semnificative în audit? Profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de domeniile şi sistemele semnificative.  obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii. Circularizati soldurile clientilor.  existenţa unor fraude. în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii. inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate. Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:  profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică. 57.  continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei. ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari. Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor. Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale. cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare.Prezentaţi schema metodologică a auditului statutar. permiţând: determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales.  Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. în totalitatea lor: bilanţ. precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări.  respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale. în funcţie de referenţialul contabil aplicabil. organizarea lucrărilor de audit astfel încât 22 . legea societăţilor comerciale. Altfel spus.  criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.  Aplicati metoda circularizarii externe. potrivit normelor de audit.  comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.  scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă. 58. asociaţi). clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului). a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată. în măsura în care acestea sunt rezonabile. această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele.). auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare..

1. cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul La începutul misiunii. tertii debitori si tertii furnizori etc. conform unei referinte contabile identificate. 4. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate . faptul că majoritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din partea auditorului. fie pe baza unui mandat.să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional. 3.incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice. Pentru a-si forma o opinie. Pentru a exprima această opinie. reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva . limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern. 9. auditorul reuneste elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care sa-si fondeze aceasta opinie. In cadrul unui audit al situatiilor financiare. auditorul. asigurarea absolută in audit nu poate exista. trebuie să aplice o metodologie de control care să asigure . 5. si anume: actionarii. statul (bugetul). trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10.apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor . pe toti actorii participanti la viaţa economico-sociala dintr-o intreprindere. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat . salariatii. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6. 60. verificarea unui esantion de facturi.cumpărători. stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative. examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget . Rolul şi obiectul auditului statutar O misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative. auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer. 7. 2. ca urmare a multor factori. cum ar fi: recurgerea la rationament profesional. utilizarea tehnicii sondajului. Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori . 8. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. fie ca isi desfasoara misiunea pe baza de contract. 23 . bancile. daca exista un jurnal al cumpararilor . in toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente.această opinie independentă în mssura sa judece sau să apere in mod egal pe toţi utilizatorii informatiei contabile. 59.spre deosebire de celelalte forme de control . verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii. Opinia auditorului întareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare ridicată dar nu absoluta.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->