INTERESUL PUBLIC ÎN CONTABILITATE

REALIZAT DE: TARCE TUDOR

COORDONATOR: Prof.univ.dr. Ovidiu Constantin Bunget

Repere istorice privind traiectoria evolutivă a profesiei contabile în România

Pentru a-şi atinge obiectivele, cercetarea creaţiei ştiinţifice contabile din România,
trebuie să pornească de la anliza realizărilor atât din trecut cât şi din prezent, ceea ce
demonstrează necesitatea unei abordări retrospective în domeniul realizărilor în creaţia
ştiinţifică contabilă. După mai bine de două secole de la apariţia celei dintâi lucrări imprimate
care fundamentează sistemul de calcul contabil digrafic, "pionieratul" în ştiinţa contabilităţii
este dăunător. Cunoaşterea insuficientă a experienţei transmise de predecesori duce în mod
inevitabil la repetarea eforturilor, la inutile "redescoperiri", sau poate orienta cercetarea în
direcţii greşite ce ar fi putut fi evitate. Cunoscând trecutul ştiinţei pe care o slujeşte,
cercetătorul devine mai încrezător în forţele sale, mai optimist. Numai privită în întreaga ei
dimensiune temporală, contabilitatea dobândeşte înţelesul integral şi permite o apreciere mai
corectă a valorii sale. Pe de altă parte, atitudinea justă faţă de moştenirea ştiinţifică are o mare
importanţă în opera de făurire a culturii unui popor.
Dimensiunea trecutului, asupra căruia stăruim, este mai mare în domeniul ştiinţelor
social-economice decât în domeniul ştiinţelor naturii. Contabilitatea, făcând parte din familia
ştiinţelor sociale, sistemul ştiinţelor economice, poate fi privită ca un complex de cunoştinţe
în continuă dezvoltare, clădit pe succesiuni de reflecţii şi idei în legătură cu mişcările de
valori la care şi-au adus contribuţia un mare număr de gânditori şi lucrători economişti-
contabili. De bună seamă, gândim astăzi cu mai multă acurateţe decât o făcea părintele
contabilităţii, Luca Pacioli. Dacă suntem mai edificaţi teoretic decât Emanoil Ioan Nichifor,
Dimitrie Iarcu, Ion Ionescu de la Brad, Theodor Ştefănescu, Constantin Petrescu şi alţii, nu
înseamnă că nu datorăm respect profund actului creaţiei lor de acum un secol şi mai bine.
Pe plan mondial, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, începe să se adâncească
preocuparea pentru fixarea, ordonarea şi sintetizarea principiilor contabilităţii. În această
epocă de cristalizare a conceptelor de ştiinţă şi tehnică în contabilitate, marea controversă, în
care au fost prinşi majoritatea autorilor cu renume ai acestui secol, s-a purtat în legătură cu
natura contabilității.

1
Iaşi şi Braşov devin principalele centre ale învăţământului comercial în limba română, dar şi
leagăn al culturii economico-contabile româneşti. Theodor Ştefănescu la Bucureşti,
Constantin Petrescu la Iaşi, I.C. Panţu la Braşov contribuie la dezvoltarea gândirii contabile
româneşti, iar numele lor străluceşte în constelaţia autorilor acestui domeniu.
„La cumpăna dintre secolul contrastelor şi secolul organizării ştiinţifice - cum numea
J. Vlaemminck cele două secole, al XIX-lea şi respectiv al XX-lea -, în tezaurul cunoştinţelor de
contabilitate de la români se acumulează cele mai noi cuceriri ale gândirii şi tehnicii contabile
europene. Ceva mai modest prin Ion Ionescu de la Brad şi prin Dimitrie Iarcu, mai viguros
prin Theodor Ştefănescu, asistăm la primele începuturi de creaţie originală.
Profesorul I.C. Panţu la Braşov şi profesorul Constantin Petrescu la Iaşi reuşesc să
ridice gândirea contabilă românească la nivelul celei europene. Odată cu înfiinţarea
Academiei de Înalte Studii Industriale şi Comerciale (Bucureşti) în anul 1913, România
reuşeşte să acceadă la epoca contemporană, în domeniul contabilităţii.

Organisme profeisonale cu rol în organizarea şi reglementarea profesiei contabile

Organismele profesionale monitorizează şi coordonează profesia contabilă din

România, fiind recunoscute atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional ca entităţi
autonome, non-profit şi cu un rol deosebit de important în apărarea interesului public.
Organismele profesionale oferă propriilor membrii, consultanţă şi îndrumare în plan
profesional, ceea ce le permite identificarea şi respectarea principiilor etice şi deontologice,
evitându-se astfel conflictele de interese şi incompatibilităţile în prestarea serviciilor
contabile.
Organismele profesionale au un rol esenţial şi o responsabilitate socială, date de
obiectivele fundamentale care le guvernează3:
 educaţia – asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor;
 etica – comportamentul deontologic al membrilor;
 calitatea – certificarea calităţii serviciilor oferite de membrii.

În vederea atingerii acestor obiective, sunt necesare elaborarea şi promovarea

practicilor profesionale de către membrii organismelor profesionale, cu respectarea
reglementărilor interne şi adoptarea unei conduite etice care să nu aducă atingere vizibilităţii
profesiei contabile în ansamblul său. În România, profesia contabilă se desfăşoară printr-o
gamă diversificată de servicii în cadrul unor organisme, entităţi de interes public, a căror
2
 organizare şi funcţionare sunt reglementate prin norme naţionale.

Astfel, în ţara noastră, îşi desfăşoară activitatea mai multe organisme porfesionale,
cele mai reprezentative şi cu o vastă experienţă în domeniu, sunt:

 Corpul Experţilor Contabili şi Contabiilor Autorizaţi din România (CECCAR)

 Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR)
 Camera Consultanţilor Fiscali (CCF)
 Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR)

În desfăşurarea activităţii, orgasnimele profesionale, îndeplinesc o serie de atribuţii, care vin

atât în sprijinul membrilor, cât şi în sprijinul mediului de afaceri.
Profesioniştii contabili desfăşoară o gamă variată de servicii contabile, diversitatea
acestora se manifestă urmare unei cereri variate a mediului de afaceri datorită dezvoltării,
tehnologizării şi informatizării societătii în ansamblul său. Astfel profesia contabilă reprezintă
principalul furnizor de servicii contabile, fiscale, financiare, de consultanţă, de evaluare, de
audit şi alte servicii conexe.
Implicarea profesioniştilor contabili în apărarea interesului public şi dezvoltarea
economiei

Profesia contabilă îndeplineşte un rol esenţial în dezvoltarea economiei contemporane,

contribuind la cunoaşterea amănunţită a mediului de afaceri, la ameliorarea performanţelor
economice şi la soluţionarea unei părţi din multiplele probleme cu care se confruntă societatea
postmodernă.
Mediul economic actual, caracterizat prin globalizarea şi internaţionalizarea afacerilor,
a suferit schimbări neaşteptate, accelerarea fenomenelor economice conducând la presiuni
mari pe piaţa internaţională, presiuni care s-au resimţit şi pe piaţa românească. Aderarea
României la Uniunea Europeană, începând cu anul 2007, a constituit un moment esenţial în
evoluţia societăţii româneşti, prin deschiderea pieţelor europene şi accelerarea circulaţiei
bunurilor şi serviciilor, persoanelor şi capitalului. Astfel, datorită acestor modificări, entităţile
economice şi publice au fost supuse unor presiuni şi schimbări profunde generate de
tehnologiile avansate în domeniul contabil.
Ţinând cont de provocările profesiei contabile, profesionistul contabil trebuie să îşi
lărgească permanent orizontul de cunoaştere, prin recurgerea la următoarele direcţii:
 evoluţia activităţilor într-o economie digitală şi interconectarea cu sistemele
3
 electronice;
 abordarea centrului de greutate de la un nivel micoreconomic, la un nivel
macroeconomic;
 dezvoltarea profesiei contabile orientate pe evenimente ce au avut ca scop
progresul societăţii româneşti.
Profesionistul contabil este capabil să asigure furnizarea de informaţii oportune
utilizatorilor interni şi externi, în vederea dezvoltării rapide a economiei naţionale. Rolul
acestuia în dezvoltarea economică este esenţial, întrucât în societatea cunoşterii se pune
accentul pe informatizarea proceselor şi globalizarea activităţilor. Tocmai de aceea,
profesionistului contabil îi revin o serie de responsabilităţi5 în dezvoltarea economică şi
apărarea interesului publicului, precum:
 consiliere în rândul investitorilor şi a managementului de vârf;
oferirea de informații de actualitate, exacte şi oportunităţi utilizatorilor interni cât şi
celor externi de informație contabilă;

 implicarea în procesul de agregare a produselor informatice în domeniul

financiar – contabil;
 gestionarea fluxurilor de informaţii, schimbări strategice, comunicare optimă
între salariaţi şi managementul de vârf;
 gestiunea riscului şi previziuni financiare.
Responsabilităţile ce revin profesionistului contabil implică o serie de competenţe,
prin pregătirea profesională continuă, profesioniştii contabili trebuie să dobândească
competenţe financiar-contabile şi nu numai, pentru a identifica problemele ce apar şi pentru a
oferii soluţii viabile. Evoluţia rapidă a societăţii impune adaptabilitate şi putere de decizie,
profesionistul fiind nevoit să îmbine etica, responsabilitatea şi integritatea în activitatea
financiar contabilă.
Schimbările legislative în domeniul economic, fac ca profesioniştii contabili să aibă o
mare capacitate de a însuşi temeinic cunoştinţe şi să le aplice în practică, cu rol constructiv în
dezvoltarea societăţii.
Odată cu globalizarea economiei şi internaţionalizarea afacerilor, profesioniştii
contabili au evoluat în paralel cu legislaţia în vigoare, cu climatul de afaceri, precum şi cu
noile tehnici de management. Astfel, aceştia au devenit buni consilieri de afaceri – business
analyst şi nu în ultimul rând buni cunoscători ai mediului de afaceri, toate acestea
contribuind la dobândirea unor competenţe în domeniile: comunicare, finanţe, marketing,
management, resurse umane, informatic etc. Contextul globalizării extinde necesitatea

4
convergenţei şi asupra profesiunii contabile, responsabilitatea acesteia raportându-se la înalte
standarde calitative şi de etică profesională, pentru identificarea celor mai adecvate măsuri de
protecţie destinate utilizatorilor de informaţii financiar – contabile, prestigiului şi imaginii
profesionale.
Un element important al profesiei contabile îl consituie asumarea responsabilităţii de a
acţiona în interes public. Astfel, responsabilitatea profesionistului contabil nu constă exclusiv
în a răspunde prestaţiei necesare unui client, ci în satisfacerea necesităţilor de informare a
masei de utilizatori ai informaţiilor furnizate prin situaţiile financiare.
În opinia noastră, interesul public reprezintă bunăstarea colectivă a societăţii şi a
instituţiilor deservite de profesionistul contabil. Publicul aşteaptă încrezător, de la
profesioniştii contabili, prestaţii ale serviciilor contabile de calitate superioară, raportate la
înalte exigenţe de conduită etică. Încrederea acordată impune profesiei contabile o
responsabilitate publică privind dezvoltarea şi funcţionarea economiei naţionale.
Subordonată interesului public şi implicit dezvoltării unei puternice economii
mondiale, strategia IFAC este orientată spre consolidarea profesiei contabile la nivel mondial,
maximizarea valorii pe care o acumulează fiecare profesionist contabil ca exponent al
acumulărilor culturale şi al evoluţiilor în domeniul contabilităţii, şi nu în ultimul rând spre
asimilarea celei mai relevante experienţe profesionale.
Considerăm că interesul public poate fi definit ca bunăstarea colectivă a comunităţii şi
a entităţilor deservită de profesionistul contabil, bazată pe încrederea acordată acestuia, pe
integritatea şi obiectivitatea sa. Standardele profesiei contabile sunt jalonate de exigenţele
interesului public, fiecare activitate desfăşurată de profesioniştii contabili urmărind o serie de
obiective precum:
 Contabilii – trebuie să stabilească şi să aplice proceduri de lucru adecvate care
să contribuie la culegerea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei contabile
caracterizate de exactitate, sinceritate şi regularitate;
 Auditorii financiari – exprimă un punct de vedere profesionist şi credibil cu
privire la fiabilitatea informaţiilor sintetizate în situaţiile financiare;
 Auditorii interni – ajută managementul firmei prin identificarea riscurilor şi
disfuncţionalităţilor care pot afecta performanţa organizaţiei în întregul său;
 Managerii financiari – elaborează politici şi strategii de utilizare eficientă a
resurselor urmărind creşterea valorii firmei;
 Consultanţii fiscali – contribuie la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale şi la
optimizarea fiscală;

5
  Evaluatorii – estimează după standarde, principii şi metode proprii, valoarea
diferitelor elemente patrimoniale precum şi valoarea firmei;
 Consultanţii manageriali – se implică în alegerea unor strategii şi politici
adecvate obiectivelor organizaţiei.
La nivel internaţional s-au luat măsuri de protejare a interesului public, măsuri din
rândul cărora face parte şi constituirea, la iniţiativa Federeraţiei Internaţionale a Experţilor
Contabili (IFAC), a Consiliului de Supraveghere a Interesului Public (PIOB) al cărui obiectiv
îl constituie creşterea încrederii investitorilor şi a altor utilizatori de informaţii financiare în
acţiunile IFAC, inclusiv elaborarea de standarde internaţionale de contabilitate şi de audit,
care să corespundă intereselor publicului.

 este în interesul publicului să fie elaborate standarde care să acopere toate

aspectele contabile şi de audit, respectiv de instruire şi de îndrumare a celor
care sunt angajaţi în procesele de elaborare şi de auditare a situaţiilor
financiare;
 în interesul publicului este ca standardele să fie clare, realmente utilizabile şi
de un nivel calitativ superior;
 este esenţial ca procesul de elaborare a standardelor să fie transparent, deschis
şi să răspundă cerinţelor şi aşteptărilor celor care vor utiliza aceste standarde;
 este în interesul publicului ca elaborarea standardelor să acţioneze independent
de eventualele interese personale şi să răspundă imediat nevoile utilizatorilor.
PIOB consideră că o bună colaborare între autorităţile naţionale de supraveghere din
domeniul contabil şi din domeniul auditului, este esenţială pentru obţinerea unei convergenţe
globale şi a unei stabilităţi înternaţionale. „Interesul public le cere liderilor profesiei contabile
şi de audit să înţeleagă rolul lor unic de profesionişti şi să îşi îmbrăţişeze responsabilitatea de
a acționa în interesul public.
În primul rând nevoile informaţionale nu sunt strâns legate de tipul de sistem contabil
utilizat de o anumita ţară. Nevoile utilizatorilor sunt în general comune, în special cele privind
investitorii, iar sistemele contabile oferă informaţii diferite prin situaţiile financiare pe care le
prezintă. În al doilea rând normele contabile pe baza cărora sunt obţinute informaţiile
financiare au un caracter teoretic general faţă de varietatea cazurilor regăsite în practică.
Nu în ultimul rând, în afară de categoriile de utilizatori – investitori şi creditori
financiari – necesităţile celorlalţi utilizatori sunt variate, diferite şi mai dificil de delimitat.
Principalele categorii de utilizatori menţionaţi de Cadrul general al IASB sunt: investitorii,

6
 angajaţii, creditorii, furnizorii, cleinţii, guvernul şi instituţiile sale şi publicul.
Investitorii sunt reprezentaţi de ofertanţii de capital şi consultanţii lor financiari, şi ei
interesaţi de riscul inerent al tranzacţiilor şi de beneficiile aduse de investiţiile lor. Nevoile lor
informaţionale constau în furnizarea de informaţii care să le permită să decidă când să
cumpere, să vândă sau să păstreze părţile lor de capital. De asemenea, ei sunt interesaţi de
informaţii care să le permită să evalueze capacitatea întreprinderii de a le plăti dividende.
Investitorii sunt priviţi ca furnizori de capital, ei fiind interesaţi de momentul decizional privind
cumpărarea, păstrarea sau vânzarea de capital.
Angajaţii sunt reprezentaţi de personalul angajat şi de grupurile lor reprezentative, şi
sunt interesaţi de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderii. De asemenea,
ei sunt interesaţi de informaţii care să le permită să evalueze capacitatea întreprinderii de a le
oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunităţi profesionale, dar şi
flexibilitate şi securitate în activitatea lor desfăşurată în cadrul entităţii economice.
Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă împrumuturile
acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.
Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii care să le permită să determine
dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă. De asemenea, ei sunt interesaţi de
activitatea întreprinderii pe o perioadă mai scurtă de timp decât creditorii, cu excepţia cazului
în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţii întreprinderii sau atunci când aceasta este
un client major.
Clienţii sunt interesaţi de informaţii privind continuitatea activităţii întreprinderii, în
special atunci când au cu aceasta o colaborare pe termen lung sau sunt dependenţi de
activitatea acesteia.
Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi implicit de
activitatea întreprinderilor. Informaţiile solicitate vizează reglementarea activităţii acestora
pentru a determina politica fiscală şi pentru calculul indicatorilor macroeconomici.
Publicul este interesat într-o varietate de moduri, şi anume: contribuţia la economia
locală; numărul de angajaţi; colaborarea cu furnizorii locali; evoluţiile recente şi viitoare ale
activităţii întreprinderii; sfera activităţii întreprinderii. Analizând această structură de
utilizatori, prioritari, enumeraţi de acest referenţial, situaţia concretă la nivelul ţării noastre a
parcurs un traseu de trecere de la prevederile normelor contabile europene la cele ale
normelor contabile internaţionale. În prezent, prin asimilarea Cadrului general al IASB,
structura prioritară a utilizatorilor este similară celei agreate de organismul internaţional.
Putem concluziona faptul că, profesionistul contabil reprezintă un pilon în dezvoltarea

7
 economiei româneşti ca urmare a implicării profunde în activitatea economică, în general, şi
cea financiar – contabilă, în special.

Profesionistul contabil este cel care asigură creşterea credibilităţii informaţiilor

furnizate de situaţiile financiare anuale, informaţii cu privire la poziţia financiară, performanţa
sau nonperformanţa entităţii economice, prin auditul statutar efectuat.

Educaţia contabilă în rândul profesiniştilor contabili şi a publicului – obiectiv major în

dezvoltarea economiei româneşti

Educaţia şi pregătirea profesională continuă sunt două atribute ale oricărui profesionist
contabil care îi asigură competenţa necesară în prestarea unor servicii contabile complexe şi
de înaltă calitate asigurănd astfel clienţii prezenţi dar şi potenţiali că afacerile lor, mari sau
mici, sunt gestionate, auditate, contabilizate, fiscalizate, evaluate în conformitate cu
reglementările naţionale şi internaţionale în domeniu.

Procesul de învăţământ contabil se caracterizează prin câteva elemente cheie specifice,

precum:
 cerinţe de admitere;
 abilităţi profesionale;
 cunoştinţe profesionale;
 experienţă practică;
 valori, deontologie şi atitudine profesională;
 evaluarea competenţei profesionale.
Educaţia contbilă este reglementată prin Standardele Internaţionale de Educaţie (IES),
eleborate de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC), care prevăd două etape
educaţionale:
 educaţia primară – rolul ce revine instituţiilor de învăţământ superior;
 educaţia profesională continuă – responsabilitatea revine organismelor
profesioale, precum şi autorităţilor statului.
Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc
elemente esenţiale pe care trebuie să le conţină programele de educaţie şi dezvoltare
profesională, astfel încât acestea să fie recunoscute, acceptate şi aplicate pe scară largă.
8
 Având în vedere diversitatea culturilor, limbilor, sistemelor educaţionale, juridice şi
sociale din ţările din care fac parte organismele profesionale membre ale IFAC, este la
latitudinea fiecărui organism să determine cerinţele educaţiei de precalificare, postcalificare şi
dezvoltare, care să aibă la bază elemente importante din aceste standarde de educaţie.
Organismele profesionale sunt cele care identifică cunoştinţele şi abilităţile necesare în
educaţia contabilă din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, urmare protocoalelor
încheiate cu acestea, prin revizuirea planurilor de învăţământ şi a fişelor disciplinelor folosite
în procesul educaţional, adaptarea programei de studii, însă cu respectarea Standardelor
Internaţionale de Educaţie.
Considerăm că este necesară implicarea activă a organismelor profesionale în procesul
de educaţie, prin interacţiunea şi consultarea în permanenţă cu reprezentanţii comunităţii
academice, în special cu reprezentanţii Asociaţiei Facultăţilor de Economie din România
(AFER). Astfel organismele au posibilitatea de a identifica, atrage şi păstra instuctori
calificaţi, lectori din rândul cadrelor universitare cu experiență profesională în domeniul
contabil . Cu cât implicarea în educaţie este mai mare, cu atât este mai mare necesarul de
resurse, inclusiv resurse umane. Cerinţa minimă constă într-un rol de legătură educaţională
pentru asugurarea unui dialog între furnizorii de educaţie şi organismul profesional de
contabilitate. Programele de educaţie dezvoltă cunoştinţele şi abilităţile profesionale necesare
în dezvoltarea gândirii contabile.
În România, deşi publicul este un mare consumator al produselor financiar – contabile,
nu există o instituţie care să promoveze cultura financiar – contabilă în rândul publicului.
Există, totuşi, instituţii care pe lângă atribuţiile de bază, şi-au arătat interesul şi spre această
ramură, a educaţiei financiar – contabilă, mai ales în rândul tinerilor, prin programele create în
colaborare cu instituţiile de învăţământ:
 Banca Naţională a României (BNR);
 Asociația Generală a Economiştilor din România (AGER);
 Asociaţia Facultăţilor Economice din România (AFER);
 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor din România (CECCAR);
 Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).
În concluzie, putem afirma faptul că în România este absolut necesară educaţia
financiar – contabilă, tocmai pentru minimizarea cauzelor care duc spre eşecuri în activitatea
9
financiar – contabilă. Educaţia şi pregătirea profesională continuă sunt doi piloni importanţi
care asigură creşterea calităţii serviciilor furnizate de profesioniștii contabili, însă acești piloni
trebuie să constituie argumente de bază.
Colaborarea profesiei contabile din România cu organisme naționale și internaționale
în domeniul contabil

Sarcina de înfiinţare şi dezvoltare a unui organism profesional în domeniul contabil

poate fi o experienţă solicitantă, şi în acelaşi timp anevoioasă. Colaborarea şi învăţarea de la
alţi precursori, cu experienţă vastă în acest proces, pot constitui un sprijin valoros în atingerea
obiectivelor propuse, iar expertiza şi experienţa în conducerea organsimelor profesionale, în
ceea ce priveşte colaborarea cu administraţiile, organele de reglementare şi furnizorii de
educaţie constituie resurse valoroase.
Pentru ca organismele profesionale din România să poată desfăşura o activitate
internaţională şi să poată colabora cu organismele internaţionale în domeniu trebuie să
urmărească câteva aspecte importante în acest sens:
 să fie organisme profesionale necomerciale şi neguvernamentale;
 să fie acceptate şi recunoscute de membrii săi;
 să se bucure de buna reputaţie în rândul autorităţilor publice şi al publicului;
 să aibă capacitatea de a dezvolta sau influenţa standardele profesionale
(etica, disciplina, practica profesională, controlul calităţii);
 membrii trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare, la cel mai înalt nivel posibil,
activităţile tradiţionale;
 să aibă capacitatea de administrare şi resursele necesare pentru îndeplinirea
misiunii În vederea dezvoltării profesiei contabile, au fost preluate de către
organismele profesionale cele mai bune parctici internaţionale pentru punerea la
dispoziţia membrilor a celor mai potrivite standarde de lucru, de comportament
precum şi de calitate. Toate acestea au fost posibile prin prisma cooperării cu
organismele internaţionale din domeniul finanicar – contabil.
Profesia contabilă este organizată şi coordonată de mai multe organisme
profesionale, însă în cercetarea noastră ne vom opri doar la cele cu vizibilitatea cea
mai mare şi care au un rol constructiv pentru mediul de afaceri, şi anume: CECCAR,
CAFR, CCF, ANEVAR.
Profesia contabilă este coordonată de mai multe organisme profesionale, pe domenii
de competenţă, care s-au dezvoltat şi perfecţionat activitatea, în mod continuu, în funcţie atât
de necesităţile mediului de afaceri cât şi de reglementările europene şi internaţionale privind
10
profesia contabilă. Standardele internaţionale de contabilitate, audit, evaluare, etică şi calitate
au influenţat pozitiv activitatea desfăşurată de organismele profesionale, în întregul lor, de
membrii acestora, ceea ce a condus la creşterea calităţii serviciilor prestate şi la ridicarea
nivelului de pregătire profesională a tuturor specialiştilor în domeniu.
În România, deşi publicul este un mare consumator al produselor financiar – contabile,
nu există o instituţie care să promoveze cultura financiar – contabilă în rândul publicului.
Există, totuşi, instituţii care pe lângă atribuţiile de bază, şi-au arătat interesul şi spre această
ramură, a educaţiei financiar – contabilă, mai ales în rândul tinerilor, prin programele create în
colaborare cu instituţiile de învăţământ:
 Banca Naţională a României (BNR);
 Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER);
 Asociaţia Facultăţilor Economice din România (AFER);
 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor din România (CECCAR);
 Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).
Astfel, putem afirma faptul că în România este absolut necesară educaţia
financiar – contabilă, tocmai pentru minimizarea cauzelor care duc spre eşecuri în
activitatea financiar – contabilă. Educaţia şi pregătirea profesională continuă sunt doi
piloni importanţi care asigură creşterea calităţii serviciilor furnizate de profesioniştii
contabili, însă în opinia noastră aceşti piloni trebuie să constituie argumente de bază şi
în pregătirea publicului ca şi consumator de informaţii financiar – contabile. Un public
educat va aduce totdeauna un plus de valoare socieatăţii în care activează.
În concluzie, cooperarea organismelor profesionale din România cu organizaţii
naţionale şi internaţionale reprezentative în domeniul contabil are ca scop reunirea
liderilor profesiei contabile, inclusiv profesioniști din firme publice de contabilitate,
din mediul academic, întreprinderi internaționale şi naționale, din institute
profesionale, precum și mii de contabili, reglementatori, normalizatori de standarde și
alte persoane interesate.

11
 BIBLIOGRAFIE

 CĂRȚI
- Contabilitatea de la teorie la practica- Editura Universitara
- Controlul financiar-contabil la intreprinderi si institutii publice(teorie
si practica.).Concepte, metodologie, reglementari, cazuri aplicative-
Victor Munteanu
- Contabilitatea si raportarea financiara la instituțile publice- Editura
Universitara
 MASS-MEDIA
https://www.academia.edu/99216117/Profesia_contabil
%C4%83_principii_de_etic%C4%83_%C8%99i_angajamentul_fa
%C8%9B%C4%83_de_interesul_public
https://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2018/06/PPP-5-doc-de-poztie-
IFAC.pdf

12