CAPITOLUL 1 23

ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI CONTABILE ÎN

ROMÂNIA
1.1 Repere istorice privind traiectoria evolutivă a profesiei contabile în România 23
1.2 Organisme profeisonale cu rol în organizarea şi reglementarea profesiei 29
contabile
1.3 Implicarea profesioniştilor contabili în apărarea interesului public şi 36
dezvoltarea economiei
1.4 Educaţia contabilă în rândul profesiniştilor contabili şi a publicului – obiectiv 42
major în dezvoltarea economiei româneşti
1.5 Colaborarea profesiei contabile din România cu organisme naţionale şi 47
internaţionale în domeniul contabil
1.6 Concluzii parţiale 56
 CAPITOLUL 1: ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI CONTABILE ÎN
ROMÂNIA

1.1 Repere istorice privind traiectoria evolutivă a profesiei contabile în România

Pentru a-şi atinge obiectivele, cercetarea creaţiei ştiinţifice contabile din România,
trebuie să pornească de la anliza realizărilor atât din trecut cât şi din prezent, ceea ce
demonstrează necesitatea unei abordări retrospective în domeniul realizărilor în creaţia
ştiinţifică contabilă. După mai bine de două secole de la apariţia celei dintâi lucrări imprimate
care fundamentează sistemul de calcul contabil digrafic, "pionieratul" în ştiinţa contabilităţii
este dăunător. Cunoaşterea insuficientă a experienţei transmise de predecesori duce în mod
inevitabil la repetarea eforturilor, la inutile "redescoperiri", sau poate orienta cercetarea în
direcţii greşite ce ar fi putut fi evitate. Cunoscând trecutul ştiinţei pe care o slujeşte,
cercetătorul devine mai încrezător în forţele sale, mai optimist. Numai privită în întreaga ei
dimensiune temporală, contabilitatea dobândeşte înţelesul integral şi permite o apreciere mai
corectă a valorii sale. Pe de altă parte, atitudinea justă faţă de moştenirea ştiinţifică are o mare
importanţă în opera de făurire a culturii unui popor.
Dimensiunea trecutului, asupra căruia stăruim, este mai mare în domeniul ştiinţelor
social-economice decât în domeniul ştiinţelor naturii. Contabilitatea, făcând parte din familia
ştiinţelor sociale, sistemul ştiinţelor economice, poate fi privită ca un complex de cunoştinţe
în continuă dezvoltare, clădit pe succesiuni de reflecţii şi idei în legătură cu mişcările de
valori la care şi-au adus contribuţia un mare număr de gânditori şi lucrători economişti-
contabili. De bună seamă, gândim astăzi cu mai multă acurateţe decât o făcea părintele
contabilităţii, Luca Pacioli. Dacă suntem mai edificaţi teoretic decât Emanoil Ioan Nichifor,
Dimitrie Iarcu, Ion Ionescu de la Brad, Theodor Ştefănescu, Constantin Petrescu şi alţii, nu
înseamnă că nu datorăm respect profund actului creaţiei lor de acum un secol şi mai bine.
Pe plan mondial, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, începe să se adâncească
preocuparea pentru fixarea, ordonarea şi sintetizarea principiilor contabilităţii. În această
epocă de cristalizare a conceptelor de ştiinţă şi tehnică în contabilitate, marea controversă, în
care au fost prinşi majoritatea autorilor cu renume ai acestui secol, s-a purtat în legătură cu
natura contabilităţii.
În ţara noastră, cunoştinţele de contabilitate apar mult mai târziu, iar despre o literatură
de specialitate se poate vorbi începând cu secolul al XIX-lea, odată cu înfiinţarea primelor
şcoli comerciale, ce dau naştere unei gândiri proprii, la finele secolului. Oraşele Bucureşti,
Iaşi şi Braşov devin principalele centre ale învăţământului comercial în limba română, dar şi
leagăn al culturii economico-contabile româneşti. Theodor Ştefănescu la Bucureşti,
Constantin Petrescu la Iaşi, I.C. Panţu la Braşov contribuie la dezvoltarea gândirii contabile
româneşti, iar numele lor străluceşte în constelaţia autorilor acestui domeniu.
„La cumpăna dintre secolul contrastelor şi secolul organizării ştiinţifice - cum numea
J. Vlaemminck cele două secole, al XIX-lea şi respectiv al XX-lea -, în tezaurul cunoştinţelor
de contabilitate de la români se acumulează cele mai noi cuceriri ale gândirii şi tehnicii
contabile europene. Ceva mai modest prin Ion Ionescu de la Brad şi prin Dimitrie Iarcu, mai
viguros prin Theodor Ştefănescu, asistăm la primele începuturi de creaţie originală.”1
Profesorul I.C. Panţu la Braşov şi profesorul Constantin Petrescu la Iaşi reuşesc să
ridice gândirea contabilă românească la nivelul celei europene. Odată cu înfiinţarea
Academiei de Înalte Studii Industriale şi Comerciale (Bucureşti) în anul 1913, România
reuşeşte să acceadă la epoca contemporană, în domeniul contabilităţii.
Dezvoltarea economică a României va constitui, pe tot parcursul secolului al XX-lea,
provocarea socială în crearea specialistului în contabilitate. Învăţământul economic,
publicaţiile şi cărţile constituie, de asemenea, un sprijin în păstrarea şi dezvoltarea culturii
contabile.
La mijlocul secolului al XIX-lea, Italia devenise ţara în care gândirea contabilă
atinsese ’’cele mai înalte piscuri’’ şi în care noi idei îmbogăţeau domeniul contabilităţii. Prin
Constantin Petrescu şi Grigore Trancu-Iaşi, creaţia contabilă italiană a fost cunoscută şi în ţara
noastră influenţând astfel gândirea românească. I.C. Panţu şi Ion I. Lăpedatu realizează
primele începuturi în răspândirea noilor manifestări ştiinţifice din gândirea contabilă germană.
La cunoaşterea ideilor dominante în literatura contabilă franceză a vremii îşi aduc aportul
ambele grupuri de specialişti în domeniul contabilităţii. Procesul de dezvoltare ştiinţifică în
contabilitate s-a datorat preluării plusului de cunoaştere dobândit de ţările cu preocupări în
acest domeniu: Germania, Italia, Franţa. Impunerea organizării unui sistem de contabilitate
este rezultanta noilor instituţii ale statului şi dezvoltarii societăţilor comerciale, principalele
repere istorice în dezvoltarea sistemului contabil românesc fiind redate în Tabelul nr.1.1.

Tabelul nr.1.1 Repere istorice în dezvoltarea sistemului contabil românesc

Perioada Acţiuni realizate Obiective

1
CECCAR, Album 85 de ani de la înfiinţarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pg. 21;
 Anul 1888 Înfiinţarea Cercului Absolvenţilor Şcoalelor Organizare şi legiferare a asociaţiei de
Comerciale şi Financiare experţi contabili
Anul 1898 Cercul absolvenţilor s-a transformat în Asociaţia Organizare şi reglementare în
Absolvenţilor Şcoalelor Superioare de Comerţ, activitatea asociaţiei
având ca preşedinte pe Theodor Ştefănescu şi
secretar pe Nicolae Butculescu
Anul 1901 Asociaţia Absolvenţilor Şcoalelor Superioare de Reglementarea profesiei contabile şi
Comerţ reglementarea activităţii de expertiză
contabilă
Anul 1906 Primul Congres al Asociaţiei Absolvenţilor Legiferarea profesiei de contabil şi
Şcoalelor Superioare de Comerţ stabilirea de criterii la încredinţarea
expertizelor contabile
Anul 1907 Înfiinţarea Uniunii Absolvenţilor Şcoalelor Reglementarea profesiei contabile
Comerciale, coordonată de I.Şt. Rasidescu
Anul 1910 Corpul Absolvenţilor Şcolilor Superioare de Reglementarea profesiei contabile
Comerţ ( prin unirea celor două organizaţii) cu
preşedinte Nicolae Butculescu şi vicepreşedinţi
Vasile M. Ioachim şi Nicolae Arghir
Anul 1916 Corpul Absolvenţilor Şcolilor Superioare de Obţinerea personalităţii juridice prin
Comerţ Legea din 17 februarie 1916

Anul 1919 Conferinţa organizată la Palatul Camerei de Chestiunea experţilor contabili din
Comerţ de Petru Drăgănescu-Brateş România; Vasile M. Ioachim şi Petru
Drăgănescu-Brateş au redactat un
proiect pentru organizarea unui Corp
de experţi contabili
Anul 1920 Înaintarea proiectului de înfiinţare a Corpului
ministrului muncii Grigore Trancu-Iaşi
Anul 1921 În şedinţa din 18 iunie 1921, Proiectul a fost
votat în Camera Deputaţilor, iar în data de 1 iulie
1921 a fost votat în Senat
Sursa: prelucrare proprie după - CECCAR, Album 85 de ani de la înfiinţarea Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006.

Procesul de cucerire ştiinţifică în contabilitate, indiferent de ţara din care provenea

acest plus de cunoaştere, a condus spre evoluţia gândirii, literaturii şi mişcării contabile
româneşti, aspete recunoscute şi susţinute de organismul profesional CECCAR, „Slujitorii
români ai domeniului contabilităţii s-au hrănit din tezaurul comun al cunoaşterii, dar n-au
încetat o clipă să-şi aducă şi ei contribuţia la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţei şi tehnicii
contabile mondiale”.2 Considerăm util, pentru mediul academic, dar şi pentru membrii
organismului profesional, să prezentăm un extras din Legea pentru organizarea Corpului de
Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili din România, şi în acelaşi timp să identificăm
stabilitatea şi consecvenţa reglementărilor în profesia contabilă, în decursul timpului.

2
CECCAR, Album 85 de ani de la înfiinţarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006, pg. 21.
Sursa: http://ceccar.ro/ro/?page_id=1027
Înfiinţarea sa ca organism profesional, a avut loc, la data de 13 iulie 1921, prin
Decretul Regal nr. 3.036, când regele Ferdinand a aprobat legea, textul fiind contrasemnat şi
de ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, Grigore Trancu-Iaşi. După publicarea Legii de
înfiinţare a organismului profesional, în Monitorul Oficial nr. 80 din 15 iulie 1921, se încheie
prima etapă a mişcării de emancipare a profesioniştilor contabili din România.
În decursul timpului organismul profesional s-a dezvoltat continuu, atât prin creşterea
numărului de membrii, a structurilor organizatorice teritoriale cât şi prin creşterea calităţii
serviciilor prestate de profesioniştii contabili. Din cercetarea literaturii de specialitate şi a
activităţii organismului profesional, am identificat mai multe etape în dezvoltarea acestuia,
redate în Tabelul nr.1.2.
 Tabelul nr.1.2 Etape în dezvoltarea organismului profesional
Etapa
Etapa I – Etapa mişcării
de emancipare a congrese, conferinþe în domeniul profesiei
profesioniştilor contabili
din România
Etapa a II-a – Etapa de
organizare şi consolidare
a organismului
profesional CECCAR
Etapa a III-a – Declinul 1939 - 1947
profesiei contabile
Etapa a IV-a – Etapa 1947-1990
regimului comunist
Etapa a V-a – Etapa 1990-prezent
reluării activităţii de
catre organismul
profesional CECCAR
Perioada Caracteristici
1888 - 1921  Constituirea de asociaþii, corpuri, organizarea de
contabile;
 Înfiinþarea CECCAR prin Decret regal în 1921.
1921 – 1939  Alegerea Comitetului celei dintâi secþiuni din
þarã, Secþiunea Ilfov, care includea ºi Bucureºtiul;
 Constituirea urmatoarelor secþiuni: Judeþul Bacãu
– 1921; Judeþul Cluj – 6 noiembrie 1921; Judeþul
Lãpuºna – 13 noiembrie 1921; Judeþul Prahova –
2 decembrie 1921; Judeþul Botoºani – 18
decembrie 1921; Judeþul Argeº – 12 ianuarie
1922; Judeþul Caliacra – 12 ianuarie 1922;
Judeþul Mureº – 25 februarie 1922; Judeþul
Tulcea – 23 martie 1922; Judeþul Vâlcea – 28
octombrie 1922; Judeþul Alba – 18 iunie 1927;
Judeþul Turda – 23 ianuarie 1930; Judeþul Caraº
– 1931; Judeþul Sãlaj – 5 februarie 1932; Judeþul
Trei Scaune – 16 martie 1932.
Instaurarea regimului militar a îngrãdit unele drepturi
cetãþeneºti, majoritatea membrilor Corpului fiind
concentraþi neputând participa la alegeri.
Ministerul Muncii, prin Mihai Ralea, a emis Decizia
nr. 70.988 din 16 ianuarie 1940, prin care au fost
numite comisii interimare de conducere a
Corpului.
Profesia contabilã dintr-o profesie liberalã prin
excelenþã devine o profesie dirijatã;
În anul 1947 s-a înfiinþat Consiliul permanent al
normãrii contabilitãþii, iar Ministerul Finanþelor
coordoneazã metodologia normãrii contabile;
În anul 1948 are loc naþionalizarea principalelor
mijloace de producþie, iar existenþa unui Corp al
contabililor independenþi devenea imposibilã.
Prin Decretul nr. 40 din 10 martie 1951 se
desfiinþeazã Corpul Contabililor Autorizaþi ºi
Experþilor Contabili.
Ianuarie 1990 constituirea Comitetului de iniþiativã
pentru reorganizarea organismului;
Octombrie 1991 prin sentinþa nr. 33/12 octombrie
1991, se înfiinþeazã douã organisme
independente: Corpul experþilor contabili ºi
Corpul experþilor tehnici.
În anul 1992 Adunarea Generala a Corpului
experþilor contabili hotãrãºte reînfiinþarea vechii
asociaþii a contabililor autorizaþi ºi experþilor
contabili din România constituitã în 1921, care
deþinea deja un renume european.
Ordonanþa nr. 65/1994, completatã ºi modificatã
ulterior, reglementeazã organizarea ºi
 funcþionarea Corpului Experþilor Contabili ºi
Contabililor Autorizaþi din România.
Sursa: prelucrare proprie după - CECCAR, Album 85 de ani de la înfiinţarea Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006.

În concluzie, prin Decretul Regal nr. 3036 din 13 iulie 1921, regele Ferdinand a
aprobat Legea de înfiinţare a unui Corp de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili în
România, organism care a cunoscut o perioadă de consolidare şi dezvoltare prin construirea
de „secţiuni” în unele judeţe. Cel de-al doilea Război Mondial, modificările teritoriale
ca şi regimul comunist au condus la numeroase modificări, până la desfinţarea organismului
profesional prin Decretul nr. 40 din martie 1951.
„Comitetul de iniţiativă” constituit în ianuarie 1990 obţine Sentinţa nr. 33/12
octombrie 1991 prin care se înfiinţează Corpul Experţilor Contabili, iar prin Ordonanţa nr.
65/1994, completată şi modificată ulterior, este reglementată organizarea şi funcţionarea
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

1.2 Organisme profeisonale cu rol în organizarea şi reglementarea profesiei contabile

Organismele profesionale monitorizează şi coordonează profesia contabilă din

România, fiind recunoscute atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional ca entităţi
autonome, non-profit şi cu un rol deosebit de important în apărarea interesului public.
Organismele profesionale oferă propriilor membrii, consultanţă şi îndrumare în plan
profesional, ceea ce le permite identificarea şi respectarea principiilor etice şi deontologice,
evitându-se astfel conflictele de interese şi incompatibilităţile în prestarea serviciilor
contabile.
Organismele profesionale au un rol esenţial şi o responsabilitate socială, date de
obiectivele fundamentale care le guvernează3:
 educaţia – asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor;
 etica – comportamentul deontologic al membrilor;
 calitatea – certificarea calităţii serviciilor oferite de membrii.

3
Toma, M. Potdevin, J. Elemente de doctrină şi deontologie a profesiei contabile, Editura CECCAR, Bucureşti,
2008, pg.32;
 În vederea atingerii acestor obiective, sunt necesare elaborarea şi promovarea
practicilor profesionale de către membrii organismelor profesionale, cu respectarea
reglementărilor interne şi adoptarea unei conduite etice care să nu aducă atingere vizibilităţii
profesiei contabile în ansamblul său. În România, profesia contabilă se desfăşoară printr-o
gamă diversificată de servicii în cadrul unor organisme, entităţi de interes public, a căror
organizare şi funcţionare sunt reglementate prin norme naţionale. Astfel, în ţara noastră, îşi
desfăşoară activitatea mai multe organisme porfesionale, cele mai reprezentative şi cu o vastă
experienţă în domeniu, sunt:

 Corpul Experţilor Contabili şi Contabiilor Autorizaţi din România (CECCAR)

 Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR)
 Camera Consultanţilor Fiscali (CCF)
 Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR)

În desfăşurarea activităţii, orgasnimele profesionale, îndeplinesc o serie de atribuţii,

care vin atât în sprijinul membrilor, cât şi în sprijinul mediului de afaceri, cele mai
semnificative sunt prezentate în Figura nr.1.1
 Figura nr.1.1 Atribuţiile organismelor profesionale - proiecţie proprie

Profesioniştii contabili desfăşoară o gamă variată de servicii contabile, diversitatea

acestora se manifestă urmare unei cereri variate a mediului de afaceri datorită dezvoltării,
tehnologizării şi informatizării societătii în ansamblul său. Astfel profesia contabilă reprezintă
principalul furnizor de servicii contabile, fiscale, financiare, de consultanţă, de evaluare, de
audit şi alte servicii conexe.
Considerăm util să prezentăm, în Tabelului nr.1.3, cele mai relevante activităţi
desfăşurate de profesioniştii contabili, activităţi tutelate de organismul profesional
coordonator al servciilor specifice profesiei contabile.
 Tabelul nr.1.3 Activităţi specifice profesiei contabile

Profesia contabila Activităţi realizate

Contabil autorizat - organizarea şi conducerea contabilităţii
- pregătirea lucrărilor în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale
Expert contabil - ţinerea sau supravegherea contabilităţii, întocmirea, verificarea şi semnarea
situaţiilor financiare;
- efectuarea de analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;
- efectuarea de expertize contabile judiciare sau extrajudiciare;
- executarea unor lucrări cu caracter financiar-contabil;
- îndeplinirea atribuţiilor de cenzor la societăţile comerciale;
- acordarea de asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea şi reorganizarea
societăţilor comerciale.
Auditor financiar - activitatea de audit financiar şi de audit intern;
- activităţi de consultanţă financiar-contabilă şi fiscală;
- activităţi de asigurare a managementului financiar-contabil;
- activităţi de pregătire profesională de specialitate în domeniu;
- realizarea de activităţi de reorganizare judiciară şi lichidare;
- auditul proiectelor finanţate din fonduri europene.
Consultant fiscal - acordarea de asistenţă şi servicii profesionale în domeniul fiscal;
- certificarea declaraţiilor fiscale;
- realizarea de expertize fiscale judiciare şi extrajudiciare;
- asistenţă de specialitate privind creanţele bugetului general consolidat.
Evaluator autorizat - evaluări de bunuri imobile şi mobile;
- evaluări de întreprinderi;
- evaluări de acţiuni şi alte instrumente financiare;
- evaluări de fond de comerţ şi alte active necorporale;
- verificări de rapoarte de evaluare.
Sursa: prelucrare proprie dupa: OG 65/1994; OG 75/1999; OG 71/2001; OG 24/2011

Potivit normelor de reglementare privind profesia contabilă, aceasta poate fi exercitată

de persoanele care au acceptul organismului profesional de a avea această calitate, cu
respectarea unor condiţii prezentate în Tabelul nr.1.4.

Tabelul nr.1.4 Condiţii de exercitare a profesiei contabile

Profesia Condiţii
contabilă
Expert contabil - are capacitate de exerciţiu deplină;
- are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei
şi Cercetării Stiinţifice;
- nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice
dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale;
- a susţinut examenul de admitere, la care să se obţină cel puţin media 7 şi
minimum nota 6 la fiecare disciplină;
 - a efectuat un stagiu de 3 ani;
- a susţinut examenul de aptitudini la finalizarea stagiului.
Contabil autorizat - are capacitate de exerciţiu deplină;
- are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Stiinţifice;
- nu a suferit nicio condamnare, care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice
dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.
Auditor stagiar - este licenţiat al unei facultăţi cu profil economic şi are o vechime în activitatea
financiar-contabilă de minim 4 ani sau au calitatea de expert contabil, respectiv
de contabil autorizat cu studii superioare economice;
- a promovat testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil
pentru accesul la stagiu;
- satisfăcut pe parcursul stagiului cerinţele Codului privind conduita etică şi
profesională în auditul financiar.
Auditor financiar - să facă dovada îndeplinirii condiţiile prevăzute de OG 75/1999;
- să fi efectuat un stagiu practic de 3 ani în activitatea de audit financiar,;
- să promoveze examenul de aptitudini profesionale.
Consultant fiscal - să fie licenţiaţi ai unei facultăţi cu profil economic;
- să aibă o experienţă profesională de minimum 5 ani în domeniul financiar –
contabil şi fiscal;
- să nu aibă antecedente penale pentru săvârşirea unor infracţiuni sancţionate de
legile fiscale, financiar-contabile, vamale, cele care privesc disciplina financiară,
precum şi alte infracţiuni în legătură cu exercitarea activităţilor;
- să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
- să fie apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei;
- să promoveze examenul pentru atribuirea calităţii de consultant fiscal.
Evaluator stagiar - să aibă studii universitare finalizate cu diplomă eliberată de o instituție de
învățământ superior din România;
- să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni;
- să fie declarat admis la examenul pentru atribuirea calității de membru stagiar al
Uniunii;
- să achite taxa de examen în cuantumul şi în termenele stabilite de Consiliul
director.
Evaluatori - să promoveze examenul de finalizare a stagiaturii.
autorizati - să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie;
- să fi încheiat un contract de asigurare de răspundere civilă profesională pentru
activitatea de evaluare, având limita minimă de răspundere în valoare de 10.000
euro;
Evaluatori - poate dobândi calitatea de membru acreditat orice membru titular cu o vechime
acreditaţi în profesia de evaluator de cel puțin 3 ani care a promovat un examen în
conformitate cu normele specifice de acreditare stabilite prin regulamentul de
acreditare, aprobat de Consiliul director.
- calitatea de membru acreditat este acordată pentru 5 ani de la data susținerii
examenului de acreditare.
Sursa: prelucrare proprie după site-urile: www.ceccar.ro; www.cafr.ro; www.ccfiscali.ro; http://nou.anevar.ro/.

Profesioniştii contabili pot pierde dreptul de exercitare a profesiei în momentul

încălcării regulilor de etică şi deontologie profesională, precum şi în cazul nerespectării
condiţiilor promovate de organismele profesionale. Spre exemplu, membrii organismelor
profesionale pot pierede calitatea în următoarele cazuri:
  efectuează lucrări pentru entităţile sau instituţiile la care sunt salariaţi şi pentru cei cu
care angajatorii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă;
 prin retragerea carnetului profesional sau a autorizaţiei de funcţionare;
 a fost aplicată sancţiunea disciplinară constând în suspendarea dreptului de exercitare
a calităţii de membru;
 nu urmează anual un program de pregătire continuă;
 nu încheie un contract de asigurare de răspundere civilă profesională;
 nu achită cotizația anuală în cuantumul și la termenele stabilite;
 condamnaţi definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție.
Organismele profesionale, din ţara noastră, funcţionează în baza Regulamentelor de
organizare şi funcţionare aprobate prin acte legislative, astfel:
 CECCAR funcţionează potrivit Ordonanţei Guvernului nr.65/1994 privind organizarea
activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi;
 CAFR îşi desfăşoară activitatea în baza Ordonanţei Guvernului nr.75/1999 privind
activitatea de audit financiar;
 CCF este reglemenentată de Ordonanţa Guvernului nr.71/2001 - privind organizarea şi
exercitarea activităţii de consultanţă fiscală;
 ANEVAR funcţionează în baza Ordonanței Guvernului României nr. 24/2011 privind
unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor.
Conducerea organismelor profesionale, atât la nivel central, cât şi la nivelul filialelor,
este asigurată prin cele două categorii de structuri şi anume, organe de conducere alese şi
organe de conducere executive sau numite. În Figura nr.1.2 sunt prezentate principalele
organe de conducere alese, la nivelul organismului profesional.
 Figura nr. 1.2 Structura organizatorică a organelor de conducere alese la nivel central -
proiecţie proprie

Fiecare dintre aceste organe de conducere îndeplinesc o serie de atribuţii în cadrul

organismului profesional, potrivit Tabelului nr.1.5.

Tabelul nr.1.5 Atribuţiile organelor de conducere

Organe de conducere Atribuţii

Conferinţa naţională • stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a
profesiei;
• aprobă Regulamentul de organizare;
• aprobă Codul privind conduita etică şi profesională, cu
respectarea prevederilor internaţionale în materie;
• aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare
anuale;
• aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea organismului
profesional;
• alege şi revocă membrii Consiliului superior;
• examinează activitatea desfăşurată de Consiliul superior şi de
consiliile filialelor şi dispune măsurile necesare;
• aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului superior şi
consiliilor filialelor;
• alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei superioare de
disciplină;
 Consiliul superior • asigurã elaborarea ºi completarea Regulamentului de organizare ºi
funcþionare;
• asigurã elaborarea ºi completarea Codului etic naþional;
• administreazã ºi gestioneazã patrimoniul;
• delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia contabilã;
• vegheaza ca reglementãrile privind dobândirea calitãþii de
profesionist contabil sa fie aplicate strict;
• aproba metodologia de elaborare a bugetului de venituri ºi
cheltuieli;
• aproba statele de functii;
• asigura participarea membrilor sãi în cadrul unor comisii de studii
ºi cercetãri destinate a face sã progreseze profesia ºi ºtiinþa
contabilã sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituþiilor
guvernamentale ºi neguvernamentale, la solicitarea acestora;
• aproba normele privind desfãºurarea activitãþii curente a
compartimentelor ºi verigilor organizatorice ale organismului
profesional;
• ia mãsuri necesare pentru desfãºurarea în bune condiþii a
activitãþii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei ºi
a celei de asigurare a riscului profesional de cãtre membrii;
• analizeazã activitatea membrilor ºi preºedinþilor comisiilor de
disciplinã ºi ia mãsuri administrative, organizatorice, inclusiv de
naturã disciplinarã.
Biroul permanent • elaboreazã proiectul bugetului anual de venituri ºi cheltuieli pe
 care îl înainteazã spre dezbatere ºi adoptare Consiliului Camerei;
• supravegheazã execuþia bugetului de venituri ºi cheltuieli;
• propune spre adoptare Consiliului Camerei programul de
activitate;
• aprobã programele de activitate ale aparatului executiv;
• aprobã programul deplasãrilor în strãinãtate;
• angajeazã, promoveazã, sancþioneazã ºi concediazã personalul cu
funcþii de conducere din cadrul aparatului executiv;
• propune spre aprobare Consiliului Camerei organigrama
aparatului executiv, normele privind activitatea acestuia ºi politica
de personal.
Sursa: prelucrare proprie după site-urile: www.ceccar.ro; www.cafr.ro; www.ccfiscali.ro; http://nou.anevar.ro/.

În desfăşurarea activităţii lor, profesioniştii contabili pot utiliza o multitudine de

măsuri de protecţie şi considerăm că cele mai semnificative4 dintre acestea sunt:
 cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie;
 cerinţe de dezvoltare profesională continuă;
 standarde profesionale;
 reglementări de guvernare corporativă;
 proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau reglementară;
 examinarea externă a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informaţiilor unui
profesionist contabil de către o terţă parte împuternicită prin lege;
 sisteme de reclamaţii eficace, gestionate public de către profesie sau organism de
reglementare, care atrag atenţia asupra unui comportament neprofesional şi lipsit de
etică;
 o obligaţie explicită de a raporta încălcări ale prevederilor etice etc.

În concluzie, profesia contabilă este coordonată de mai multe organisme profesionale,

pe domenii de competenţă, care s-au dezvoltat şi perfecţionat activitatea, în mod continuu, în
funcţie atât de necesităţile mediului de afaceri cât şi de reglementările europepe şi
internaţionale privind profesia contabilă. Standardele internaţionale de contabilitate, audit,
evaluare, etică şi calitate au influenţat pozitiv activitatea desfăşurată de organismele
profesionale, în întregul lor, de membrii acestora, ceea ce a condus la creşterea calităţii
serviciilor prestate şi la ridicarea nivelului de pregătire profesională a tuturor specialiştilor în
domeniu.

4
Leuştean, D., Boyere, L Profesiunea contabilă: Ameninţări la adresa conformităţii cu principiile etice
fundamentale, Revista Contabilitatea expertiza şi auditul afacerilor, Nr.12/2008, Editura CECCAR, pg.20-25
1.3 Implicarea profesioniştilor contabili în apărarea interesului public şi dezvoltarea
economiei

Profesia contabilă îndeplineşte un rol esenţial în dezvoltarea economiei contemporane,

contribuind la cunoaşterea amănunţită a mediului de afaceri, la ameliorarea performanţelor
economice şi la soluţionarea unei părţi din multiplele probleme cu care se confruntă societatea
postmodernă.
Mediul economic actual, caracterizat prin globalizarea şi internaţionalizarea afacerilor,
a suferit schimbări neaşteptate, accelerarea fenomenelor economice conducând la presiuni
mari pe piaţa internaţională, presiuni care s-au resimţit şi pe piaţa românească. Aderarea
României la Uniunea Europeană, începând cu anul 2007, a constituit un moment esenţial în
evoluţia societăţii româneşti, prin deschiderea pieţelor europene şi accelerarea circulaţiei
bunurilor şi serviciilor, persoanelor şi capitalului. Astfel, datorită acestor modificări, entităţile
economice şi publice au fost supuse unor presiuni şi schimbări profunde generate de
tehnologiile avansate în domeniul contabil.
Ţinând cont de provocările profesiei contabile, profesionistul contabil trebuie să îşi
lărgească permanent orizontul de cunoaştere, prin recurgerea la următoarele direcţii:
 evoluţia activităţilor într-o economie digitală şi interconectarea cu sistemele
electronice;
 abordarea centrului de greutate de la un nivel micoreconomic, la un nivel
macroeconomic;
 dezvoltarea profesiei contabile orientate pe evenimente ce au avut ca scop progresul
societăţii româneşti.
Profesionistul contabil este capabil să asigure furnizarea de informaţii oportune
utilizatorilor interni şi externi, în vederea dezvoltării rapide a economiei naţionale. Rolul
acestuia în dezvoltarea economică este esenţial, întrucât în societatea cunoşterii se pune
accentul pe informatizarea proceselor şi globalizarea activităţilor. Tocmai de aceea,
profesionistului contabil îi revin o serie de responsabilităţi 5 în dezvoltarea economică şi
apărarea interesului publicului, precum:
 consiliere în rândul investitorilor şi a managementului de vârf;
 oferirea de informaţii de actualitate, exacte şi oportunităţi utilizatorilor interni cât şi
celor externi de informaţie contabilă;

5
Ionescu, I. Rolul profesionistului contabil în dezvoltarea societăţii româneşti, Revista Contabilitatea, expertiza
şi auditul afacerilor, Nr.11/2008, Editura CECCAR, Bucureşti, 2008, pp.34-36.
  implicarea în procesul de agregare a produselor informatice în domeniul financiar –
contabil;
 gestionarea fluxurilor de informaţii, schimbări strategice, comunicare optimă între
salariaţi şi managementul de vârf;
 gestiunea riscului şi previziuni financiare etc.
Responsabilităţile ce revin profesionistului contabil implică o serie de competenţe,
prin pregătirea profesională continuă, profesioniştii contabili trebuie să dobândească
competenţe financiar-contabile şi nu numai, pentru a identifica problemele ce apar şi pentru a
oferii soluţii viabile. Evoluţia rapidă a societăţii impune adaptabilitate şi putere de decizie,
profesionistul fiind nevoit să îmbine etica, responsabilitatea şi integritatea în activitatea
financiar contabilă.
Schimbările legislative în domeniul economic, fac ca profesioniştii contabili să aibă o
mare capacitate de a însuşi temeinic cunoştinţe şi să le aplice în practică, cu rol constructiv în
dezvoltarea societăţii.
Odată cu globalizarea economiei şi internaţionalizarea afacerilor, profesioniştii
contabili au evoluat în paralel cu legislaţia în vigoare, cu climatul de afaceri, precum şi cu
noile tehnici de management. Astfel, aceştia au devenit buni consilieri de afaceri – business
analyst - , şi nu în ultimul rând buni cunoscători ai mediului de afaceri, toate acestea
contribuind la dobândirea unor competenţe în domeniile: comunicare, finanţe, marketing,
management, resurse umane, informatic etc. Contextul globalizării extinde necesitatea
convergenţei şi asupra profesiunii contabile, responsabilitatea acesteia raportându-se la înalte
standarde calitative şi de etică profesională, pentru identificarea celor mai adecvate măsuri de
protecţie destinate utilizatorilor de informaţii financiar – contabile, prestigiului şi imaginii
profesionale.
Un element important al profesiei contabile îl consituie asumarea responsabilităţii de a
acţiona în interes public. Astfel, responsabilitatea profesionistului contabil nu constă exclusiv
în a răspunde prestaţiei necesare unui client, ci în satisfacerea necesităţilor de informare a
masei de utilizatori ai informaţiilor furnizate prin situaţiile financiare. „Publicul extern
profesiunii contabile se situează în afara mediului de activitate al oragnizaţiei şi integrează:
acţionarii, creditorii, partenerii de afaceri, administraţia fiscală, clienţii, finanţatorii,
analiştii externi etc. Publicul intern al profesiunii contabile se regăseşte în structurile interne
ale organizaţiei: managerii, salariaţii, gestionarii, analiştii interni etc.”6
6
Leuştean, D., Boyere, L Profesiunea contabilă: Ameninţări la adresa conformităţii cu principiile etice
fundamentale, Revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, Nr.12/2008, Editura CECCAR, Bucureşti,
pp.20-25.
 În opinia noastră, interesul public reprezintă bunăstarea colectivă a societăţii şi a
instituţiilor deservite de profesionistul contabil. Publicul aşteaptă încrezător, de la
profesioniştii contabili, prestaţii ale serviciilor contabile de calitate superioară, raportate la
înalte exigenţe de conduită etică. Încrederea acordată impune profesiei contabile o
responsabilitate publică privind dezvoltarea şi funcţionarea economiei naţionale.
Subordonată interesului public şi implicit dezvoltării unei puternice economii
mondiale, strategia IFAC este orientată spre consolidarea profesiei contabile la nivel mondial,
maximizarea valorii pe care o acumulează fiecare profesionist contabil ca exponent al
acumulărilor culturale şi al evoluţiilor în domeniul contabilităţii, şi nu în ultimul rând spre
asimilarea celei mai relevante experienţe profesionale.
Considerăm că interesul public poate fi definit ca bunăstarea colectivă a comunităţii şi
a entităţilor deservită de profesionistul contabil, bazată pe încrederea acordată acestuia, pe
integritatea şi obiectivitatea sa. Standardele profesiei contabile sunt jalonate de exigenţele
interesului public, fiecare activitate desfăşurată de profesioniştii contabili urmărind o serie de
obiective precum:
 Contabilii – trebuie să stabilească şi să aplice proceduri de lucru adecvate care să
contribuie la culegerea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei contabile caracterizate
de exactitate, sinceritate şi regularitate;
 Auditorii financiari – exprimă un punct de vedere profesionist şi credibil cu privire la
fiabilitatea informaţiilor sintetizate în situaţiile financiare;
 Auditorii interni – ajută managementul firmei prin identificarea riscurilor şi
disfuncţionalităţilor care pot afecta performanţa organizaţiei în întregul său;
 Managerii financiari – elaborează politici şi strategii de utilizare eficientă a resurselor
urmărind creşterea valorii firmei;
 Consultanţii fiscali – contribuie la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale şi la
optimizarea fiscală;
 Evaluatorii – estimează după standarde, principii şi metode proprii, valoarea diferitelor
elemente patrimoniale precum şi valoarea firmei;
 Consultanţii manageriali – se implică în alegerea unor strategii şi politici adecvate
obiectivelor organizaţiei.
La nivel internaţional s-au luat măsuri de protejare a interesului public, măsuri
din rândul cărora face parte şi constituirea, la iniţiativa Federeraţiei Internaţionale a Experţilor
Contabili (IFAC), a Consiliului de Supraveghere a Interesului Public (PIOB) al cărui obiectiv
îl constituie creşterea încrederii investitorilor şi a altor utilizatori de informaţii financiare în
acţiunile IFAC, inclusiv elaborarea de standarde internaţionale de contabilitate şi de audit,
care să corespundă intereselor publicului. Pentru aceasta PIOB şi-a stabilit câteva principii
care stau la baza acţiunilor sale şi anume:
 este în interesul publicului să fie elaborate standarde care să acopere toate aspectele
contabile şi de audit, respectiv de instruire şi de îndrumare a celor care sunt angajaţi în
procesele de elaborare şi de auditare a situaţiilor financiare;
 în interesul publicului este ca standardele să fie clare, realmente utilizabile şi de un
nivel calitativ superior;
 este esenţial ca procesul de elaborare a standardelor să fie transparent, deschis şi să
răspundă cerinţelor şi aşteptărilor celor care vor utiliza aceste standarde;
 este în interesul publicului ca elaborarea standardelor să acţioneze independent de
eventualele interese personale şi să răspundă imediat nevoile utilizatorilor.
PIOB consideră că o bună colaborare între autorităţile naţionale de supraveghere din
domeniul contabil şi din domeniul auditului, este esenţială pentru obţinerea unei convergenţe
globale şi a unei stabilităţi înternaţionale. „Interesul public le cere liderilor profesiei contabile
şi de audit să înţeleagă rolul lor unic de profesionişti şi să îşi îmbrăţişeze responsabilitatea de
a acţiona în interesul public.”7
În primul rând nevoile informaţionale nu sunt strâns legate de tipul de sistem contabil
utilizat de o anumita ţară. Nevoile utilizatorilor sunt în general comune, în special cele privind
investitorii, iar sistemele contabile oferă informaţii diferite prin situaţiile financiare pe care le
prezintă. În al doilea rând normele contabile pe baza cărora sunt obţinute informaţiile
financiare au un caracter teoretic general faţă de varietatea cazurilor regăsite în practică. Nu în
ultimul rând, în afară de categoriile de utilizatori – investitori şi creditori financiari –
necesităţile celorlalţi utilizatori sunt variate, diferite şi mai dificil de delimitat. Principalele
categorii de utilizatori menţionaţi de Cadrul general al IASB sunt: investitorii, angajaţii,
creditorii, furnizorii, cleinţii, guvernul şi instituţiile sale şi publicul.
Investitorii sunt reprezentaţi de ofertanţii de capital şi consultanţii lor financiari, şi ei
interesaţi de riscul inerent al tranzacţiilor şi de beneficiile aduse de investiţiile lor. Nevoile lor
informaţionale constau în furnizarea de informaţii care să le permită să decidă când să
cumpere, să vândă sau să păstreze părţile lor de capital. De asemenea, ei sunt interesaţi de
informaţii care să le permită să evalueze capacitatea întreprinderii de a le plăti dividende.

7
Lazăr, M., Profesionalism şi etică în profesia contabilă şi de audit, Revista Audit Financiar, Nr.1/2008, pp. 13 –
22;
Investitorii sunt priviţi ca furnizori de capital, ei fiind interesaţi de momentul decizional
privind cumpărarea, păstrarea sau vânzarea de capital.
Angajaţii sunt reprezentaţi de personalul angajat şi de grupurile lor reprezentative, şi
sunt interesaţi de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea întreprinderii. De asemenea,
ei sunt interesaţi de informaţii care să le permită să evalueze capacitatea întreprinderii de a le
oferi remuneraţii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunităţi profesionale, dar şi
flexibilitate şi securitate în activitatea lor desfăşurată în cadrul entităţii economice.
Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă împrumuturile
acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.
Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii care să le permită să determine
dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă. De asemenea, ei sunt interesaţi de
activitatea întreprinderii pe o perioadă mai scurtă de timp decât creditorii, cu excepţia cazului
în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţii întreprinderii sau atunci când aceasta este
un client major.
Clienţii sunt interesaţi de informaţii privind continuitatea activităţii întreprinderii, în
special atunci când au cu aceasta o colaborare pe termen lung sau sunt dependenţi de
activitatea acesteia.
Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi implicit de
activitatea întreprinderilor. Informaţiile solicitate vizează reglementarea activităţii acestora
pentru a determina politica fiscală şi pentru calculul indicatorilor macroeconomici.
Publicul este interesat într-o varietate de moduri, şi anume: contribuţia la economia
locală; numărul de angajaţi; colaborarea cu furnizorii locali; evoluţiile recente şi viitoare ale
activităţii întreprinderii; sfera activităţii întreprinderii. Analizând această structură de
utilizatori, prioritari, enumeraţi de acest referenţial, situaţia concretă la nivelul ţării noastre a
parcurs un traseu de trecere de la prevederile normelor contabile europene la cele ale
normelor contabile internaţionale. În prezent, prin asimilarea Cadrului general al IASB,
structura prioritară a utilizatorilor este similară celei agreate de organismul internaţional.
Putem concluziona faptul că, profesionistul contabil reprezintă un pilon în dezvoltarea
economiei româneşti ca urmare a implicării profunde în activitatea economică, în general, şi
cea financiar – contabilă, în special. Profesionistul contabil este cel care asigură creşterea
credibilităţii informaţiilor furnizate de situaţiile financiare anuale, informaţii cu privire la
poziţia financiară, performanţa sau nonperformanţa entităţii economice, prin auditul statutar
efectuat.
1.4 Educaţia contabilă în rândul profesiniştilor contabili şi a publicului – obiectiv major
în dezvoltarea economiei româneşti

Educaţia şi pregătirea profesională continuă sunt două atribute ale oricărui profesionist
contabil care îi asigură competenţa necesară în prestarea unor servicii contabile complexe şi
de înaltă calitate asigurănd astfel clienţii prezenţi dar şi potenţiali că afacerile lor, mari sau
mici, sunt gestionate, auditate, contabilizate, fiscalizate, evaluate în conformitate cu
reglementările naţionale şi internaţionale în domeniu.
Procesul de învăţământ contabil se caracterizează prin câteva elemente cheie specifice,
precum:
 cerinţe de admitere;
 abilităţi profesionale;
 cunoştinţe profesionale;
 experienţă practică;
 valori, deontologie şi atitudine profesională;
 evaluarea competenţei profesionale.
Educaţia contbilă este reglementată prin Standardele Internaţionale de Educaţie (IES),
eleborate de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC), care prevăd două etape
educaţionale:
 educaţia primară – rolul ce revine instituţiilor de învăţământ superior;
 educaţia profesională continuă – responsabilitatea revine organismelor profesioale,
precum şi autorităţilor statului.
Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc
elemente esenţiale pe care trebuie să le conţină programele de educaţie şi dezvoltare
profesională, astfel încât acestea să fie recunoscute, acceptate şi aplicate pe scară largă. Având
în vedere diversitatea culturilor, limbilor, sistemelor educaţionale, juridice şi sociale din ţările
din care fac parte organismele profesionale membre ale IFAC, este la latitudinea fiecărui
organism să determine cerinţele educaţiei de precalificare, postcalificare şi dezvoltare, care să
aibă la bază elemente importante din aceste standarde de educaţie.
Rolul Standardelor Internaţionale de Educaţie este major şi vizează o multitudine de
obiective, prezentate sugestiv în Figura nr.1.3:
 Figura nr. 1.3 Obiectivele Standardelor Internaţionale de Educaţie - proiecţie proprie

Asociaţia Internaţională a Contabililor (IFAC), pentru realizarea obiectivelor în

domeniul educaţiei, a emis opt standarde privind educaţia profesioniştilor contabili, redate în
Figura nr.1.4. Fiecare dintre aceste standarde au rol deosebit de important în formarea
profesională continuă, în dobăndirea de competenţe şi abilităţi care să asigure prestarea unor
servicii de înaltă calitate atăt pentru utilizatorii interni cât şi pentru cei externi prin folosirea
informaţiei financiar – contabile.
 Figura nr. 1.4 Standarde ale educaţiei contabile - proiecţie proprie

Organismele profesionale sunt cele care identifică cunoştinţele şi abilităţile necesare în

educaţia contabilă din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, urmare protocoalelor
încheiate cu acestea, prin revizuirea planurilor de învăţământ şi a fişelor disciplinelor folosite
în procesul educaţional, adaptarea programei de studii, însă cu respectarea Standardelor
Internaţionale de Educaţie.
Considerăm că este necesară implicarea activă a organismelor profesionale în procesul
de educaţie, prin interacţiunea şi consultarea în permanenţă cu reprezentanţii comunităţii
academice, în special cu reprezentanţii Asociaţiei Facultăţilor de Economie din România
(AFER). Astfel organismele au posibilitatea de a identifica, atrage şi păstra instuctori
calificaţi, lectori din rândul cadrelor universitare cu experienţă profesională în domeniul
contabil. Cu cât implicarea în educaţie este mai mare, cu atât este mai mare necesarul de
resurse, inclusiv resurse umane. Cerinţa minimă constă într-un rol de legătură educaţională
pentru asugurarea unui dialog între furnizorii de educaţie şi organismul profesional de
contabilitate. Programele de educaţie dezvoltă cunoştinţele şi abilităţile profesionale necesare
în dezvoltarea gândirii contabile. Aceste programe conţin multiple domenii, iar cele mai
importante sunt prezentate în Figura nr.1.5.
 Figura nr. 1.5 Domenii de pregătire - proiecţie proprie

Programul de pregătire profesională trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi

profesionale8 necesare pentru profesioniştii conatbili în desfăşurarea activităţii, precum:
 abilităţi intelectuale;
 abilităţi tehnice şi funcţionale;
 abilităţi personale;
 relaţii interpersonale şi comunicare;
 abilităţi de management de organizare şi afaceri.
De asemenea, un alt aspect important al educaţiei contabile îl reprezintă dezvoltarea
valorilor profesionale, etice şi a atitudinii în ceea ce priveşte profesia contabilă. Programul de
educaţie are rolul de a promova:
 interesul public şi responsabilităţile sociale;
 perfecţionarea continuă pe tot parcursul vieţii (life long learning - LLL);
 încredere, responsabilitate, oportunitate, politeţe şi respect;
 legi şi regulamente.
Dezvoltarea profesională continuă poate fi definită ca o activitate de învăţare pentru
dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor profesioniştilor contabili pentru a-şi desfăşura activitatea
în mod competent în mediul lor profesional. În acest sens, un principiu fundamental al
Codului etic elaborat de IFAC menţionează că „un contabil profesionist are sarcina
8
Toma, M., Potdevin, J. Elemente de doctrină şi deontologiea profesiei contabile, Editura CECCAR, Bucureşti,
2008, pg.103;
permanentă de a-şi păstra cunoştinţele şi abilităţile la nivelul necesar pentru a se asigura că
un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente în baza noutăţilor
curente din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil trebuie să acţioneze cu
diligenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea
serviciilor contabile”.9
Considerăm că, organismele profesionale au responsabilitatea de a se asigura că
profesioniștii contabili continuă să se dezvolte și să mențină competența cerută de rolurile lor
profesionale şi de către utilizatorii serviciilor contabile. Organismele membre IFAC sunt
încurajate să promoveze membrilor acestora, părților interesate şi a publicului, beneficiile
dezvoltării profesionale continue subliniind importanța îmbunătățirii învățării pe tot parcursul
vieții.
Dacă pentru educarea profesioniştilor contabili există organisme profesionale,
instituţii, precum şi reglementare prin standarde emise de organismele naţionale şi
internaţionale, în România, pentru educarea publicului încă nu s-a manifestat niciun inters
atăt de profund în educaţia acestuia, deşi este foarte importantă în dezvoltarea economiei
naţionale. De cele mai multe ori „prestigiul unei profesii nu se măsoară prin autoaprecierea
dată de conştiinţa de sine, ci în primul rând prin aprecierea beneficiarilor”10.
În unele ţări dezvoltate există instituţii specializate în educaţia financiar contabilă, aşa
cum este cazul Franţei, unde a fost creat înca din anul 2006 Institutul pentru Educarea
Financiară a Publicului (IEFP). Acest institut a fost creat cu scopul diseminării cunoştinţelor
de bază ale francezilor, care să le permită acestora o bună gestionare a produselor şi
serviciilor bancare şi ale pieţei de capital. De asemenea, tot în acest scop, mai sunt şi asociaţii
şi federaţii profesionale ce urmăresc educarea publicului în domeniul contabil, existând
Consiliul pentru Diseminarea Culturii Economice, ce are rolul de a propune măsuri pentru
creşterea nivelului de cunoştinţe economice şi dezvoltarea interesului publicului.
În România, deşi publicul este un mare consumator al produselor financiar – contabile,
nu există o instituţie care să promoveze cultura financiar – contabilă în rândul publicului.
Există, totuşi, instituţii care pe lângă atribuţiile de bază, şi-au arătat interesul şi spre această
ramură, a educaţiei financiar – contabilă, mai ales în rândul tinerilor, prin programele create în
colaborare cu instituţiile de învăţământ:
 Banca Naţională a României (BNR);
 Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER);
9
IFAC Standardele Internaţionale de Educaţie, IES 1-8, New York, 2010, pg.71;
10
Avram, M., Avram, V. Implicarea organismelor profesionale şi a mediului academic în educaţia financiar-
contabilă a publicului, Revista Audit Financiar, Nr.11/2012, Editura CAFR, 2012, pp.49-52;
  Asociaţia Facultăţilor Economice din România (AFER);
 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor din România (CECCAR);
 Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).
În concluzie, putem afirma faptul că în România este absolut necesară educaţia
financiar – contabilă, tocmai pentru minimizarea cauzelor care duc spre eşecuri în activitatea
financiar – contabilă. Educaţia şi pregătirea profesională continuă sunt doi piloni importanţi
care asigură creşterea calităţii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili, însă în opinia
noastră aceşti piloni trebuie să constituie argumente de bază şi în pregătirea publicului ca şi
consumator de informaţii financiar – contabile. Un public educat va aduce totdeauna un plus
de valoare socieatăţii în care activează.

1.5 Colaborarea profesiei contabile din România cu organisme naţionale şi

internaţionale în domeniul contabil

Sarcina de înfiinţare şi dezvoltare a unui organism profesional în domeniul contabil

poate fi o experienţă solicitantă, şi în acelaşi timp anevoioasă. Colaborarea şi învăţarea de la
alţi precursori, cu experienţă vastă în acest proces, pot constitui un sprijin valoros în atingerea
obiectivelor propuse, iar expertiza şi experienţa în conducerea organsimelor profesionale, în
ceea ce priveşte colaborarea cu administraţiile, organele de reglementare şi furnizorii de
educaţie constituie resurse valoroase.
Pentru ca organismele profesionale din România să poată desfăşura o activitate
internaţională şi să poată colabora cu organismele internaţionale în domeniu trebuie să
urmărească câteva aspecte importante în acest sens:
 să fie organisme profesionale necomerciale şi neguvernamentale;
 să fie acceptate şi recunoscute de membrii săi;
 să se bucure de buna reputaţie în rândul autorităţilor publice şi al publicului;
 să aibă capacitatea de a dezvolta sau influenţa standardele profesionale (etica,
disciplina, practica profesională, controlul calităţii);
 membrii trebuie să fie autorizaţi să desfăşoare, la cel mai înalt nivel posibil, activităţile
tradiţionale;
 să aibă capacitatea de administrare şi resursele necesare pentru îndeplinirea misiunii şi
obiectivelor sale.
 În vederea dezvoltării profesiei contabile, au fost preluate de către organismele
profesionale cele mai bune parctici internaţionale pentru punerea la dispoziţia membrilor a
celor mai potrivite standarde de lucru, de comportament precum şi de calitate. Toate acestea
au fost posibile prin prisma cooperării cu organismele internaţionale din domeniul finanicar –
contabil.
Profesia contabilă este organizată şi coordonată de mai multe organisme profesionale,
însă în cercetarea noastră ne vom opri doar la cele cu vizibilitatea cea mai mare şi care au un
rol constructiv pentru mediul de afaceri, şi anume: CECCAR, CAFR, CCF, ANEVAR.

A. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România reprezintă o

voce importantă, un vector de imagine, în cadrul profesiei contabile internaționale, fiind
membru activ al organismelor reprezentative, cu atribuții în domeniu, precum:
 Federeraţia Internaţională a Contabililor (IFAC) – este organizaţia mondială a
profesiei contabile. Colaborează cu cei 164 de membri deplini şi membri asociaţi din
125 de ţări şi jurisdicţii pentru a proteja interesul public, încurajând contabilii la nivel
global să aplice practici de înaltă calitate. Organismele membre şi asociate ale IFAC,
care în principal sunt organisme profesionale contabile, reprezintă 2,5 milioane de
contabili angajaţi în practica publică sau angajaţi în industrie şi comerţ, educaţie,
instituţii publice etc. IFAC este organizaţia globală pentru profesia contabilă care
acoperă toate sectoarele şi toate specializările profesiei: contabilitate de afaceri,
consultanţă fiscală, audit, tehnologia informaţiei, insolvabilitate etc. Cea mai
importantă misiune a IFAC, o constituie întărirea profesiei contabile capabile să
contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin promovarea aderării la
standarde profesionale de înaltă calitate. IFAC colaboreaza cu alte organizaţii şi
normalizatori internaţionali precum Organizaţia Internaţională a Comisiilor Titlurilor
de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară, Forumul de Stabilitate
Financiară, Asociaţia Internaţională de Supraveghere a Sistemului de Asigurări şi
Banca Mondială. IFAC elaborează standarde, cu aplicabilitate la nivel global, în
domeniile: educaţie, etică, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publică. De
asemenea, emite îndrumări pentru a susţine profesioniştii contabili din afaceri,
practicile mici şi mijlocii şi naţiunile în curs de dezvoltare. În plus, IFAC emite poziţii
de politică pe teme de interes public şi scrisori de comentarii pe aspecte importante
pentru profesie.
 Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) - este organismul
independent de normalizare a standardelor din cadrul Fundaţiei IFRS. Membrii săi
sunt responsabili cu elaborarea şi publicarea IFRS-urilor, inclusiv a IFRS pentru
IMM-uri şi pentru aprobarea Interpretărilor la IFRS-uri elaborate de către Comitetul
pentru Interpretarea IFRS-urilor (denumit anterior IFRIC). Îndeplinindu-şi obligaţiile
privind normalizarea standardelor, IASB urmează proceduri stabilite, stricte, deschise
şi transparente, în acest sens publicarea documentelor consultative, cum ar fi
documentele de discuţie şi proiectele de expunere spre comentarii publice reprezintă o
componentă importantă. IASB colaborează strâns cu părţile interesate la nivel global,
inclusiv cu investitorii, analiştii, regularizatorii, liderii de afaceri, normalizatorii de
standarde contabile şi profesia contabilă.
 Federația Contabililor Europeni (FEE) – este organizaţia reprezentativă pentru
profesia contabilă din Europa. Din FEE fac parte 45 de institute profesionale ale
contabililor din 33 de ţări. Organismele membre FEE sunt prezente în toate cele 27 de
state membre ale Uniunii Europene şi în trei ţări membre ale The European Free Trade
Association (EFTA). Organismele membre FEE reprezintă peste 500.000 de contabili
din Europa. Aproximativ 45% din aceşti contabili activează în practica publică,
furnizând o gamă largă de servicii pentru clienţi. Ceilalţi 55% activează în diverse
funcţii în industrie, comerţ, guvern şi educaţie.
 Federaţia Internaţională a Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF) – a fost creată în
1981, şi are ca scop reunirea organizaţiilor profesionale contabile din ţările francofone
cărora le furnizează o structură de schimb şi cooperare pentru a apăra şi promova
profesia contabilă franceză şi pentru a garanta competenţa acesteia la nivel
internaţional. Organizaţia reuneşte 30 de membri activi şi 13 membri asociaţi,
reprezentând 55 000 de profesionişti din 34 de ţări de pe patru continente.
 Federaţia Contabililor Mediteraneeni (FCM) - reprezintă profesia contabilă din
regiunea mediteraneană. Din organizaţie fac parte 21 de institute profesionale ale
contabililor din 16 state mediteraneene (Albania, Bulgaria, Cipru, Egipt, Franţa,
Grecia, Israel, Italia, Kosovo, Malta, Maroc, România, Serbia, Spania, Tunisia,
Turcia), plus alţi doi membri asociaţi, ACCA şi FIDEF. Organismele membre FCM
sunt prezente în 8 state membre din Uniunea Europeană şi reprezintă peste 320.000 de
profesionişti. Misiunea FCM este de a promovarea cooperarea între organismele
profesionale contabile din regiune, atât în sectorul privat cât şi în cel public, de a face
 schimb de informaţii şi de a furniza asistenţă tehnică membrilor, în a ajuta să atingă şi
să menţină standarde profesionale şi de certificare a calităţii. În special, fiind o
organizaţie regională, misiunea FCM este de a considera temele profesionale în
contextul regional, având ca ultim obiectiv contribuirea la progresele economice din
regiune şi la implementare unei pieţe mai competitive şi mai integrate între ţările
mediteraneene.
 Comitetul de Integrare Europa-America Latină (CILEA) - a fost fondat în 1997 şi
cuprinde 26 de organisme profesionale din 18 state latine de pe două continente.
Misiunea CILEA este de a facilita comunicarea între ţările din Europa şi din America
Latină pentru a ajunge la standarde comune în armonizarea profesiilor şi pentru
diseminarea poziţiilor convergente care reprezintă abordările profesiilor latine faţă de
aspectele profesionale.
 Institutul European pentru Guvernanța Corporativă (ECGI) - este o asociaţie
internaţională ştiinţifică non-profit. Ea reprezintă un forum pentru dezbateri şi dialog
între academicieni, legiuitori şi practicieni, concentrându-se asupra aspectelor
importante de guvernare corporativă şi promovând cele mai bune practici. Principalul
său rol este să întreprindă, să iniţieze şi să disemineze cercetări pe tema guvernării
corporative. Pe baza unor cercetări imparţiale şi obiective şi a cunoştinţelor comune a
membrilor, ECGI poate să îşi exprime opinia cu privire la formularea politicilor de
guvernare corporativă şi asupra dezvoltării celor mai bune practici şi să întreprindă
orice altă activitate care îmbunătăţeşte înţelegerea şi exercitarea guvernării
corporative.
 Asociația Internațională pentru Educație Contabilă și Cercetare (IAAER) - este o
organizaţie globală non-profit. Misiunea acesteia este să promoveze excelenţa în
educaţia şi cercetarea contabilă la nivel mondial şi să maximizeze contribuţia
academicienilor din domeniul contabil la dezvoltarea şi menţinerea unor standarde ale
practicii contabile de înaltă calitate, recunoscute la nivel global.
 Academia de Științe și Tehnici Contabile și Financiare (L’ ACADEMIE) - este o
platformă de servicii care facilitează schimburile de informaţii pe diverse teme şi care
ajută la identificarea bunelor practici. De asemenea, oferă informaţii contabile şi
financiare transparente. L’ Academie reuneşte în jur de 65.000 de profesionişti din 25
de ţări şi din medii diferite: contabili, directori financiari, auditori interni, analişti
financiari etc.
  Asociația Internațională de Fiscalitate (IFA) - este singura organizaţie internaţională
non-guvernamentală şi non-sectorială care se preocupă de aspectele fiscale.
Obiectivele sale sunt studiul şi promovarea legislaţiei internaţionale şi comparative în
domeniul finanţelor publice, în special legislaţie fiscală internaţională comparativă şi
aspectele economice ale fiscalităţii. IFA doreşte să atingă aceste obiective prin
Congresele sale anuale şi prin publicaţiile ştiinţifice aferente acestora, precum şi prin
cercetare ştiinţifică. Deşi activităţile IFA au, în esenţă, un caracter ştiinţific, temele
selectate ţin cont de progresele fiscale curente şi de modificările legislaţiei locale. IFA
are aproape 12 000 de membri din 100 de ţări. În 62 de ţări, membrii IFA au înfiinţat
filiale, inclusiv în România. În ţările în care nu există încă filiale IFA este posibilă
înscrierea directă ca membru.
CECCAR a organizat o serie de evenimente naţionale şi internaţionale ce au venit în
sprijinul profesioniştilor contabili, realizând o mai bună aprofundare a informaţiilor din
domeniul contabil, pentru câştigarea unei poziţii privilegiate în această competiţie impusă de
procesul globalizării, internaţionalizării şi mondializării. De asemenea aceste evenimente nu
au făcut altceva decât să realizeze că serviciile furnizate de profesioniştii contabili sunt
servicii de interes public, motiv pentru care ei trebuie să caute în orice moment să se
autodepăşească acţionând cu o "agresivitate pozitivă" în profesie.
În opinia noastră, CECCAR a cunoscut o dezvoltare remarcabilă, pusă în slujba
interesului economiei, şi a contribuit esnţial la organizarea profesiei contabile la nivel
european şi internaţional, prin organizarea congreselor odată la doi ani, încă de la debutul
Corpului, din anul 1923, prin participarea a numeroşi specialişti din întreaga lume. Tradiţia
organizării acestor congrese s-a impus ca reper în agenda mondială a profesiei contabile,
instituţii din întrega lume fiind interesate să participe la dezbaterile propuse în cadrul
Congreselor organizate.

B. Camera Auditorilor Financiari din România, pentru a servi interesele

internaţionale în ansamblul profesiei contabile româneşti, a acces la statutul de mebru în
organisme internaţionale precum:
 membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Experţilor Contabili
Francofoni (FIDEF) – 6 mai 2006;
 membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC) – 13
noiembrie 2008;
  membru cu drepturi depline al Federaţiei Europene a Contabililor (FEE) – 16
decembrie 2010;
 membru instituţional al Asociaţiei Internaţionale pentru Educaţie Contabilă şi
Cercetare (IAAER) – 17 aprilie 2010.
De asemenea, Camera Auditorilor Financiari din România a încheiat numeroase
acorduri de cooperare cu organizaţii internaţionale în privinţa dezvoltării şi îmbunătăţirii
profesiei contabile din România. Acordurile cu impact mai profund, asupra activităţii
organismului, sunt prezentate în Tabelul nr.1.6.

Tabelul nr.1.6 Acorduri internaţionale ale CAFR

Sursa: prelucrare proprie după www.cafr.ro

Pentru sprijinul reciproc, au fost încheiate acorduri de colaborare şi pe plan naţional,

între organisme profesionale care guvernează profesia contabilă din România. Astfel CAFR a
încheiat protocoale de colaborare cu urmatoarele organisme:

 Protocol privind cooperarea în domeniul organizării şi monitorizării stagiului de pregătire

practică - Camera Auditorilor Financiari din România și Corpul Experților Contabili și
Contabililor Autorizați din România au semnat la data de 17 mai 2010 acest protocol, ce are
în vedere facilitarea susținerii testului de acces la stagiu și a pregătirii profesionale pentru
stagiarii CAFR şi CECCAR. Protocolul presupune recunoașterea de către CAFR a stagiului
de pregătire practică a stagiarilor CECCAR, respectiv recunoașterea de către CECCAR a
 Protocol privind recunoaşterea cursurilor de pregătire profesională - Camera Auditorilor
stagiului de pregătire practică a stagiarilor CAFR.
Financiari din România şi Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
au semnat la data de 17 mai 2010 protocolul ce are ca scop la îmbunătăţirea pregătirii
profesionale a membrilor activi ai celor două organisme. Protocolul prevede recunoaşterea de
către CECCAR a cursurilor din domeniul auditului financiar din cadrul programului de
pregătire profesională organizat de CAFR, pentru membrii activi, înregistraţi la ambele
organisme, cât şi recunoaşterea de către CAFR a cursurilor din domeniul contabilităţii din
cadrul programului de pregătire profesională organizat de CECCAR, pentru membrii activi,
înregistraţi la ambele organisme.
 Protocol privind recunoaşterea cursurilor de pregătire profesională – încheiat între Camera
Auditorilor Financiari din România şi Camera Consultanţilor Financiari din România la data
de 23 inauarie 2008, ce susţine recunoaşterea de către CAFR în cadrul programului de
pregătire profesională continuă nestructurată, a cursurilor organizate de CCF, pentru membrii
comuni ai celor două organisme, precum şi recunoaşterea de către CCF a cursurilor din
domeniul auditului din cadrul programului de pregătire profesională continuă organizat de
CAFR, pentru membrii comuni ai celor două organisme.


 Protocolul privind cooperarea în domeniul recunoaşterii cursurilor de pregătire profesională

– încheiat în data de 24 octombrie 2009 între Camera Auditorilor Financiari din România
(CAFR) şi Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR), protocol ce
prevede recunoaşterea reciprocă a programelor de pregătire continuă.

Camera Auditorilor Financiari din România organizează anual numeroase conferinţe,

evenimente şi acţiuni, unde au loc dezbateri profesionale ce reunesc preşedinţi şi reprezentanţi
la nivel înalt ai organizaţiilor de auditori şi profesionişti contabili din Azerbaidjan (Camera
Auditorilor din Republica Azerbaidjan), Georgia (Federaţia Contabililor şi Auditorilor
Profesionişti din Georgia), Republica Moldova (Asociaţia Contabilior şi Auditorilor
Profesionişti din Republica Moldova), Rusia (Colegiul Auditorilor din Rusia şi Institutul
Naţional al Profesioniştilor Contabili, Managerilor Financiari şi Economiştilor din Samara),
Ucraina (Uniunea Auditorilor din Ucraina, Camera Auditorilor din Ucraina), precum şi
auditori financiari membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, în vederea ridicării
prestigiului profesiei de auditor financiar.
 C. Camera Consultanţilor Fiscali din România are o arie de cooperare mai restrânsă
faţă de cele doua organisme porfesionale reprezentative în profesia contabilă, Camera
Auditorilor Financiari din România şi Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România, aceasta devenind membră a Confederaţiei Fiscale Europene din data de 26
septembrie 2009. Camera colaborează cu organismele de profil din ţară facilitând
posibilitatea membrilor de a aprofunda cunoştinţele în materie de fiscalitate.
CCF organizează Conferinţa ordinară anuală a Camerei Consultanţilor Fiscali, unde
sunt dezbătute principalele aspecte ale profesiei contabile în materie de fiscalitate.

D. Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România a obținut din partea

TEGoVA (The European Group of Valuers Associations - Asociaţia Europeană a Grupurilor
de Evaluatori) recunoașterea dreptului de a acorda statutul de Evaluator Recunoscut European
(Recognised European Valuer)11 membrilor săi care îndeplinesc condițiile necesare.
Sistemul de recunoaștere a evaluatorilor europeni este menit să mențină, să
îmbunătățească şi să armonizeze standardele de evaluare şi profesia de evaluator în Europa.
Prin acordarea statutului de Evaluator Recunoscut European - REVTM, se oferă evaluatorilor
individuali din statele Uniunii Europene un indicator bine definit al calității și experienței, cu
scopul de a-i asigura pe beneficiarii serviciilor de evaluare în privința competenței
profesionale a acestora.
În concluzie, cooperarea organismelor profesionale din România cu organizaţiile
internaţionale reprezentative în domeniul contabil are ca scop reunirea liderilor profesiei
contabile, inclusiv profesioniști din firme publice de contabilitate, din mediul academic,
întreprinderi internaționale şi naționale, din institute profesionale, precum și mii de contabili,
reglementatori, normalizatori de standarde și alte persoane interesate, pentru dezvoltarea unei
profesii contabile globale de înaltă calitate.

1.6 Concluzii parţiale

În decursul timpului organismul profesional CECCAR s-a dezvoltat continuu, atât prin
creşterea numărului de membri, a structurilor organizatorice teritoriale cât şi prin creşterea
calităţii serviciilor prestate de profesioniştii contabili. Din cercetarea literaturii de specialitate

11
ANEVAR, Reguli cu privire la dobândirea şi pierderea recunoaşterii calităţii de Evaluator European
Recunoscut - Recognised European Valuer – (REV), de către membrii ANEVAR, personae fizice, Buletin
Informativ, nr.1/2013, Editura IROVAL, Bucureşti, 2013, pp.27-29;
şi a activităţii organismului profesional, am identificat mai multe etape în dezvoltarea acestuia
şi anume:
 Etapa I – Etapa mişcării de emancipare a profesioniştilor contabili din România
desfăşurată în perioada 1888 – 1921 – caracterizată prin constituirea de asociaţii,
corpuri, organizarea de congrese, conferinţe în domeniul profesiei contabile. În această
perioada a luat naştere primul organism profesional care coordona profesia contabilă,
Corpul de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili din România, prin Decretul Regal
nr. 3036 din 13 iulie 1921;
 Etapa a II-a – Etapa de organizare şi consolidare a organismului profesional CECCAR
- desfăşurată în perioada 1921 – 1939 – s-a caracterizat prin dezvoltarea Corpului şi la
nivel de secţiuni (judeţe);
 Etapa a III-a – Declinul profesiei contabile - desfăşurată în perioada 1939- 1947 – s-a
caracterizat prin instaurarea regimului militar ce a îngrădit unele drepturi cetăţeneşti,
majoritatea membrilor Corpului fiind concentraţi neputând participa la alegeri;
 Etapa a IV-a – Etapa regimului comunist - desfăşurată în perioada 1947 – 1990 – în
această etapă profesia contabilă a devenit dintr-o profesie liberală prin excelenţă, o
profesie dirijată;
 Etapa a V-a – Etapa reluării activităţii de catre organismul profesional CECCAR -
desfăşurată în perioada 1990 – prezent – profesia contabilă se află într-o dezvoltare
continuă, caracterizată prin servicii de înaltă calitate.
În concluzie, prin Decretul Regal nr. 3036 din 13 iulie 1921, regele Ferdinand a
aprobat Legea de înfiinţare a unui Corp de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili în
România, organism care a cunoscut o perioadă de consolidare şi dezvoltare prin construirea
de „secţiuni” în unele judeţe. Cel de-al doilea Război Mondial, modificările teritoriale
ca şi regimul comunist au condus la numeroase modificări, până la desfinţarea organismului
profesional prin Decretul nr. 40 din martie 1951.
„Comitetul de iniţiativă” constituit în ianuarie 1990 obţine Sentinţa nr. 33/12
octombrie 1991 prin care se înfiinţează Corpul Experţilor Contabili, iar prin Ordonanţa nr.
65/1994, completată şi modificată ulterior, este reglementată organizarea şi funcţionarea
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
Profesia contabilă este coordonată de mai multe organisme profesionale, pe domenii
de competenţă, care s-au dezvoltat şi perfecţionat activitatea, în mod continuu, în funcţie atât
de necesităţile mediului de afaceri cât şi de reglementările europene şi internaţionale privind
profesia contabilă. Standardele internaţionale de contabilitate, audit, evaluare, etică şi calitate
au influenţat pozitiv activitatea desfăşurată de organismele profesionale, în întregul lor, de
membrii acestora, ceea ce a condus la creşterea calităţii serviciilor prestate şi la ridicarea
nivelului de pregătire profesională a tuturor specialiştilor în domeniu.
Opinăm faptul că profesionistul contabil reprezintă un pilon în dezvoltarea economiei
româneşti ca urmare a implicării profunde în activitatea economică, în general, şi cea
financiar – contabilă, în special. Profesionistul contabil este cel care asigură creşterea
credibilităţii informaţiilor furnizate de situaţiile financiare anuale, informaţii cu privire la
poziţia financiară, performanţa sau nonperformanţa entităţii economice, prin auditul statutar
efectuat.
În România, deşi publicul este un mare consumator al produselor financiar – contabile,
nu există o instituţie care să promoveze cultura financiar – contabilă în rândul publicului.
Există, totuşi, instituţii care pe lângă atribuţiile de bază, şi-au arătat interesul şi spre această
ramură, a educaţiei financiar – contabilă, mai ales în rândul tinerilor, prin programele create în
colaborare cu instituţiile de învăţământ:
 Banca Naţională a României (BNR);
 Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER);
 Asociaţia Facultăţilor Economice din România (AFER);
 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor din România (CECCAR);
 Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).
Astfel, putem afirma faptul că în România este absolut necesară educaţia financiar –
contabilă, tocmai pentru minimizarea cauzelor care duc spre eşecuri în activitatea financiar –
contabilă. Educaţia şi pregătirea profesională continuă sunt doi piloni importanţi care asigură
creşterea calităţii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili, însă în opinia noastră aceşti
piloni trebuie să constituie argumente de bază şi în pregătirea publicului ca şi consumator de
informaţii financiar – contabile. Un public educat va aduce totdeauna un plus de valoare
socieatăţii în care activează.
În concluzie, cooperarea organismelor profesionale din România cu organizaţii
naţionale şi internaţionale reprezentative în domeniul contabil are ca scop reunirea liderilor
profesiei contabile, inclusiv profesioniști din firme publice de contabilitate, din mediul
academic, întreprinderi internaționale şi naționale, din institute profesionale, precum și mii de
contabili, reglementatori, normalizatori de standarde și alte persoane interesate, pentru
dezvoltarea unei profesii contabile globale de înaltă calitate.