Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA CONTABILITATE
Referat la disciplina
”Contabilitatea financiara conform IFRS”
Au elaborat :
Conducător ştiinţific:
prof., dr., conf.univ.
D-na Lilia GRIGOROI
Chişinău - 2019
1
CUPRINS
1. Introducere………………………………………………...………………………....pag.3
4. Concluzii…………………………………………………………………………….. pag.7
5. Bibliografie………………………………………………………………………….. pag.8
2
INTRODUCERE
Prin studierea istoriei contabilităţii se poate determina dinamica dezvoltării proceselor economice,
evoluţia metodelor, tehnicilor şi formării standardelor.Datorită studierii contabilităţii se cunoaşte nu atât
istoria omenirii, dar, mai cu seamă, istoria problemelor şi căilor de soluţionare, descoperirea „dramei
ideilor” în jurul acestora.
Realizarea stabilităţii financiare constituie una din noile provocări cărora trebuie să le facă faţă
economiile contemporane. Asigurarea stabilităţii financiare constituie o preocupare naturală, iar în ultimul
timp una devenită prioritară și indispensabilă pentru economia secolului XXI.
Astăzi, în cadrul relaţiilor economice internaţionale, fiecare din jucători încearcă să-şi prelungească cât
mai mult activitatea comercială cât şi avantajele competiţionale. Evoluţiile recente din mediul economic
şi financiar, crizele care au lovit, în mai multe rânduri, majoritatea statelor lumii, în ultima perioadă, dar
şi necesităţile, în continuă creştere, ale utilizatorilor pun accent pe o structură de raportare contabilă
accesibilă şi identică pentru întreaga lume contabilă. Ea se fundamentează pe convenţii care depind de
tradiţiile naţionale a fiecărei economii în parte, însă se poate spune că standardele universale înlocuiesc
acea omogenitate particulară, specifică unităţilor teritoriale mici.
În prezent informaţiile din situaţiile financiare sunt insuficiente pentru a oferi o imagine de ansamblu
asupra activităţii unei entităţi. Pentru a prezenta o imagine atotcuprinzătoare cu privire la o companie,
raportările vor trebui să cuprindă atât situaţiile financiare tradiţionale, cât şi o parte de informaţii cu
caracter nefinanciar care să includă date cu privire la dezvoltarea durabilă, impactul activităţii entităţii
asupra mediului, responsabilitatea socială.
Se cunoaste ca, datorita cresterii rolului social al informatiei contabile, producerea si difuzarea de
informatii contabile sunt reglementate, adica supuse unui proces de normalizare sau codificare contabila.
La inceput, procesul de normalizare a contabilitatii firmelor a cunoscut doar o dimensiune nationala, insa
cresterea fluxurilor internationale de marfuri si capitaluri a indus si o dimensiune international a
normalizarii contabile.
3
II. Standardizarea si Implementarea IFRS in Republica Moldova
Implementarea IFRS trebuie privită ca o reformă deosebit de importantă pentru dezvoltarea ţării,
ca un pas în contextul integrării europene. Aceasta se adresează în primul rând profesioniştilor financiar-
contabili care ar trebui să acorde sprijin Guvernului întru realizarea acestui deziderat de o importanţă
strategică pentru Moldova. Sistemul de contabilitate este un element foarte important al infrastructurii
economiei de piaţă ce leagă împreună atât organizaţiile private, cât şi cele de stat. Activitatea economică
externă a ţărilor, crearea entităților mixte şi a companiilor transnaţionale, atragerea investiţiilor străine în
economie scot în prim-plan cerinţele faţă de perfecţionarea sistemului de informaţie economică a
întreprinderilor şi formarea sistemului de evidenţă construit pe principiile prevăzute de standardele
internaţionale.
Raportarea financiară conform IFRS a câştigat deja popularitate în rândul utilizatorilor situaţiilor
financiare, IFRS-urile fiind în prezent cele mai folosite standarde de raportare financiară la nivel mondial.
Acestea au obţinut o amplă recunoaştere şi în Republica Moldova.Actualmente, agenţii din Republica
Moldova prezintă rapoartele financiare conform Standardelor Naţionale de Contabilitate. În perspectivă,
Republica Moldova urmează să înceapă a aplica Standardele Internaţionle de Raportare Finaciară(SIRF).
Reglementările contabile naţionale cuprind Cadrul general de raportare financiară, SNC, Planul general
de conturi contabile şi alte reglementări contabile.
Nomenclatorul reglementărilor contabile, inclusiv SNC, şi termenele concrete de elaborare şi
implementare a acestora se stabilesc de Ministerul Finanţelor.
Cadrul general de raportare financiară reprezintă un act normativ care conţine caracteristica generală a
convenţiilor şi principiilor fundamentale ale contabilităţii, elementelor rapoartelor financiare şi a
categoriilor de utilizatori ai acestora, a criteriilor de recunoaştere şi evaluare a elementelor rapoartelor
financiare.
SNC reprezintă standarde şi interpretări, bazate pe Directivele UE şi pe IFRS, elaborate şi aprobate de
4
Ministerul Finanţelor, care stabilesc reguli generale obligatorii privind ţinerea contabilităţii şi raportarea
financiară.
Cu toate acestea, agentii economici , cit si restul utilizatorilor informatiei contabile sunt interesati ,
si cer tot mai multe metode noi de reprezentare a informaţiilor pentru a evalua posibilitatea de a obţine
venituri din vinzari, servicii si investitii.
Reformele realizate pe plan internaţional in ultimele decenii ,imprimă contabilităţii noi orientări
care converg în trei direcţii principale:
Având în vedere aceste evoluţii şi tendinţe internaţionale, în contabilitatea autohtona s-au conturat în
ultima perioadă alături de noţiunea de globalizare, alte doua concepte specifice care vor influenţa viitorul
contabilităţii, demonstrându-i caracterul de ştiinţă, şi anume: armonizarea si convergenţa.
Armonizarea contabila la nivel mondial a devenit necesara odata cu dezvoltarea marilor piete financiare
internationale, deoarece numai o informatie contabila de calitate, comparabila si inteligibila pentru
operatorii locali, poate asigura transparenta si eficienta pietelor financiare. In felul acesta, compara-
bilitatea si credibilitatea informatiilor furnizate de situatiile financiare reprezinta factori de functionare a
economiei globale, deoarece asigura o mai buna alocare a resurselor financiare si o reducere a costurilor
tranzactiilor.Armonizarea contabilă presupune perfecţionarea regulilor, normelor, metodelor şi a
terminologiei contabile naţionale astfel încât să devină compatibile şi comparabile pentru a se da aceeaşi
interpretare evenimentelor ,proceselor şi tranzacţiilor.
Reformele contabile majore în R. Moldova modernă au avut loc de două ori, începând din 1998 şi 2007.
Reforma din 1998 a fost legată de trecerea Republicii Moldova de la planificata sovietică la economia de
piaţă. Vechiul sistem contabil nu satisfăcea nevoile comerciale şi nici pe cele macroeconomice, el a fost
proiectat, în primul rând, pentru autorităţile fiscale şi guvernamentale. Contabilitatea nu a fost împărţită
în financiară şi managerială, prin urmare, aplicarea unor metode contabile, în scopul de a oferi
informaţii pentru utilizatorii interni, a fost limitată. Reforma contabilă a fost esenţială pentru atragerea
capitalului străin. Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din R. Moldova, care a fost creată în
1996 şi a fost prima asociaţie din fosta Uniune Sovietică care a devenit membră a Asociaţiei
5
Internaţionale a Contabililor, de asemenea, şi-a jucat rolul său important în promovarea şi susţinerea
reformelor. Condiţiile macroeconomice, comunitatea profesională şi factorul extern (presiune din partea
organizaţiilor internaţionale), toate împreună au determinat alegerea căii reformelor.
Convergenţa contabilă pe de o alta parte are în vedere identificarea unor obiective pe care
întreprinderile şi profesioniştii contabili din întreaga lume să le urmărească ca scop final în prezentarea
informaţiilor în situaţiile financiare anuale, fără impunerea tratamentelor, regulilor şi procedurilor de
aplicare şi care să servească utilizatorilor în următoarea ordine de prioritate: investitori actuali şi
potenţiali, angajaţi, creditori financiari, furnizori, clienţi, guvern şi instituţiile sale, cetăţeni.Organismele
naţionale şi internaţionale de profil, îşi concentrează eforturile pe o treaptă superuoară, aceea a
convergenţei contabile, între referenţialul contabil internaţional, elaborat de Consiliul pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate IASB şi fundamentat pe Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară (IFRS), respectiv cel american ghidat de Standardele de Contabilitate Financiară IAS
promulgate de Consiliul de Standarde Contabilitate Financiară FASB din Statele Unite şi cel european,
trasat de către directivele europene specifice.
Convergenta contabilă in contextual autohton este de fapt, procesul prin care normele contabile
sunt elaborate intr-o manieră care este capabilă să conducă către acelaşi fapt sau scop, prin evidenţierea
similitudinii dintre naţional – regional -internaţional. Drumul internationalizarii si europenizarii
contabilitatii din R.Moldova trece si prin asimilarea produselor convergentei între cele doua referentiale
contabile de nivel mondial,insa acesta nu poate fi comparat la momentul actual cu dimensiunile si
amploarea armonizarii pe piata autohtona.Implementarea terminologiei de
specialitate,metodologia,instrumentele si practicile internationele ale convergentei contabile ramin a fi in
cea mai mare parte repere comparative pentru utilizatorii informatiei contabile din Republica
Moldova.Cu timpul ar fi posibil sã concepem si în tara noastra un sistem contabil national. Dacã ar fi asa,
el ar fi supus actului de montare a unui cadru, pentru realizarea convergentei standardelor nationale cu
cele internationale. Evenimente la care vor fi martori si actori cei ce înteleg ca serviciile contabile vor fi
din ce în ce mai complexe, ca fenomenele de concurenta vor cerne valorile si cã vor rãmâne în jocul
social al contabilitatii numai cei ce vor absolvi acest examen de înalt profesionalism.
6
IV. CONCLUZII
Contabilitatea,facand de fapt parte si din familia stiintelor sociale contemporane ,merita privita ca
un complex de cunostinte in continua dezvoltare,cladit pe succesiuni de reflectii,idei,instrumente si legi,
ce in ansamblu au scopul de a studia,analiza, si de a solutiona eventual, situatii,practici si evenimente
economice,rezultind spre final stabilitatea pe piata autohtona. Realizarea stabilităţii financiare constituie
deci ,una din noile provocări cărora trebuie să le facă faţă economiile contemporane. Asigurarea
stabilităţii financiare constituie o preocupare naturală, iar în ultimul timp una devenită prioritară și
indispensabilă pentru economia internationala ,cit si autohtona a secolului XXI.Efectele globalizării
indică poziţia dominantă ca o majoră tendinţă economică şi politică a prezentului. Nu există nicio altă
alternativă sau abordare pentru a evita aceste procese globale, dar este încă posibil de a le gestiona în
scopul remodelării efectelor într-o formă potrivită pentru omenire.
7
Bibliografie
1. Legea contabilitătii, nr.113 din 27 aprilie 2007 (Monitorul Oficial, nr. 90-93 din 29.06.2007);
Surse internet:
1.http://documents.tips/
2.http://www.justice.md/
3.www.mf.gov.md
8
9
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/16.pdf
http://cig.ase.ro/cignew/pics/ss2013/SESIUNE%20COMUNICARI%20CIG%202013/SECT%201%20CONTA
B%20premiul%203%20Internationalizarea.pdf
http://www.stiucum.com/contabilitate/standarde-internationale/Introducere-in-tematica-
discip44155.php
https://ru.scribd.com/document/380756867/Pozitia-Republicii-Moldova-in-Cadrul-Armonizarii-Si-
Convergentei-Contabile-Internationale
http://www.ase.md/files/catedre/cae/conf/conf_aprilie_2016.pdf
Informaţiile din situaţiile financiare sunt insuficiente pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra
activităţii unei entităţi. Pentru a prezenta o imagine atotcuprinzătoare cu privire la o companie,
raportările vor trebui să cuprindă atât situaţiile financiare tradiţionale, cât şi o parte de informaţii cu
caracter nefinanciar care să includă date cu privire la dezvoltarea durabilă, impactul activităţii entităţii
asupra mediului, responsabilitatea socială. Principalul scop al acestui articol este de a prezenta
conceptul de raportare integrată cu beneficiile şi dezavantajele inerente, conceptele fundamentale,
principiile directoare şi elementele de conţinut ca o perspectivă pentru entităţile din Republica Moldova.
Raportarea financiară conform IFRS a câştigat deja popularitate în rândul utilizatorilor situaţiilor
financiare, IFRS-urile fiind în prezent cele mai folosite standarde de raportare financiară la nivel mondial.
Acestea au obţinut o amplă recunoaştere şi în Republica Moldova.Cu toate acestea, investitorii şi mulţi
alţi utilizatori interesaţi cer tot mai multe metode noi de reprezentare a informaţiilor pentru a evalua
posibilitatea de a obţine venituri din investiţii în companii
Evoluţiile recente din mediul economic şi financiar, crizele care au lovit, în mai multe rânduri,
majoritatea statelor lumii, în ultima perioadă, dar şi necesităţile, în continuă creştere, ale utilizatorilor
rapoartelor financiare au scos la iveală unele lacune şi neconcordanţe în prezentarea informaţiilor
10
financiare care, în anumite situaţii, s-au dovedit a fi ineficiente în evidenţierea riscurilor la care sunt
supuşi investitorii, creditorii, acţionarii şi alte părţi interesate. Aceşti factori au determinat Comitetul
pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate („Comitet”) să propună standarde noi şi/sau să
introducă unele modificări în standardele existente, cu scopul de a asigura un cadru de raportare cât mai
aproape de cerinţele utilizatorilor şi de a prezenta cât mai fidel imaginea entităţii raportoare. Deşi,
pentru Republica Moldova, IFRS-urile constituie un subiect nou, acestora li se acordă o atenţie tot mai
sporită în contextul armonizării cadrului contabil şi de raportare naţional cu cel european şi
internaţional.
Armonizarea cadrului normativ actual de raportare financiară se va efectua în două etape. Prima etapă
(anii 2009-2012) prevede elaborarea mecanismului de implementare a IFRS pe teritoriul Republicii
Moldova şi a actelor normative de bază în domeniul contabilităţii: SNC, Planul general de conturi, alte
reglementări contabile; stabilirea cerinţelor specifice de raportare financiară pentru instituţiile
financiare, companiile de asigurări, entităţile ale căror acţiuni sunt cotate la Bursa de Valori. La etapa a
doua (anii 2013-2014), se va acorda atenţie primordială implementării SNC şi altor reglementări
contabile naţionale, precum şi elaborării recomandărilor metodice privind particularităţile contabilităţii
în diferite ramuri şi sectoare ale economiei naţionale. În concluzie, menţionăm că armonizarea cadrului
normativ de raportare financiară cu Directivele UE şi IFRS va conduce la constituirea unui sistem
performant de contabilitate şi raportare financiară. În conformitate cu paragraful 2 din Planul de
dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014 [2], îmbunătăţirea
raportării financiare a entităţilor autohtone va avea un impact semnificativ şi pozitiv asupra
economiei naţionale datorită: ƒ fortificării stabilităţii financiare a ţării şi reducerii riscului crizelor
pieţei financiare; ƒ contribuţiei la investiţiile externe directe;
Prin studierea istoriei contabilităţii se poate determina dinamica dezvoltării proceselor economice,
descrierea legislaţiei acestora.Istoria reflectă evoluţia metodelor, metodologiei şi formării
categoriilor.Datorită studierii istoriei contabilităţii se cunoaşte nu atât istoria omenirii, dar, mai cu
seamă, istoria problemelor şi căilor de soluţionare, descoperirea „dramei ideilor” în jurul acestora.
Astăzi, în cadrul relaţiilor economice internaţionale, fiecare din jucători încearcă să-şi prelungească cât
mai mult activitatea comercială cât şi avantajele competiţionale.
Realizarea stabilităţii financiare constituie una din noile provocări cărora trebuie să le facă faţă
economiile contemporane. Asigurarea stabilităţii financiare constituie o preocupare naturală, iar în
ultimul timp una devenită prioritară, în special pentru băncile comerciale, care se află în fruntea
sistemelor financiare naţionale.
11
Armonizarea contabilă presupune perfecţionarea regulilor, normelor, metodelor şi a terminologiei
contabile naţionale astfel încât să devină compatibile şi comparabile pentru a se da aceeaşi interpretare
evenimentelor şi tranzacţiilor.Convergenţa contabilă are în vedere identificarea unor obiective pe care
întreprinderile şi profesioniştii contabili din întreaga lume să le urmărească ca scop final în prezentarea
informaţiilor în situaţiile financiare anuale, fără impunerea tratamentelor, regulilor şi procedurilor de
aplicare şi care să servească utilizatorilor în următoarea ordine de prioritate: investitori actuali şi
potenţiali, angajaţi, creditori financiari, furnizori, clienţi, guvern şi instituţiile sale, cetăţeni.
Contabilitatea, fcând parte din familia tiinelor sociale, poate fi privit ca un complex de cunotine în
continu dezvoltare, cldit pe succesiuni de reflecii i idei în legtur cu micrile de valori la care i-au adus
contribuia un numr de gânditori i lucrtori economiti-contabili. Cine face abstracie de ceea ce s-a creat de
înaintai, în direcia în care el însui lucreaz, se condamn singur s descopere lucruri demult cunoscute
(CECCAR, 2006
După cum am menţionat, armonizarea contabilităţii şi aplicarea IFRS în sistemul naţional contabil al
Republicii Moldova deţin un potenţial ridicat să influenţeze dezvoltarea unor astfel de situaţii.
Standardele Naţionale de Contabilitate sunt de multe ori mai puţin solicitante decât IFRS, ce ţine de
divulgare, recunoaştere şi evaluare. Şi introducerea IFRS, în unele cazuri, poate aduce mai multă
lumină.De exemplu, SNC 11 „Contracte de construcţii” nu cere recunoaşterea pierderilor la finalizare,
fiind deja identificate.Această metodă distorsionează starea iniţială de informaţii şi schimbă variaţiile pe
venit. Şi eliminarea unor astfel de condiţii, ca urmare a aplicării IFRS, poate fi importantă pentru
entităţile de interes public sau pentru bănci (care oferă credite companiilor care se ocupă de construcţii
sau de alte activităţi, fiind supuse unor astfel de variaţii) şi ţării întregi.
12
http://store.ectap.ro/articole/52.pdf
13