ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

ȘCOALA MASTERALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI BUSINESS

DEPARTAMENTUL CONTABILITATE, AUDIT ŞI ANALIZĂ
ECONOMICĂ

REFERAT
la disciplina: STANDARDE INTERNAȚIONALE DE
RAPORTARE FINANCIARĂ

TEMA: IMPLICAȚIILE ADOPTĂRII IFRS ASUPRA

CONTABILITĂȚII DIN REPUBLICA MOLDOVA

A elaborat:
student gr. CA 191,
învățământ cu frecvență redusă,
Violina PROCOP

A verificat:
Dr., conf.univ.
Lilia GRIGOROI

CHIȘINĂU – 2020
 CUPRINS

Introducere..........................................................................................................................................3

I. Istoricul aplicării IFRS în Republica Moldova...........................................................................4

II. Implicațiile IFRS asupra contabilității din Republica Moldova..............................................5

III. Avantajele aplicării IFRS in Republica Moldova.....................................................................7

Rezultate și discuții.............................................................................................................................8

Concluzii..............................................................................................................................................9

Bibliografie........................................................................................................................................10

2
 Introducere
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (cunoscute sub acronimul IFRS provenit de la
denumirea în limba engleză International Financial Reporting Standards) reprezintă un set de standarde
contabile. În prezent, ele sunt emise de International Accounting Standards Board (IASB). Multe dintre
standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute sub vechea denumire de Standarde Internaţionale de
Contabilitate (IAS). IAS au fost emise între anii 1973 şi 2001 de către consiliul International Accounting
Standards Committee (IASC). În aprilie 2001, IASB a adoptat toate standardele IAS, ulterior continuând
dezvoltarea lor. Noile standarde poartă însă denumirea de IFRS. Deşi în prezent nu se mai emit standarde IAS,
cele deja existente sunt în continuare în vigoare până la înlocuirea sau modificarea lor prin emiterea de noi
standarde IFRS. Circa 117 ţări ale lumii au decis să aplice IFRS în mod obligatoriu pentru anumite categorii
de entităţi sau să le accepte în calitate de alternativă la standardele naţionale.

Procesul de armonizare contabilă desfăşurat în cadrul UE a demarat, încă în anii 80, prin elaborarea de
directive (standarde) europene, ulterior, încorporate în legislaţia fiecărui stat membru. În total, până în anul
2013, au fost elaborate 11 directive în domeniul contabilităţii, principalele din ele fiind directivele a IV-a
(privind conturile anuale) şi a VII-a (referitoare la conturile consolidate).

Implementarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (International Financial Reporting

Standards – IFRS) în Republica Moldova reprezintă nu altceva decât o soluție, un răspuns al organelor com-
petente în acest sens, privind necesitatea și cererea din partea actorilor economici. Procesul de globalizare,
caracterizat prin aparența businessului internațional, prin dezvoltarea relațiilor interstatale și crearea entitățiilor
economice cu profil transnațional determină necesitatea trecerii la o standardizare comună și adaptarea feno-
menelor economice la ea. Materia contabilă, definită ca cel mai important factor de furnizare a informației
economico-financiare, trebuie să fie adaptată cerințelor tuturor participanților în acest proces de schimb
economic.

În Republica Moldova, ca şi în alte ţări emergente, atât Banca Mondială, cât şi Fondul Monetar Inter-
național (FMI), au avut o puternică influenţă în procesul de implementare a Standardelor Internaționale de
Contabilitate (IAS/IFRS), prin promovarea acestora ca modele de urmat. Astfel, reforma autohtonă privind
modificarea și îmbunătățirea Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) a fost executată în baza IFRS și
a directivelor europene.

Deci, armonizarea contabilă a devenit o necesitate ce reiese și din cerințele utilizatorilor de situații finan-
ciare. Investitorii și analiștii financiari trebuie să perceapă complexitatea situațiilor financiare ale entităților
economice cu capital străin ale căror acțiuni ar dori să le cumpere. Aceștia ar dori, de asemenea, ca informațiile
ce se conțin în situațiile financiare ale unor entități localizate în țări diferite să fie comparabile, relevante și
autentificate prin auditare, astfel asigurându-se unicitatea sensului economico-financiar.
3
I. Istoricul aplicării IFRS în Republica Moldova
Începând cu anul 2009, în Republica Moldova, se desfăşoară o amplă şi importantă reformă a
contabilităţii. Obiectivul general al acestei reforme constă în armonizarea raportării financiare a entităţilor
autohtone cu Directivele Uniunii Europene (UE) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).
Necesitatea reformei sus-menţionate derivă din prevederile Legii contabilităţii nr. 287 , iar modul şi etapele
de desfăşurare a acesteia sunt stabilite în Planul de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ
pe anii 2009-2011, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1507 din 31 decembrie 2008.
Acest document prevede patru priorităţi naţionale de reformare a contabilităţii:

1) ameliorarea cadrului normativ de raportare financiară;

2) fortificarea principalelor instituţii responsabile de raportare financiară;
3) sprijinirea profesiei de contabil şi auditor;
4) modernizarea învăţământului, instruirii profesionale şi informării publicului. În continuare, vom examina
mai detaliat prima prioritate, care se referă la perfecţionarea cadrului normativ de raportare financiară.
Actualmente, acest cadru cuprinde Legea contabilităţii, Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării
rapoartelor financiare, Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC), Comentariile cu privire la aplicarea
SNC, Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, precum şi
regulamentele, recomandările metodice, instrucţiunile şi alte acte ce reglementează contabilitatea entităţilor
autohtone. De remarcat faptul că actualul cadru normativ de raportare financiară, a fost elaborat, preponderent,
în anii 1996-2000, este incomplet şi necesită conformare cu Directivele UE şi IFRS. În conformitate cu art. 3
din Legea contabilităţii, IFRS reprezintă standarde şi interpretări emise de Consiliul pentru Standardele
Internaţionale de Contabilitate, care devin valabile în Republica Moldova după acceptarea lor de către Guvern
(Ministerul Finanţelor). Conform situaţiei din 1 ianuarie 2012, acestea cuprind 9 IFRS, 29 de Standarde
Internaţionale de Contabilitate (IAS) şi 30 de interpretări. 10 . În Republica Moldova, IFRS sunt obligatorii
pentru entităţile de interes public, care cuprind instituţiile financiare, fondurile de investiţii, companiile de
asigurări, fondurile nestatale de pensii, societăţile comerciale ale căror acţiuni se cotează la bursa de valori.

Totodată, conform art. 4 alin. din Legea contabilităţii, IFRS pot fi aplicate pe bază benevolă în
conformitate cu politica de contabilitate şi de către entităţile care aplică sistemul contabil complet în partidă
dublă. În cazul în care prevederile SNC şi ale altor acte normative nu stabilesc unele reglementări prevăzute
de IFRS, entitatea este încurajată să aplice prevederile IFRS până la acceptarea lor de către Guvernul
Republicii Moldova. Modul de tranziţie la IFRS este reglementat de prevederile IFRS 1 „Adoptarea pentru
prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară” şi de Recomandările metodice privind
tranziţia de la Standardele Naţionale de Contabilitate la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară,
aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 69 din 17 septembrie 2009 .

4
II. Implicațiile IFRS asupra contabilității din Republica Moldova
Conform proiectului de lege orice entitate, care ţine contabilitatea şi prezintă situaţiile financiare în baza
SNC, la necesitate poate trece la IFRS. Entităţile de interes public sunt obligate să ţină contabilitatea şi să
întocmească situaţiile financiare, conform IFRS-urilor. Astfel, dacă, din punct de vedere juridic şi
organizatoric, toate entităţile se vor conduce de legea contabilităţii, reeditată conform cerinţelor directivei
europene, apoi metodologia contabilităţii în RM se bazează pe IFRS-uri. Dar şi orice entitate, care va continua
să ţină contabilitatea conform SNC, şi nu va alege IFRS-urile, se va considera la fel, că se conduce de această
metodologie, însă, în mod indirect.

Implicaţiile IFRS asupra contabilității din Republica Moldova sunt strict de natură contabilă şi se referă
la:
• aplicarea noilor standarde IFRS (IFRS1 „Aplicarea pentru prima dată a standardelor internaţionale de
raportare financiară”);
• aplicarea integrală a anumitor standarde, care anterior erau atestate în practică (IAS 36 „Deprecierea
activelor”, IAS 39 „Instrumente financiare” etc.);

• este posibil ca reglementările fiscale să nu ţină pasul cu reglementările contabile, iar implicaţiile fiscale
ale anumitor tranzacţii ar putea fi difuze. Ca urmare, nu sunt excluse conflictele cu autorităţile fiscal.

Procesul de armonizare a legislaţiei contabile întâmpină o serie de dificultăţi legate în principal de:
deficienţele reglementărilor internaţionale în stabilirea unor norme precise privind anumite aspecte ale
activităţii contabile; posibilităţile de interpretare a legislaţiei internaţionale în concordanţă cu legislația
tradiţională în domeniu a fiecărei ţări; imposibilitatea companiilor de a se conforma reglementărilor
internaţionale.

Cea mai bună modalitate de a realiza acest obiectiv e nevoie de utilizat IFRS paralel în trei zone de
activitate:

1. Modificarea cifrelor
Considerată una prioritară,incluzând: colectarea datelor, generalizarea şi înţelegerea completă a cifrelor
conform IFRS, prezentarea informaţiilor, raportarea pe segmente şi evaluarea necesităţii provizionului pentru
deprecierea activelor, această va permite entităţilor să întocmească situaţii financiare IFRS comparabile cu
rapoartele curente şi care, eventual, le va înlocui pe acestea.

2. Modificări în ceea ce priveşte activitatea

De asemenea, se vor puncta şi planifica modificările politicilor contabile şi a procedurilor de raportare,
sistemele informatice financiare şi de management, cunoştinţele şi competenţele personalului la toate

5
nivelurile entităţii. Aceşti paşi trebuie trataţi ca o potenţială oportunitate de restructurare şi optimizare a
costurilor, de integrare şi raţionalizare, de aliniere la principiile de calitate impuse de UE.

3. Managementul schimbării
Entităţile vor trebui să fie pregătite să controleze aceste schimbări în timp, astfel încât să se asigure că
procedurile sunt implementate eficient, şi că, pe parcursul diverselor etape ale tranziţiei spre adoptarea IFRS,
activitatea operaţională se desfăşoară fără perturbări. În acest proces este necesar de a defini clar rolurile,
responsabilităţile şi resursele necesare, pentru a crea un plan al proiectului pe baza căruia tranziţia spre IFRS
să poată fi realizată, pentru a controla evoluţia de o manieră pro-activă, pentru a soluţiona problemele şi a
acţiona prompt când se iau anumite decizii şi pentru a comunica eficient cu cei implicaţi în această activitate.

6
 III. Avantajele aplicării IFRS in Republica Moldova
Adoptarea IFRS reprezintă mai mult decât o modificare a reglementărilor contabile. Este un nou sistem
de evaluare a performanţei, un nou sistem de proceduri, care trebuie adoptat la nivelul întregii entităţi. Acesta
va schimba modul de lucru şi, de asemenea, este posibil să impună schimbări decisive în ceea ce priveşte
managementul strategic şi contabil, reprezentând o schimbare importantă pentru majoritatea entităţilor. Pentru
ca acest proces să aibă sorţi de izbândă, conducerea de vârf trebuie să se implice direct. Entităţile vor avea în
derulare mai multe proiecte. Iată de ce este necesară implicarea personalului de la nivelul întregii societăţi.
Printre avantajele aplicării IFRS putem specifica:

 Asigurarea la nivel internaţional a comparabilităţii informaţiilor din situaţiile financiare ale entităţilor.
Concomitent cu aplicarea IFRS, entităţile vor adopta un limbaj global de raportare financiară, care le
va permite sa fie percepute corect, indiferent de originea utilizatorilor. O parte dintre societăţile
europene au constatat deja că, prin adoptarea IFRS, au acces la pieţele internaţionale de capital şi chiar
îşi pot reduce cheltuielile, tranzacţiile internaţionale derulează liber şi fără dificultăţi.
 Accesibilitatea liberă a utilizatorilor la informaţia financiară. Este imposibil ca o raportare financiară
care nu este pe înţelesul tuturor utilizatorilor să ofere unei entităţi oportunităţi noi de afaceri sau capital
suplimentar. Acesta este şi motivul pentru care unele entităţi aplică benevol IFRS.
 Crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea investiţiilor străine. Pe pieţele cu un nivel concurenţial
avansat, aplicarea IFRS dă posibilitate entităţilor să se raporteze la alte entităţi similare de la nivel
mondial, permiţându-le investitorilor şi altor utilizatori interesaţi să compare performanţa entităţii cu
competitori de la nivel global.
 Asigurarea transparenţei şi sporirea gradului de dezvăluire a informaţiilor financiare. Comunicarea
efectuată în/şi pe baza unui limbaj cunoscut de toţi asigură un nivel mai mare de încredere şi duce la
creşterea posibilităţilor de acces la piaţa de capital. În acelaşi timp, aplicarea IFRS poate facilita
procesele de achiziţii şi vânzări prin asigurarea unui nivel mai mare de încredere, relevanţă şi
consecvenţă a interpretării contabile.
 Modernizarea procesului de învăţământ şi pregătirea specialiştilor pentru certificarea profesională.
Încadrarea instituţiilor de învăţământ universitar în procesul de la Bologna.
 Atragerea asistenţei financiare şi tehnice externe pentru dezvoltarea contabilităţii şi auditului.
Totodată, la implementarea IFRS apar şi o mulţime de dificultăţi şi probleme, precum interpretări
greşite ale standardelor, deficienţe legate de utilizare terminologiei, de etimologia, termenilor din
domeniul dreptului etc.

7
 Rezultate și discuții

Implementarea IFRS trebuie privită ca o reformă deosebit de importantă pentru dezvoltarea ţării, ca un
pas în contextul integrării europene. Aceasta se adresează în primul rând profesioniştilor financiar-contabili
care ar trebui să acorde sprijin Guvernului întru realizarea acestui deziderat de o importanţă strategică pentru
Moldova. Sistemul de contabilitate este un element foarte important al infrastructurii economiei de piaţă ce
leagă împreună atât organizaţiile private, cât şi cele de stat.

Internaţionalizarea businessului presupune informarea participanţilor la toate etapele – de la studierea

sferei de aplicare a surselor financiare până la obţinerea rezultatelor dorite. Activitatea economică a
companiilor transnaţionale cuprinde interesele investitorilor din multe ţări, din care cauză rapoartele financiare
sunt orientate spre cerinţele standardelor internaţionale privitor la întocmirea şi prezentarea acestora.
Analizând avantajele implementării IFRS în Republica moldova, concluzionăm, că în urma aplicării IFRS
entitățile economice ar putea să cunoască o dezvoltare în ceea ce privește globalizarea operațiunilor de schimb,
parteneriat și susținere externă.

În economia autohtonă tot mai mult se pune accent pe crearea standardelor cu caracter de recomandare
nu doar pentru entitățile cu caracter productiv, dar și pentru organizațiile necomerciale (ONC), care tind să-și
gestioneze în mod corect și efectiv resursele, în ajutorul cărora vin nemijlocit instrumentele oferite de știința
contabilității. Astfel, o preocupare tot mai intensă se observă atât pentru organele de reglementare, a
specialiștilor, cât și a practicienilor. Fiind cunoscut principiul activității ONC- urilor, care este bazat pe
fenomenul de finanțare, există anumite particularități ce țin, inclusiv, de evidența stocurilor. Astfel, având în
vedere criteriile generale ale practicilor naționale, precum și ale celor internaționale de recunoaștere a
stocurilor, unul dintre momentele la care trebuie de atras atenție sporită este destinația elementelor intrate, în
ONC-uri acestea fiind mai diversificate, adică pe lângă cele tradiționale, pentru aceste tipuri de entități mai
există și activitatea ce ține de executarea anumitor proiecte. În situația actuală, venim cu recomandarea ca, în
cazul în care în realizarea anumitor proiecte-angajamente ale organizațiilor necomerciale persistă și prezența
stocurilor, și acestea nu vor afecta nici bilanțul organizației și nici situația de profit și pierdere, stocurile trebuie
să fie înregistrate în conturi extrabilanțiere cu strictețe.Situațiile prezentate supra atestă importanța
implementării IFRS-urilor pentru entitățile autohtone.

În practica contabilă națională entitățile întâlnesc mult mai multe dificultăți, încercând să facă față
realității economice prin aplicarea instrumentelor disponibile. Totuși, orice modernizare, îmbunătățire,
inclusiv aplicarea IFRS - urilor, este un fenomen purtător de costuri. Probabil, una dintre cele mai mari
probleme ar fi costurile destul de impunătoare în ceea ce privește asigurarea utilizatorilor cu informații
relevante, organizarea training-urilor privind calificarea specialiștilor în domeniu, serviciile de consultanță și
dotarea entității cu un sistem informațional bine dotat.
8
 Concluzii

În concluzie, este necesară implementarea IFRS în Republica Moldova, luând în calcul condițiile actuale
ale economiei de piață autohtone. Este cert faptul că orice îmbunătățire, modernizare presupune efort major și
investiție consistentă, care trebuie să înceapă atât de la actorii economici, individual, cât și cu susținerea din
partea statului. Evident este faptul că entitățile economice din Republica Moldova au nevoie de această
schimbare, care va deschide alte orizonturi și oportunități.

Printre măsurile de îmbunătățire a procesului de armonizare a contabilității sunt de menționat:

simplificarea procesului de raportare financiară și statistică prin elaborarea și lansarea unei platforme unice de
raportare la IFS, CNAS, CNAM și la Biroul Național de Statistică; implementarea programelor de formare
profesională şi dezvoltare a competenţelor și cunoștințelor reprezentanților profesiei contabile întru facilitarea
aplicării prevederilor legislației europene; sistematizarea și armonizarea legislației fiscale şi vamale, prin
elaborarea și adoptarea unei legislații noi (Codul fiscal şi Codul vamal), care să asigure transparența, siguranța
și claritatea politicilor fiscale şi vamale. R.M. conform acordului de asociere cu UE, din anul 2014, şi-a asumat
angajamentul de a transpune în legislaţia naţională privind contabilitatea a Directivei 2013/34/UE. Obiectivele
constă în armonizarea contabilităţii autohtone cu aceea din ţările-membre ale UE, îmbunătăţirea, în continuare,
a cadrului juridic în domeniul contabilităţii şi raportării financiare, reducerea cheltuielilor administrative şi
poverii de informaţii prezentate în situaţiile financiare.

Pornind de la conţinutul proiectului de lege, scopul principal – de transpunere a directivei europene, a

fost realizat parţial, din următoarele considerente:
− în fond, a fost păstrată structura Legii contabilităţii actuale, de aceea, poate vorbi despre o redacţie nouă
a acesteia, dar nu despre o lege nouă;
− proiectul de lege conţine nu numai reglementările transpuse din directivă, dar şi prevederi, care ţin de
alte acte normative ( regulamente, indicaţii metodice etc.);
− descrierea conţinutului Notelor explicative la situaţiile financiare trebuia să fie în SNC;
− divizarea entităţilor pe categorii (micro, mici, mijlocii şi de interes public) şi stabilirea respectivă a
raportării financiare: prescurtată, simplificată şi completă;
− precizarea definiţiilor principale din conţinutul legii;
− prezentarea noţiunilor principiilor generale şi ale caracteristicilor calitative;
− dezvăluirea obligaţiilor şi drepturilor entităţii privind ţinerea contabilităţii şi a raportării financiare;
− acordarea unei atenţii deosebite raportării financiare consolidate;
− stabilirea obligativităţii auditului situaţiilor financiare ale unor categorii de entităţi;
− determinarea modului de depozitare a rapoartelor financiare, de publicare a informaţiei conţinute în
raportările financiare, inclusiv raportul conducerii.
9
Bibliografie

1. Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017. Monitorul Oficial nr.1-6/22 din
05.01.2018
2. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor
Internaţionale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” // Monitorul Oficial, nr. 47-
48/302 din 07.03.2008.
3. NEDERIŢA, A. Aspecte metodologico-aplicative ale contabilității rezultatului din tranziția la noile SNC.
În: Conferinţa ştiinţifică internaţională „Contabilitatea, auditul şi analiza economică între conformitate,
schimbare şi performanţă”, 02 aprilie 2015, Chişinău, ASEM.
4. GRIGOROI, L. Dezbateri privind progresul contabilității în contextul integrării europene. În: Conferinţa
ştiinţifică internaţională „Contabilitatea, auditul şi analiza economică între conformitate, schimbare şi
performanţă”, 02 aprilie 2015, Chişinău, ASEM.
5. MIHAILA, S., GROSU, V. Repere privind procesul de armonizare financiar - contabilă a Republicii
Moldova în contextul integrării la Uniunea Europeană. În: EUREM 2016 Conference, Modern issues of
EU’s development and relations between EU and Moldova, 24-25 November 2016, Jean monnet
publication conference proceedings, p.159-166. ISBN 978-9975-3005-4-4
6. MIHAILA S., NICOLAI J., Eficiența aplicării standardelor internaționale de raportare financiară
(IFRS) în Republica Moldova, în condițiile actuale ale economiei de piață, Revista Studia Universitatis
(Seria Ştiinţe Exacte şi Economice), nr. 7(107) / 2017 / ISSN 1857-2073 /ISSNe 2345-1033
7. MALECA, I. „Aplicarea IFRS în economia naţională: Provocări, avantaje, riscuri, probleme, Analele
Ştiinţifice ale Universităţii Cooperatist-Comerciale din Moldova, nr. 10 / 2012 / ISSN 1857-1239
8. GHIŢĂ-MITRESCU, S. Convergenţa în domeniul contabilităţii în contextul globalizării economiei
mondiale:http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/22_Ghita-Mitrescu%20Silvia.pdf. 4
9. https://mf.gov.md/ro

10