ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANȚE
DEPARTAMENTUL INVESTIȚII ȘI ACTIVITATE BANCARĂ

Oleg STRATULAT Ana CÎRLAN

INDICAȚII METODICE
PRIVIND ELABORAREA STUDIULUI ANALITIC
LA UNITATEA DE CURS

MONEDĂ ȘI CREDIT

Chișinău 2020

1
CZU 336.74/.77(075.8)

Indicațiile metodice privind elaborarea studiului analitic la unitatea de curs Monedă și

credit au fost examinate și aprobate pentru editare la ședința Departamentului Investiții și
Activitate Bancară (proces – verbal nr.11 din 24 iunie 2020) și la ședința Comisiei metodico –
științifice a Facultății Finanțe (proces – verbal nr.? din ? iunie 2020).

Recenzent: conf.univ., dr. GOROBEȚ Ilinca, ASEM.

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAȚIONALE A CĂRȚII

STRATULAT, Oleg, CÎRLAN, Ana.

Indicațiile metodice privind elaborarea studiului analitic la
unitatea de curs Monedă și credit (ediția a II-a). – Chișinău:
ASEM, 2016, 50p.

ISBN

Autori:
© Oleg STRATULAT, doctor în economie, prof.univ.
© Ana CÎRLAN, doctor în economie, conf.univ.

ISBN

© Departamentul Editorial – Poligrafic al ASEM

2
 CUPRINS

NOTĂ INTRODUCTIVĂ .....................................................................................................4

1. GENERALITĂȚI PRIVIND STUDIUL ANALITIC ........................................................5
2. SCOPUL ȘI SARCINILE STUDIUL ANALITIC..............................................................5
3. CERINȚE GENERALE .......................................................................................................6
4. METODE DE INVESTIGARE ............................................................................................6
5. SUPORTUL METODOLOGIC ȘI BAZA INFORMAȚIONALĂ ...................................6
6. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL STUDIULUI ANALITIC ...........................................6
7. PROCESUL DE ELABORARE A STUDIULUI ANALITIC .........................................10
8. PERFECTAREA STUDIULUI ANALITIC .....................................................................11

8.1. Expunerea materialului ............................................................................................... 12

8.2. Perfectarea foii de titlu și cuprinsului ........................................................................ 12

8.3. Volumul studiului ......................................................................................................... 12

8.4. Perfectarea textului .................................................................................................... 12

8.5. Numerotări intertextuale ............................................................................................ 13

8.6. Numerotarea și perfectarea titlurilor capitolelor și subcapitolelor ......................... 13

8.7. Elementele ilustrative................................................................................................... 14

8.8. Anexele la studiu .......................................................................................................... 17

8.9. Citatele, citările și referințele bibliografice ............................................................... 18

8.10. Perfectarea referințelor bibliografice ....................................................................... 19

9. FINALITĂȚILE ELABORĂRII STUDIULUI ANALITIC ..........................................23
10. SUSȚINEREA STUDIULUI ANALITIC .........................................................................24
11. EVALUAREA STUDIULUI ANALITIC ........................................................................24
12. ÎNCHEIERE ........................................................................................................................25

3
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Unitatea de curs „Monedă și credit” constituie temelia instruirii bancare. Din acest
considerent, ea este inclusă în planurile de învățământ pentru specialitățile de profil financiar și
contabil. Prin conținutul său, unitatea de curs urmărește formarea profesională a studenților, atât
sub aspect teoretic, cât și practic.
Însușirea cunoștințelor se asigură printr-un ansamblu de mijloace, care include prelegeri
teoretice, studierea manualelor, documentare permanentă privind evoluțiile curente ale monedei și
creditului, învățarea conceptelor, clasificărilor, formulelor etc.
Formarea abilităților practice de aplicare a cunoștințelor are loc prin diverse activități
didactice. Astfel, în cadrul seminarelor, studenții formulează răspunsuri la întrebările de tip
deschis, participă la dezbateri, elaborează și prezintă referate. În cadrul lucrărilor practice aceștia
rezolvă exerciții și probleme, soluționează teste-grilă (întrebările de tip închis) etc.
Competențele de integrare a cunoștințelor și abilităților practice se formează în procesul
diferitor activități ce impun deliberări (jocurilor economice, situații de caz etc.) și analiză (diferite
tipuri de studii - descriptive, tematice, analitice etc., lucrări individuale, teze de an etc.).
Indicațiile metodice date constituie un sprijin explicativ și ilustrator în procesul de elaborare
a studiului analitic la unitatea de curs „Monedă și credit”. Ele includ compartimentele care,
exhaustiv, îndrumă studentul la toate etapele elaborării lucrării: selectarea temei, efectuarea
investigației, expunerea materialului, perfectarea textului, inserarea bibliografiei, susținerea
lucrării etc.
Studiul analitic este o formă de lucru individual al studentului, efectuat sub monitorizarea
cadrului didactic, dar și o posibilitate de evaluare a rezultatelor acestei activități, cu reflectare în
aprecierea finală a competențelor.
Găsim de cuviință să menționăm că Indicațiile metodice privind elaborarea studiului analitic,
concomitent cu realizarea sarcinilor specifice în cadrul unității de curs, sunt orientate și la
pregătirea studentului pentru îndeplinirea lucrărilor scrise complexe - proiectul de an și teză de
licență.
Autorii

4
 1. GENERALITĂȚI PRIVIND STUDIUL ANALITIC
Elaborarea studiul analitic este o activitate de învățare complexă, prin care se consolidează
competențele de cunoaștere și de aplicare și se dezvoltă competențele de integrare a cunoștințelor
și abilităților în procesul de analiză și evaluare a rezultatelor reale ale unei activități din domeniul
monedei și creditului.
În general, studiul analitic reprezintă o analiză, care are ca scop, de rând cu descrierea
elementelor structurale ale fenomenului cercetat, elucidarea cauzelor, care la-u generat și-i
condiționează caracterul, extinderea, intensitatea și alte trăsături.
Utilizarea acestui tip de cercetare în formarea cunoștințelor la unitatea de curs „Monedă și
credit”, firesc, presupune unele simplificări și convenționalități. Cu toate acestea, studiul analitic
urmărește analiza situațiilor reale, rezultate în urma unor activități, decizii, politici, în scopul
evidențierii tendințelor, stabilirii factorilor și prognozării evoluției elementelor fenomenului
studiat, în perioadă scurtă.
Acest gen de lucrare implică o prezentare completă a situației cercetate, inclusiv a
informațiilor inițiale, metodelor de cercetare, evaluarea situației, prognozele evoluțiilor etc.
Apelarea la metoda de cercetare respectivă, în procesul de predare-învățare a unității de curs
„Monedă și credit”, a fost determinată de conținutul și specificul materialului studiat, orientarea
cercetării spre situații autentice, formate în sectorul monetar și pe piața monetară a Republicii
Moldova.
În Anexa 1 este prezentată tematica orientativă a studiilor analitice.
Studiul analitic se realizează de sine stator de student și redă rezultatul lucrului individual
al acestuia.
În procesul elaborării lucrării, studenții își extind cunoștințele teoretice prin lecturarea
literaturii de specialitate, însușesc procedeele de lucru cu sursele informaționale, efectuează
calcule financiare, analizează informațiile economice, trag concluziile și fac pronosticurile
respective, învață logic să expună propriile sugestii. Totodată, studentul va manifesta abilitățile
obținute la alte unități de curs din planul de învățământ: informatica, matematica, statistica,
macroeconomia etc.
Îndeplinirea lucrării urmărește testarea gradului de operaționalitate a cunoștințelor însușite
și a capacităților formate în situații economico-financiare reale.
Calitatea studiului analitic și rezultatele susținerii acestuia indică gradul de însușire a
materialului teoretic și nivelul posedării procedeelor practice de efectuare a calculelor, analizei
informației, dar și capacitatea generală de orientare în problematica monedei și creditului.

2. SCOPUL ȘI SARCINILE
Elaborarea studiului analitic este subordonată anumitor sarcini didactice, printre care
evidențiem:
- extinderea cunoștințelor teoretice;
- formarea aptitudinilor practice de expunere sugestivă a esenței problemei;
- consolidarea deprinderilor de efectuare a calculelor economice și financiare;
- însușirea metodelor de cercetare economică și financiară;
- dezvoltarea competențelor de analiză a informației economice și financiare;
- modelarea capacității de elaborare a deciziei financiare;
- argumentarea soluției propuse;
- formarea deprinderilor de perfectare a lucrărilor de cercetare scrise etc.
Scopul lucrării rezidă în formarea oportunităților de manifestare multilaterală a
cunoștințelor, obținute în cadrul prelegerilor și lucrărilor practice, prin realizarea unor subiecte
teoretice și efectuarea practică a unor calcule financiare, dar și dezvoltarea a diverse capacități de
cercetare: generalizare, sintetizare, rezumare, relatare, descriere, prezentare etc.

5
 3. CERINȚE GENERALE
Studiul analitic trebuie să satisfacă următoarele cerințe generale:
- să posede un înalt nivel teoretic, care se sprijină pe cunoașterea profundă a aspectelor
teoretice ale subiectului cercetat;
- să fie realizat prin utilizarea metodelor și instrumentelor de cercetare economică veritabile:
calcule matematice, modele statistice, analiză și prognozare economico-financiară etc.;
- să oglindească capacitatea autorului de a formula clar idei, expune logic materialul,
argumenta clar concluziile și formula explicit previziunile;
- să fie perfectat în corespundere cu cerințele în vigoare, expuse în STAS-uri, regulamente,
instrucțiuni, indicații, ghiduri și alte reglementări în vigoare;
- să fie îndeplinită complet la calculatorul personal.
Respectarea cerințelor expuse mai sus va atribui cercetării caracter actual și va asigura
obținerea rezultatelor obiective.

4. METODE DE INVESTIGARE
Studiul analitic se fundamentează pe observarea directă și indirectă a evoluțiilor monetare
reale, redate prin intermediul informației valorice, analizate și simulate cu ajutorul
instrumentarului științific.
În procesul de cercetare, trebuie să fi utilizată o largă diversitate de metode de investigare:
analiza sistemică (analiza în ansamblu a elementelor și evenimentelor), abordările funcționale
(analiza funcțiilor exercitate și efectelor produse), analiza retrospectivă (abordare istorică), analiza
diacronică (analiza schimbării structurii subiectului cercetat în timp) etc.
Informațiile valorice se analizează și simulează cu ajutorul metodelor statistice (metoda
index, grupare etc.) și modelelor economico-matematice, rezultatele fiind reflectate tabelar și
grafic.
În vederea evaluării situației, se va utiliza metoda comparației. În acest scop este necesară
prezentarea și argumentarea criteriilor de optim a subiectului cercetat.
În contextul concluziilor și pronosticurilor, se va apela la metodele de logică. Dinte acestea
evidențiem inducția, care este o formă a gândirii logice, cu ajutorul căreia se face trecerea de la
premise particulare la concluzii generale, și deducția – raționament care pornește de la teze
generale și ajunge la concluzii particulare.
Menționăm că instrumentarul modern de cercetare economico-financiară este suficient de
diversificat și oferă posibilități vaste de cunoaștere. Așa dar, se poate folosi orice procedeu de
cercetare adecvat problematicii studiate.

5. SUPORTUL METODOLOGIC ȘI BAZA INFORMAȚIONALĂ

Suportul metodologic în elaborarea studiului analitic îl constituie legislația ce
reglementează domeniul monedei și creditului, actele normative ale autorităților din domeniu,
recomandările instituțiilor internaționale de specialitate, lucrările științifice ale cercetătorilor
clasici ai teoriei economice și ale economiștilor contemporani din țară și de peste hotare.
Baza informațională a studiului analitic se constituie, în primul rând, din datele statistice
publicate de Banca Națională a Moldovei pe pagina oficială - www.bnm.md. Desigur că informații
utile pentru elaborarea studiului pot fi colectate din Anuarele statistice ale Biroului Național de
Statistică al Republicii Moldova (www.statistica.md), Rapoartele anuale Comisiei Naționale a
Pieței Financiare (www.cnpf.md) și alte din surse relevante.

6. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL STUDIULUI ANALITIC

6
 Structura lucrării de cercetare, în general, este determinată de scopul și obiectivele acestuia.
În așa mod, structura studiului constituie un aspect important, deoarece reiese din logica
investigației și contribuie nemijlocit la redarea elocventă a conținutului ei.
Structura studiului analitic va cuprinde următoarele compartimente distincte: cuprinsul,
introducerea, conținutul de bază, încheierea, referințele bibliografice și anexele.
Cuprinsul unei lucrări scrise reprezintă prezentarea sumară a acesteia în profilul
compartimentelor sale, structurate în subdiviziuni – părți, secțiuni, capitole, subcapitole, puncte
etc. Cuprinsul studiul analitic va îngloba compartimentele enumerate mai sus, cu distribuirea
conținutului de bază în două capitole, fiecare, la rândul său, fiind alcătuit din două subcapitole.
Introducerea la studiul analitic este un element obligatoriu, deoarece prefața, în orice
lucrare științifică, are menirea de a introduce în temă și de a prezenta, preliminar, conținutul
acesteia. În așa mod, aceasta va reflectă următoarele aspecte, expuse în succesiune.
Actualitatea temei, care exprimă contemporaneitatea și importanța curentă a problemelor
studiate, valoarea prezentă a investigației.
Scopul cercetării, care oglindește obiectivele generale ale investigației efectuate, sensul
studiului, țelul urmărit.
Sarcinile studiului analitic, care denotă obiectivele intermediare ale analizelor, imperativul
soluționării problemelor teoretice și metodologice, obligația formulării concluziilor.
Obiectul1 investigat, care redă materia cercetată în diverse manifestări - sferă, ramură,
instituție, unitate economică, sector de activitate, fenomen, temă, proces, formă, stare, aspect, caz,
eveniment, acțiune, faptă etc.
Subiectul cercetării, care redă însușirile, competențele, componentele, particularitățile,
laturile, stările, condițiile, situațiile, manifestările, evoluțiile, acțiunile, urmările etc. a obiectului
investigat.
Metodologia cercetării, care înglobează întregul arsenal al metodelor și procedeelor de
investigație științifică, propriu domeniului social-umanist, în general, și tărâmului economic, în
particular, va îngloba: studierea literaturii științifice, analiza statistică, modelele economico-
matematice, calculele automatizate etc.
Suportul metodologic, care redă sistemul de principii, reguli, norme, precepte, criterii etc.,
pe care se întemeiază filosofia cercetării.
Baza informațională, care prezintă, la modul general, actele legislative, normele
metodologice, sursele științifice, de date statistice, informații financiare etc.
Conținutul lapidar al primului capitol, teoretic în esență, de regulă, înglobează două
subcapitole.
În primul subcapitol, se definește clar obiectul și subiectul cercetat.
În acest sens, autorul expune a) propria definiție sau aderența la una din abordările
conceptuale, existente în literatura de specialitate, b) expune definiția funcțională și c) citează
noțiunile formale ale subiectului cercetat.
De asemenea, se prezentă clasificări, particularități și alte aspecte care dezvăluie cât mai
amplu esența și conținutul obiectului și subiectului cercetat.
În al doilea subcapitol, se fundamentează instrumentarul de analiză a subiectului cercetat
și se expun indicatorii de evaluare a nivelului, structurii și a dinamicii acestuia. Se explică tehnicile
de calcul a indicatorilor, se fundamentează criteriile de optim ale valorilor indicatorilor respectivi
și se interpretează semnificația acestora.
Mărimea majorității indicatorilor economici se obține prin agregare. Drept exemplu poate
servi masa monetară (MM). De alt fel, masa monetară poate fi reprezentată de oricare dintre
agregatele monetare, în interpretarea respectivă. Spre exemplu, masa monetară, în sensul cel mai

1
Atragem atenție asupra faptului, că noțiunile obiect și subiect în cercetarea științifică au un conținut aparte. Obiectul
investigației este primar (noțiune mai largă), iar subiectul investigației este secundar și exprimă o anumită însușire a
obiectului investigației. Spre exemplu, obiect de cercetare în cadrul temei Dinamica masei monetare este masa
monetară, iar subiect – dinamica (însușirea de modificare în timp) a masei monetare.
7
larg al cuvântului, este reprezentată de agregatul monetar M3, și este rezultatul însumării tuturor
alcătuitorilor ei. În așa mod, calcularea acesteia se realizează prin formula:

𝐌𝟑 = ∑𝑨𝒊 , (1.1)
în care:
𝐌𝟑 este volumul masei monetare, redate prin agregatul monetar M3, lei;
𝑨 – alcătuitorul 𝒊 al masei monetare, lei;
𝒊 - genul alcătuitorului masei monetare.

Indicatorii de nivel, pot fi atât absoluți, cât și relativi.

Indicatorii absoluți monetari se exprimă în unități monetare. În contextul exemplului de mai
sus, vom menționa că volumul absolut al masei monetare se redă de mărimea agregatelor monetare
respective.
Indicatorii de nivel relativi se determină ca pondere în indicatorilor absoluți în indicatorii
macroeconomici, ca mărime per capita (ce revine unui locuitor) și în alte corelații.
În continuarea exemplului de mai sus, vom menționa, că unul din indicatorii relativi ai
nivelului masei monetare este ponderea acesteia în produsul intern brut, cunoscut și cu denumirea
de coeficient de monetizare a economiei. Indicatorul respectiv se calculează în conformitate cu
formula:
𝑴𝑴
𝑾𝑴𝑴𝑮𝑫𝑷 = 𝑮𝑫𝑷 × 𝟏𝟎𝟎%, (1.2)
în care:
𝑾𝑴𝑴𝑮𝑫𝑷 este ponderea masei monetare în produsul intern brut, %;
𝑴𝑴 – masa monetară, lei;
GDP - produsul intern brut, lei.

Desigur, indicatorii agregați, reclamă calcularea structurii acestora. Conceptual, structura

reprezintă prezentarea a unui întreg pe părți. În context economic, aceasta reprezintă prezentarea
întregului în ponderi a fiecărei componente în total. Având drept suport exemplul de mai sus,
conceptiv, structura masei monetare se descrie matematic în felul următor:

𝒊 𝑨
𝑺𝑴𝑴 = ∑𝑾𝑴𝑴 = 𝟏𝟎𝟎%, (1.3)
în care:
𝑨𝒊
𝑾𝑴𝑴 este ponderea alcătuitorului de genul 𝒊 în masa monetară,%.

Ponderea fiecărui alcătuitor în masa monetară se calculează prin formula:

𝒊𝑨 𝒊 𝑨
𝑾𝑴𝑴 = 𝑴𝑴 × 𝟏𝟎𝟎%, (1.4)

Aprecierea evoluției subiectului cercetat și evidențierea tendințelor formate în perioada de

timp considerată se realizată cu ajutorul indicatorilor de dinamică. După modul de exprimare,
aceștia pot fi grupați în două categorii: indicatori absoluți1și indicatori relativi2. Fiecare din aceste
categorii înglobează indicatori concreți.

1
Indicatorii absoluți se exprimă în aceeași unitate de măsură cu fenomenul supus cercetării. Aceștia sunt de două
genuri: nivelul absolut, care este dat de șirul nivelurilor fenomenului a cărui evoluție se urmărește, și modificarea
absolută, care se determină ca diferență între nivelurile absolute ale uneia dintre variabilele seriei, luate succesiv, și
un nivel oarecare considerat bază de comparație. (această bază trebuie să fie un moment sau interval de timp considerat
reprezentativ pentru seria supusă cercetării). Modificarea absolută exprimă, în valori absolute, cu cât a crescut sau a
scăzut nivelul fenomenului cercetat în perioada de timp considerată.
2
Indicatorii relativi se calculează ca raport între doi indicatori absoluți ai aceluiași fenomen și se exprimă, de regulă,
sub formă de coeficienți sau în procente. În cadrul lor întâlnim indicele de dinamică, ritmul de dinamică și valoarea
absolută a unui procent de creștere (reducere).
8
 În contextul evaluării fenomenelor economice și sociale, indicatorii de dinamică sunt numiți
creștere și spor1, respectiv, cu bază fixă, cu bază în lanț și medii
În așa mod, indicatorii de dinamică absoluți sunt creșterea absolută și sporul absolut.
Creșterea absolută este dată de șirul (seria) nivelurilor subiectului cercetat. Aceștia, în cazul
studiului analitic preconizat, reprezintă datele inițiale, colectate de pe pagina oficială al Băncii
Naționale Moldovei2.
Sporul absolut se determină ca diferență între nivelurile absolute ale uneia dintre variabilele
șirului, și un nivel oarecare considerat bază de comparație.
Baza de comparație poate fi fixă, în cazul, în care rămâne aceeași pentru toți termenii seriei,
sau variabilă, când se modifică odată cu modificarea indicatorului de comparat. În funcție de baza
de comparație aleasă, indicatorii sporului absolut pot fi:
- cu baza fixă, care arată cu cât a crescut sau a scăzut nivelul indicatorului analizat fâță de
perioada de bază;
- cu baza în lanț, care arată cu cât a crescut sau a scăzut nivelul indicatorului analizat de la
o perioadă la alta, în cadrul intervalului de timp cercetat.
În contextul studiului dat, se vor calcula ambii indicatori absoluți: sporul absolut cu bază
fixă și sporul absolut cu bază în lanț.
Demonstrarea tehnicii de calcul al acestora este realizată în baza exemplului de mai sus, cu
masa monetară.
Așa dar, sporul absolut al masei monetare, cu bază fixă, se determină potrivit relației:

∆𝑴𝑴𝒕⁄𝟏 = 𝑴𝑴𝒕 − 𝑴𝑴𝟏 , (1.5)

în care:
∆𝑴𝑴𝒕⁄𝟏 indică sporul absolut al masei monetare, cu bază fixă, lei;
𝑴𝑴𝒕 – volumul masei monetare în perioada t, lei;
𝑴𝑴𝟏 – masa monetară în perioada de bază, lei.
t - perioada de referință, (t = 2,3, ..., n).

În același timp, sporul absolut al masei monetare, cu bază în lanț, se determină conform
formulei:
∆𝑴𝑴𝒕⁄𝒕−𝟏 = 𝑴𝑴𝒕 − 𝑴𝑴𝒕−𝟏 , (1.6)
în care:
∆𝑴𝑴𝒕⁄𝒕−𝟏 este sporul absolut al masei monetare, cu bază în lanț, lei;
𝑴𝑴𝒕−𝟏 – volumul masei monetare în perioada t-1, lei.

Dintre indicatorii relativi de dinamică, în studiul analitic preconizat, se va opera cu indicele

de dinamică și cu ritmul de dinamică, care de asemenea, pot fi cu bază fixă și cu bază în lanț.
Indicele de dinamică se calculează ca raport între nivelul indicatorului de comparat și nivelul
indicatorului folosit ca bază de comparație. Acesta exprimă de câte ori sau în ce proporție s-a
modificat subiectul cercetat în perioada considerată.
Ritmul de dinamică exprimă, în mărimi relative, cu cât a crescut sau a scăzut nivelul
subiectului cercetat, în perioada de timp considerată. Acesta se poate calcula în trei moduri: pe
baza nivelurilor absolute, pe baza modificărilor absolute sau pe baza indicilor.
Vom ilustra tehnica de calcul a acestor indicatori, pe baza nivelurilor absolute, continuând
exemplul cu masa monetară.
Așa dar, indicele de dinamică al masei monetare, cu bază fixă, se calculează în corespundere
cu formula:
𝑴𝑴
𝑰𝑴𝑴𝒕/𝟏 = 𝑴𝑴 𝒕 × 𝟏𝟎𝟎%, (1.7)
𝟏

1
Mărirea sau micșorarea valorii indicatorului, de regulă, nu-i schimbă denumirea de creștere. Totodată, sensul
modificării valorii indicatorului (sporul) se notează prin senul „+”, care nu se scrie, și „–”.
2
Datele în rapoartele BNM se dau la ultima zi a lunii.
9
 în care:
𝑰𝑴𝑴𝒕/𝟏 este indicele de dinamică al masei monetare, cu bază fixă, %.

Indicele de dinamică al masei monetare, cu bază în lanț, se calculează conform relației:

𝑴𝑴𝒕
𝑰𝑴𝑴𝒕/𝒕−𝟏 = 𝑴𝑴 × 𝟏𝟎𝟎%, (1.8)
𝒕−𝟏
în care:
𝑰𝑴𝑴𝒕/𝒕−𝟏 este indicele de dinamică al masei monetare, cu bază în lanț, %.

În același timp, ritmul de dinamică al masei monetare, cu bază fixă, se calculează în

corespundere cu formula:
𝑴𝑴
𝑹𝑴𝑴𝒕/𝟏 = (𝑴𝑴 𝒕 − 𝟏) × 𝟏𝟎𝟎%, (1.9)
𝟏
în care:
𝑹𝑴𝑴𝒕/𝟏 este ritmul de dinamică al masei monetare, cu bază fixă, %.

Ritmul de dinamică al masei monetare, cu bază în lanț, se calculează potrivit relației:

𝑴𝑴𝒕
𝑹𝑴𝑴𝒕/𝒕−𝟏 = ( − 𝟏) × 𝟏𝟎𝟎%, (1.10)
𝑴𝑴𝒕−𝟏
în care:
𝑹𝑴𝑴𝒕/𝒕−𝟏 este ritmul de dinamică al masei monetare, cu bază în lanț, %.

Calcularea indicatorilor, descriși mai sus, nu este un scop în sine, dar se efectuează pentru
evaluarea stării și schimbării subiectului cercetat. Bonitarea valorilor respective se realizează prin
compararea cu mărimile standard. Respectiv, în lucrare trebuie să fie fundamentate criteriile de
optim, de comparație, de control etc.
Drept exemplu vom lua coeficientul de monetizare a economiei. Se afirmă că mărimea optimă
a acestuia, calculată în baza agregatului monetar M3, trebuie să fie cca 30%. Comparând, în
subcapitolul 2.2, mărimea obținută în rezultatul calculelor cu mărimea optimă, este posibilă o
concluzie obiectivă referitor la suficiența banilor în circulație.
Prin aceasta, capitolul teoretic se încheie.
Conținutul concis al celui de al doilea capitol, analitic în esență, de asemenea, înglobează,
cel puțin, două subcapitole.
În primul subcapitol, în baza datelor reale, culese din informațiile Băncii Naționale a
Moldovei, se calculează, potrivit tehnicilor expuse în subcapitolul 1.2, valorile indicatorilor ce
caracterizează dinamica subiectului cercetat.
În lucrare se prezintă numai calculul complet al primului indicator din seria respectivă,
rezultatele celorlalte, incluzându-se în tabelul respectiv, integrat în text.
După fiecare tabel urmează comentariile respective.
În subcapitolul doi, în baza indicatorilor obținuți prin calcul, se construiesc diagramele
respective, menite să ilustreze tendințele evoluției subiectului cercetat, se evidențieze factorii, care
au predeterminat mersul dezvoltării respective, și se înserează sugestiile referitoare la scenariile
posibile în perioadă scurtă.
Încheierea redă succint rezultatele obținute în procesul de investigare a subiectului cercetat.
În contextul Referințelor bibliografice, se indică numărul acestora, incluse în lista
referințelor bibliografice, utilizate în text.
În contextul Anexelor, se indică numărul anexelor, incluse în lucrare.

7. PROCESUL DE ELABORARE A STUDIULUI ANALITIC

10
 Activitățile ce țin de elaborarea studiului analitic se încadrează într-un proces unic, constituit
dintr-o suită de etape succesive. Principalele activități desfășurate în procesul de elaborare a
studiului analitic sunt:
- informarea privind tema;
- stabilirea obiectivelor și întocmirea planului;
- selectarea și studierea literaturii la temă;
- elaborarea primului capitol;
- colectarea datelor statistice;
- prelucrarea datelor;
- efectuarea calculelor;
- elaborarea capitolului doi;
- elaborarea Introducerii și Încheierii;
- perfectarea studiului analitic;
- susținerea studiului analitic.
Informarea privind tema are loc la începutul semestrului în care se predă unitatea de curs
Monedă și credit. Grupei academice i se aduce la cunoștință lista cu temele studiului analitic.
Fiecărui student îi revine tema cu numărul sub care acesta este înscris în lista din registrul grupei.
Stabilirea obiectivelor și întocmirea planului studiului se realizează, la orele practice sau
de consultație, cu concursul cadrului didactic.
Scopul și obiectivele studiului derivă din fiecare temă concretă.
Cu toate acestea, în structura studiului sunt câteva aspecte comune, cum ar fi: definirea
obiectului și subiectului cercetat, argumentarea sistemului de indicatori de analiză a acestora,
realizarea analizei respective, evidențierea tendințelor, stabilirea factorilor și prognozarea
perspectivelor dezvoltării situației. Planul, în esență, determină structura și conținutul lucrării și
se regăsește în cuprinsul studiului analitic.
Selectarea și studierea literaturii la temă, de regulă, este orientată la găsirea publicațiilor
științifice, în care se abordează esența subiectului cercetat și metodologia analizei acestuia, la
alegerea actelor normative, care reglementează relațiile conexe cu subiectul cercetat, selecția
surselor datelor statistice supuse analizei.
Elaborarea studiului. Publicațiile științifice și actele juridice se utilizează la realizarea
primului capitol, în care se expune succint, esența subiectului studiat, și se argumentează sistemul
de indicatori de analiză a acestuia.
După clarificarea conceptelor și determinarea instrumentarului de analiză se vor prepara
datele statistice privind subiectul cercetării. Acestea se vor prelucra prin sistematizare, periodizare,
grupare, etc. și se vor include în anexele la studiu, de unde și se vor utiliza la calcularea
indicatorilor.
Efectuarea calculelor se va baza pe formulele, prezentate în capitolul unu, și datele statistice,
reflectate în anexe.
Indicatorii, obținuți în rezultatul calculelor, servesc la construcția diagramelor, constatării
tendințelor, evidențierii factorilor și prognozarea evoluției parametrilor subiectului cercetat pentru
o perioadă scurtă.
Rezultatele obținute vor fi comparate cu criteriile de optim, pentru evaluarea stării
subiectului cercetat. De asemenea, în baza datelor obținute și aprecierii conjuncturii monetare și
economice existente, se elaborează prognoza evoluției parametrilor subiectului studiat în perioadă
scurtă.
Având la dispoziție conținutul de bază al studiului, se vor elabora Introducerea și Încheierea.
Introducerea se va elabora în corespundere cu cerințele expuse mai sus. În Încheiere, într-o
formă concisă, se vor trece în revistă rezultatele studiului analitic.
Perfectarea studiului analitic se va realiza în corespundere cu cerințele expuse mai jos.
Susținerea studiului analitic se va organiza în corespundere cu modul descris în continuare.

8. PERFECTAREA STUDIULUI ANALITIC

11
 8.1. Expunerea materialului
Materialul, în studiul analitic, se expune de la persoana întâi, numărul plural, într-un limbaj
strict profesional, explicit și accesibil, cu utilizarea terminologiei de specialitate modernă.
Propozițiile se construiesc corect din punct de vedere stilistic și gramatic. Tuturor
propozițiilor trebuie să le revină un anumit rol în elucidarea temei.
Trebuie să fie evitată includerea, în lucrare, a materialului fără atribuție la temă, secundar
sau care redă noțiuni didactice de manual. O deosebită atenție se acordă evitării repetărilor,
utilizării frecvente a unora și acelorași cuvinte etc.
Textul trebuie să fie redactat fără greșeli gramaticale.
Compartimentele studiului analitic - introducerea, fiecare capitol, încheierea, referințele
bibliografice și fiecare anexă, încep din pagină nouă.
Nu se va admite plagiat nici sub o formă. Citatele, cifrele, ideile altor autori trebuie,
obligatoriu, să fie însoțite de referințe bibliografice.

8.2. Perfectarea foii de titlu și cuprinsului

Foaia de titlu se perfectează în conformitate cu Anexa 2, respectându-se strict mărimile
literelor, intervalelor dintre rânduri, zonele de amplasare etc.
Cuprinsul studiului analitic se perfectează în corespundere cu Anexa 3. Acesta se plasează
pe pagina a doua, imediat după foaia de titlu. Cuprinsul se va perfecta prin utilizarea
instrumentarului oferit de programul Word 1.
Textul cuprinsului se scrie cu litere aldine, cu respectarea distanței dintre rândurile aceluiași
titlu de 1,0 intervale și distanța dintre rândurile a două titluri adiacente de 1,6 pt.
Denumirile capitolelor se scriu cu caractere mari, denumirile subcapitolelor – cu mici.
Nu se admite plasarea textului sub numărul capitolelor, subcapitolelor și a paginilor.

8.3. Volumul studiului analitic

Studiul analitic, în ansamblu, trebuie să se încadreze în 11 - 12 pagini.
Orientativ, pe compartimente, aceasta ar putea arăta în felul următor: foaia de titlu – 1,
cuprinsul – 1, subcapitolul 1.1 – 2, subcapitolul 1.2 – 2, subcapitolul 2.1 – 2, subcapitolul 2.2 – 2,
încheierea – 1, lista referințelor bibliografice – 1.
Anexele nu se includ în acest volum, dar, totodată, acestea nu trebuie să depășească o treime
din totalul de pagini ale lucrării, ceea ce constituie, în cazul studiului analitic, 3-4 pagini.

8.4. Perfectarea textului

Studiul analitic se redă pe hârtie albă, format A4, dimensiunea 21,0 x 29,7, pe o singură parte
a foii.

1
Cuprinsul se construiește după finalizarea lucrării, inclusiv, paginarea, prin realizarea unei succesiuni de operațiuni.
În locul rezervat pentru cuprins (în cazul studiului analitic, imediat după foaia de titlu) se creează o pagină nouă. După
aceasta se începe construcția propriu-zisă a cuprinsului. Cu cursorul se înserează complet denumirea și numărul (dacă
acesta este) al primului compartiment (în cazul studiului analitic, Introducerea). În continuare, se setează opțiunea
fotnotes/ссылки, după care - opțiunea …… /добавить текст, și, în sfârșit - opțiunea ……/уровень 1. După aceasta,
repetăm procedura pentru capitolul 1. Realizăm aceiași procedură pentru subcapitolul 1.1, doar că la sfârșit
setăm……/уровень 2. Repetăm procedura succesiv până la ultimul compartiment, setându-le în funcție de nivel (în
cazul studiului analitic, la nivelul 1 se referă introducerea, capitolele, încheierea, referințele bibliografice și anexele,
iar la nivelul 2 – subcapitolele). După aceasta se setează ……../оглавление și , în continuare, se setează
spațiul………/автособираемое оглавление 1. În rezultat, pe pagina rezervată cuprinsului, automat apare acesta. În
continuare, se redactează textul (tip caractere, mărime semne, distanță etc.), în funcție de cerințe și necesități.
12
 Paginile lucrării au câmp: în stânga – 30 mm, sus – 25 mm, în dreapta – 10 mm, jos – 25
mm.
Studiul analitic se redactează computerizat cu utilizarea caracterelor Times New Roman,
semnelor diacritice corespunzătoare font 12 pt, la 1,0 intervale. Textul se nivelează după ambele
câmpuri laterale.
Toate paginile studiului analitic, inclusiv cele care conțin fotografii, figuri, anexe se
numerotează în ordinea obișnuită, începând cu foaia de titlu și terminând cu ultima pagină fără a
admite lipsa acestora sau repetarea lor (gen 9a, 10.1 etc.).
Numărul se pune în partea de jos din dreapta a paginii. Prima pagină se consideră foaia de
titlu, însă pe aceasta nu se înscrie numărul.

8.5. Numerotări intertextuale

Pe parcursul expunerii textului, apare necesitatea de a trece în revistă elemente, etape,
componente, activități etc., în succesiune. Acestea se scriu fie în rând, separându-se prin virgulă
sau punct și virgulă, fie în coloană.
În cazul înserării în coloană, la începutul rândului se pune o simplă cratimă, și nici de cum
alte semne sau simboluri ( steluțe, pătrățele, păsărele etc.) și, respectiv, punct și virgulă după
încheierea expunerii elementului respectiv, cu excepția celui din urmă, după care se pune punct.
Atenționăm special, că nu trebuie să se facă abuz de enumerări. Dacă în actele normative
asemenea numerotarea este strict necesară, atunci, în texte științifice și didactice, aceasta este de
prisos.
Cu toate acestea, sunt cazuri în care numerotarea este necesară, ca, de exemplu, în situațiile
în care elementele trebuie expuse în strictă consecutivitate.
Numerotarea are importantă anumite cazuri, în care este vorba despre cantități (de exemplu:
cota are trei valori: 1) 10%; 2) 15%; 3) 22%.), despre calitate sau gradul de impact a elementului
respectiv (de exemplu: importanța evenimentului este subliniată de trei motive: a) participanți, b)
timpul, c) locul desfășurării.); despre ordinea de producere (de exemplu, procesul se desfășoară în
trei faze, (1) identificare, (2) analiză, (3) remediere.) etc.
Numerotarea poate fi făcută în diferire moduri, cu excepția cifrelor arabe separate cu punct,
deoarece acest procedeu a fost utilizat la numerotarea capitolelor și subcapitolelor. Cu toate
acestea, rămân suficiente opțiuni: prin cifre arabe cu paranteză sau în paranteze; litere mari și
mici, separate prin punct, paranteză sau în paranteze; cifre romane și multe altele.
Este important de reținut că elementele de aceiași importanță și destinație în text, trebuie să
fie numerotate în același stil.

8.6. Numerotarea și perfectarea titlurilor capitolelor și subcapitolelor

Studiul analitic se constituie din compartimente - capitole și subcapitole. Fiecare
compartiment al lucrării se numerotează.
Capitolul reprezintă cea mai mare diviziune a studiului.
Numerotarea capitolelor. Numărul capitolelor se scriu cu cifre arabe și se numerotează cu
numere simple în succesiune de ordine. După număr se pune punct.
Perfectarea denumirii capitolelor. Titlurile capitolelor se scriu cu litere aldine (bold)
majuscule, mărimea – 14pt, plasându-se la centrul paginii fără a se încheia cu punct.
Exemplu de expunere a titlului capitolului:

„… 1. DEFINIREA ȘI INDICATORII DE DINAMICĂ A MASEI MONETARE (M3) ...”

În cazul în care denumirea capitolului nu încape într-un rând, intervalul dintre rânduri va fi
de 1,0.
Subcapitolul reprezintă diviziunea unui capitol.
13
 Numerotarea subcapitolelor se face cu cifre arabe, numărul fiind compus din două elemente:
numărul capitolului din care face parte și numărul de ordine al subcapitolului în cadrul capitolului
respectiv, acestea separându-se între ele și de denumire prin punct.
Perfectarea denumirilor subcapitolelor. Denumirea subcapitolelor se scriu cu caractere
mici, în afară de prima literă, mărimea – 14 pt, aldine, plasându-se la centrul paginii fără a se
încheia cu punct. În cazul în care denumirea nu încape într-un rând, intervalul dintre rânduri va fi
1,0.
Exemplu de expunere a denumirii subcapitolului:

„… 1.1. Esența masei monetare (M3) …”

Ca și în cazul capitolelor, intervalul dintre rânduri în interiorul titlurile subcapitolelor este

de 1,0.

8.7. Elementele ilustrative

În scopul maximizării efectelor instrumentelor de cercetare și sporind gradul de înțelegere a

relatărilor, expunerea materialului în studiul analitic se însoțește cu figuri, tabele, formule și alte
elemente ilustrative de redare formalizată a materialului științific.
Toate figurile, tabelele, formulele, în studiul analitic, se expun, se construiesc, se
interpretează, se numerotează în corespundere cu cerințele Standardelor și regulamentelor
respective, normelor și regulilor general acceptate.
Tabelul reprezintă un procedeu de structurare a datelor, pe rânduri orizontale și coloane
verticale, după diferite criterii. Acesta este un cadru, cuprinzând denumiri, cifre și date, introdu-se
în rubrici, cu semnificații specificate, pentru a servi unui scop. Cu alte cuvinte, tabelul redă o serie
de valori numerice obținute prin calcul, prin observații sau experiențe, aranjate într-o anumită
ordine, în șiruri și coloane, pentru ușurarea unor calcule sau pentru obținerea unor clasificări.
Tabelul se construiește prin utilizarea instrumentarului oferit de programul Word1. După
adaptarea acestuia la necesitățile concrete ale cercetării, se introduc datele necesare.
Numărul tabelului se scrie cu cifre arabe, acesta fiind constituit din două elemente, separate
prin punct: numărul capitolului și numărul de rând al tabelului din capitolul respectiv.
Perfectarea tabelului. Liniile exterioare ale tabelului se execută cu aldin.
În interiorul tabelului literele și cifrele se expun și se evidențiază variind cu opțiunile
mărime, aldin, înclinație etc., în așa mod, ca materialul să fie cât mai ilustrativ și mai ușor de
sesizat.
Fiecare tabel se identifică prin cuvântul „Tabelul” cu numărul respectiv, scris cu mărimea
literelor 11pt, aldin. Acestea se situează nemijlocit deasupra denumirii tabelului, în partea dreaptă.
Tabelele trebuie să fie construite de autor. Nu se admite transpunerea imaginilor acestora.
Sub fiecare tabel, trebuie să existe referința „sursa”. Pentru fiecare tabel, în text, obligatoriu
trebuie să existe referință.
Tabelele pot fi simple și complexe.
Tabelele simple sunt cele care conțin puțină informație. Acestea sunt folosite numai în
scopul obținerii elocvenței materialului expus. Referința, la acest gen de tabel, în text, poate fi
nemijlocită, și, ca urmare, ele nu au denumire. În acest caz, în text, referința la tabel se face fără
indicarea numărului lui.
Exemplu de perfectare a tabelului simplu și de inserare în text:
„…Volumul masei monetare (M3), în perioada trimestrului III al anului 2020, a avut
următoarea dinamică:

1
Succesiunea operațiunilor în construcția tabelului este următoarea: se fixează cursorul în text la locul unde trebuie
să apară tabelul, se setează opțiunea insert/вставка. După setare se tastează opțiunea table/таблица. Se selectează
insert table/вставка таблицы și se introduce numărul de coloane și rânduri ale tabelului preconizat, după ce se
tastează OK. Respectiv, pe ecran apare tabelul solicitat.
14
 Tabelul 2.1
milioane lei

Lunile Masa monetară (M3)

iunie 2020 95 140,38
iulie 2020 96 749,22
august 2020 97 939,15
septembrie 2020 99 042,6
Sursa: calculat de autor în baza Anexei 1.
. ..”
Tabelele complexe sunt cele care conțin informații ample. Acestea au titlul, care trebuie să
fie concis, sugestiv și să reflecte conținutul tabelului. Titlul se scrie cu litere mici, aldine, mărimea
12pt, plasat la mijlocul tabelului.
Exemplu de perfectare a tabelului complex și de inserare în text:

„…Creșterea absolută a alcătuitorilor masei monetare în perioada analizată este reflectată în

tabelul 2.2.
Tabelul 2.2
Creșterea absolută a masei monetare (M3), cu baze fixe și în lanț, și a alcătuitorilor
acesteia, în perioada trimestrului III al anului 2020
milioane lei
INDICATORII Creșterea absolută
cu bază fixă cu bază în lanț
Iulie August Septembri Iulie August Septembri
2020 2020 e 2020 2020 e 2020
2020
M0 (bani în circulație) 635,86 1 718,26 1 646,01 635,86 1 082,40 -72,25
Depozite la vedere în
monedă națională 1 114,73 1 442,24 2 058,77 1 114,73 327,51 616,53
Instrumentele pieței
monetare 0 0 0 0,00 0,00 0
Depozitele la termen în
monedă națională 23,76 9,19 255,00 23,76 -14,57 245,81
Depozite în valută -165,51 -370,91 -57,54 -165,51 -205,40 313,37
Masa monetară (M3) 1 608,84 2 798,78 3 902,22 1 608,84 1 189,94 1 103,45
Sursa: calculat de autor în baza datelor din Anexa 1 și tabelul 2.1.

Imediat după tabel urmează analizele și comentariile respective. Nici un tabel nu poate fi
inclus în studiul analitic fără interpretare și constatare.
În cazul în care tabelul complex, din lipsa spațiului, nu poate fi plasat în ordinea logică a
textului lucrării, se admite amplasarea acestuia în imediata apropiere, fie înainte, fie în urmă.
Nu se admite plasarea succesivă a două tabele. Nu este salutată trecerea unei părți a tabelului
de pe o pagină pe alta. Tabelele mari se plasează în anexe.
Figura reprezintă imaginea plastică a fenomenului redată prin desen. În textele economice,
figurile, de regulă, redau scheme, diagrame, grafice etc.
Construcția figurii. Figurile, obligatoriu, trebuie să fie construite de autor. În acest scop, se
utilizează instrumentarul oferit de programul Word1. Figurile se plasează din rând nou la mijlocul
paginii. Sub figură, se expune legenda cu explicațiile referitoare la semnele convenționale utilizate
în figură. Mai jos, se indică sursa figurii sau a datelor puse la baza construcției ei. Și, în sfârșit, sub

1
Figura se realizează la calculator prin succesiunea de acțiuni: fixarea cursorului în text la locul unde trebuie să apară
figura, setarea opțiunii insert/вставка. După setare, se tastează opțiunea chart/диаграмма. Se selectează șablonul
diagramei și se tastează OK. Pe ecran, apare un tabel în care introducem datele statistice pentru construcția figurii. Cu
ajutorul opțiunii chart options/работа с диаграммами, se ajustează și perfectează figura construită.
15
toate acestea, se scrie cuvântul „Figura”, cu numărul și denumirea respectivă, cu caractere aldin
mărimea 12pt.
Numărul figurii se scrie cu cifre arabe, acesta fiind constituit din două elemente, separate
prin punct: numărul capitolului și numărul de rând al figurii din capitolul respectiv. Spre exemplu,
figura cu numărul 2.2 este figura doi din capitolul doi.
Exemplu de menționare în text și de perfectare a figurii:

„… Evoluția creșterii relative a alcătuitorilor masei monetare în perioada trimestrului III al

anului 2020, este reprezentată în figura 2.2.

105 000,0 30.000,00

100 000,0
95 000,0
90 000,0
25.000,00
85 000,0
80 000,0
75 000,0
70 000,0 20.000,00
65 000,0
60 000,0
55 000,0
15.000,00
50 000,0
45 000,0
40 000,0
35 000,0 10.000,00
30 000,0
25 000,0
20 000,0
5.000,00
15 000,0
10 000,0
5 000,0
0 000,0 0,00
31.06.2020 31.07.2020 31.07.2020 30.09.2020

Depozite la vedere în MDL Depozite în valută în MDL Masa monetară (M3)

M0 (bani în circulație) Depozite la termen în MDL

Sursa: elaborată de autor în baza datelor din Anexa 1.

Figura 2.2. Diagrama evoluției creșterii relative a alcătuitorilor masei monetare

în perioada trimestrului III al anului 2020 (%).
…”
Incontestabil, după figură obligatoriu trebuie să urmeze explicațiile și remarcile de rigoare.
În lucrare nu poate fi inclusă nici o figură, la care să nu fie făcută referință în text.
De asemenea, nu se admite transpunerea imaginilor figurilor și expunerea succesivă a două
figuri.
În cazul în care figura, din lipsa spațiului, nu poate fi plasată în ordinea logică a textului
lucrării, se admite amplasarea acesteia în imediata apropiere, fie înainte, fie în urmă.
Formula, în știință, este un mod simbolic și concis de expresie, de sugestie logică, de
exprimare a informației. În studiul analitic, se vor utiliza, de rând cu altele, și formule
matematice.

16
 Construirea formulei matematice se realizează prin utilizarea instrumentarului oferit de
programul Word1.
Formula matematică obținută se adaptează la necesitățile concrete.
Numerotarea formulei matematice de asemenea se face printr-un număr constituit din două
elemente, separate prin punct, care semnifică numărul capitolului și numărul de rând al formulei
din capitolul respectiv. Numărul se înscrie în același rând cu formula, amplasându-se la marginea
din dreapta a paginii, în paranteze rotunde, evidențiindu-se, ca și formula, cu aldin.
Perfectarea formulelor matematice se face după aceleași reguli ca și alte elemente
ilustrative. Formulele se expun din rând nou la mijlocul paginii. De regulă, formule matematice se
scriu cu simboluri latine și grecești, general recunoscute sau tradițional folosite pentru identificarea
indicatorilor economici respectivi.
Sub formulă se prezintă semnificația fiecărui simbol prin nominalizarea completă a
indicatorului respectiv, cu indicarea unității de măsură a lui.
În caz de necesitate, se indică și sursa bibliografică a referinței.
Exemplu de perfectare a formulelor și inserție a acestora în text:
„… Ponderea alcătuitorilor masei monetare se calculează conform formulei:
𝒊𝑨 𝒊 𝑨
𝑾𝑴𝑴 = 𝑴𝑴 × 𝟏𝟎𝟎%, (1.2)
în care:
𝑨𝒊
𝑾𝑴𝑴 reprezintă ponderea alcătuitorului Ai în masa monetară,%;
Ai – alcătuitorul i al masei monetare, lei;
MM – masa monetară, lei;
i - genul alcătuitorului masei monetare.
…”
Pot fi utilizate și alte stiluri de expunere, cum ar fi în următorul exemplu:
𝑨𝒊
„… Ponderea alcătuitorilor masei monetare (𝑾𝑴𝑴 ) se calculează prin raportarea fiecărui
alcătuitor al masei monetare (Ai ) la masa monetară (MM), cu exprimarea în procente:

𝒊𝑨 𝒊 𝑨
𝑾𝑴𝑴 = 𝑴𝑴 × 𝟏𝟎𝟎%, (1.2)
…”
În acest caz nu se indică separat semnificațiile simbolurilor.

8.8. Anexele la studiul analitic

Anexa reprezintă cea ce este alăturat sau alipit ca element secundar sau dependent, pe lângă
ceva mai important; material suplimentar care dezvoltă sau lămurește un text. În acest sens,
anexele la studiul analitic cuprind materialul auxiliar și secundar, dar necesar pentru dezvăluirea
și argumentarea ideilor expuse în conținutul de bază.
Conținutul anexelor. În anexe, de regulă, își găsește reflecție materialul utilizat în cercetare,
însă folosit în rolul de argumentare, fundamentare, ilustrare sau în altă funcție secundară, dar
necesară în lucrare. Anexele pot fi: extrase din acte normative, instructive, statistice etc., tabele,
diagrame, scheme, documente contabile, financiare, bancare, contracte, comentarii etc.
În cazul studiului analitic una din anexe, în mod obligatoriu, trebuie să conțină datele inițiale.
În textul de bază al studiului analitic, obligatoriu trebuie să fie făcută referință la fiecare
anexă.

1
Succesiunea realizării formulei este următoarea: fixarea cursorului, în text, la locul unde trebuie să apară formula,
setarea opțiunii insert/вставка. După setare, se tastează opțiunea „𝜋- the equation/уравнение. Apare un dreptunghi,
în care introducem formula cu ajutorul instrumentelor din opțiunea equation tools/работа с уравнениями. La locul
indicat, apare formula preconizată.
17
 Numărul și volumul anexelor. Numărul anexelor nu este reglementat. La general, se
reglementează volumul rezervat anexelor, care nu poate fi mai mare de o treime din volumul
lucrării. Volumul anexei poate fi diferit – de la o pagină până la câteva.
Denumirea anexelor. Fiecare anexă are propria denumire, care redă concis esența
materialului inclus în aceasta. Denumirea anexei se scrie cu litere mari, aldine, mărimea 12pt,
plasată la mijlocul tabelului.
Numerotare a anexelor. Numărul anexei este numărul de rând al acesteia, începând cu cifra
unu.
În acest caz, în anexă se va include numai un singur text, figură, tabel, formulă sau alt gen
de informații. În consecință, denumirea materialului respectiv va deveni denumire a anexei. La
rândul său, textul, figura, tabelul, formula nu vor mai avea nici denumire și nici număr, iar în text
se va face referire la anexa respectivă.
Perfectarea anexelor. Anexele se perfectează în funcție de caracterul materialului inclus în
aceasta (text, tabel, figură etc.). În partea dreaptă sus în mod obligatoriu trebuie de scris cuvântul
Anexa (prima literă - mare) și numărul de rând al acesteia, cu font 11pt, aldine.
În anexă poate fi inclus un material (text, figură, formulă etc.) sau câteva cu aceiași conotație.
În cazul, în care în anexă se va include numai un singur material, denumirea materialului
respectiv va deveni denumire a anexei. La rândul său, acesta nu va mai avea nici denumire și nici
număr, iar în text se va face referire la acestea ca fiind din anexa respectivă.
În cazul, în care în anexă se includ câteva materiale, anexa trebuie să posede o denumire
generică, iar fiecare dintre elementele ei trebuie să posede număr aparte. Numărul se va constitui
din litera „A”, numărul anexei și numărul de rând al materialului respectiv (tabel, figură, formulă
etc.). Spre exemplu, tabelul doi din anexa trei va fi descris în felul următor: „Tabelul A3.2”.
Desigur, în text trebuie să fie referință la fiecare element al anexei.
În studiul analitic se va include cel puțin o anexă, în care se vor înregistra datele statistice
inițiale.
În Anexa 4 este redat un model de perfectare a anexelor.

8.9. Citatele, citările și referințele bibliografice

Studiul analitic, cu toate că este o lucrare originală a studentului, totuși se bazează pe anumite
rezultate în formă de idei, definiții, date statistice, concluzii etc., obținute anterior, de alți autori.
Utilizarea acestora, fără a reproduce întocmai ceea ce a spus sau au scris aceștia, este considerată
drept plagiat, una din încălcările grave a eticii științifice și a legislației cu privire la dreptul de
autor.
În așa mod, citarea ( a da citat) este o cerință obligatorie pentru studiul analitic.
Citatul reprezintă un fragment dintr-o lucrare scrisă, reprodus întocmai, sau anumite
informații cantitative, conceptuale etc., cu indicarea exactă a sursei, în scopul de a întări și a ilustra
o idee sau o argumentare, a confirma veridicitatea datelor statistice, a reproduse o normă
reglementară etc.
Necesitatea citatelor. Cercetarea științifică se sprijină pe informații obiective, date precise,
fapte istorice veridice, clauze juridice exacte, idei ale savanților expuse corect sau pe materiale
care reprezintă proprietatea unor persoane fizice și/sau juridice etc. Toate acestea sunt culese din
anumite surse. În așa mod, pentru asigurarea identității și concordanței celor expuse cu sursele lor,
pentru delimitarea efortului autorului la rezultatele cercetării de la aportul altor exploratori, pentru
garantarea inviolabilității proprietății intelectuale în expunerea textului se apelează la citate.
Citatele sunt obligatorii în următoarele circumstanțe:
- la preluarea fragmentelor de text, a unor formule, tabele, ilustrații etc.;
- la împrumutarea principiilor, imaginilor, tablelor, figurilor etc.;
- la analiza conținutului altor publicații.
Numărul citatelor în text nu se reglementează strict. Însă, este cert faptul că, într-o cercetare
științifică de profil economic citatele sunt strict necesare, pentru a confirma, în primul rând,
18
obiectivitatea informației valorice utilizate în simulări și analize. Credibilitatea cercetări, expuse
în studiul analitic, poate fi asigurată prin utilizarea a minimum 2-3 citate.
Citarea reprezintă expunerea, în formă scurtă a referinței înserată în text, între paranteze
rotunde sau adăugată textului, ca notă de subsol la sfârșitul capitolului sau al întregului text. Citarea
permite identificarea publicației din care s-a extras citatul sau ideea comentată și indicarea
localizării în cadrul publicației-sursă.
În interpretare formalizată, „citare: indicarea, în cadrul textului sau în altă formă a
conținutului, a unei referințe relevante”1.
Citarea presupune respectarea anumitor cerințe, dintre care evidențiem:
- utilizarea unui format standard de citare unic pe parcursul întregii lucrări;
- respectarea structurii gramaticale, în textul citatului, a sursei și ortografiei autorului;
- transpunerea completă a citatului, fără prescurtări spontane ale textului reprodus și fără
denaturări a ideii autorului, iar în cazul omiterii cuvintelor, enunțurilor, alineatelor, în
procesul citări, nu se admite afectarea sensului textului menționat, și se marchează prin
puncte de suspensie;
- citarea nu trebuie să fie excesivă sau insuficientă;
- evidențierea citatelor cu semnele citării, care reprezintă semne grafice, în formă de
ghilimele („…” sau «…»), care se pun la începutul și la sfârșitul unui citat, închizând
vorbirea directă;
- fiecare citat trebuie însoțit de referință la sursă.
Referința bibliografică, de rând cu bibliografia, este un element–cheie a informării
bibliografice.
Interpretată formal, „referința: datele care descriu o resursă sau o parte a acesteia, precise și
detaliate suficient, pentru a identifica resursa și a permite localizarea acesteia”2.
Se disting referințele bibliografice ale materialelor informative și referințele bibliografice
ale citatelor.
Referințele bibliografice ale materialelor informative sunt menite pentru trimiterea
cititorului la alte publicații, în care este abordat, fie mai pe larg, fie din altă optică sau din alt motiv,
subiectul discutat.
Referințele bibliografice ale citatelor au misiunea de trimitere la materialul informativ din
care s-a făcut citarea, pentru localizarea exactă a elementului reprodus.
Obiect al referințelor bibliografice pot fi toate tipurile de documente publicate sau
nepublicate pe orice suport (inclusiv electronic), părțile lor componente, precum și un grup de
documente (monografii, manuale, publicații metodico-didactice, articole etc., care îmbracă forma
de cărți, broșuri, reviste, documente, manuscrise, publicații electronice etc.).
În studiul analitic se vor utiliza doar referințele bibliografice ale citatelor.

8.10. Perfectarea referințelor bibliografice

Referințele bibliografice se inserează în corespundere cu Standardele naționale referitoare la

biblioteconomie, informare, documentare. În Republica Moldova, descrierea bibliografică a
documentelor și lucrărilor se face în corespundere cu SM ISO 690:2012. Standardul SM ISO
690:2012 Informare și documentare. Reguli pentru prezentarea referințelor bibliografice și citarea
resurselor de informare (ISO 690:2010, IDT). Concomitent cu acestea, se utilizează și Standardul
BS ISO 690:2010 Ghid pentru referințele bibliografice și citate ale resurselor informaționale
(Guidelines for bibliographic references and citations to information resources), care oferă liniile
directoare pentru prezentarea referințelor bibliografice ale materialelor informative și citatelor în
toate tipurile de resurse informaționale, inclusiv, monografii, seriale, contribuții, brevete, materiale
1
Standardul SM ISO 690:2012 Informare și documentare. Reguli pentru prezentarea referințelor bibliografice și
citarea resurselor de informare (ISO 690:2010, IDT), aprobat prin hotărârea INSM, nr.871-ST din 05.04.2012, cap.2,
pct.2.2.
2
Ibidem, cap.2, pct.2.15
19
cartografice, resurse electronice de informare (programe de calculator și baze de date), muzică,
stampe, fotografii, lucrări grafice și audiovizuale.
În continuare, înserăm exemple de perfectare a referințelor bibliografice, în funcție de genul
sursei bibliografice.
În caseta 1 este exemplificată descrierea referințelor bibliografice la cărți (tipărite și
electronice) și publicații monografice (tipărite și online).
Prima referință bibliografică descrie citatul cu privire la definiția monedei contemporane din
publicație tipărită.
Cea de-a doua referință bibliografică descrie citatul cu privire la definiția inflației, din
publicație online.

Caseta 1
Exemple de descriere ale referințelor bibliografice
la cărți (tipărite și electronice) și publicații monografice (tipărite și online)
1
STRATULAT, Oleg. Monedă și credit: [în 2 vol.] Chișinău: ASEM, 2014. Vol. I. 2014, p. 94.
ISBN 978-9975-75-702-7.
2
МОКЕЕВА, Н. Н., ЗАБОРОВСКАЯ, А. Е., ФРАЙС, В. Э. Деньги и денежно-кредитная
система: учебное пособие [электронный ресурс]. Екатеринбург: Издательство Уральского
университета, 2019 [изучено 30 сент. 2020] p.47. ISBN 978-5-7996-2697-6. Доступен:
https://elar.urfu.ru/bitstream/10995/77400/1/978-5-7996-2697-6_2019.pdf .

Descrierea cărților cu doi autori și mai mulți se perfectează analogic celor cu un singur autor,
doar că prenumele precedentului autor se desparte de numele următorului prin virgulă.
În caseta 2 este exemplificată descrierea referințelor bibliografice la contribuții în publicații
monografice (tipărite și online).
Prima referință bibliografică descrie citatul cu privire la definiția sistemul instituțiilor
financiare, din publicația tipărită.
Cea de-a doua referință descrie definiția sistemului bancar, din publicația online.
Cea de a treia referință descrie structura Uniunii Economice și Monetare, din publicația
tipărită.
Cea de a patra referință descrie același citat din aceeași publicație, doar că online.

Caseta 2
Exemple de descriere a referințelor bibliografice
la contribuții în publicații monografice (tipărite și online)
1
STRATULAT, Oleg. Arhitectura instituțională a domeniului monedă și credit. In: Băncile în economia
concurenței, incertitudinii, inovării și integrării: simp. șt.- prac. intern., Chișinău, 19 apr. 2013. Ch.: ASEM,
vol. 2, pp. 88-89. ISBN 978-9975-75-673-0

2
GOROBEȚ, Ilinca. Serviciile FINTEH prin prisma avantajelor şi inconvenienţelor pentru
industria bancară. „Competitivitatea şi inovarea în economia cunoașterii” [online]: conf. şt.
intern., 27-28 septembrie 2019. Chișinău, 2019, pp. 698-702 [accesat 20.09.2020]. Disponibil:
http://irek.ase.md/xmlui/bitstream/handle/1234567890/162/GOROBET-
I_conf_09.19_teze.pdf?sequence=1&isAllowed=y
3
Finalizarea Uniunii bancare. În: Finalizarea uniunii financiare : finalizarea Uniunii Economice
și Monetare a Europei : contribuția Comisiei la agenda liderilor. Luxembourg: Publications
Office, 2018, p.2. ISBN 978-92-79-76342-7.
4
Finalizarea Uniunii bancare. În: Finalizarea uniunii financiare : finalizarea Uniunii Economice
și Monetare a Europei : contribuția Comisiei la agenda liderilor [online]. Luxembourg :
20
 Publications Office, 2018, p.2 [accesat 20.10.2020]. ISBN 978-92-79-76342-7. Disponibil:
https://op.europa.eu/en-GB/publication-detail/-/publication/f9a64966-ff3a-11e7-b8f5-
01aa75ed71a1/language-ro .

În caseta 3 este exemplificată descrierea referinței bibliografice la publicații seriale1 (tipărite

și online).
Prima referință bibliografică descrie citatul privind definirea băncii din publicație periodică,
tipărită.
Cea de-a doua referință descrie același citat, doar că din publicație online.
Cea de-a treia referință bibliografică descrie citatul cu referire la misiunea unităților de
schimb valutar, din publicație periodică online.
Cea de-a patra referință bibliografică descrie citatul cu privire la inflație, din revistă tipărită.
Cea de-a cincea referință bibliografică descrie același citat din aceeași revistă, doar că online.
Cea de-a șasea referință descrie citatul cu privire la volumul creditelor, din ziar tipărit.
Cea de-a șaptea referință bibliografică descrie citatul cu privire la volumul creditelor din ziar
online.
Cea de-a opta referință descrie citatul cu privire la agregatele monetare, din anuarul tipărit.
Cea de-a noua referință descrie același citat cu privire la volumul agregatelor monetare, din
anuarul online.

Caseta 3
Exemple de descriere a referințelor bibliografice ale citatelor
din publicații seriale (tipărite și online)
1
Legea privind activitatea băncilor: nr. 202 din 06.10.17. Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
2017, nr. 434-439, titlul 1, cap.1, art. 3, p. 8.
2
Legea privind activitatea băncilor: nr. 202 din 06.10.17. Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
2017, nr. 434-439, titlul 1, cap.1, art. 3 [online]. [citat 30 sept. 2020]. Disponibil:
https://www.bnm.md/ro/content/legea-privind-activitatea-bancilor-nr202-din-06-octombrie-
2017.
3
Regulamentul privind activitatea unităților de schimb valutar, aprobat prin HCE al BNM: nr.335
din 1 decembrie 2016. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2016, nr. 423-429, cap.1, art. 3
[online]. [citat 30 sept. 2020]. Disponibil: https://www.bnm.md/ro/content/regulamentul-privind-
activitatea-unitatilor-de-schimb-valutar-aprobat-prin-hotarirea.
4
STRATULAT, Oleg, ROTARU, Andrei. Așteptările inflaționiste din perspectiva eficientizării
politicii monetare. Economica. Chișinău, 2015, nr.4 (94), pp. 88-93. ISSN 1810 – 9136.
5
STRATULAT, Oleg, ROTARU, Andrei. Așteptările inflaționiste din perspectiva eficientizării
politicii monetare. Economica [online]. Chișinău, 2015, nr.4 (94), pp. 88-93 [citat 30 sept. 2020].
ISSN 1810 – 9136.

1
Publicație în serie: publicație în formă tipărită sau netipărită, care apare în părți succesive, având, în general, elemente
de identificare numerice sau cronologice, si, care este concepută să fie continuată pe o perioadă de timp nedefinită,
indiferent de periodicitate – publicațiile seriale includ periodice, reviste, ziare, anuare etc.
21
 URSU, Victor. Banca Națională vrea să impulsioneze creditarea pentru resuscitarea economiei.
6

Capital market. 2020, nr.36 (859). 16 septembrie 2020.

7
URSU, Victor. Banca Națională vrea să impulsioneze creditarea pentru resuscitarea economiei.
Capital market. [online]. 2020, nr.36 (859). 16 septembrie 2020. Disponibil:
https://capital.market.md/ro/content/banca-nationala-vrea-sa-impulsioneze-creditarea-pentru-
resuscitarea-economiei

Anuarul statistic al Republicii Moldova 2019. Chișinău: Biroul Național de Statistică al

8

Republicii Moldova, 2019, p.400. ISBN 978-9975-53-928-9.

9
Anuar statistic al Republicii Moldova [online]. Ch.: 2019 [citat 30 septembrie 2020], p.400.
Disponibil:
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2019/Anuarul_statisti
c_2019.pdf.

În caseta 4 este exemplificată descrierea referinței bibliografice la contribuții în site-uri

web.
Prima referință bibliografică descrie cantitativ agregatele monetare din contribuția la situl
web al Băncii Naționale a Moldovei.

Caseta 4
Exemplu de descriere a referințelor bibliografice
la contribuții în site-uri web
1
Sinteza monetară. Banca Națională a Moldovei: baza de date interactive [online]. [citat 30 sept.
2020]. Disponibil: http://bnm.md/bdi/pages/reports/d.

Pentru simplificarea descrierii referințelor bibliografice ale citatelor se folosesc o serie de

notări cu caracter internațional, scrise cu caractere italice (abreviate). Dintre acestea vom
evidenția unele, cum ar fi idem, ibidem, apud etc.
Idem (din lat. același) se folosește în cazul în care autorul este același ca în referința
precedentă, dar este citat cu altă lucrare. Idem substituie numele autorului. În caseta 5 este
exemplificată utilizarea notații idem în descrierea referinței bibliografice.
Prima referință bibliografică descrie citatul cu privire la definirea noțiunii bancă dintr-o
monografie.
Cea de-a doua referință descrie citatul cu privire la definirea aceiași noțiune - banca, din altă
monografie, semnată de aceiași autori.

Caseta 5
Exemplu de utilizare a instrumentului idem

KIRIȚESCU, Costin, DOBRESCU, Emilian. Moneda: mică enciclopedie. București: Editura

1

Enciclopedică , 1998, p. 50. ISBN: 973-45-0233-6.

2
Idem. Băncile: mică enciclopedie. București: Editura Expert, 1998, p.126. ISBN: 9739282601.

Ibidem (din lat. tot acolo, în același loc) se folosește atunci, când există trimiteri succesive
la aceeași lucrare. Ibidem substituie întreaga descriere bibliografică a sursei cu excepția paginii.

22
Dacă între prima trimitere și următoarea s-a intercalat o altă notă, mențiunea ibidem nu mai este
valabilă. În caseta 6 este exemplificată utilizarea notații ibidem.
Prima referință bibliografică descrie citatul cu privire la definirea noțiunii ban dintr-o
monografie.
Cea de-a doua referință descrie citatul cu privire la definirea noțiunii monedă din aceiași
monografie.

Caseta 6
Exemplu de utilizare a instrumentului ibidem
1
KIRIȚESCU, Costin, DOBRESCU, Emilian. Moneda: mică enciclopedie. București: Editura
Enciclopedică , 1998, p. 191. ISBN: 9734502336.
2
Ibidem, p.59.

Apud (din lat. după, la) se întrebuințează când se citează un autor nu din sursa originală, dar
din altă lucrare semnată de un alt autor. Această expunere îmbracă forma: descrierea bibliografică
a sursei originale, apud, descrierea bibliografică a sursei citate.
În caseta 7 este exemplificată utilizarea notații apud în descrierea referinței bibliografice a
citatului privind definirea sistemului bănesc, dată într-o monografie, însă reprodusă după o altă
monografie.

Caseta 7
Exemplu de utilizare a instrumentului apud
1
BĂICOIANU, C. Istoria politicii noastre vamale și comerciale. Vol. I, partea I. București, 1904, pl. LIV.
apud KIRIȚESCU, Costin. Sistemul bănesc al leului și precursorii lui. Vol. I. București: Editura
Enciclopedică,1997, pl. XVII.

Există mai multe stiluri de perfectare a referințelor bibliografice. În studiul analitic se va

utiliza tipul de referință bibliografică la sfârșitul textului, care se redactează ca note la finele
lucrării.
Pentru perfectarea acestora, se va utiliza opțiunea oferită de programul Word, care plasează
referința la sfârșitul textului, rezultând în lista referințelor bibliografice1.
De obicei, referințele în note la sfârșitul textului sunt scrise cu caractere puțin mai mici decât
cel al lucrării. În studiul analitic, acestea se vor scrie cu litere font 11 pt.
Intervalul dintre rânduri în referință este de 1,0, iar intervalul dintre referințe – un rând. În
Anexa 5, este prezentat modelul de perfectare a Listei referințelor bibliografice.

***
Important! Perfectarea studiului analitic în corespundere cu cerințele expuse este condiția
de bază pentru admiterea spre susținere.

9. FINALITĂȚILE ELABORĂRII STUDIULUI ANALITIC

1
Notele la sfârșitul textului reference/ ссылки se realizează la calculator prin succesiunea: fixarea cursorului în text la
locul unde trebuie să apară numărul de ordine al notei, setarea opțiunii insert endnotes /вставить концевую сноску.
După tastarea OK, la sfârșitul textului, apare numărul de ordine al referinței după care se inserează cu font 11pt
referința bibliografică a materialului informativ citat.
23
 Finalitățile elaborării studiului analitic se regăsesc în formarea competențelor de cunoaștere
multilaterală a subiectului cercetat (esență, caracteristici, funcții, rol etc.), a metodelor și
indicatorilor de analiză a acestuia; de aplicare a tehnicilor de lucru cu sursele de date, a
calculatorului, a formulelor de calcul, a regulilor de perfectare și prezentare a studiului analitic; de
integrare a cunoștințelor și abilităților în practica de analiză a datelor, identificare a tendințelor și
argumentare a perspectivelor în evoluția obiectului cercetat.

10. SUSȚINEREA STUDIULUI ANALITIC

Susținerea studiului analitic se organizează în cadrul orelor practice și de consultație.
Susținerea poate fi organizată în cadrul grupei academice, grupurilor de studenți sau individual.
Fiecare autor prezintă conținutul lucrării într-un interval de timp de 5 minute. Ulterior,
răspunde la întrebările formulate de asistență.
Pentru eficientizarea susținerii studiului analitic, autorul acestuia va realiza prezentarea în
Power Pointe.

11. EVALUAREA STUDIULUI ANALITIC

Evaluarea studiului analitic se face în baza a trei criterii:
- plauzibilitatea enunțului teoretic și concluziv (𝐶1 );
- corectitudinea metodologiei și rezultatelor calculelor (𝐶2 ).
- calitatea lucrării scrise și susținerii verbale (𝐶3 ).
Nota se acordă separat pentru fiecare criteriu în corespundere cu următorul barem de
evaluare:
Tabelul 11.1
Nota Exigențe
1-2 nedemonstrarea de competențe sau plagiat
3-4 demonstrarea, fără succes, a competențelor
5 demonstrarea, cu numeroase dificultăți, a competențelor
6-7 demonstrarea, lipsită de încredere și cu lacune considerabile, a
competențelor
8 demonstrarea bună, însă cu o anumită lipsă de încredere și
imprecizie, care poate fi corectată prin răspunsuri la întrebările
suplimentare, a competențelor
9 demonstrare foarte bună, însă cu câteva erori neesențiale, a
competențelor
10 demonstrarea profundă și remarcabilă, cu creativitate, a
competențelor

Fiecare criteriu de evaluare are propriul coeficient de pondere în nota finală. Coeficienții
de pondere în nota finală au valorile următoare: 𝑘1 = 0,3, 𝑘2 = 0,5 și 𝑘3 = 0,2.
Formula de calcul al notei finale pentru studiul de caz este următoarea:

𝑵𝒇 = 𝑪𝟏 𝒌𝟏 + 𝑪𝟐 𝒌𝟐 + 𝑪𝟑 𝒌𝟑 . (11.1)

Nota finală se rotunjește până la cifră întreagă în corespundere cu regulile aritmeticii.

Nota obținută la susținere se trece în borderoul de evaluare finală cu o pondere de 0,1.

***
Important! Elaborarea și susținerea cu succes a studiului analitic, de rând cu susținerea cu
succes a testelor intermediare și a reușitei curente, constituie o condiție de admitere la examen.
24
 ÎNCHEIERE

Elaborarea unei lucrări analitice este un proces complex și laborios. Aceste considerente au
condiționat apariția Indicațiile metodice, cărora le revine misiunea de a înarma studentul cu tehnici
de lucru, necesare în procesul de elaborare a studiului analitic și, în același timp, al învăța regulile
de perfectare a lucrării în conformitate cu cerințele în vigoare.
Revenind la prima ediție a Indicațiilor (2016), constatăm că acestea au demonstrat utilitatea
sa, în procesul de predare-învățare a unității de curs Monedă și credit, la specialitatea Finanțe și
bănci, secțiile frecvență și frecvență redusă, pe parcursul următorilor ani universitari, după
publicare.
Rezultatele acestei activități didactice sunt apreciate. Studenții și-au format competențele
respective, valorificându-le, ulterior, atât la examenul final, cât și în procesul elaborării proiectului
de an și a tezei de licență.
Este adevărat, că cu cât lucrarea este mai complexă, cu atât cerințele sunt mai numeroase, și
respectiv, crește necesitatea în explicații. Acestea își vor găsi reflectare în Ghidurile concrete.
Cât privește prezenta ediție a Indicațiilor metodice, există speranța că acestea vor fi și în
continuare utile tuturor celor care elaborează lucrări scrise la unitățile de curs de profil monetar și
de credit.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul educației al Republicii Moldova: nr.152 din 17.07.2014. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2014, nr. 319-324, art. 634.
2. Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe: nr. 139 din 02.07.2010. Monitorul Oficial
al Republicii Moldova. 2010, nr. 191-193, art. 630.
25
3. Standardul SM ISO 690:2012 Informare și documentare. Reguli pentru prezentarea referințelor
bibliografice și citarea resurselor de informare (ISO 690:2010, IDT), aprobat prin hotărârea
INSM, nr.871-ST din 05.04.2012.
4. Codul de etică universitară al ASEM, aprobat prin Decizia Senatului: nr.7 din 21.02.2007.
[online] [citat 29 septembrie 2020]. Disponibil: http://ase.md/regulamente/reglementari-
asem.html
5. REG. 0. EAIS Regulament privind evaluarea activității de învățare a studenților [online] [citat
29 septembrie 2020]. Disponibil: http://ase.md/regulamente/reglementari-asem.html
6. RĂBOACĂ, Gheorghe. Metodologia cercetării științifice economice. București: Editura
Fundației România de Mâine, 2004. 212p.

7. Referințe bibliografice: norme și stiluri de citare : Ghid practic / Acad. De Științe a Moldovei,
Bibl. Șt. Centrală „Andrei Lupan”, Instituția publică „Enciclopedia Moldovei” ; alcăt.: Janna
Nikolaeva, Lidia Zastavnițchi ; coord. Șt.:Aurelia Hanganu. Ch.: „Cu drag” SRL, 2010. 108 p.
ISBN 978-9975-4145-3-1.

8. Indicații metodice privind elaborarea studiului analitic la unitatea de curs „Monedă și credit” /
Oleg Stratulat, Ana Cîrlan, Ghenadie Ciobanu. Chișinău: ASEM, 2016. 46 p. ISBN 978-9975-
75-787-4.

Anexa 1
TEMATICA
orientativă a studiilor analitice
la unitatea de curs Monedă și credit

26
1. Evoluția agregatului monetar M0 în perioada trimestrului I al anului 2020: tendințe, factori,
perspective.
2. Evoluția agregatului monetar M1 în perioada trimestrului I al anului 2020: tendințe, factori,
perspective.
3. Evoluția agregatului monetar M2 în Republica Moldova în perioada trimestrului II al anului
2020: tendințe, factori, perspective.
4. Evoluția agregatului monetar M3 în Republica Moldova în perioada trimestrului III al anului
2020: tendințe, factori, perspective.
5. Evoluția structurii agregatului monetar M1 în Republica Moldova în perioada trimestrului IV
al anului 2020:: tendințe, factori, perspective.
6. Evoluția structurii agregatului monetar M2 în Republica Moldova în perioada trimestrului I al
anului 2020: tendințe, factori, perspective.
7. Evoluția structurii agregatului monetar M3 în Republica Moldova în perioada trimestrului II
al anului 2020: tendințe, factori, perspective
8. Evoluția indexului prețurilor de consum în perioada trimestrului III al anului 2020: tendințe,
factori, perspective.
9. Evoluția puterii de cumpărare a leului moldovenesc în perioada trimestrului IV al anului 2020:
factori, parametri, tendințe.
10. Evoluția cursului de schimb al leului moldovenesc în raport cu dolarul american în perioada
trimestrului I al anului 2020: factori, parametri, tendințe.
11. Evoluția cursului de schimb al leului moldovenesc în raport cu euro în perioada trimestrului II
al 2020: factori, parametri, tendințe.
12. Evoluția puterii de cumpărare a leului moldovenesc în perioada trimestrului III al anului 2020:
factori, parametri, tendințe.
13. Evoluția puterii de cumpărare a leului moldovenesc în raport cu puterea de cumpărare a leului
românesc în perioada trimestrului IV al anului 2020: factori, parametri, tendințe.

Anexa 2
MODEL
DE PERFECTARE A FOII DE TITLU

27
 FACULTATEA FINANȚE
DEPARTAMENTUL INVESTIȚII ȘI ACTIVITATE BANCARĂ

(Times New Roman, 12pt, bold, interval 1.0, centrat)

Grigore VASILE
(Times New Roman, 18pt, bold, centrat)

EVOLUȚIA MASEI MONETARE (M3)

ÎN PERIOADA TRIMESTRULUI III AL ANULUI 2020:
TENDINȚE, FACTORI, PERSPECTIVE
(Times New Roman, 18pt, bold, interval 1.0, centrat)

STUDIU ANALITIC
(Times New Roman, 16pt, bold, centrat)
la unitatea de curs
„MONEDĂ ȘI CREDIT”
(Times New Roman, 14pt, bold, centrat)

Autor:
student gr. FB 192,
învățământ cu frecvență
VASILE Grigore
____________________
(semnătura)
Conducător științific:
prof. univ., dr. STRATULAT Oleg
____________________
(semnătura)
(Times New Roman, 14pt)

Chișinău - 2020
(Times New Roman, 14pt, bold, centrat)

Anexa 3

MODEL
DE PERFECTARE A CUPRINSULUI

28
 CUPRINS

Introducere…………………………………................................................................... .....3
1. DEFINIREA ȘI INDICATORII DE DINAMICĂ AI MASEI MONETARE (M3) .........4
1.1. Esența masei monetare (M3..........................................................................................5
1.2. Indicatorii de dinamică a masei monetare………………………………….…… ......5
2. ANALIZA EVOLUȚIEI ȘI PERSPECTIVELE MASEI MONETARE (M3) ......... .......6
2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică a masei monetare……………………….. ......7
2.2. Tendințe, factori și perspective ale evoluției masei monetare (M3) în perioadă
scurtă......................................................................................................................................8
Încheiere… …….…….……..……................................................................….......…... ............9
Referințe bibliografie….……………..…...............................................……............... ...........10
Anexe………………………………………...........................................................……
....................................................................................... 1Ошибка! Закладка не определена.

Anexa 4

MODEL
29
 DE PERFECTARE A ANEXEI

Anexa 1

CREȘTEREA ABSOLUTĂ A ALCĂTUITORILOR MASEI MONETARE

în perioada trimestrului III al anului 2020
milioane lei

31 31 31 30
Luna
iunie iulie august septembrie
Componente
2020 2020 2020 2020

M0 (bani în circulație) 24 782,93 25 418,79 26 501,19 26 428,94

Depozite la vedere în MDL 19 966,64 21 081,37 21 408,88 22 025,41

Depozite la termen în MDL 19 889,87 19 913,63 19 899,06 20 144,87

Instrumentele pieței 0 0 0 0
monetare
Depozite în valută în MDL 30 500,93 30 335,42 30 130,02 30 443,39

Masa monetară (M3) 95 140,38 96 749,22 97 939,15 99.042,60

Sursa: Sinteza monetară. Banca Națională a Moldovei: baza de date interactive [online]. [citat 29 sept. 2020].
Disponibil: http://bnm.md/bdi/pages/reports/dpm.

Anexa 5

MODEL
DE PERFECTARE A LISTEI REFERINȚELOR BIBLIOGRAFICE
30
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1
STRATULAT, Oleg. Monedă și credit: [în 2 vol.] Chișinău: ASEM, 2014. Vol. I. 2014, p. 94.
ISBN 978-9975-75-702-7.

2
Sinteza monetară. Banca Națională a Moldovei: baza de date interactive [online]. [citat 30 sept.
2020]. Disponibil: http://bnm.md/bdi/pages/reports/d.

31