BĂNCILE

Oleg STRATULAT,
prof. univ. dr.
 CUPRINS

I. Băncile – veriga de bază a sistemului

bancar.

II. Activitățile băncilor.

 BIBLIOGRAFIE

1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. În: Monitorul Oficial al
R.Moldova. 1995, nr.56-57/624
2. Legea institutiilor financiare: nr. 550-XIII din 21.07.95. În: Monitorul Oficial al R.Moldova. 1996,
nr.1/2.
3. BASNO, C.; DARDAC, N.; FLORICEL, C. Monedă. Credit. Bănci. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, R. A., 2003, p. 3 – 23.
4. Kiriţescu, C., Dobrescu, E. Moneda: mică enciclopedie. -Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. –
294p.
5. MANOLESCU, Gh. MONEDĂ ŞI CREDIT. Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine",
2003, p.9-15.
6. TURLIUC V.; BOARIU, A.; STOICA, O. Monedă şi credit. Bucureşti: Editura Economică,
Bucureşti, 2005, p.11-36, 41-63.
7. STRATULAT, Oleg. Monedă şi credit.(Manual). (Manuscris).
8. STOICA, VICTOR; DIACONU, P. Bani şi credit : banii, teoriile monetare, administrarea banilor şi
politica monetară. Bucureşti : Editura Economică, 2003, p.19-64.
9. ЖУКОВ, Е.Ф.; МАКИМОВА, Л.М.; ПЕЧНИКОВ, А.В. Деньги. Кредит. Банки: Учебник для
вузов. -2.е изд., перераб. и доп. М.: ЮНИТИ-ДАНА, 2003, c.235.
10. ЛАВРУШИН, O. И. Деньги. Кредит. Банки: учебник. - 2-e изд. Москва: Финансы и Статистика,
2004, c. 367.
11. ПОЛЯК, Г. Б. Финансы. Денежное обращение. Кредит. - 2-e изд. Москва: ЮНИТИ-ДАНА,
2001, c.8-13.
 I. BĂNCILE
– VERIGA DE BAZĂ A SISTEMULUI BANCAR

1.1. Originea, temeiurile existenței și

evoluției băncilor.
1.2. Caracteristica generală a băncilor.

1.3. Tipuri de bănci.

1.4. Funcțiile şi rolul băncilor.
1.5. Băncile în Republica Moldova.
 1.1. ORIGINEA, TEMEIURILE EXISTENȚEI
ȘI EVOLUȚIA BĂNCILOR

ORIGINEA BĂNCII SE REGĂSEŞTE ÎN ACTIVITĂŢILE

MONETARE ŞI DE ÎMPRUMUT ANTICE

BĂNCA A EVOLUAT DE LA PROTOTIPII SĂI ANTICI (TEMPLE,

ZARAFI ŞI CĂMĂTARI) LA FORMA SA MEDIEVALĂ ŞI APOI
LA INSTITUŢIA FINANCIARĂ MODERNĂ
 REPERE ISTORICE:
EMBRIONUL INSTUTIȚIONAL

• În cunoscutul Cod al lui Hammurabi, adoptat în jurul a. 1760

î. Hr. de către suveranul regatului babilonean se regăsesc
reglementări referitor la împrumuturi, depuneri, dobânzi,
restituirea datoriilor etc.
• Templele erau nu numai centre spirituale, dar şi loc sigur
de păstrare a tezaurelor, iar confienţa în autoritatea
duhovnicească favoriza intermedierea monetară. Preoţii,
de rând cu obţinerea recunoştinţei, realizau şi un anumit
profit.
• Treptat funcţiile de intermediere financiară au început să se
separe într-o unitate specializată. În sec. al VIII-lea î. Hr.
instituţia financiară din Babilon primea depuneri băneşti,
acorda împrumuturi şi emitea înscrisuri numite „gudu”.
• În Grecia Antică în sec. al VI-lea î.d.Cr. – “trapeţiile”.
• În Roma Antică – “tabernae”, “mensae”
 TEMEIURILE EXISTENŢEI BĂNCII

TEMEIURILE EXISTENŢEI BĂNCII SE AFLĂ ÎN PRODUCŢIA

MATERIALĂ DE BUNURI ŞI SERVICII, ÎN DERULAREA
NORMALĂ A PROCESELOR ECONOMICE.
 NECESITATEA BĂNCILOR

Dezvoltarea
băncilor a
fost
condiționată
de:
 ZARAF REPREZENTAT ÎNTR-O
MINIATURĂ DIN SECOLUL AL XI-LEA
 CĂMĂTAR MEDIEVAL
(APLICAŢIE DIN MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE,
WASHINGTON, D.C.)


 PROVENIENŢA TERMENULUI “BĂNCĂ”

Cuvântul „bancă” provine de la cuvântul italian

„banko” – masă de schimb a monedei, iar persoanele
care efectuau schimbul se numeau „bancheri”,
“banker” (eng.).
Schimbul şi împrumutul de monedă era ocupaţia
zarafilor şi cămătarilor instalaţi direct în stradă. Cuvântul
vechi englez „bank” înseamnă scaun. Revoltele
clienţilor, în caz de înşelăciune, ajungeau până la
distrugerea scaunului. Fraza „scaun stricat” în limba
engleză se pronunţă „bank rotten”. Aceasta şi este
originea cuvântului ”bankrupt”, “bankruptcy”, adică
faliment.
 PRIMELE BĂNCI MEDIEVALE

Primele
bănci
PRIMELE BĂNCI MODERNE
PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI BANCARE
în sec. XVII-XVIII
EVOLUŢII DIN DOMENIUL BANCAR
în sec. XIX-XX
 1.2. CARACTERISTICA GENERALĂ
A BĂNCILOR
Funcţionarea eficientă a economiei bazate pe principiile pieţii este
în mod decisiv condiţionată de existenţa instituţiilor financiare
performante, tehnologic avansate, organic integrate în sistemul de
credit naţional.
Instituția financiară numită bancă, constituindu-se istoric, în evoluția sa
mereu a fost și continuă să fie în schimbare. Cu toate acestea banca,
ca și în trecut, și în prezent rămâne a fi o instituţie financiară autentică.
Caracteristica generală a băncii poate fi prezentată expresiv prin
prisma destinației acestei instituţii financiare.
În epoca contemporană misiunea băncilor în economie și societate este
legată de calitatea lor de intermediar principal în relaţia economii-
investiţii, contingenţă decisivă în creşterea economică. Deci, banca
este instituția al căreia obiect de activitate este intermedierea
monetară: „activitatea principală a unei bănci constă în comerțul cu
bani.
 ACCEPŢII PRIVIND BANCA

„Banca este instituţia financiară ce-şi axează activitatea pe

atragerea depozitelor şi acordarea creditelor, acceptarea de
depuneri de la populaţie, firme sau alte bănci, operaţiuni valutare
pentru persoane fizice şi juridice, plasamentul fondurilor,
finanţarea schimburilor comerciale”. (Lucian C. Ionescu).
Banca este o instituție specializată care desfășoară o activitate
complexă și de un caracter special constând în efectuarea de
operațiuni de încasări și plăți în numerar, depozitarea și
fructificarea disponibilităților bănești ale clienților, efectuarea de
decontări și transferuri de sume prin intermediul conturilor
bancare la/din ordinul clienților, mobilizarea și plasarea
resurselor bănești disponibile, acordarea de credite, organizarea
circulației bănești, efectuarea de operațiuni pe piața bancară
(TROACĂ, Victor).
 TRATAREA ORIGINALĂ
A BĂNCII

Banca se identifică ca o instituţie

financiară care atrage de la persoane fizice
şi juridice depozite şi care utilizează aceste
mijloace pentru a acorda credite și a face
investiţii pe propriul cont şi risc.
SCHEMA FINANŢĂRII
INDIRECTE
 1.3. TIPURI DE BĂNCI

În urma evoluțiilor economice, financiare,

organizatorice și de altă natură, băncile s-au
diversificat, reprezentând în prezent o gamă
variată de instituții bancare.
 CRITERII DE CLASIFICARE ALE BĂNCILOR

CRITERII DE
CLASIFICARE
IMPORTANȚA ÎN CADRUL SISTEMULUI BANCAR

În funcție de
importanța în cadrul
sistemului bancar se
disting:
FORMA DE PROPRIETATE
 PROVENIENȚA CAPITALULUI

Potrivit
provenienței capitalului
băncile se împart în:
FORMA JURIDICĂ DE ORGANIZARE
ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE SPECIALIZARE
A ACTIVITĂȚII BĂNCII
 POTRIVIT TIPURILOR DE OPERAȚIUNI
EFECTUATE

 Băncile comerciale se specializează în atragerea depozitelor la vedere și acordarea de credite

pe termen scurt, precum și în efectuarea de operațiuni de încasări și plăți, schimb valutar etc.
 Băncile de afaceri, numite și bănci de investiții, investesc depunerile pe termen lung, participă la
constituirea și iau în gestiune participațiile, oferă servicii financiare de specialitate.
 Băncile de depozit atrag depozite și acordă credite în diverse domenii și pentru diferite scopuri.
 Băncile de ramură atrag depozite pe termen lung și fac plasamente pe termen lung numai în
întreprinderile din ramura respectivă. Sunt bănci industriale, agricole, de comerț exterior, pentru
construcții etc.
 Băncile ipotecare obțin resurse pe baza emisiunii de titluri financiare de valoare specifice și
acordă credite pe termen lung pentru achiziții sau construcții de imobile, garantate cu ipotecă
asupra imobilelor.
 Băncile de economii atrag depozite de la populație și le plasează sub formă de credite. Aceste
bănci sunt orientate la realizarea unor obiective sociale.
 Băncile de economisire-creditare în domeniul locativ atrag depozite și finanțează construcția de
locuințe prin îmbinarea economisirii cu creditarea. Clienții beneficiază de credite cu rate
avantajoase.
 Băncile specializate în acordarea de credite auto sunt deținute, de regulă, de marii constructori
de automobile și oferă credite pentru achiziția de automobile.
 Băncile de factoring colectează creanțe și le recuperează, asigurând astfel lichiditatea anticipată
creditorilor, încasând comisioane.
 ÎN FUNCȚIE DE ARIA DE ACTIVITATE

 Băncile locale desfășoară activitățile doar în localitate respectivă.

 Băncile regionale desfășoară activitățile doar în regiunea respectivă –
provincie, formațiune teritorială autonomă etc.
 Băncile naționale desfășoară activități pe întreg teritoriu național și au filiale
numai în țară. Acestea, în cazul statelor federative, se numesc și bănci
federale.
 Băncile transnaționale desfășoară activități în diferite țări, având sediul central
într-o anumită țară și dispunând de sucursale și filiale pe teritoriul altor țări.
 Băncile „off-shore” funcționează în „zonele libere”, efectuând operațiuni numai
cu nerezidenții, asigurând anonimatul acestora. Aceste bănci nu intervin pe
piața națională și beneficiază de facilități fiscale.
 Băncile interguvernamentale își constituie capitalurile din aportul țărilor-
membre care și sunt principalii beneficiari de credite. Către acestea se referă
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca
Reglementărilor Internaționale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare etc.
 POTRIVIT CARACTERULUI MATERIAL-VIRTUAL
AL SEDIILOR BANCARE

 Băncile tradiționale sunt băncile existente

”fizic”, bazate pe rețele de sucursale și filiale
extinse în teritoriu.
 Băncile virtuale oferă serviciile şi comunică
cu clienții exclusiv prin intermediul
calculatorului conectat la internet.
Comisioanele acestor bănci sunt mult mai
mici decât ale băncilor tradiționale.
 ÎN FUNCȚIE DE DIMENSIUNE

 Băncile de talie mare sunt băncile cu capital mare,

rețea de sucursale și filiale extinsă și dețin o cotă
substanțială de piață, situate în partea de sus a
clasamentului
 Băncile de talie mijlocie sunt băncile situate în partea
de mijloc a clasamentului privind capitalul, rețeaua
de filiale și cotă de piață deținută.
 Băncile de talie mică sunt băncile situate în partea de
jos a clasamentului privind capitalul, rețeaua de
filiale și cotă de piață deținută.
1.4. FUNCȚIILE ŞI ROLUL BĂNCILOR
 MOBILIZAREA MIJLOACELOR MONETARE

are ca scop
crearea capitalului
băncii. Acesta se
divizează, în funcție
de proveniență, în
capitalul propriu și
capitalul atras.
 PLASAREA REZERVELOR BANCARE

presupune
amplasarea
acestora în diferite
active financiare
generatoare de
venituri: credite,
valori mobiliare de
stat publice
bancare,
participații etc.
 CREAREA INSTRUMENTELOR MONETARE

 presupune emiterea de  Instrumentele de plată

către bancă a diferitor sunt numerarul și
instrumente de plată. substitutele acestuia:
Instrumentele de plată cecul, cambia, biletul
sunt mijloacele prin la ordin, card-ul.
care se derulează
plățile în economie.
 COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ȘI
SERVICIILOR DE NATURĂ
MONETARĂ ȘI DE CREDIT

Băncile, în contextul  Schimb valutar;

funcției comerciale,  Păstrarea metalelor
acordă diferite servicii prețioase;
sau execută anumite  Decontări etc.
operaţiuni în favoarea
clienţilor săi, având ca
recompensă un comision.
ROLUL BĂNCIILOR ÎN ECONOMIE
 1.5. BĂNCILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Cadrul juridic al activității băncilor în

Republica Moldova îl constituie:
Constituția Republicii Moldova.
 Legea Republicii Moldova cu privire la Banca
Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din
21.07.1995.
Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din
21.07.1995 // Monitorul oficial nr.1 din
01.01.1996.
 BANCA
CA NORMĂ LEGISLATIVĂ

”Banca - instituţie financiară care prin

activitatea sa acceptă de la persoane fizice sau
juridice depozite sau echivalente ale acestora, ce
sunt transferabile prin diferite instrumente de plată,
şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial
pentru a acorda credite sau a face investiţii pe
propriul său cont şi risc”

(Art. 2. al Legii Republicii Moldova cu privire la Banca

Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995)
 2. ACTIVITĂȚILE BĂNCII

2.1. Conținutul și clasificarea activităților

băncii.
2.2. Principiile de activitate ale băncii.
2.4. Activitățile băncilor în Republica
Moldova.
 2.1. CONȚINUTUL ȘI CLASIFICAREA
ACTIVITĂȚILOR BĂNCII

Băncile moderne efectuează o gamă largă de

operaţiuni și prestează o suită extinsă de servicii.
Lista acestora în prezent înglobează peste 300 de
produse bancare. Este evident, operațiunile și
serviciile bancare sunt eterogene după esenţă şi
diferite după conţinut.
 CLASIFICAREA
ACTIVITĂȚILOR BĂNCII
 ACTIVITĂȚILE DE INTERMEDIERE MONETARĂ  

Atragerea excedentelor monetare și creditarea deficitelor

bănești înseamnă acceptarea de depozite și acordarea acestora în
formă de credite.
Efectuarea plasamentelor pe piețele de capital presupune
investirea mijloacelor bănești în valori mobiliare.
Derularea operațiuni lor pe piețele interbancare înseamnă
atragerea și acordarea de credite altor bănci pe perioadă scurtă.
Gestionarea mijloacelor de plată presupune emiterea
instrumentelor de plată și efectuarea transferurilor monetare. Banca
modernă emite cambii, cecuri, card-uri etc. prin care se fac achitările
pentru mărfuri și servicii, dar și realizează decontările fără numerar prin
diferite modalități.
Derularea operațiunilor extra-bilanțiere presupune activitățile
de dealer, broker etc.
 ACTIVITĂȚI DE FURNIZARE
A SERVICIILOR FINANCIARE

asigură efectuarea operaţiunilor financiare din

toate sursele de finanţare ale băncii
 ACTIVITĂȚI DE CONSULTANȚĂ

Activitatea de
consultanţă
presupune
desfăşurarea unui
complex de activităţi
care au ca rezultate:
 ACTIVITĂȚI DE GESTIUNE A TREZORERIEI

Activitatea de gestiune a trezoreriei

reprezintă activitatea de gestionare a activelor
şi pasivelor monetare ale băncii în vederea
asigurării capacităţii de plată, valorificării
resurselor disponibile şi prevenirii riscurilor de
lichiditate şi de piaţă. Activitatea de trezorerie
se desfăşoară atât în interesul propriu al băncii,
cât si al clienţilor prin produsele şi serviciile
oferite acestora.
 ACTIVITĂȚILE DE NATURĂ COMERCIALĂ

Activitățile de natură comercială de

asemenea sunt diverse. Așa băncile cumpără și
vând metale prețioase, realizează bunuri mobile
și imobile recepționate ca gaj în vederea
recuperării creanțelor, închiriază casete de
siguranță, administrează portofolii și consultă în
legătură cu aceasta.
2.2. PRINCIPIILE DE ACTIVITATE
ALE BĂNCII

Băncile funcţionează având la baza

anumite principii de activitate.
 PRINCIPIILE DE ACTIVITATE ALE BĂNCII

Banca în activitatea sa
se bazează pe
anumite principii, și
anume:
 2.3. ACTIVITĂȚILE BĂNCILOR
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Activitățile băncilor în Republica Moldova

sunt reglementate de

Legea instituţiilor financiare

nr.550-XIII din 21.07.1995.
ACTIVITĂȚILE FINANCIARE PERMISE BĂNCILOR
DIN REPUBLICA MOLDOVA
 ACCEPTAREA DE DEPOZITE

plătibile la vedere sau la termen,

cu sau fără dobîndă
 ACORDAREA DE CREDITE

 de consum
 ipotecare,
 factoring cu sau fără drept de regres,
 finanţarea tranzacţiilor comerciale,
 eliberarea garanţiilor şi cauţiunilor ( sumă de bani
depuși pentru garantarea executării de către debitor a unei obligații ) etc.
 ÎMPRUMUTAREA DE FONDURI

cumpărarea ori vînzarea, în cont propriu sau în contul

clienţilor (cu excepţia subscrierii valorilor mobiliare), de:
instrumente ale pieţei financiare (cecuri, cambii şi
certificate de depozit etc.);
futures şi opţioane financiare privind titlurile de valoare
şi ratele dobînzii;
instrumente privind rata dobînzii;
titluri de valoare.
 ACORDAREA DE SERVICII
DE DECONTĂRI ŞI ÎNCASĂRI

prestarea serviciilor de casierie şi

de decontări.
 EMITEREA ŞI ADMINISTRAREA
INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

cărţi de credit sau de plată,

cecuri de voiaj, cambii bancare
etc.
 CUMPĂRAREA ŞI VÂNZAREA BANILOR

Operațiuni de schimb valutar –

vânzare cumpărare de valută atât din
numele și pe contul clientului, cât și
din numele și din contul băncii.
 LEASING FINANCIAR

Grupul companiilor afiliate băncilor este reprezentat de către

EuroLeasing, MAIB-Leasing etc.
Ele au fost primele care au început valorificarea acestui sector şi
prezintă un interes separat, deoarece, fiind într-un fel sau altul afiliate
băncilor, companiile de leasing vizate au acces la resursele băncilor,
pentru a le utiliza în activitatea de creditare, câştigând, astfel, în
competitivitate.

Băncile prin operațiunile de leasing își:

măresc portofoliul de credite,
minimizează riscurile;
descentralizează activitatea de creditare.
ACORDAREA DE SERVICII AFERENTE LA CREDIT

Analiza financiara a agentului economic.

Sursa de rambursare care poate fi: primară și
secundară.
 ACORDAREA DE SERVICII
CA AGENT SAU CONSULTANT FINANCIAR

Consultații privind deservirea conturilor

clienților;
Consultații privind evoluția cursului valutar;
Consultații privind efectuarea operațiunilor de
export – import etc.
 OPERAŢIUNI ÎN VALUTĂ STRĂINĂ

Operațiuni de dealing valutar:

•vânzare – cumpărare de valută prin diverse
instrumente financiare (swap, opțiuni valutare,
contracte futures pe valută, pe rata dobânzii
etc.
 ACORDAREA DE SERVICII FIDUCIARE

 investirea şi gestionarea fondurilor fiduciare,

 păstrarea şi administrarea valorilor mobiliare
şi altor valori etc.
 ACORDAREA DE SERVICII DE GESTIONARE A
PORTOFOLIULUI DE INVESTIŢII ŞI ACORDAREA
DE CONSULTAŢII PRIVIND INVESTIŢIILE

 Consultații privind plasamentul de valori

mobiliare;
 Consultații privind gestionarea portofoliului de
investiții a agenților economici;
 SUBSCRIEREA ŞI PLASAREA
TITLURILOR DE VALOARE ŞI ACŢIUNILOR,
OPERAŢIUNILE CU ACŢIUNI
 servicii de broker;
 servicii de dealer;
 pregătirea emisiunii de valori mobiliare etc.