Contabilitate Numerar

CUPRINS
INTRODUCERE.....................................................................................................3
Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE AFERENTE OPERAŢIUNILOR DE

CASĂ CU NUMERARUL ŞI CARACTERISTICA LOR..................................7
1.1 Noţiuni conceptuale de numerar reflectate în diverse surse bibliografice.............................7
1.2 Prevederile legislaţiei şi ale actelor normative aferente operaţiunilor de casă....................12
1.3 Modalitatea de organizare şi gestionare a activităţii departamentului casierie..................15
Anexa nr.3
Capitolul II. PERFECTAREA DOCUMENTARĂ ŞI CONTABILIATEA
OPERAŢIUNILOR DE CASĂ............................................................................22
2.1 Contabiliatea şi perfectarea documentară a operaţiunilor de încasare a numerarului......22
2.2 Contabiliatea şi perfectarea documentară a operaţiunilor de plată a numerarului................31
2.3 Evidenţa contabilă a operaţiunilor de alimentare/restituire a mijloacelor băneşti de la/la

bancomatele băncii..............................................................................................................................38
Capitolul III. ANALIZA OPERAŢIUNILOR DE CASĂ ŞI A LICHIDITĂŢII

BANCARE.............................................................................................................40
3.1 Auditul operaţiunilor de casă.......................................................................................................40
Anexa nr.3
3.2 Analiza lichidităţii bancare...........................................................................................................46
1.3 Acţiunea numerarului asupra masei monetare în Republica Modova................................50
ÎNCHEIERE..........................................................................................................56
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................59
ANEXE...................................................................................................................62
Anexa nr.3
INTRODUCERE
Istoria sistemului bancar îşi găseşte originile în trecutul îndepărtat. Există mărturii foarte
vechi ce atestă practicarea unor activităţi care, într-o formă mai mult sau mai puţin evoluată, pot
marca primii paşi pe tărâmul practicii bancare.
Pe atunci activitatea băncilor se limita la emiterea banilor, la acceptarea depozitelor şi
păstrarea lor, la efectuarea decontărilor prin virament. De-a lungul anilor, însă, sistemul bancar a
evoluat foarte mult, ajungând în prezent să ofere o mare varietate de servicii: carduri bancare,
acordarea creditelor, acceptarea depozitelor, sisteme de gestionare a conturilor la distanţă,
sisteme şi opţiuni de plăţi şi transferuri online etc.
Anexa nr.3
Toate aceste operaţiuni au condus la o economie de piaţă, care în ansamblu presupune
existenţa unui sistem bancar ce trebuie să asigure mobilizarea disponibilităţilor monetare ale
economiei şi orientarea lor spre desfăşurarea unor activităţi economice eficiente.
În esenţă, banca poate fi definită ca o instituţie care mobilizează mijloacele băneşti
disponibile, finanţează şi creditează persoanele fizice şi juridice, organizează şi efectuează
decontările şi plăţile în cadrul economiei naţionale şi în relaţiile cu alte state în scopul obţinerii
de profit.
Banca are un rol complex în economie atât din punctul de vedere al serviciilor pe care le
prestează, cât şi din punctul de vedere al relaţiilor în spaţiul geografic. Băncile, ca instituţii
financiare specializate, se ocupă de organizarea şi realizarea diferitelor servicii bancare,
6
Anexa nr.3
obiectivul de activitate fiind, în principal, gestionarea acestora, iar scopul final, obţinerea
profitului bancar. Instrumentul de gestionare a operaţiunilor bancare sunt banii.
În economia de piaţă sistemul bancar îndeplineşte rolul de atragere, concentrare a
economiilor societăţii şi de canalizare a acestora prin procesul de acordare a creditelor, efectuând
cele mai eficiente investiţii.
Sistemul bancar al Republicii Moldova este destul de „tânăr”, fiind la începutul
dezvoltării sale. Băncile moldoveneştu s-au dezvoltat, totuşi, destul de rapid.
În Republica Moldova sistemul bancar este constituit pe două nivele, reprezentate de
BNM şi 14 bănci comerciale. Sistemul bancar al Republicii Moldova are un înalt grad de
concentrare, primele cinci bănci deţinând aproximativ 70% din activele pieţei bancare şi
7
Anexa nr.3
creditele acordate. Cea mai mare pondere în sistemul bancar moldovenesc o deţine BC
„Moldova Agroindbank” SA, din care motiv autorul a ales această bancă.
Obiectul cercetării are un caracter multilateral şi cuprinde aspectele teoretice,
contabilitatea şi analiza operaţiunilor de casă la BC „Moldova Agroindbank” SA.
Scopurile şi obiectivele lucrării. Scopul lucrării constă în studierea, cercetarea
operaţiunilor cu numerarul în contextul cerinţelor economiei de piaţă, totodată aceasta presupune
o investigare profundă a acestora în cadrul activităţii de prestare a serviciilor şi influenţa
numerarului asupra viabilităţii acestei activităţi, fapt ce include şi studiul contabilităţii
operaţiunilor date în cadrul băncilor licenţiate.
Anexa nr.3
Totodată, lucrarea de diplomă este elaborată pentru a analiza particularităţile gestionării
mijloacelor băneşti în casă la BC „Moldova Agroindbank” SA.
Pentru atingerea scopului autorul îşi propune următoarele obiective:
- descrierea conţinutului economic al mijloacelor băneşti;
- analiza stării de cercetare a literaturii de specialitate contemporană
- definirea principiilor şi sarcinilor contabilităţii numerarului la bancă;
- caracteristica documentelor primare aferente temei;
- studiul modului de grupare şi generalizare a informaţiei primare aferentă
numerarului;
- elaborarea concluziilor şi propunerilor la tema cercetată.
9
Anexa nr.3
BC „Moldova Agroindbank” SA şi-a început a activitatea în calitate de societate pe
acţiuni în anul 1991, într-o perioadă marcată de restructurarea radicală a societăţii şi a economiei
naţionale.
Baza informaţională cuprinde acte legislative şi normative adecvate subiectului studiat,
precum şi diverse manuale, cărţi, monografii, articole în care sunt reflectate nemijlocit elemente
incluse şi studiate în lucrarea dată.
Anexele reprezintă în mare parte formulare-model în cadrul organizării operaţiunilor.
Lucrarea este scrisă în baza BC „Moldova Agroindbank” SA care activează de peste 20
ani, pe parcusul cărora şi-a consolidat poziţia pe piaţa bancară din Republica Moldova.
10
Anexa nr.3
În Republica Moldova BC „Moldova Agroindbank” SA este lider pe piaţa bancară, având
cel mai mare volum de operaţiuni comparativ cu celelalte bănci comerciale din ţară. BC
„Moldova Agroindbank” SA oferă o spectru larg de servicii persoanelor fizice şi juridice de pe
teritoriul ţării, cât şi de peste hotarele acesteaia
Asfel, pentru o mai bună analiză, autorul vă prezintă următorul tabel (Tabelul 1 ):
11
Anexa nr.3
Tabelul 1
Data Ponderea în sistemul

Denumirea indicatorului Valoarea
informaţiei bancar
A 1 2 3
Active totale 30/04/2013 12 446 585 mii lei 20,47 %
Capital normativ total 30/04/2013 1 692 492 mii lei X
Capital statutar 30/04/2013 207 527 mii lei X
Lichiditatea (Princ. I) 30/04/2013 33,52 % X
12
Anexa nr.3
Total credite 30/04/2013 7 621 240 mii lei 21,28 %
Fondul de risc credite (%) 30/04/2013 2,69 % X
Total depozite 30/04/2013 8 619 156 mii lei 20,84 %
Total depozite ale persoanelor

30/04/2013 6 606 069 mii lei 25,07 %
fizice
Ponderea creditelor în total
30/04/2013 61,23 % X
active
Ponderea depozitelor in total
30/04/2013 69,25 % X
pasive
Sursa: BC „Moldova Agroindbank” SA – indicatori [online]. [Citat 23 mai 2013]
13
Anexa nr.3
Disponibil: <http://www.bank.md/index.php?fid=9&inst=1>
Analizând tabelul 1 se observă că BC „Moldova Agroindbank” SA în sistemul bancar al

Republicii Moldova deţine 20,47 % din totatul activelor, 21,28 % din totalul creditelor, 20,84 %
din totalul depozitelor şi 25,07 % din totalul depozitelor persoanelor fizice.
Totodată, BC „Moldova Agroindbank” SA activează în baza licenţei emise de BNM Seria
A MMII nr. 004459 , eliberată la data de 30 iunie 2008 (anexa 1). Banca este înregistează cu
numărul de înregistrare de stat (codul fiscal) 1002600003778, având adresa juridică: MD-2006,
str. Cosmonauţilor, 9, mun. Chişinău, Republica Moldova.
Lucrarea este structurată în 3 capitole:
14
Anexa nr.3
Capitolul I „Abordări teoretice aferente operaţiunilor de casă cu numerarul şi
caracteristica lor” debutează cu prezentarea unei caracteristici generale privind studiul teoretic al
operaţiunilor cu numerarul, definirea numerarului în diverse surse bibliografice. Capitolul I,
totodată, aduce la cunoştinţă regulamentele, legile, hotărârile şi alte acte normative în baza
cărora se duce evidenţa contabilă a operaţiunilor de casă. Tot aici se prezintă casieria băncii
comerciale, descriindu-se tipurile de casrierii organizate în cadrul băncii, cât şi operaţiunile
efectuate în casieria băncii.
Capitolul II „Perfectarea documentară şi contabilitatea operaţiunilor de casă” cuprinde
modul de contabilizare a operaţiunilor de casă cu numerarul în cadrul BC „Moldova
Agroindbank” SA cât şi modul de întocmire a documentelor aferente acestor operaţiuni.
15
Anexa nr.3
Capitolul III „Analiza operaţiunilor de casă şi a lichidităţii bancare” dezvăluie analiza
lichidităţii bancare, a lichidităţii curente şi a lichidităţii pe termen lung. În acelaşi timp în
capitolul III este descris modul de auditare şi verificare a operaţiunilor de casă şi influenţa
acestuia asupra masei monetare în Republica Moldova.
Încheierea include o succintă analiză a fenomenului discutat anterior, şi va da unele
propuneri şi recomandări.
Analiza conţinutului acestei lucrări, va fi utilă pentru aprofundarea şi consolidarea
cunoştinţelor teoretice şi practice obţinute în cadrul studiului efectuat. Fiecare capitol conţine ca
puncte de reper obiectivele de studiu, noţiunile-cheie şi sursele bibliografice necesare.
16
Anexa nr.3
Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE AFERENTE OPERAŢIUNILOR DE
CASĂ CU NUMERARUL ŞI CARACTERISTICA LOR
1.1 Noţiuni conceptuale de numerar reflectate în diverse surse
bibliografice
Banii apar de timpuriu în istoria societăţii omeneşti, find utilizaţi în diferite tranzacţii,
odată cu necesitatea trecerii la economia de piaţă. Odată ce omul a utilizat o marfă nouă drept
intermediar în tranzacţii, el iese din sfera trocului primitiv pentru a intra în sfera economiei de
schimb; iar marfa aleasă permite vânzarea şi cumpărarea bunurilor, măsurarea precisă a valorii
acestora şi economisirea lor.
17
Anexa nr.3
La începutul apariţiei banilor, din necesitatea existenţei unui bun-monedă durabil, în
calitate de monedă erau utilizate metalele şi aliajele acestora. Utilizarea metalelor a fost posibilă
datorită faptului că acestea întruneau următoarele funcţii:
- Erau divizibile pentru a permite efectuarea plăţilor;
- Erau durabile;
- Prezentau o formă proprie , intrisecă, suficient de mare şi stabilă.
Monedele au apărut în Mesopotania şi Asia Mică în secolul II î.e.n., mai întâi sub formă de
lingouri de cupru şi bronz, apoi fiind confecţionate din aur şi argint. În Grecia monedele de
argint auînceput a fi utilizate din secolul VII î.e.n. Apoi, metalul începe a fi cântărit şi bătut în
pecete, astfel impunându-se ca forma cea mai comodă şi evoluată. Totodată, metalele, îndeosebi
18
Anexa nr.3
cele preţioase, erau utilizate nu doar în calitate de monede dar şi în alte scopuri, şi anume pentru
confecţionarea diferitor bijuterii, obiecte de cult şi de artă.
Odată cu dezvoltarea schimbului, nevoile de monedă-marfă au crescut, respectiv de metal
preţios, cresc, producerea acestora rămînînd constantă. Astfel, apare un dezechilibru între oferta
şi cererea de monedă-marfă din care cauză a fost necesar de găsit alte forme de monedă. În
aceste condiţii apare moneda de hârtie (fiduciară), sub forma bancnotelor, şi moneda de cont
(scripturală).
Utilizarea bancnotelor de hârtie a reprezentat un semnificativ pas în evoluţia banilor.
Bancnotele au apărut în urma intensificării comerţului. De la sfârşitul secolului al XII, în Europa
Occidentală, marii negustori pentru a limita riscul furtului în timpul transportării monedelor
19
Anexa nr.3
metalice din aur utilizau scrisori de schimb. În secolele următoare aceste scrisori au o importanţă
mult mai ridicată, utilizarea lor luând amploare. În secolele XVII şi XVIII în locul monedelor
metalice sunt acceptate în calitate de mijloc de plată şi alte instrumente de plată şi anume:
tratatele comerciale şi efectele de comerţ. Acestea, însă, reprezentau doar un angajament a celui
care le emite de a plăti o sumă de bani după un termen prestabilit.
Tot în această perioadă, în Suedia, Regatul Unit, Ţările de Jos apar biletele de bancă şi
monedele de cont. Bancnotele ca monedă de hârtie se vor generaliza în secolul XIX în toată
Europa Occidentală.Bancnotele erau utilizate atît ca mijloc prin care este posibil de procurat
bunuri şi servicii, cât şi ca mijloc de sporire a avuţiei personale.
20
Anexa nr.3
Odată cu apariţia băncilor şi dezvoltarea societăţii, numerarul,după părerea autorului,
începe să-şi piardă din însemătate, fiind de cele mai dese ori înlocuit cu moneda scripturală.
Totodată, acesta continuă să joace un rol important în circulaţia monetară.
Termenul de „numerar”, a fost cunoscut în literatura de limbă engleză sub denumirea de
currency (including bill and coins). Este necesar să nu confundăm noţiunea cu disponibilităţile
monetare exprimate în engleză sub expresia cash care reprezintă însumarea disponibilităţilor în
numerar şi disponibilităţile în conturi la vedere sau transferabile.1
1
Basno Cezar, Dardac Nicolae, „Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 1995, pag.31
21
Anexa nr.3
În prezent termenul numerar desemnează cea mai veche formă de circulaţie a banilor. Pe
parcursul evoluţiei sale, banii, însă, au avut diverse semnificaţii. La întrebarea Ce sunt banii? au
încercat să răspundă economiştii tuturor timpurilor. Clasicii economiei politice au demonstrat că
banii nu sunt altceva decât o marfă. Reprezentanţii mercantilismului afirmă că banii sunt un
echivalent generalal tuturor mărfurilor şi un instrument de plată. Valoarea banilor este dată de
lipsa sau ambudenţa acestora. În aceste condiţii apare teoria cantitativă a banilor ce are ca autori
pe reprenzentanţii Şcolii din Salamanca, Martin de Azpilicueta şi Tomas de Mercado. Această
teorie face legătura dintre variaţile de preţuri şi variaţiile de cantitate monetară. Conform acestei
teorii valoarea acestora este determinată de masa bănească totală, de viteza de circulaţie a banilor
şi de masa bănească totală, de viteza de circulaţie a banilor şi de numărul de tranzacţii conform
22
Anexa nr.3
relaţiei: MxV=PxT, în care: M=cantitatea totală de bani; V=viteza de circulaţie a banilor;
P=nivelul general al preţurilor; T=numărul tranzacţiilor. Cu ajutorul ei, totodată, se analizează
factorii ce determină inflaţia şi deflaţia.2
Totodată, se consideră că banii ar fi rodul unei convenţii la care oamenii au ajuns pentru a
uşura schimbul, sau ar fi o ficţiune juridică. Paul A. Samuelson, profesor laureat al premiului
Nobel pentru Economie, în lucrarea sa „Bazele analizei economice, 1948”consideră că banii sunt
o convenţie socială artificială...de îndată ce bunurile pot fi cumpărate sau vândute pe un lucru
2
www.wikipedia.org
23
Anexa nr.3
dat, publicul va consimţi să se folosească de el pentru cumpărăturile şi vânzările sale. Acesta
consideră ca banii sunt „sângele care irigă sistemul economic”.3
Rolul economic al banilor este pus în evidenţă în special prin intermediul funcţiilor pe care
le îndeplinesc. Astfel, prin intermediul banilor este măsurată activitatea economică, adică
cheltuielile, rezultatele, fluxurile şi stocurile din cadrul economiei, în general, şi pentru fiecare gen
de agent economic. Se cunoaşte că pentru a efectua măsurarea elementelor unei mulţimi este
necesar un etalon o unitate de măsură.4
3
http://www.nobel-winners.com/Economics/paul_samuelson.html
4
Gavrilă Ilie, Paul Tănase Ghiţă,, Niţescu Dan, Oţet Florina, Popescu Constantin, “Economie”, clasa a X-a,, Editura
Economică, Bucureşti 2000, pag.109-110.
24
Anexa nr.3
Economistul român Cristian Păun consideră că banul poate fi definit în diferite moduri şi
diferite perspective. Potrivit domnului Păun există trei definiţii care explică semnificaţia banului,
şi anume:
- Definiţia legală sau convenţională a banilor: „banul este ceea ce zice legea că este”;
- Definiţia funcţională a banilor: „banul este acel activ care îndeplineşte funcţiilebanilor,
orice altceva ce nu îndeplineşte aceste funcţii nu este ban”. Deşi această definiţie este,
mult mai aproape de realitate, ea oricum atrage după sine unele probleme legate de câte şi
care dintre funcţii ar trebui să fieîndeplinite de un activ pentru ca el să poată fi considerat
ban.
25
Anexa nr.3
- Definiţia economică a banilor: banul poate fi definit ca fiind orice activ careeste general
acceptat pentru a compensa bunuri şi servicii achiziţionate de pepiaţă sau pentru a stinge
o datorie contractată anterior (Pesek şi Saving, 1967).Banul este astfel un “mijloc de
schimb general” (L. Mises, 1953) menit săsimplifice schimburile de bunuri şi servicii şi
să reducă semnificativ costurile detranzacţionare asociate acestora.5
Din alte puncte de vedere banii mai sunt consideraţi ca fiind un produs al schimbului de
mărfuri, investiţii cu încrederea tuturor posesorilor lor. În astfel de condiţii banii sunt acceptaţi în
5
PĂUN Cristian. Banii, băncile centrale, politica monetară, și reglementarea sistemului bancar modern, București,
Editura: ASE 2010
26
Anexa nr.3
societate. Aceştia sunt priviţi ca fiind orice activ care este acceptat în tranzacţia şi în
reglementarea schimbului şi a datoriilor.
Deşi specialiştii în domeniu nu au ajuns la un acord cumun în ceea ce priveşte definirea
banilor, toţi accentuează importanţa banilor în societate. Potrivit lui Lloyd Atkinson banii sunt
identificaţi „ca un element cheie pentru promovarea eficienţei în producţia şi în schimbul de
produse şi servicii. Banii ajută la rezolvarea acestor probleme din cauza că sunt un bun care are
acceptarea generală ca mijloc de schimb.” 6
Economistul român Costin Kiritescu aspus că ”banii reprezintă un instrument social, o
formă particulară imediat mobilizatoare a avuţiei sociale, o întruchipare transmisibilă şi
6
ATKINSON C. Lloyd, SCHILLER R. Braddley. A guide to the economy, Prentice-Hall, 1975
27
Anexa nr.3
omnivalentă a puterii de cumpărare,care conferă deţinatorului dreptul asupra părţii din produsul
social al ţării emitente”.7
Printre definiţiile date de diferiţi autori se observă:
- Manolescu Gh. defineşte numerarul ca: „Numerarul este mijlocul de plată primar şi el a
dominat mult în cadrul modalităţilor de efectuare a plăţilor, şi în prezent, numerarul fiind un
instrument, un mod de plată general valabil avînd efect imediat şi gradul de lichiditate cel mai
ridicat.”8
7
www.studentocratia.com
8
MANOLESCU Gheorghe. Monedă şi Credit, Editura Fundaţiei România de mîine, Bucureşti 2003, pag.135
28
Anexa nr.3
- Mihai Ilie – „Numerarul reprezintă expresia materială a banilor pe care autorităţile
monetare din fiecare ţară îi emit în conformitate cu propriile reglementări, fiind cunoscute
generic ca bancnote în cazul celor de hîrtie, sau ca monedă în cazul celor de metal. Funcţia de
bază a numerarului în etapa actuală este cea de instrument de plată şi mai puţin de mijloc de
tezaurizare.”9
- Rusu Gh. – „Numerar – denumire a mijloacelor de plată constituite din monede şi bilete
de bancă. Din punct de vedere etimologic, numerarul este partea din masa banilor în circulaţie
9
MIHAI Ilie. Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare. Editura Expert, Bucureşti 2003, pag. 316
29
Anexa nr.3
care poate fi numărată prin succesiunea unităţilor monetare. În viaţa economică modernă, plăţile
cu numerar au o pondere relativă tot mai redusă.”10
- Conişescu A. – „Numerar – termen generic care regrupează moneda fiduciară şi moneda
divizionară.”11
Termenul numerar în Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte valoarea bănească
în monede sau în hârtie-monedă, care poate servi direct pentru plată; bani lichizi, bani gheaţă.12
10
RUSU Gheorghe. Bănci. Finanţe. Comerţ internaţional. Editura Princeps, Chişinău 2002, pag.118.
11
CONIŞESCU Andrei. Dicţionar financiar-bancar. Editura Prometeu, Chişinău 2004, pag.144
12
Dicționarul explicativ al limbii române
30
Anexa nr.3
Numerarul în circulaţie este constituit din bancnotele şi monedele metalice aflate la
persoanele fizice şi juridice, care sunt numite şi deţinători nonbancar.13
În conversaţia de zi cu zi, banii desemnează diferite lucruri. Termenul de bani defineşte
„moneda” cu toate că ştiinţa economică modernă exclude acest sens, deoarece nu doar moneda
serveşte pentru plata mărfurilor şi serviciilor ci şi depozitele persoanelor fizice şi juridice.
Moneda şi depozitele chiar dacă au acelaşi rol nu pot confundate.14
O altă definiţie a populară a banilor tratează banii ca sinonim al „avuţiei”, deţinerea unui
volum mare de bani fiind un semn al bogăţiei personale. Dacă această utilizare particulară era
Legea cu privire la bani nr. 1232-XII din 15 decembrie 1992.În: Monitorul Oficial al Republicii
13
Moldova nr.3 din 30.03.1993

14
BASNO, Cezar; Dardac Nicolae. Gestiune bancară : note de curs. Bucureşti :Editura ASE, 2001. 25p
31
Anexa nr.3
urmată de ştiinţa economică amesticând banii cu statut real, stocurile de capital, acţiunile şi toate
celelalte tipuri de avuţie, am fi ignorat trăsăturile distincte ale banilor.15
A treia definiţie a banilor utilizată în societate este de „venit”. Dar definind banii ca venit
se face o mare confuzie, fiindcă modificările ofertei de bani determină schimbări echivalente ale
venitului. Banii reprezintă un stoc ceea ce inseamnă că există o anumită cantitate în orice
moment, în timp ce venitul este o curgere în timp.
Având în vedere opiniile exprimate în literature de specialitate, cât şi ţinând cont de
realităţile din economia de piaţă actual, banii sunt definiţi ca un instrument economic general
acceptat de măsurare şi de mijlocire a schimburilor, de stingere a datoriilor persoanelor fizice şi a
15
BASNO, Cezar; Dardac Nicolae. Gestiune bancară : note de curs. Bucureşti :Editura ASE, 2001. 25p
32
Anexa nr.3
agenţilor economici, de transferare a titlurilor de proprietate de la o persoană la alta. Banii
exprimă dreptul deţinătorilor de a cumpăra bunuri sau alte monede naţionale pe teritoriul ţării
emitente.
Banii au apărut în procesul trecerii de la economia naturală la economia de schimb,
parcurgând mai multe etape ce pun în relief conţinutul şi rolul lor. Banii sunt consideraţi mijloc
de schimb, măsură a valorii şi stoc al avuţiei.
Funcţia de mijloc de schimb a banilor reprezintă schimbarea bunilor şi serviciilor pentru
bani care, ulterior, sunt schimbaţi pentru alte bunuri şi servicii.
Utilizarea banilor ca mjloc de schimb a permis eliminarea marelui dezavantaj al trocului,
adică nevoia pentru „coincidenţa dublă a trebuinţelor”. Utilizând trocul o persoană era nevoită
33
Anexa nr.3
se găsească o altă persoană care să dorească mărfurile primeia şi care totodată să ofere mărfurile
dorite de prima.
A doua funcţie a banilor este de a acţiona ca măsură a valorii, astfel, banii sunt folosiţi ca
mijloc de comparaţie ale valorilor relative ale diferitelor elemente. Banii sunt etalonul de măsură
a valorii bunurilor şi serviciilor. Cu ajutorul banilor se poate mult mai uşor de comparat două
bunuri. Totodată, exercitându-şi această funcţie, banii simplifică contabilitatea. În lipsa
exprimării valorii bunurilor în expresie valorică stabilirea profitului sau pierderea ar fi
imposibilă, deoarece stabilirea valorii unor bunuri în cantităţi fizice nu ar permite aşa ceva.
Ultima funcţie a banilor este de a servi dreptdepozit de avuţie. Caracteristica banilor ca
depozit de avuţie se manifestă prin două particularităţi: absenţa costurilor semnificative de
34
Anexa nr.3
tranzacţie şi fixitatea valorii sale exprimate prin datorii. Atfel utilizarea banilor nu implică
costuri de tranzacţie şi au totodată o valoare fixă.
În Republica Modova unitatea monetară naţională, potrivit Legii cu privire la bani nr.
1232-XII din 15 decembrie 1992 este leul moldovenesc egal cu 100 de bani, fiind aprobat ca
unicul instrument legal de plată pe teritoriul ţării. Banca Naţională a Moldovei este autoritatea
monetară cu dreptul exclusiv de a pune în circulaţie şi de retragere din circulaţie moneda
naţională.
Pe teritoriul Republicii Moldova toate persoanele fizice şi juridice sunt obligate să
recunoască ca instrument de plată leul şi să-l primescă pentru stingerea datoriilor şi creanţelor.
35
Anexa nr.3
Bancnotele reprezintă, conform difiniţieie date de Dicţionarul Explicativ al limbii române,
hârtii-monedă emise de o bancă şi folosite ca mijloc de plată.
Bancnotele reprezintă titluri de credit şi sunt emise de BNM. La prezentarea bancnotelor,
băncile sunt obligate să restituie valoarea nominală a acestora. Monedele sunt piese de diverse
metale prezentate sub formă circulară de disc plat ce servesc ca mijloc de circulaţie, de plată sau
de tezaurizare. În prezent monedele sunt confecţionate din aliaje neferoase şi servesc ca monedă
divizionară, asigurând expresia monedei pentru valorile fractionare ale unităţilor monetare.16
Legea cu privire la bani nr. 1232-XII din 15 decembrie 1992.În: Monitorul Oficial al Republicii
16
Moldova nr.3 din 30.03.1993

36
Anexa nr.3
Evidenţa sumei toale a bancnotelor şi monedelor metalice în circulaţie este dusă de
contabilitatea băncii centrale. Tot banca centrală are dreptul exclusiv de a retrage bancnotele şi
monedele metalice din circulaţie
1.2 Prevederile legislaţiei şi ale actelor normative aferente
operaţiunilor de casă
Evidenţa operaţiunilor de casă în BC „Moldova Agroindbank” SA este efectuată în baza
Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC), Planului de conturi, instrucţiunilor Băncii
Naţionale a Moldovei elaborate în domeniul evidenţei contabile în instituţiile financiare,
procedurilor şi regulamentelor interne ale Băncii.
Operaţiunilor de casă ale BC„Moldova Agroindbank”SA sunt reglementate de:
37
Anexa nr.3
- Legea Republicii Moldova a instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995
- Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007
- Standardele Naţionale de Contabilitate
- Codul fiscal
- Regulamentul privind operaţiunile cu numerar din Republica Moldova, Modificat prin
HCA al BNM nr. 237 din 22.10.09
- Regulamentul intern de activitate a casieriilor
- Politica de contabilitate a BC „Moldova Agroindbank” SA
- Alte acte normative interne ale băncii.
38
Anexa nr.3
Activitatea BC „Moldova Agoindbank” SA se desfăşoară în baza unei licenţe emise de
banca centrală. Pesoana juridică ce îndeplineşte funcţia băncii centrale este Banca Naţională a
Moldovei, care pentru realizarea funcţiilor sale este în drept să emită regulamente, instrucţiuni,
hotărâri şi ordonanţe. Actele normative emise de BNM sunt obligatorii pentru BC „Moldova
Agoindbank” SA.17
BC „Moldova Agoindbank” SA în baza Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din
21.07.1995 poate să vândă şi să cumpere bani.
17
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. În:Monitorul
Oficial al R. Moldova. 1995, nr. 56-57/624, p.5-7
39
Anexa nr.3
În prezent BC„Moldova Agroindbank”SA, oferă diferite modalităţi de plată. Cu toate
acestea plata în numerar rămâne cea mai utilizată metodă de transfer al fondurilor practicată în
RM, îndeosebi în cazurile în care sunt implicate persoanele fizice. Din motiv că numerarul este
uşor manevrabil, acesta reprezintă o modalitate obişniută de tranfer al valorii, mai ales în cazul
tranzacţiilor de valori mici.
Conform Legii instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995 capitalul social al băncii
trebuie să fie minimum 150 milioane lei. La BC „Moldova Agoindbank” SA la sfârşitul anului
2012 capitalul social a constituit 207526800 lei.
BC „Moldova Agroindbank” SA are deschise 69 filiale, 22 agenţii şi 2 puncte de schimb
valutar pe teritoriul RM, la care lucrează 1533 persoane (la finele anului 2012). (anexa 2)
40
Anexa nr.3
Legea contabilităţii prevede că contabilitatea are la bază următoarele pricipii:
- Contabilitatea de angajamente;
- Continuitatea activităţii;
- Permanenţa metodelor;
- Separarea patrimoniului şi datoriilor;
- Necompensarea;
- Consecvenţa prezentării.18
18
Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.90-93/399 din 29.06.2007, art. 6
41
Anexa nr.3
La BC „Moldova Agoindbank” SA contabilitatea se ţine în limba de stat şi în monedă
naţională
În conformitate cu Legea contabilităţii BC „Moldova Agoindbank” SA îşi organizeză
contabilitatea în conformitate cu SNC şi SIRF. Orice operaţiune efectuată de bancă are la baza
un document care atestă efectuarea operaţiunii. Banca utilizează atât documente pe suport de
hârtie, cât şi în format electronic, care au aceeaşi putere juridică. În baza datelor din contabilitate
BC „Moldova Agoindbank” SA întocmeşte rapoarte financiare. Rapoartele financiare întocmite
de BC „Moldova Agoindbank” SA includ indicatorii activităţii tuturor filialelor, agenţiilor şi
celorlalte subdiviziuni ale băncii şi reflectă valoarea elementelor aferente perioadei de gestiune
42
Anexa nr.3
curentă şi precedentă. Perioada de gestiune pentru BC „Moldova Agoindbank” SA este anul
calendaristic, care cuprinde perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie.19
În corespundere cu Standardul naţional de contabilitate 30 „Dezvăluiri în rapoartele
financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare” BC „Moldova Agoindbank” SA întocmeşte şi
prezintă următoarele rapoarte financiare:
- Raportul de profit şi pierdere; (anexa 3)
- Bilanţul contabil; (anexa 4)
- Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;
19
Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.90-93/399 din 29.06.2007, art. 19, art. 29
43
Anexa nr.3
- Raportul privind fluxul capitalului propriu;
- Notele explicative la rapoartele financiare.
BC „Moldova Agoindbank” SA este o societate pe acţiuni care în conformitate cu Codul
fiscal al Rebublicii Moldova achită anual 12% din suma venitului impozabil la bugetul statului
sub formă de impozit pe venit. Pentru anul 2011 BC „Moldova Agoindbank” SA a transferat
impozit pe venit în bugetul statului în mărime de 55 mii lei. Profitul net al băncii la finele anului
2011 a constituit 282 362 mii lei. Totodată, banca achită achită şi alte impozite şi taxe cum ar fi:
impozitul funciar, impozitul pe bunuri imobiliare, impozitul pentru amenajarea teritoriului etc.
BC „Moldova Agoindbank” SA calculează şi transferă în bugetul statului sumele TVA din
prestarea serviciilor impozitate cu TVA.
44
Anexa nr.3
Potrivit Regulamentului privind operaţiunile cu numerar din Republica Moldova,
Modificat prin HCA al BNM nr. 237 din 22.10.09 în BC „Moldova Agoindbank” SA sunt
organizate compartimente de casierie pentru primirea, păstrarea, verificarea, numărarea şi
eliberarea numerarului.
Compartimentul casierie în BC „Moldova Agoindbank” SA este organizat în conformitate
prevederile legislaţiei. De organizarea şi funcţionarea activităţii casieriei sunt responsabili
contabilii-şefi, conducătorii şi şefii de caserie din bancă. Pentru asigurarea integrităţii
numerarului, persoanele enumerare anterior asigură respectarea tuturor dispoziţiilor cu privire la
paza şi păstrarea numerarului.
45
Anexa nr.3
În cadrul caseriei BC„Moldova Agroindbank”SA la încasarea numerarului în baza
ordinului de încasare a numerarului sau în baza borderoului însoţitor, acesta este verificat,
numărat, triat şi împachetat. Verificarea, numărarea, trierea şi împachetarea numerarului se face
de către grupele de verificare organizate în cadrul casieriei. Numerarul ce trebuie verificat este
predate de către casierul-şef controlorului verificator de bani în pachete de 1000 bancnote şi în
pacheţele a 100 bancnote.
BC „Moldova Agroindbank” SA prin intermediul Departamentului de Contabilitate şi
Finanţe (DCF) elaborează politicile sale de contabilitate în conformitate cu SIRF ce conţin
standarde şi interpretări aprobate de IASB, precum şi în conformitate cu SIC şi interpretări în
vigoare ale Comitetului Permanent pentru Interpreatarea Standardelor aprobate de IASB.
46
Anexa nr.3
Printre domeniile principale ale Politicilor de Contabilitate ale BC„Moldova
Agroindbank”SA se numără şi mijloacele băneşti. Astfel, conform acestora, în scopul întocmirii
situaţiei fluxurilor de trezorerie, numerarul şi echivalentul denumerar cuprind numerarul din
casierie, conturile curente şi plasamentele pe termen scurtla alte bănci, titlurile de trezorerie şi
alte investiţii foarte lichide pe termen scurt cu oscădenţă mai mică de 3 luni de la data achiziţiei.
1.3 Modalitatea de organizare şi gestionare a activităţii
departamentului casierie
BC „Moldova Agoindbank” SA are amenajat un compartiment de casierie prin intermediul
căruia acordă clienţilor săi servicii de depunere şi de extragere de numerar, servicii de convertire
a unei valute în alta, verificarea şi numărarea numerarului.
47
Anexa nr.3
În BC „Moldova Agroindbank” SA compartimentul de casierie este organizat prin decizia
conducătorului băncii în funcţie de necesităţi. Actul necesar desfăşurării activităţii casieriilor este
Regulamentul intern de activitate a casieriilor care cuprinde toate drepturile şi obligaţiile
lucrătorilor casieriei în procesul de încasare şi eliberare a numerarului.
Rolul casieriilor este deosebit în circulaţia monetară cu numerar şi, mai ales, în relaţiile cu
publicul. Casieriile îşi desfăşoară activitatea complexă, îndrumînd clienţii şi promovînd normele
legale de circulaţie monetară. Ele operează cu mari valori şi contribuie hotărîtor la desfăşurarea
unei circulaţii băneşti eficiente, performante într-o economie de schimb.20
Operaţiunile de casă ale băncilor comerciale au următoarele carecteristici:
20
MANOLESCU Gheorghe. Monedă şi Credit, Editura Fundaţiei România de mîine, Bucureşti 2003, pag. 135
48
Anexa nr.3
- Contribuie la plasarea mijloacelor care reprezintă diferite tipuri de operaţiuni active;
- Sunt operaţiuni de intermediere ale băncilor pentru clienţii săi;
- Servesc drept bază pentru gestionarea fluxurilor monetare primite bancă şi a celor
eliberate de către bancă;
- Contribuie la încasarea şi atragerea resurselor financiare, care reprezind, astfel,
operaţiuni pasive.
Potrivit regulamentelor emise de Banca Naţională a Moldovei compartimentul casierie
funcţionează în încăperi special amenajate, separate de locul de muncă al celorlalte
compartimente.
49
Anexa nr.3
Activitatea de casierie a BC„Moldova Agroindbank”SA presupune existenţa unei
infrastructure format din:
- Boxe de casierie;
- Tezaur;
- Spaţii pentru numărătorii de bani;
- Spaţii destinate număratului banilor de către clienţi;
- Echipamente de numărat bani precum şi de sortat şi verificarea autenticităţii acestora;
- Sisteme de alarmă şi supraveghere;
- Mijloace de transportat bani;
- Personal calificat, bine pregătit professional şi corect.
50
Anexa nr.3
Boxele de casierie reprezintă spaţii închise care permit activitatea unui casier şi constituie
linia de contact cu clienţii. În timpul programului de lucru boxele de casierie sunt în permanenţă
inchise, accesul făcându-se printr-o uşă securizată. Boxa de casierie este dotată cu mobilier de
lucru, maşini de numărat şi verificat autenticitatea bancnotelor, seif pentru depunerea banilor
încasaţi şi un echipament pentru declanşarea alarmei. Boxele de casierie sunt conectate la
sistemul de aer condiţionat al băncii.
Tezaurul este o încăpere amenajată special pentru păstrarea numerarului şi a altor valori
depuse din casa de circulaţie. Tezautul este format din două compartimente:
- Anti-tezaurul care reprezintă spaţiul adiacent tezaurului ce are rol de protecţie ;
51
Anexa nr.3
- Tezaurul propriu-zis în care sunt rafturi şi casete pentru depozitarea numerarului şi a
altor valori.
Tezaurul este dotat cu sisteme de supraveghere şi alarmă şi sisteme de aerisire.
Spaţiile pentru numărarea banilor sunt birouri dotate cu mese unde fiecare loc de muncă
este separat du geamuri. Aici sunt şi echipamente ce permit numărarea automată a banilor,
sortarea acestora cât şi împachetarea banilor. Aceste echipamente inlocuiesc şi uşurează munca
numărătorilor de bani.
Sistemul de alarmă asigură protecţia băncii şi a compartimentului casierie. În cadrul
băncilor sunt amplasate camere de luat vederi ce menţin sub observaţie caseriile, tezaurul şi toate
celelalte încăperi ale băncii.
52
Anexa nr.3
Funcţiile casieriei bancare sunt următoarele:
Funcțiile casieriei bancare Primirea; numerarului și a altor valori ale băncii sau ale clienților săi
Verificarea;
Păstrarea;
Eliberarea
Sursa: CIORNÎI, Revilia. Contabilitate bancară

Figura 1.3.1. Funcţiile casieriei bancare
Compartimentul de casierie al BC„Moldova Agroindbank”SA cuprinde urmatoarele
compartimente (Figura 1.3.2): casa de circulaţie; tezaurul; ghişeul; biroul pentru verificarea
numerarului; biroul pentru trierea şi ambalarea numerarului.
53
Anexa nr.3
Casa de circulație Birou pentru trierea și ambalarea numerarului
Tezaur Compartimentul
de casierie
Birou pentru verificarea numerarului
Ghișeu
Sursa: Regulamentul privind operaţiunile cu numerar din Republica Moldova, Modificat prin
HCA al BNM nr. 237 din 22.10.09
54
Anexa nr.3
Figura 1.3.2. Structura compartimentului de casierie
Gişeul este spaţiul în care sunt efectuate operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar cu
clienţii băncii.
Biroul pentru verificarea numerarului este spaţiul adiacent ghişeului. Aici clienţii au
posibilitatea să numere şi să verifice numerarul primit.
Biroul pentru trierea şi ambalarea numerarului este spaţiul dotat cu utilaj şi echipament
necesar pentru trierea şi ambalarea numerarului.
În conformitate cu Regulamentul privind operaţiunile cu numerar din Republica Moldova,
Modificat prin HCA al BNM nr. 237 din 22.10.09 în cadrul casieriei BC „Moldova Agoindbank”
SA sunt organizate:
55
Anexa nr.3
- case operative;
- case de încasări serale;
- case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi;
- case cu program prelungit;
- case de verificare a numerarului;
- puncte pentru schimbul valutei.
Tipurile de case organizate în cadrul BC „Moldova Agoindbank” SA sunt destinate pentru
efectuarea diferitor operaţiuni.
Casele operative efectuează următorele tipuri de operaţiuni:
- Încasări şi plăţi în lei şi în valută;
56
Anexa nr.3
- Schimbarea bancnotelor cu monede metalice;
- Schimbarea bancnotelor deteriorate;
- Vânzarea formularelor cu regim special, acertificatelor de depozit, a acţiunilor şi a
altor valori mobiliare.
În casele pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de către deponenţi, valorile
depuse spre păstrare se depozitează în tezaurul cu casete (Figura 1.3.3).
57
Anexa nr.3
Casele pentru primirea diverselor valori depuse
spre păstrare de deponenți
Valorile ce pot fi depuse, Nu se admite la păstrare:

păstrate, manipulate și restituite Produse alimentare, obiecte urât
sunt:Bijuterii din metale și mirositoare, droguri, arme, etc.
peietre prețioase, numerar,
testamente, titluri, acțiuni,
obligațiuni, colecții etc.
Sursa: Regulamentul privind operaţiunile cu numerar din Republica Moldova, Modificat prin HCA al
BNM nr. 237 din 22.10.09
58
Anexa nr.3
Figura 1.3.3. Casele pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de
deponenţi
Casele cu program prelungit funcţionează, de obicei, de la două la cinci ore după
programul obişnuit de lucru al casei operative, iar casele serale funcţionează pe parcursul întregii
nopţi. Casele cu program prelungit cât şi casele serale se organizează cu scopul asigurării unei
mai bune deserviri a clienţilor pentru diferite tipuri de activităţi (figura 1.3.4).
59
Anexa nr.3
Operațiuni prestate de casele serale și cu program prelungit
Plăți pentru persoanele juridice: răscumpărări de

certificate de depozit, eliberări de numerar din conturile
acestora efectuate în baza cererii de răscumpărare a
certificatelor de depozit și a documentelor de
casă..perfectate la calculator
Încasări de la persoanele fizice: vânzări de certificate

de depozit, deschiderea de conturi personale, încasări în
conturile de depozit
Încasări de la persoanele juridice. 60
Vânzarea formularelor cu regim special. Anexa nr.3
Operațiuni de schimb valutar.

Sursa: Regulamentul privind operaţiunile cu numerar din Republica Moldova, Modificat prin HCA al BNM
nr. 237 din 22.10.09
Figura 1.3.4. Operaţiuni prestate de casele serale şi casele cu program prelungit
La sfârşitul programului de lucru a caselor cu program prelungit şi a celor serale casierul şi
contabilul verifică numerarul existent în casă, formularele ru regim special, certificatele de
depozit, procedându-se la fel ca în cadrul programului de lucru, după care le depun în seiful de
fier pe care îl încuie, sigila şi îl transmit pazei. În dimineaţa zilei următoare, casierul şi contabilul
predau valorile respective, genţile cu numerar sigilate controlorului-verificator din sala operativă
contra semnăturei în registru.
61
Anexa nr.3
Casele de verificare a numerarului sunt destinate pentru trierea şi ambalarea numerarului
încasat. Aceste operaţiuni sunt obligatorii pentru BC „Moldova Agoindbank” SA şi sunt
efectuate de către grupele de verificare organizate în cadrul casieriei.
Casele de verificare a numerarului efectuează următoarele tipuri de operaţiuni:
- Vânzarea- cumpărarea de valută contra lei moldoveneşti;
- Vânzarea- cumpărarea de valută contra altei valute
- Verificarea autenticităţii numerarului încasat;
- Trierea bancnotelor uzate care ulterior vor fi scoase din circulaţie;
- Încasări şi plăţi în conturile curecte, conturile de depozit ale persoanelor fizice şi
juridice;
62
Anexa nr.3
- Împachetarea numerarului de către grupele de verificare organizate în cadul casieriei.
Punctele de schimb valutar organizate în cadrul băncilor comerciale efectuează:
- Vânzarea- cumpărarea de valută contra lei moldoveneşti;
- Vânzarea- cumpărarea de valută contra altei valute;
- Încasări ale cecurilor de călătorie şi ale cecurilor nominale;
- Încasări şi plăţi în conturile curente de depozit valutare ale persoanelor fizice şi
juridice.
După cum ştim BC „Moldova Agoindbank” SA este o instituiţie cu un grad înalt de
securitate. Pentru asigurarea integrităţii valorilor depuse în bancă sunt luate măsuri de protecţie
şi securitate. Din acest motiv în bancă sunt instalate mijloace tehnice de pază şi alarmă care sunt
63
Anexa nr.3
declanşate fără depunerea unui efort de către toate persoanele ce doresc să alarmeze paza. Orice
persoană, începând cu contabilii, controlorii, casierii şi terminând cu simplii clienţi ai băncii
poate să declanşeze cu uşurinţă sistemul de alarmă.
Pentru o şi mai mare siguranţă în fiecare zi, înainte ca programul de lucru să înceapă, şeful
casieriei verifică modul de funcţionare a sistemelor de alarmă sonoră instalate în casierie.
La fel se procedează şi seara, la terminarea programului de lucru. Gestionarii de valori
materiale sunt obligaţi să verfice la închiderea tezaurilor sau a seifurilor de fier ce sunt folosite în
loc de tezaur modul de funcţionare a sistemului de alarmă.
64
Anexa nr.3
Casieria băncii, cât şi toate mijloacele care transportă banii sunt dotate cu stingătoare de
incendiu. Periodic se organizează instruirea personalului din casierie privind cunoaşterea şi
respectarea riguroasă a normelor deprevenire şi stingere a incendiilor.
Casieriile BC „Moldova Agoindbank” SA sunt gestionate de conducătorul departamentului
respectiv, şeful de casierie din bancă şi contabilul-şef. Aceştia sunt obligaţi şă organizeze, să
asigure funcţionarea şi controlul activităţii casieriei în conformitate cu prevederile normelor în
vigoare.
Personalul casieriei bancare al BC „Moldova Agroindbank” SA se divizează în personalul
de gestiune şi personalul operativ şi este prezentat în figura următoare:(figura 1.3.5.)
65
Anexa nr.3
Personalul casieriei bancare
Personalul de gestiune Contabilii-șefi, conducătorii de

departamente și casierii-șefi.
Personalul operativ Casierii și controlorii operatori.

Figura 1.3.5 Personalul casieriei bancare.
66
Anexa nr.3
Funcţiile şi responsabilităţile personalului de gestiune şi a personalului operativ sunt
prezentate în următoarea figură (Figura 1.3.6).
67
Anexa nr.3
Personalul de gestiune Personalul operativ
FUNCȚII ȘI RESPONSABILITĂȚI
1.Organizarea, asigurarea unei funcționări 1. Este responsabil de integritatea

adecvate a casieriei, controlul acesteia și numerarului și a altor valori ce i-au fost
verificarea dacă operațiunile desfășurate încredițate prin norme și dispoziții legale;
corespund prevederilor normelor bancare; 2. Este obligat să cunoască regulile
2.Asigurarea efectuării corecte și la zi a referitoare la efectuarea operațiunilor de
evidențelor operativ-contabile și statistice, casă, dispozițiile legale privind
având ca scop reflectarea existenței și răspunderea materială;
mișcării numerarului și a celorlalte valori 3. Nu are dreptul să încredințeze altor
gestionate de către personalul casieriei în persoane sarcinile privind operațiunile cu 68
orice moment și cu exactitate; valori;
3.Asigurarea respectării tuturor 4. Îi este interzis să execute direct Anexa nr.3
dispozițiilor cu privire la păstrarea și paza dispozițiile altor bănci, clienți ai altor
numerarului și a celorlalte valori, cu bănci sau a bancii privind eliberarea sau
scopul de a se asigura integritatea primirea de numerar sau alte valori în
acestora. contul lor fără efectuarea prealabilă a
controlului contabilității.
Figura 1.3.6. Funcţiile şi responsabilităţile pesonalului casieriei bancare
69
Anexa nr.3
Capitolul II. PERFECTAREA DOCUMENTARĂ ŞI CONTABILIATEA
OPERAŢIUNILOR DE CASĂ
2.1Contabiliatea şi perfectarea documentară a operaţiunilor de încasare a
numerarului
Potrivit „Regulamentului cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica
Moldova BC„Moldova Agroindbank” SA este în drept să efectueze încasări şi eliberări de
numerar.21
Încasările de numerar includ:
21
Regulamentul privind operațiunile cu numerar din Republica Moldova, Modificat prin HCA al BNM
nr. 237 din 22.10.09
70
Anexa nr.3
- Depunerile în conturile persoanelor fizice sau juridice, deschise la bancă pe baza
unei cereri de deschidere a contului; (anexa 5)
- Încasări în numerar generate de activitatea băncii;
- Retrageri de numerar de la filialele băncii, de la altă bancă sau de la filialele
acesteia;
- Retrageri de numerar de la BNM.
La ghişeele filialei se execută depuneri de numerar de la clienţii băncii pentru diverse
operaţiuni în timpul programului zilei operaţionale sau în afara zilei operaţionale. Primirea
numerarului în monedă naţională şi în valută străină se efectuează numai după întocmirea
ordinului de incasare a numararului din SIB de către specialistul de deservire conturi sau
71
Anexa nr.3
specialistul credite cu statutul în aşteptare. După verificarea numerarului suma de numerar se
înregistrează în evidenţa contabilă de către operatorul de la ghişeu.
Numerarul depus la bancă la ghişeul băncii în baza borderoului însoţitor, în genţi sigilate în
timpul programului de lucru se înregistrează în evidenţa contabilă (cu statutul în aşteptare) de
către specialistul de deservire conturi. După verificarea numerarului se înregistrează
(autorizează) în modul menţionat anterior.
În cazul depunerii numerarului prin genţi sigilate după finisarea programului de lucru
înregistarea în contul curent al clientului va fi executată cu data următoarei zile operaţionale.
Operaţiunile de primire a numerarului se efecuează în baza documentelor:
- Ordin de încasare; (anexa 6)
72
Anexa nr.3
- Borderou însoţitor. (anexa 7)
Ordinul de încasare a numerarului se utilizează la:
- depunerea numerarului la conturile curente ale titularilor de către titularii acestora, şi alte
persoane juridice, depunerile de numerar de către bancă, depunerea numerarului în fondul
statutar şi a numerarului ridicat în mod silit de la o terţă persoană de către executorii
judecătoreşti în bugetul public naţional, pentru achitarea la buget a impozitelor şi taxelor de către
persoanele fizice, juridice şi întreprinderile individuale şi gospodăriile ţărăneşti, precum şi de
perceptorii fiscali, care recepţionează plăţile de la persoanele fizice (juridice), pentru achitarea de
către persoanele fizice a serviciilor acordate de către prestatorii de servicii ş.a.;
73
Anexa nr.3
- depunerile de numerar aferente operaţiunilor interne ale băncii (restituirii de avansuri
neutilizate, salarii neplătite, depunerea numerarului rezultat din vânzarea formularelor de strictă
evidenţă ş.a.), pentru înregistrarea numerarului primit de la Banca Naţională a Moldovei sau de
la altă bancă ş.a.;
- încasarea numerarului în lei moldoveneşti pentru înregistrarea în contul curent a
echivalentului acestuia în valută la cursul de schimb stabilit de bancă;
- încasarea numerarului în valută pentru înregistrarea în contul curent a echivalentului
acestuia în lei moldoveneşti la cursul de schimb stabilit de bancă;
- încasarea numerarului în valută pentru înregistrarea în contul curent a echivalentului
acestuia în altă valută la cursul de schimb stabilit de bancă.
74
Anexa nr.3
Ordinul de încasare a numerarului este un document de casă care se utilizează la orice tip
de încasare a numerarului de către bancă precum la încasarea numerarului de la persoanele fizice
sau juridice pentru alimentarea conturilor de depozit, pentru restituirea creditelor.
Ordinul de încasare a numerarului poate fi întocmit pentru depunerile de numerar în
operaţiile interne ale băncii, precum:
- Restituirea avansului spre decontare neutilizat;
- Depunerea numerarului rezultat din vânzarea formularelor cu regim special;
- Salariile neplătite;
- Încasările zilei precedente în timpul programului prelungit de lucru.
75
Anexa nr.3
Pentru depunerea numerarului în conturile sale clienţii (reprezentanţii legali ai acestora) se
adresează la specialistul de deservire conturi pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a
operaţiunii de încasare. Specialistul de deservire conturi, ulterior, în baza informaţiei verbale
communicate de client sau de reprezentantul legal al acestuia privind nr contului, denumirea
titularului de cont, valutei (naţională sau străină), sumei, provinienţei numerarului (la depunerea
numerarului în monedă naţională) efectuează înregistrează suma la depunerea în cont.
Operaţiunii înregistrate automat se atribuie statutul „în aşteptare”. În urma înregistrării se
imprimă ordinul de încasare a numerarului, pentru persoanele fizice în două exemplare , iar
pentru persoanele juridice în trei exemplare.
76
Anexa nr.3
Ordinul de încasare imprimat se prezintă pentru aplicarea semnăturilor. După aceasta
specialistul de deservire conturi verifică corectitudinea perfectării ordinului de încasare a
numerarului şi aplică semnătura în câmpul „Executor” a ordinului de încasare a numerarului.
Toate exemplarele ordinului de încasare a numerarului se transmit, după aceasta, prin calea
internă controlorului sau persoanelor în funcţia căreia este stabilit de către şeful subunităţii
(contabilul-şef) astfel de control, care la rândul său se semnează în câmpul „Controlor” a
ordinului de încasare a numerarului şi prin calea internă îl transmite la casa de operaţiuni pentru
executare.
Operatorul de ghişeu bancă la adresarea clientului la ghişeu efectuează următoarele
operaţiuni:
77
Anexa nr.3
- Identifică ordinul de încasare a numerarului respectiv;
- Verifică corectitudinea şi completitudinea ordinului de încasare a numerarului;
- Preia numerarul prezentat de către client sau reprezentantul legal al acestuia pentru
verificare;
- Verifică suma de numerar prezentată cu privire la autenticitatea, plătibilitatea, uzura
bancnotelor şi a monedelor;
- Triează bancnotele şi monedele în categoriile „bune” şi „uzate”;
- În cazul în care suma indicată în ordinul de încasare a numerarului este egală cu suma
constatată în urma verificării va executa următoarele operaţiuni:
1. Autorizează operaţiunea;
78
Anexa nr.3
2. Imprimă un exemplar a ordinului de încasare a numerarului;
3. Propune clientului să semneze acest exemplar;
4. Semnează şi aplică ştampila pe toate exemplarele ordinului de încasare a
numerarului în conformitate cu prevederile Ordinii de întocmire a documentelor
contabile şi modul de aplicare a ştampilelor, aprobate în ordinea stabilită de BC
„Moldova Agroindbank” SA;
5. Eliberează clientului (reprezentantul acestuia) un exemplar a ordinului de încasare
a numerarului drept confirmare a executării operaţiunii.
În cazul când clientul nu a depus numerarul şi în casierie a rămas ordinul de încasare a
numerarului neautorizat, despre acest fapt şeful casă sau un operator ghişeu bancă, împuternicit
79
Anexa nr.3
de şeful casă, informează specialistul de deservire conturi care a înregistrat tranzacţia, clarifică
situaţia cu clientul şi exclude înregistrarea din lista tranzacţiilor în aşteptare.
Totodată, în filialele BC „Moldova Agroindbank” SA pot fi efectuate depuneri de numerar
de la clienţii acesteia prin genţi sigilate.
Borderoul însoţitor este documentul utilizat la depunerea numerarului de către clienţii
băncii prin genţile sigilate. Prin genţi sigilate clienţii depun numerarul în cazul în care volumul
încasărilor este mare. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă printr-un
contract semnat între aceasta şi client.
Depunerea numerarului la filiala BC „Moldova Agroindbank” SA prin genţi sigilate se va
efectua în următoarele moduri:
80
Anexa nr.3
- Prin colectarea de către serviciul de încasare valori a băncii;
- Direct la ghişeele băncii, în timpul programului operativ de ghişeu;
- Direct la ghişeele băncii, în afara programului operativ de ghişeu, dar până la finele zilei
operaţionale;
- Direct la ghişeele băncii, la casa de încasări de seară.
Pentru depunerea prin genţi sigilate filialele BC „Moldova Agroindbank” SA încheie un
contract cu clientul. (anexa 8) Borderoul însoţitor se întocmeşte în trei exemplare, imprimat sau completat
de mână cu pix. Dacă sunt utilizate mai multe genţi sigilate pentru transportarea numerarului ce nu
încape într-o singură geantă, atunci pentru fiecare geantă se întocmeşte câte un borderou
însoţitor.
81
Anexa nr.3
În cazul depunerii genţilor sigilate în timpul programului zilei operaţionale, reprezentantul
depunătorului prezintă specialistului de deservire conturi exemplarul numărul 2 şi numărul 3 a
borderoului însoţitor.
Operatorul ghişeu bancă, ulterior, efectuează următoarele operaţiuni:
- Primeşte de la reprezentantul depunătorului geanta cu numerar sigilată, în care se află
exemplarul numărul 1 a borderoului însoţitor;
- Verifică integritatea acesteia şi a sigiliului;
- Verifică corectitudinea întocmirii borderoului însoţitor, şi anume a exemplarului numărul
2 şi numărul 3;
82
Anexa nr.3
- Înregistrează în Registrul de predare–primire a genţilor cu numerar şi goale numărul
genţii şi suma din borderoul însoţitor. Dacă se constată nereguli geanta nu se primeşte.
- Semnează privind primirea genţilor cu numerar sigilate, fără verificarea conţinutului
acestuia pe exemplarul numărul 3 a borderoului însoţitor şi aplică ştampila;
- Predă reprezentantului clientului exemplarul numărul 3 al borderoului însoţitor împreună
cu genţile goale.
Operatorul ghişeu bancă predă şefului casă geanta cu numerar sigilată, care la rândul său,
efectuează verificarea întegrităţii genţii şi a sigiliilor, semnând de primirea genţii în Registrul de
predare–primire.
83
Anexa nr.3
Existenţa şi mişcarea numerarului din caseriile BC„ Moldova Agroindbank” SA se
evidenţiază cu ajutorul contului 1001 „Numerar în casierie”.
Contul 1001 „Numerar în casierie” este un cont de active.
În debit se înregistrează încasările în lei.
În credit sunt înregistrate plăţile în numerar exprimite în lei.
Soldul este debitor şi exprimă numerarul în lei existent în casieria BC„ Moldova
Agroindbank”SA.
- Alimentarea cu numerar a filialelor BC „Moldova Agroindbank” SA:
Alimentarea filialei BC „Moldova Agroindbank” SA de la BNM se efectuează în baza unui
contract între BNM şi banca comercială. (anexa 9)
84
Anexa nr.3
În cazul alimentării cu numerar a BC „Moldova Agroindbank” SA de la BNM, banca
comercială cu o zi înainte de data alimentării în intervalul de timp 15:00 – 16:00 (sau în aceeaşi
zi în intervalul de timp 8:30 – 10:00) expediază o cerere (anexa 10) electronică prin intermediul
SAPI cu indicarea sumei solicitate şi data ridicării numerarului (300 000 lei).
- după primirea Confirmării de la BNM prin SAPI (anexa 11), banca perfectează ordinul
de plată în adresa BNM:
Debit contul 1036 „Contul „Nostro” în BNM pentru operaţiuni cu numerarul” 300 000 lei
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” 300 000 lei
(anexa 11)
85
Anexa nr.3
- încasatorul prezintă delegaţia cu indicarea numelor şi prenumelor persoanelor care îl
însoţesc vizată de către BC„Moldova Agroindbank” SA; transportarea numerarului se
efectuează din tezaurul central al BNM conform dispoziţiilor aprobate de conducerea
BNM:
Debit contul 1002 „Numerar în drum” 300 000 lei
Credit contul 1036 „Contul „Nostro” în BNM pentru operaţiuni cu numerarul” 300 000 lei
- c) la primirea numerarului, banca perfectează ordinul de încasare a numerarului iar în
ordin se face trimitere la numărul şi data dispoziţiei:
Debit contul 1001 „Numerar în casierie” 300 000-00 lei
Debit contul 1002 „Numerar în drum” 300 000-00 lei
86
Anexa nr.3
- perceperea de către BNM a comisionului aferent operaţiunilor de retragere de numerar
Debit contul 1815 „Decontări cu BNM” 1 500 lei
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” 1 500 lei
(anexa 12)
- reflectarea la cheltuielile băncii a comisioanelor pentru serviciile de retragere a
numerarului:
Debit contul 5919 „Cheltuieli aferente operaţiunilor de retragere şi depunere de numerar”
1 500 lei
Credit contul 1815 „Decontări cu BNM” 1 500 lei
87
Anexa nr.3
Filialele BC „Moldova Agroindbank” SA pot primi numerar de la TCB şi de la alte filiale
în dependenţă de necesităţile curente de numerar în monedă naţională sau valută străină:
- Eliberarea numerarului de la TCB se efectuează prin întocmirea ordinului de eliberare a
numeraruluicu aplicarea formulei contabile:
Credit contul 1001 „Numerar în casierie” 200 000 lei
(anexa 13)
- La transmiterea numerarului dintr-o filială se întocmeşte ordinul de eliberare a
numerarului:
Debit contul 1002 „Numerar în drum”
88
Anexa nr.3
Credit contul 1001 „Numerar în casierie”
- Încasarea numerarului în tezaurul filialei se efectuează prin întocmirea ordinului de
încasare a numerarului, prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 1001 „Numerar în casierie” 200 000 lei
Credit contul 1002 „Numerar în drum” 200 000 lei
(anexa 14)
- Alimentarea cu numerar de la alte bănci.
Dacă banca posedă insuficienţă de numerar, ea se adresează băncilor pentru acoperirea
necesităţii cu numerar, conform informaţiei plasate pe pagina interbancară.
- în cazul ridicării anticipate a numerarului, cu efectuarea ulterioară a plăţii:
89
Anexa nr.3
Debit contul 1001 „Numerar în casierie”
Credit contul 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”
- înregistrarea comisionului aferent retragerii de numerar de la alte bănci
- achitarea plăţii privind procurarea numerarului
Debit contul 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM”
- în cazul efectuării plăţii anticipate, cu ridicarea ulterioară a numerarului
90
Anexa nr.3
- primirea numerarului în casierie
- înregistrarea comisionului aferent retragerii de numerar de la alte bănci
Debit contul 5919 „Cheltuieli aferente operaţiunilor de retragere şi depunere de
numerar”
- în cazul ridicării anticipate a numerarului prin încasatorii băncii, cu efectuarea
ulterioară a plăţii:
91
Anexa nr.3
şi:
Credit contul 1002 „Numerar în drum”
- achitarea plăţii privind procurarea numerarului
- în cazul efectuării plăţii anticipate, cu ridicarea ulterioară a numerarului prin încasatorii
băncii:
92
Anexa nr.3
şi:
- primirea numerarului în casierie
- Încasarea numerarului de la clienţi pentru diverse operaţiuni prin intermediul casierie
bancare:
93
Anexa nr.3
- Depunerea numerarului în contul curent al titularului de cont bancar se efectuează prin
întocmirea ordinului de încasare a numerarului, de exemplu la data de 13 martie 2013 titularul
unui cont current bancar în monedă naţională, Mocanu Galina a depus la ghişeul filialei BC
„Moldova Agroindbank” SA suma de 5 000 lei. Pentru această operaţiune a fost întocmită
umătoarea formulă contabilă:
Credit contul 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice” 5 000 lei
(anexa 15)
Concomitent se încasează comisionele în conformitate cu Registrul tarifelor:
Debit contul 2252 „Conturi curente ale persoanelor fizice”
94
Anexa nr.3
Credit contul 4903 „Venituri aferente operaţiunilor de retragere şi depunere de numerar”
- La încasarea serviciilor de încasare a numerarului pentru clienţii băncii prin intermediul
genţilor sigilate, genţile sigilate se depun la bancă de persoana responsabilă a serviciului Încasare
şi Transportare Valori din Departamentul Tezaur sau direct la ghişeele băncii, prin întocmirea
ordinului de încasare a numerarului la suma indicată în borderoul insoţitor, prin generarea în
sistemul Globus/T24 a formulei contabile:
Credit contul 2792 „Încasări băneşti” 900 000 lei
(anexa 16)
95
Anexa nr.3
Ulterior înregistrarea la contul curent a clientului se reflectă în evidenţa contabilă cu
aplicarea formulei contabile:
Debit contul 2792 „Încasări băneşti” 900 000 lei
Credit contul 2251 „Contul curent al persoanei juridice” 900 000 lei
- - încasarea numerarului de la persoanele fizice pentru serviciile comunale
Credit contul 2796 „Plăţi încasate pentru transfer după destinaţi”
- depunerile de numerar de către persoanele fizice la conturile de depozit
Credit contul 2233 „Alte depozite la vedere ale persoanelor fizice”
96
Anexa nr.3
Credit contul 2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice”
Credit contul 2374 „Depozite pe termen scurt ale persoanelor fizice (1 an şi mai puţin)”
Credit contul 2375 „Depozite pe termen mediu ale persoanelor fizice (mai mult de un an şi până
la 5 ani inclusiv)”
Credit contul 2376 „Depozite pe termen lung ale persoanelor fizice (mai mult de 5 ani)”
La 16 mai 2013, persoana fizică Nistor Vladimir a efectuat alimentarea contului de depozit
pe termen mediu în sumă de 10 000 lei
Credit contul 23759111 „Depozite pe termen mediu ale persoanelor fizice” 10 000 lei
97
Anexa nr.3
(anexa 6)
- încasări de numerar pentru alimentarea contului de card a persoanelor fizice
Credit contul 2259 „Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operaţiuni cu carduri bancare”
La data de 20 mai 2013, titularul unui cont de card a efectuat alimentarea contului de card
în sumă de 400 lei.
Debit contul 10014117 „Numerar în casierie” 400 lei
98
Anexa nr.3
400 lei
(anexa 17)
- încasări de numerar privind operaţiunile interne ale băncii (restituiri de avansuri
neutilizate, restituirea sumelor calculate şi achitate în plus, depunerea numerarului rezultat din
vânzarea formularelor de strictă evidenţă, încasarea comisioanelor etc.)
Credit contul 1804 „Decontări cu salariaţii băncii”
Credit contul 1763 „Alte cheltuieli anticipate”
Credit contul conturile clase a IV „Venituri”
99
Anexa nr.3
Credit contul 1753 „Comisioanele calculate neaferente dobânzilor”
Credit contul 2804 „Decontări cu salariaţii băncii”
- Transmiterea excedentului de numerar din PSV la casa de circulaţie a filialei sau la
ghişeul agenţiei se reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 1004 „Numerar în alte subdiviziuni”
Credit contul 1003 „Numerar în PSV”
100
Anexa nr.3
- În cazul depistării neajunsului de numerar la numărarea numerarului în PSV, acesta se
reflectă în evidenţa contabilă prin reglarea situaţiei PSV şi reflectarea neajunsurilor la casa
operaţională:
Debit contul 1004 „Numerar în alte subdiviziuni”
Credit contul 1003 „Numerar în PSV”
101
Anexa nr.3
2.2 Contabiliatea şi perfectarea documentară a operaţiunilor de plată a
numerarului
La ghişeul filialei băncii se efectuează plăţi în numerar în timpul programului de lucru
stabilit. Operaţiile de eliberare a numerarului prin casele de plăţi se efectuează în baza
documentelor de casă:
- Cec de numerar;
- Ordin de eliberare a numerarului. (anexa 13)
Toate sumele de numerar în monedă naţională şi valută străină preconizate spre eliberare
vor fi introduse în SIB prealabil de specialistul de deservire conturi sau specialistul credite cu
statutul „în aşteptare”.
102
Anexa nr.3
După eliberarea numerarului clientului operatorul ghişeu bancă înregistrează (autorizează)
în evidenţa contabilă suma de numerar eliberat din contul clientului şi din contul operatorului
ghişeu bancă.
La eliberarea numerarului prin cecul de numerar în cadrul BC „Moldova Agroindbank”
SA, pentru primirea numerarului din conturile sale în monedă naţională mandatarul,
reprezentantul legal al persoanei juridice, prezintă specialistului de deservire conturi cecul de
numerar pentru a se verifica dacă acesta a fost întocmit în conformitate cu Regulamentul BNM
privind utilizarea cecului de numerar.
După verificarea disponibililui suficient de mijloace băneşti în contul emitentului
specialistul de deservire conturi efectuaează următoarele operaţiuni:
103
Anexa nr.3
- Solicită originalul actului de identitate a mandatarului;
- Verifică corespunderea copiei actului de identitate cu originalul prezentat de mandatar;
- Face o menţiune corespunzătoare cu aplicarea semnăturii sale şi a datei curente pe
copia actului de identitate;
- Identifică mandatarul cu originalul actului de identitate şi copia actului de identitate;
- Verifică corectitudinea şi completitudinea completării câmpurilor respective a cecului
de numerar prezentat.
Controlorul, la rândul său, verifică corectitudinea şi copletitudinea cecului de numerar,
aplică semnătura în câmpul „Controlor” şi pe cale înternă transmite la casa operaţională pentru
executare.
104
Anexa nr.3
Operatorul ghişeu bancă, primind cecul de numerar şi copia actului de identitate şi
efectuează următoarele operaţiuni:
- Identifică mandatorul cu originalul actului de identitate şi copia acestuia;
- Verifică corectitudinea şi completitudinea câmpurilor carnetului de cecuri prezentat de
către mandatar;
- Întreabă mandatarul suma care o are de primit prin cec;
- Autorizează operaţiunea de eliberare a numerarului din contul clientului şi contul
gestionat de operatorul de ghişeu;
- Coordonează cu mandatarul structura sumei de numerar în cazul unei sume ridicate de
numerar (nominalele bancnotelor în care va fi eliberat numerarul);
105
Anexa nr.3
- Dacă mandatarul nu doreşte verificarea sumei de numerar bancnotă cu bancnotă se
anunţă şeful casă şi, după care, suma de numerar de eliberează fără despachetarea
ambalajelor şi ulterior retragerea cartonaşelor de protecţie;
- şeful casă numeşte persoana responsabilă din bancă pentru supravegherea verificării de
către client a numerarului primit.
Odinul de eliberare a numerarului se utilizează:
- la eliberarea din contul curent în valută a echivalentului în lei moldoveneşti la
cursul de schimb stabilit de BC „Moldova Agroindbank” SA;
- la eliberarea din contul curent în lei a echivalentului în valută la cursul de schimb
stabilit de BC „Moldova Agroindbank” SA;
106
Anexa nr.3
- la eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii a BC „Moldova
Agroindbank” SA;
- pentru răscumpărarea certificatelor de depozit;
- pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a depunerii exedentului de numerar la
BNM;
- la eliberarea numerarului unei filiale a BC „Moldova Agroindbank” SA.
Eliberarea numerarului din conturile clienţilor, persoanele fizice şi juridice, în monedă
naţională şi valută străină în baza ordinului de eliberare a numerarului se efectuează în baza
documentelor confirmative respective.
107
Anexa nr.3
După verificările necesare şi disponibilului suficient de mijloace băneşti în contul
clientului, specialistul de deservire conturi înregistrează operaţiunea de eliberare a numerarului şi
imprimă ordinul de eliberare a numerarului în trei exemplare pentru persoanele juridice şi în
două exemplare pentru persoanele fizice. După aceasta specialistul de deservire conturi verifică
ordinul de eliberare imprimat şi existenţa semnături clientului şi aplică, ulterior, semnătura sa în
câmpul „Executor” al ordinului de eliberare drept confirmare a corectitudinii reflectării
operaţiunii solicitate.
Toate exemplarele ordinului de eliberare a numerarului se transmit pe cale internă
controlorului care verifică corectitudinea perfectării ordinului de eliberare a numerarului şi aplică
108
Anexa nr.3
semnătura sa în câmpul „Controlor” al ordinului de eliberare a numerarului după care îl
transmite pe cale internă la casa operaţională pentru executare.
Operatorul ghişeu bancă la adresarea clientului la ghişeu execută următoarele operaţiuni:
- identifică ordinul de eliberare a numerarului respectiv;
- cere actul de identitate a beneficiarului;
- verifică corectitudinea şi completitudinea ordinului de eliberare a numerarului;
- înregistrează suma de numerar preconizată spre eliberare;
- eliberează clientului suma indicată în ordinul de eliberare a numerarului şi un
exemplar al ordinului de eliberare a numerarului drept confirmare a executării
operaţiunii;
109
Anexa nr.3
- autorizează operaţiunea pentru înregistrarea eliberării sumei din contul curent al
clientului, adică a persoanei fizice sau juridice;
- imprimă un exemplar de ordin de eliberare a numerarului;
- propune clientului să semneze ordinul de eliberare şi semnează, la rândul său,
ordinul de eliberare a numerarului.
Operaţiunile de eliberare a numerarului se contabilizează prin întocmirea următoarelor
formule contabile:
- Depunerea excedentului de numerar depus de către Bancă la BNM:
Pentru depunerea excedentului de numerar, BC „Moldova Agroindbank” SA perfectează
Avizul privind disponibilitatea excedentului de numerar (anexa 18).
110
Anexa nr.3
a) Banca perfectează ordinul de eliberare a numerarului cu reflectarea în evidenţă prin
următoarea înregistrare:
(anexa 18)
b) După primirea ordinului de plată în SAPI banca în evidenţa sa efectuează următoarea
înregistrare:
Debit contul 1036 „Contul „Nostro” pentru operaţiuni cu numerar” 100 000 lei
Credit contul 1002 „Numerar în drum” 100 000 lei
şi:
111
Anexa nr.3
Debit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” 100 000 lei
Credit contul 1036 „Contul „Nostro” pentru operaţiuni cu numerar” 100 000 lei
c) perceperea de către BNM a comisionului aferent trierii de numerar:
Debit contul 1815 „Decontări cu BNM”
Credit contul 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
d) reflectarea la cheltuielile băncii a comisioanelor pentru triere de numerar:
Credit contul 1815 „Decontări cu BNM”
e) depistarea minusurilor la verificarea numerarului de către BNM:
112
Anexa nr.3
f) perceperea sumei aferente minusului depistat de la persoana vinovată:
Debit contul 1804 „Decontări cu salariaţii”
g) depistarea surplusurilor la verificarea numerarului de către BNM:
Debit contul 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
h) Înregistrarea la venituri surplusului depistat:
Credit contul 4941 „Alte venituri”
113
Anexa nr.3
i) aplicarea amenzii de către BNM privind surplusurile/minusurile depistate:
Credit contul 1031 „Contul “Nostro” în BNM”
j) perceperea sumei aferente amenzii aplicate de către BNM de la persoana vinovată:
- Depunerea excedentului de numerar depus de către filiale /agenţii la Sediul central:
Debit contul 1002 „Numerar în drum” (filială)
Credit contul 1001 „Numerar în casierie” (filială)
şi:
114
Anexa nr.3
Debit contul 1001 „Numerar în casierie” (Sediul central al Băncii)
Credit contul 1002 „Numerar în drum” (filială)
- Depunerea excedentului de numerar de la punctele de schimb valutar:
a) În filială
Debit contul 1001 „Numerar în casierie” (filială)
Credit contul 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar” (filială).
b) În agenţie cu casa operaţională:
Debit contul 1004 „Numerar în casierie” (agenţie)
Credit contul 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar” (agenţie).
c) În agenţie fără casa operaţională:
115
Anexa nr.3
Debit contul 1002 „Numerar în drum” (filială)
Credit contul 1003 „Numerar în punctul de schimb valutar” (agenţie)
- Vânzarea numerarului în valută străină prin PSV ale Băncii:
Debit contul 1003 „Numerar în punctele de schimb valutar” (în lei moldoveneşti)
(suma echivalentului în lei moldoveneşti a valutei străine la cursul de cumpărare)
Credit contul 1003 „Numerar în punctele de schimb valutar” (în valută străină )
( suma valutei străine primite)
Debit contul 4654 „Venituri/ pierderi din comercializarea valutelor străine”
(suma diferenţei de curs dacă cursul de cumpărare este mai mare / mic decât cursul oficial al
BNM).
116
Anexa nr.3
- Eliberarea numerarului din conturile curente ale clienţilor, persoanelor
fizice/juridice, pentru diverse operaţiuni:
a. eliberarea numerarului din conturile curente clienţilor:
Debit contul 2224, 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Debit contul 2233 „Alte depozite la vedere ale persoanelor fizice”
117
Anexa nr.3
Spre exemplu la data de 27 noiembrie 2012 Rotaru Vasile a ridicat din contul curent în
monedă naţională suma de 16 500 lei, iar formula contabilă aferentă acestei operaţiuni este
următoarea:
Debit contul 2252498 „Conturi curente ale persoanelor fizice” 16 500 lei
(anexa 19)
b. eliberarea numerarului persoanelor fizice primit prin sistemele rapide de
transfer:
Debit contul 1791 „Sume de clearing şi de tranzit”
118
Anexa nr.3
c. eliberarea numerarului din conturile de depozit ale clienţilor:
Debit contul 2311 „Depozite de economii ale persoanelor fizice”
Debit contul 2374 „Depozite pe termen scurt ale persoanelor fizice”
Debit contul 2375 „Depozite pe termen mediu ale persoanelor fizice”
Debit contul 2376 „Depozite pe termen lung ale persoanelor fizice”
Spre exemplu la data de 23 decembrie 2012 agentul economic SRL „Unimaxtrans” a
primit din contul său de depozit echivalentul a 1 000 USD, întocmindu-se următoarea formulă
contabilă:
Debit contul 2376258 „Depozite pe termen lung ale persoanelor fizice” 1 000 USD
119
Anexa nr.3
Credit contul 1001840 „Numerar în casierie” 1 000 USD
(anexa 20)
d. eliberarea numerarului privind operaţiunile interne ale Băncii (remunerarea
muncii, ajutoare materiale, avansurile pentru deplasările de serviciu ş.a.):
Credit contul 1001, 1004 „Numerar în casierie” (filială/agenţie)
- Cumpărarea de la clienţi a cecurilor de călătorie:
a. cu achitarea în valută străină:
Debit contul 1791 „Sume de clearing şi de tranzit” ( în valută străină)
120
Anexa nr.3
(suma nominală a cecurilor de călătorie în valută străină)
Ct 1001, 1004 „Numerar în casierie” (în valută străină) (filială/agenţie)
b. cu achitarea în lei moldoveneşti:
Debit contul 1791 „Sume de clearing şi de tranzit” ( în valută străină)
(suma nominală a cecurilor de călătorie în valută străină)
Ct 1001,1004 „Numerar în casierie” (filială/agenţie)
(suma echivalentului în lei moldoveneşti a valutei străine la cursul de cumpărare)
Debit contul 4654 „Venituri/ pierderi din comercializarea valutelor străine”
(suma diferenţei de curs dacă cursul de cumpărare este mai mare/mic decât cursul oficial al
BNM).
121
Anexa nr.3
La verificarea numerarului păstrat în caseria BC „Moldova Agroindbank” SA în evidenţa
contabilă a băncii vor fi întocmite următoarele formule contabile:
- La depistarea minusurilor de numerar, suma depistată se reflectă în modul următor :
a) până la momentul stabilirii persoanei vinovate:
Debit contul 1812 „Alte active”
Credit contul 1001,1004 „Numerar în caserie” (filială/agenţie)
b) La momentul stabilirii persoanei vinovate se efectuează următoarea înregistrare:
Credit contul 1812 „Alte active”
c) la stabilirea persoanei vinovate:
122
Anexa nr.3
Credit contul 1001, 1004 „Numerar în casierie” (filială/agenţie)
- Restituirea sumei de către persoana vinovată:
Debit contul 1001, 1004 „Numerar în casierie” (filială/agenţie)
Credit contul 1804 „Decontări cu salariaţii”
- Când diferenţele de numerar depistate nu pot fi recuperate de la persoanele vinovate,
conform hotărârii judecătoriei, conducerea Băncii poate lua decizii privind reflectarea sumei în
cauză la pierderi:
Debit contul 5941 „Alte cheltuieli”
Ct 1804 „Decontări cu salariaţii”
123
Anexa nr.3
- Depistarea plusurilor de numerar se reflectă prin:
Debit contul 1001, 1004 „Numerar în casierie” (filială/agenţie)
Credit contul 2809 „Alte pasive” (decontări cu persoanele fizice şi/sau juridice la
încasarea/eliberarea numerarului)
Debit contul 2809 „Alte pasive” (decontări cu persoanele fizice şi/sau juridice la
încasarea/eliberarea numerarului)
Credit contul 4941 ”Alte venituri”
sau :
Credit contul 2233 „Alte depozite la vedere persoanelor fizice”
Credit contul 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
124
Anexa nr.3
Credit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Credit contul 1001 „Numerar în casierie”(filială)
2.3 Evidenţa contabilă a operaţiunilor de alimentare/restituire a

mijloacelor băneşti de la/la bancomatele băncii
Bancomatul (distribuitorul automat de numerar) este un dispozitiv electromagnetic ce
permite utilizatorului să retragă numerar sub formă de bancnote şi monedă metalică.
125
Anexa nr.3
Pentru alimentarea bancomatului şi scoaterea din acesta a numararului în cadrul BC
„Moldova Agroindbank” SA, printr-un ordin al conducătorului băncii se desemnează
responsabili ai băncii, unul dintre care este casier sau încasator. Cheile de la bancomat sunt
deţinute de către angajaţi. Alimentarea bancomatului cu numerar se efectuează pe măsura
necesităţii, în baza Cererii scrise a casierului responsabil de deservire a bancomatului.
În baza informaţiei tipărite de bancomat, contabilul BC „Moldova Agroindbank” SA
emite ordinul de încasare pentru numerarul predat în casă şi ordinul de plată pentru reflectarea pe
conturile de card ale clienţilor, care se întocmesc în două exemplare, unul pentru contabilitate şi
altul pentru casierie.
126
Anexa nr.3
Alimentarea bancomatului cu mijloace băneşti se efectuează în baza Dispoziţiei privind
alimentarea bancomatului, cu aplicarea formulelor contabile:
- Alimentarea bancomatului de către filială
Debit contul 1005 „Numerar în bancomate şi alte dispozitive”
Alimentarea bancomatului de către Departamentul Tezaur:
şi, ulterior:
127
Anexa nr.3
Restituirea mijloacelor băneşti în sumă totală retrasă (în urma extragerii casetelor din
bancomat şi renumărarea numerarului) se efectuează cu aplicarea formulelor contabile:
- Restituirea mijloacelor băneşti în filial BC „Moldoba Agroindbank” SA
Credit contul 1005 „Numerar în bancomate şi alte dispozitive”
- Restituirea mijloacelor băneşti de către departamentul Tezaur:
şi, după care:
128
Anexa nr.3
Plusurile şi lipsurile depistate în urma extragerii casetelor din bancomat şi renumărarea
numerarului se reflectă în evidenţa contabilă a BC „Moldova Agroindbank” SA cu aplicarea
formulelor contabile:
- Pentru suma lipsurilor:
Debit contul 1797/11203 „Debitori la operaţiuni neacceptate” – cont centralizator
- Pentru suma plusurilor:
129
Anexa nr.3
Credit contul 2797/11223 „Creditori operaţiuni neacceptate” – cont centralizator
Plusurile şi lipsurile depistate de către Departamentul Tezaur în urma verificării rulajelor
conturilor 1005 „Numerar în bancomate şi alte dispozitive” deschise în filialele BC „Moldova
Agroindbank” SA se reflectă prin formulele contabile:
- Divergenţa cauzată de depăşirea sumei eliberării efective de suma autorizaţiilor în baza
dispoziţiilor Departamentului Carduri se reflectă în evidenţa contabilă prin următoarea formulă
contabilă:
Debit contul 1797/11203 „Debitori la operaţiuni neacceptate” – cont centralizator
130
Anexa nr.3
- Divergenţa cauzată de depăşirea sumei autorizaţiilor de către suma eliberărilor efective în
baza dispoziţiei Departamentului Carduri se reflectă în evidenţa contabilă prin formula contabilă:
Credit contul 2797/11223 „Creditori operaţiuni neacceptate” – cont centralizator
131
Anexa nr.3
Capitolul III. ANALIZA OPERAŢIUNILOR DE CASĂ ŞI A LICHIDITĂŢII
BANCARE
3.1 Auditul operaţiunilor de casă

În cadrul filialelor BC „Moldova Agroindbank” SA auditarea operaţiunilor de casă este
efectuată de către echipa de control. Pregătirea şi organizarea auditării de către Direcţia de audit
intern se efectuează de către un număr restrâns de specialişti şi în mod confidenţial.
132
Anexa nr.3
Controlul existenţei numerarului în caseriile băncii se efectuează, obligatoriu, în prezenţa
gestionarilor de valori, care, totodată, sunt şi responsabili material pentru păstrararea acestor
valori.
Controlul se efectuează în mod inopinat de către Direcţia audit intern în conformitate cu
planul său de activitate, în baza unui ordin semnat de către Preşedintele Băncii sau Directorul
Direcţiei audit intern.
La verificarea soldurilor în casele operaţionale şi în tezaurul cu valori se ţine cont de
următoarele principii:
- verificările trebuie sa fie inopinate, adică sânt organizate în mod confidenţial;
- verificările se efectuează de către cel puţin doi auditori;
133
Anexa nr.3
- auditările se efectuează în prezenţa gestionarilor din casieria supusă verificării;
- în rezultatul verificării se întocmesc acte de verificare care sunt semnate de către auditori
şi gestionarul casieriei verificate.
Pentru a verifica numerarul şi celelalte valori ce se găsesc în casele operaţionale, echipa de
control numără în întregime bancnotele din toate cupiurile ca număr de pachete şi pe muchie
dacă fiecare pachet conţine 10 pacheţele şi dacă pachetele sînt sigilate. Monedele metalice se
verifică ca număr de săculeţe şi plicuri. Controlul numerarului se poate efecua şi prin sondaj,
verificându-se doar un anumit număr de pachete. Genţile cu numerar care nu au fost deschise se
verifică ca număr de genţi pe baza borderourilor însoţitoare, a jurnalelor de casă şi a Registrului
134
Anexa nr.3
de predare-primire a genţilor cu numerar şi goale, verificându-se totodată şi integritatea genţilor
şi a sigiliilor.
În cazul în care în urma verificării se constată valori neânregistrate acestea se consideră ca
plusuri, se înregistrează şi nu se restituie casierilor.
Dacă în pachetele verificate au fost depistate abateri, verificarea se extinte, atunci, asupra
tuturor pachetelor lucrate de către casierul sau verificatorul respectiv.
Echipa responsabilă, deasemenea, verifică:
- dacă casierii au semnat declaraţia;
- dacă au fost tipărite extrasele şi dările de seamă;
- contrapunerea rezultatelor inventariei numerarului cu extrasele şi dările de seamă;
135
Anexa nr.3
- studiereea dărilor de seamă (ora efectuării operaţiunilor) cu extrasele din aparatul de
casă şi control;
- întocmirea şi semnarea actului de verificare (care include în mod obligatoriu:data şi ora
intervenţiei, soldurile; mişcările numerarului; nota referitoare la existenţa sau absenţa
divergenţilor; semnăturile auditorilor şi a casierului.)
La actul de verificare se anexează extrasele aparatului de casă şi control, raportul Z şi dacă
au fost stabilite cazuri de divergenţe lămuririle scrise ale casierilor. Orice lucrător al BC
„Moldova Agroindbank” SA în cazul în care comite o greşeală scrie explicaţie adresată
directorului sau administratorului filialei unde descrie greşeala comisă, cauzele apariţiei ei şi
136
Anexa nr.3
promite că pe viitor nu o v-a mai repeta. Corectarea oricărei greşeli se face prin autorizarea
contabilului - şef şi doar în prezenţa ulterioară a explicaţiei.
La verificarea păstrării numerarului în tezaur şi casierii auditorul verifică dacă tezaurul
corespunde cerinţelor tehnice; dacă este dotat cu rafturi speciale, sistem de alarmă şi
antiincendiare precum şi dacă sunt prezente registrele de verificare a funcţionării acestor
echipamente. Auditorul mai verifică corectitudinea păstrării bancnotelor, monedelor, valutei
străină, formularelor de documente cu regim special, contractelor de credit şi de gaj, hârtiilor de
valoare, precum şi evidenţa lor. Nu în ultimul rând, auditorul verifică dacă genţile cu numerar
primite de la clienţi sau colectate de către încasatorii băncii sunt corect păstrate şi dacă acestea
nu au fost deschise.
137
Anexa nr.3
La verificarea operaţiunilor cu numerar auditorul verifică:
- dacă corespund documentele de casă, în baza cărora au fost efectuate şi contabilizate
operaţiunile de casă cerinţelor şi parametrilor stabiliţi şi aprobaţi;
- dacă rubricile prevăzute în documentele de casă sunt întocmite corect şi dacă lipsesc
ştresăturile şi corectările (se admit corectări de sumă doar pentru documentele de casă
care sunt emise de organizaţiile în folosul cărora sunt încasate plăţi de la populaţie cu
confirmarea acestor corectări prin semnătura plătitorului);
- prezenţa în documentele de casă a semnăturilor: beneficiarilor, plătitorilor, lucrătorului
de ghişeu, al verificatorului. Prezenţa în documentul de casă a amprentei ştampilei
subdiviziunii care a executat documentul;
138
Anexa nr.3
- înregistrările în dările de seamă (raporturile Z) a tuturor operaţiunilor efectuate;
- prezenţa documentelor primare în baza cărora au fost efectuate operaţiunile.
La încasarea numerarului prin ordinul de încasare a numerarului auditorul verifică:
- prezenţa documentelor confirmative la depunerea numerarului în conturile deschise în
MDL ale persoanelor juridice nerezidente (pentru tipurile de operaţiuni de încasare, care
conform documentelor normative interne este necesară păstrarea la Bancă a unui
exemplar de document primar);
- corectitudinea întocmirii documentului primar şi oportunitatea reflectării în evidenţă a
operaţiunilor de încasare a numerarului;
- prezenţa semnăturilor persoanelor responsabile de verificare a dărilor de seamă;
139
Anexa nr.3
- oportunitatea transferării sumelor încasate de la populaţie destinatarilor;
- corectitudinea anulării operaţiunilor de încasare a plăţilor de la populaţie (prezenţa
documentelor primare cu înscrierile corespunzătoare semnate de plătitor).
La încasarea numerarului prin genţile sigilate auditorul verifică dacă sunt prezente
contractele de la agenţii economici în baza cărora se efectuează încasarea numerarului, dacă sunt
prezente în subunităţile auditate amprentele sigiliilor şi a ştampilelor agenţilor economici de la
care se încasează numerarul, dacă persoana responsabilă a indicat în borderou că sumele indicate
în documente corespund numerarului efectiv existent în genţi şi dacă sunt reflectate corect
operaţiunile de încasare a numerarului.
La efectuarea plăţilor prin ordinul de eliberare a numerarului auditorul verifică:
140
Anexa nr.3
- temeiul în baza căruia a fost efectuată operaţiunea de eliberare a numerarului în gestiunea
colaboratorilor subdiviziunii auditate;
- corectitudinea şi plenitudinea întocmirii rubricilor prevăzute în ordinul de eliberare a
numerarului, precum şi lipsa ştersăturilor şi corectărilor în aceste documente;
- prezenţa în documentele de casă a semnăturilor: beneficiarilor, plătitorilor, lucrătorului
de ghişeu, al verificatorului. Prezenţa în documentul de casă a amprentei ştampilei
subdiviziunii care a executat documentul;
- o atenţie deosebită se atrage la documentele în baza cărora au fost ridicate mijloacele
băneşti de la conturile de depozit ale persoanelor fizice (se verifică înscrierile,
semnăturile titularilor de cont, prezenţa procurilor notariale).
141
Anexa nr.3
La efectuarea plăţilor prin cecuri auditorul verifică:
- prezenţa cererii de solicitare a carnetului de cecuri semnată şi ştampilată de către agentul
economic şi de către persoanele responsabile din subdiviziunea auditată;
- respectarea termenului de valabilitate a cecului (10 zile);
- corectitudinea întocmirii cecurilor executate (lipsa ştersăturilor, prezenţa semnăturilor şi
amprentei ştampilei agentului economic, care se verifică cu fişa de specimene, înscrierile
şi amprenta ştampilei aplicate de către persoanele responsabile de verificare şi executare
din subdiviziunea auditată);
- prezenţa copiei actului de identitate a mandatarului emitentului sau a emitentului (în
cazul când numerarul se eliberează însuşi emitentului);
142
Anexa nr.3
- plenitudinea încasării comisioanelor aferente.
La verificarea punctelor de schimb valutar ce activează în cadrul BC „Moldova
Agroindbank” SA auditorul verifică:
- corespunderea încăperii punctelor de schimb valutar cerinţelor, dotarea casieriei cu
mijloace tehnice pentru executarea operativă a operaţiunilor de schimb (aparat de casă şi
control, detector, safeu etc);
- prezenţa la ghişeu a informaţiei necesare (copia licenţei, orarul aprobat de BNM,
autorizaţie, cursurile de schimb aprobate, nume casier etc);
- certificatul de luare la evidenţă de către Inspectoratul Fiscal al aparatului de casă şi
control;
143
Anexa nr.3
- prezenţa la casier a buletinului de identitate sau altui document care atestă identitatea
casierului;
- alimentarea punctului de schimb valutar cu suma necesară de numerar (nu mai puţin de
100 000,00 lei echivalent). Se verifică dacă nu au fost efectuate operaţiuni de retragere a
numerarului pe parcursul zilei operaţionale;
- delimitarea operaţiunilor de schimb valutar de alte operaţiuni;
- stabilirea cursului comercial de schimb. Se verifică dacă nu au fost efectuate modificări
ale cursului comercial pe parcursul zilei operaţionale;
- extrasele de la apatarul de casă şi control şi al raportului Z. Se verifică ora înregistrării
operaţiunilor în raportul Z şi aparatul de casă şi control;
144
Anexa nr.3
- operaţiunile anulate şi prezenţa explicaţiilor casierului. Se analizează succesiunea
operaţiunilor de anulare şi celor efectuate anterior şi ulterior;
- prezenţa datelor de identitate a clienţilor care au efectuat operaţiuni unice de schimb în
sumă ce depaşeşte echivalentul a 50 000 lei moldoveneşti.
După fiecare verificare organele de control vor perfecta rapoarte de audit în care se vor
arăta: deficienţele constatate, dispoziţiile legal nerespectate, cauzele care le-au determinat,
numele şi funcţia persoanelor care au încălcat normele, măsurile luate în timpul controlului, cele
care urmează a se lua de subdiviziunea verificată după terminarea controlului, persoanele
răspunzătoare de îndeplinirea măsurilor stabilite şi termenele de aducere la îndeplinire. De
asemenea, în actele de control se vor stabili termenele până la care subdiviziunea verificată
145
Anexa nr.3
trebuie să raporteze Direcţiei audit intern măsurile luate pentru remedierea deficienţelor şi
rezultatele obţinute.
Rapoartele de audit sunt semnate de persoanele care au făcut verificarea, de conducător şi
de către gestionarii de valori. La sfîrşitul verificării organul de control este obligat o să
prelucreze conţinutul raportului cu conducerea băncii şi cu alte persoane din banca verificată, a
căror prezenţă se consideră necesară.
Pe lângă controlul inopinat, efectuat în mod confidenţial şi fără anunţarea, în prealabil, a
gestionarilor de valori, în cadrul BC „Moldova Agroindbank” SA se efctuează şi controale
ulterioare.
146
Anexa nr.3
În cadrul controlului ulterior al operaţiunilor în cadrul BC „Moldova Agroindbank” SA de
casă sunt două tipuri de controale:
- controlul operaţiunilor de casă;
- controlul operaţiunilor de tezaur.
Contabilul-şef, şeful casei sau altă persoană împuternicită cu funcţia de control verifică
operaţiunile de casă prin intermediul registrelor aferente acestor operaţiuni şi documentelor zilei
operaţionale. La efectuarea controlului ulterior al documentelor de casă şi aferent PSV se
verifică:
- operaţiunile de depunere/ridicare a numerarului în/din conturile clienţilor în baza
ordinelor de încasare/eliberare a numerarului;
147
Anexa nr.3
- operaţiunile de eliberare a numerarului în baza cecului de numerar sau a delegaţiei (anexa
21) din conturile curente ale persoanelor juridice;
- operaţiunile de eliberare a numerarului prin intermediul cardurilor bancare la POS –
terminale:
- operaţiunile de vânzare/cumpărare a valutei străine în numerar la PSV;
- operaţiunile de vânzare/cumpărare a cecurilor de călătorie;
- operaţiunile de eliberare a cardurilor bancare personalizare;
- eliberările/plăţile prin sisteme rapide de transfer internaţional;
- încasarea plăţilor prin Q-System (plăţi comunale);
148
Anexa nr.3
- ieşirea/intrarea valorilor şi documentelor ce să păstrează în tezaurul filialelor BC
„Moldova Agroindbank” SA.
Controlul ulterior al operaţiunilor de casă se efectuează prin intermediul documentelor de
casă şi celor justificative, ce servesc drept bază pentru efectuarea acestor operaţiuni şi prin
intermediul controalelor inopinate la ghişeele băncii.
Contabilul-şef şi contabilul-şef adjunct efectuează controlul ulterior al operaţiunilor de
casă şi tezaur prin intermediul registrelor aferente operaţiunilor de casă, documente de casă şi
PSV.
149
Anexa nr.3
La efectuarea controlului ulterior al operaţiunilor de casă se verifică existenţa
documentelor justificative la documentele de casă, în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare
şi actele normative interne:
- la operaţiunile de depunere a numerarului în valută străină în cotul persoanei juridice se
verifică ezistenţa documentelor justificative ce permit efectuarea tranzacţiei;
- la operaţiunile de eliberare a numerarului în valută străină din contul persoanei juridice se
verifică existenţa ordinului pe întreprindere privind detaşarea salariatului peste hotarele
Republicii Moldova, cererea privind eliberarea în numerar a sumei în valută străină.
- La operaţiunile de eliberare a numerarului în lei din contul curent al persoanei juridice se
verifică corectitudinea şi completitudinea perfectării cecului de numerar sau a delegaţiei.
150
Anexa nr.3
Totodată, se mai verifică corespunderea semnăturii şi a amprentei ştampilei aplicate pe
cecul de numerar/delegaţie cu specimenele existente în filială. Se mai verifică şi prezenţa copiei
actului de identitate a manadatarului, împuternicit cu ridicarea numerarului; precum şi
identificarea persoanei mandatare şi contrapunerea copiei cu originalul actului de identitate şi
existenţa menţiunii „Copia corespunde cu originalul”, data şi numele, prenumele, funcţia
persoanei responsabile şi aplicarea semnăturii.
Se mai verifică şi dacă s-au efectuat în luna gestionară respectivă defalcările bugetare
obligatorii, plata salariilor în cazul ridicării numerarului destinat plăţii salariilor angajaţilor
întreprinderii.
151
Anexa nr.3
La realizarea monedelor comemorative şi jubiliare, contabilul-şef sau contabilii-şef
adjuncţi la sfârşitul zilei operaţionale verifică înregistrarea corectă a tuturor acţiunilor:
- micşorarea soldului contului 1008 „Monede comemorative şi jubiliare” cu suma
nominalului monedelor vândute;
- trecerea la cheltuieli a costului monedelor comemorative şi jubiliare reflectat în contul
1662 „Valori nemonetare”;
- închiderea soldului 2809 „Alte pasive” cu reflectarea la veniturile băncii a sumelor
aferente veniturilor.
În cazul depistării unui neajuns sau surplus de numerar la efectuarea unui control inopinat
în casa operaţională sau punctele de schimb valutar, contabilul-şef verifică, până la închiderea
152
Anexa nr.3
zilei operaţionale bancare în evidenţa, corectitudinea perfectării proceselor-verbale şi reflectării
în evidenţa contabilă a acestei operaţiuni.
La depistarea unei bancnote suspecte de a fi falsă la renumărarea numerarului sau la
efectuarea unui control inopinat în casa operaţională sau PSV, contabilul-şef verifică
corectitudinea perfectării proceselor-verbale respective şi reflectarea în evidenţa contabilă la
conturile memorandum a acestei operaţiuni.
Controlul ulterior al numerarului, valorilor şi altor documente din tezaurul filialei şe
efectuează concomitent cu inventarierea acestuia, care se efectuează în conformitate cu
Regulamentul privind inventarierea în bancă, aprobat în ordinea stabilită de bancă, cu perfectarea
procesului-verbal de inventariere a mijloacelor şi documentelor băneşti.
153
Anexa nr.3
În cadrul inventarierei se verifică corespunderea datelor din evidenţa contabilă cu existenţa
reală a numerarului şi altor valori din tezaur.
Zilnic, până la închiderea zilei operaţionale bancare, contabilul-şef verifică dacă există
solduri creditare la conturile memorandum şi de casă. În cazul existenţei soldurilor creditare se
verifică cauza apariţiei acestor solduri şi se întreprind măsuri de soluţionare a acestora.
154
Anexa nr.3
3.2 Analiza lichidităţii bancare
Lichiditatea este capacitatea băncii de a asigura în orice moment îndeplinirea
angajamentelor sale.22
O bancă se va considera cu suficiente rezerve de lichiditate atunci când este în stare să
obţină resurse necesare prin sporirea obligaţiunilor sau transformarea activelor în bani lichizi în
timp optim şi cu cheltuieli rezonabile.
Problema lichidităţii bancare poate fi tratată din două puncte de vedere:
Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 64-65 din
22
02.10.97
155
Anexa nr.3
- Din punct de vedere a racordării celor două tendinţe prezente în activitatea băncii – a
dorinţei deponenţilor de a avea o dobândă stabilă la depozite şi siguranţa returnării lor
şi a acţionarilor de a obţine dividende cât mai mari, chiar şi prin operaţiuni riscante;
- Din punct de vedere al optimizării activelor financiare lichide – prea multe afectează
rentabilitatea băncii, prea puţine generează riscul de lichiditate până la falimentul
băncii.
BC „Moldova Agroindbank” SA se consideră lichidă atunci când poziţia sa monetară, cât
şi posibilităţile de a mobiliza rapid surse suplimentare pe piaţa interbancară îi permit să-şi
onoreze datoriile şi obligaţiunile financiare.
156
Anexa nr.3
Lichiditatea deţine un rol semnificativ în cadrul activitaţii bancare deoarece lipsa de
lichiditate duce la imposibilitatea onorării datoriilor. Totodată trebuie de ţinut cont şi de faptul că
băncile nu pot deţine toate resursele atrase de la clienţi în forma lichidă, ceea ce ar însemna
lichiditatea prea mare şi nu ar mai obţine nici un profit de pe urma acestora dar nici investirea
tuturor resurselor atrase în operaţiuni de creditare si garanţii pe termene mai lungi sau mai scurte
de timp nu e posibilă deoarece ar implica riscuri majore asumate de bancă .
Lichiditatea bancară are urmatoarele functii principale:
- Existenţa unui nivel adecvat de lichiditate în cadrul BC „Moldova Agroinbank”
SA va permite desfăşurarea în condiţii optime a procesului de intermediere. Eliminarea
oricărei probleme de lichiditate va asigura creşterea încrederii si atractivităţii pentru
157
Anexa nr.3
depunători şi plasarea resurselor, astfel atrase, în condiţii cât mai bune atât din punct de
vedere al calităţii fructificării banului cât şi din punct de vedere al siguranţei. Un deficit de
lichiditate, înregistrat chiar şi pe o perioda scurtă de timp, poate avea un impact major asupra
activităţii desfăşurată de bancă, mai ales dacă acest deficit este făcut public influenţând astfel
opinia clienţilor actuali sau a potenţialilor clienţi ai băncii respective.
- Prin managementul lichidităţii băncile trebuie să se urmărească şi protejarea
intereselor clienţilor cât şi a acţionarilor.
- Lichiditatea permite asigurarea abilităţii de indeplinire a angajamentelor asumate
de bancă indiferent dacă banca îşi recuperează sau nu, la timpul corespunzător, activele
plasate pe baza resurselor atrase de la clientelă. Fiecare bancă trebuie să fie capabilă să
158
Anexa nr.3
înregistreze o bună corelare a maturităţii plasamentelor cu cea a resurselor pe fiecare bandă de
scadenţă şi chiar asigurarea unui excedent de fonduri asigurându-şi astfel capacitatea de a face
faţă retragerilor efectuate de clienţi.
- În cazul în care BC„Moldova Agroinbank” SA se confruntă cu retrageri
neprevizionate aceasta trebuie să deţină fonduri necesare suplimentare astfel incât să evite
„lichidarea forţată a anumitor active (neajunse la scadenţă)”. Lichidarea unor active înainte de
scadenţă este periculoasă pentru bancă deoarece aceasta generează pierderi prin vinderea
activelor la o valoare scăzută şi totodată va aduce un semnal negativ pe piaţă, de aceea acest
„început al sfârşitului” trebuie evitat prin orice metodă.
159
Anexa nr.3
- Lichiditatea deţine si funcţia de asigurare a independenţei băncii faţă de sursele de
împrumut suplimentare, de pe piaţa interbancară deoarece acestea au costuri foarte ridicate.
Pentru a nu depinde de aceste surse băncile trebuie să fie prudente si să prevină aceasta
situaţie prin: Creşterea şi diversificarea clientelei nebancare, sferei de activitate (produselor şi
serviciilor atrase) şi diversificarea structurii maturităţii resurselor în funcţie de scadentele
plasamentelor .
- Nivelul de lichiditate deţinut de fiecare bancă în parte trebuie să asigure evitarea
utilizării fondurilor oferite de BNM. Recurgerea, în situaţii de criză, la astfel de împrumuturi,
implică pierderi semnificative pentru banca respectivă (care apelează la împrumuturi)
160
Anexa nr.3
concretizate în costul acestora, totodată banca care apelează la astfel de împrumuturi, va suferi
şi o deteriorare a imaginii publice a instituţiei respective.
Analiza lichidităţii se face în baza unui sistem de indicatori generalizatori sintetici. Pentru
calcularea acestora anterior se clasifică activele/pasivele şi elementele în afara bilanţului, toate â
în funcţie de scadenţă.
Se cunoaşte că toate activele băncii sunt lichide , având doar diferite grade de lichiditate, în
funcţie de timpul necesar pentru transformarea lor:
- Activele ce constituie poziţia monetară a băncii sânt cele mai lichide.
- Obligaţiunile pe termen mediu şi lung şi acţiunile sunt de o lichiditate medie.
161
Anexa nr.3
- Imobilurile, utilajul sunt puţin lichide din cauza duratei mari de transformare a lor în
monedă lichidă.
Clasarea activelor în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în mijloace băneşti
şi gruparea surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele scadente
permite calcularea coeficienţilor de lichiditate.
Principalii indicatori ce caracterizează lichiditatea unei bănci sunt lichiditatea pe termen
lung şi lichiditatea curentă.
Lichiditatea pe termen lung a băncii se calulează ca raportul dintre suma activelor şi suma
resurselor de finanţare. Acest indicator nu trebuie să aibă o valoare supraunitară.
162
Anexa nr.3
Lichiditatea curentă se calculează prin raportul activelor cu lichiditate înaltă şi soldul
activelor totale. Activele cu lichiditate înaltă sunt reprezentate de numerar şi metale preţioase,
depozite la Banca Naţională a Moldovei, valori mobiliare de stat, credite şi împrumuturi
interbancare nete cu termene de rambursat de pînă la o lună.
Rata minimă a acestui coeficient trebuie să fie de cel puţin 20% conform reglementărilor
prudenţiale stipulate de BNM.
Modificarea lichidităţii curente poate fi provocată de creşterea (scăderea) activelor lichide
sau activelor totale. În acest sens, lichiditatea curentă, ca indicatorul rezultativ, depinde de doi
factori generalizatori de gradul I:
a) Modificarea activelor lichide;
163
Anexa nr.3
b) Modificarea activelor totale.
Analiza în dinamică a lichidităţii curente a băncii este prezentată în următorul tabel.
Tabelul 3.1
Analiza lichidităţii curente a BC „Moldova Agroindbank” SA
Indicatorii Trimestrul Trimestrul Abaterea absolută
IV a.2011 IV a. 2012 (+,-)
A 1 2 3
1. Active lichide, mii lei 2 520 238 3 370 656 +850 418
2. Active totale, mii lei 9 467 225 11 443 420 +1 976 195
164
Anexa nr.3
3. Lichiditatea curentă, % 26,62 29,45 +2,83
Sursa: Executat de către autor în baza Informaţiei privind activitatea financiară a BC„Moldova Agroindbank” SA
pentru trimetrul IV a. 2012 (anexa 22)
Coeficientul lichidităţii curentă la sfârşitul anului 2012 constituia 29,45 %, majorându-se

cu 2,83 % faţă de aceaşi perioadă a anului 2011. Mărimea acestui trebuie să contituie minim
20%, conform principiului II al lichidităţii. În ambele perioade banca respectă această condiţie.
Majorarea activelor totale cu 1976195 mii lei a cauzat majorarea coeficientului lichidităţii
curente cu 8,98 %, iar din cauza creşterii activelor lichide acest coeficient a scăzut cu 6,15 %.
165
Anexa nr.3
Concluzia generală constă în următoarele: din cauza depăşirii esenţiale a ritmului creşterii
activelor lichide ale băncii asupra ritmului creşterii activelor totale s-a format tendinţă pozitivă
de creştere a lichidităţii curente.
Analiza lichidităţii pe termen a BC „Moldova Agroinbank” SA este prezentă în tabelul
următor:
Tabelul 3.2
Analiza lichidităţii pe termen lung a BC „Moldova Agroindbank” SA
Indicatorii Trimestrul IV Trimestrul IV Abaterea
a.2011 a. 2012 absolută (+,-)
A 1 2 3
166
Anexa nr.3
1. Active pe termen lung, mii lei 1 979 701 2 355 264 +375 563
2.Resurse financiare, mii lei 3 127 394 3 194 172 +66 778
3. Lichiditatea pe termen lung, 0,63 0,74 +0,11

coef.
Sursa: Executat de către autor în baza Informaţiei privind activitatea financiară a BC„Moldova Agroindbank” SA
pentru trimetrul IV a. 2012
Lichiditatea pe termen lung la BC „Moldova Agroindbank” SA la sfârşitul trimestrului IV

a anului 2012 constituia 0,74, majorându-se cu 0,11 în comparaţie cu aceaşi perioadă a anului
2011. La BC „Moldova Agroindbank” SA suma activelor pe termen lung nu depăşeşte suma
resurselor financiare atât în anul 2012, cât şi în anul 2011. Deci, se poate spune că banca
167
Anexa nr.3
comercială analizată a respectat pricipiul I al lichidităţii, şi anume ca raportul activelor pe termen
lung la reursele financiare să nu fie mai mare de 1.
1.3 Acţiunea numerarului asupra masei monetare în Republica Modova

Masa monetară reprezintă un indicator care desemnează totalitatea mijloacelor de plată
existente în economia unei ţări, fie la un moment dat, fie ca medie pe o anumită perioadă.
În structura masei monetare pot fi incluse următoarele active:
- numerarul;
- moneda de cont;
- depunerile la termen;
168
Anexa nr.3
- alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate.
O încercare de definire a masei monetare conduce la concluzia că masa monetară se
regrupează în active lichide şi în active negociabile fără riscul pierderii de capital. Regruparea
activelor se realizează în mai multe etape, prin fiecare definindu-se câte un agregat, care
încorporează active cu grade de lichiditate tot mai scăzute, desemnate cu iniţialele M1, M2, M3,
M4,...
Agregatele monetare – reprezintă un ansamblu de active monetare, cuprinzând mijloacele
de plată (moneda efectivă, depunerile în conturi la vedere) deţinute de agenţii ne-financiari
rezidenţi, cât şi acele plasamente financiare care pot fi transformate cu uşurinţă şirapiditate în
instrumente de plată, fără riscul pierderilor de capital.
169
Anexa nr.3
Structura masei monetare în Republica Moldova:
Baza monetară:
- M0 reprezintă banii în numerar emişi în circulaţie de către BNM, exclusiv numerarul în
casele băncilor şi în casa BNM.
- M1 cuprinde M0 + depunerile la vedere ale persoanelor fizice şi juridice în băncile
comerciale;
- M2 cuprinde M1 + depunerile la termen în băncile comerciale+ instrumente ale pieţei
monetare;
- M3 cuprinde M2 + depunerile în valută străină.
170
Anexa nr.3
Masa monetară în Republica Moldova este influenţată de obiectivele şi specificul pieţei
monetar-valutare. Instrumentele de politică monetară influenţează masa monetară şi, respectiv,
agregatele monetare.
Influenţând componentele bazei monetare, BNM determină majorarea sau diminuarea
acesteia în funcţie de obiectivele propuse. Volumul bazei monetare poate influenţa masa
monetară prin intermediul efectului de multiplicare a banilor ca urmare a acordării de credite de
către băncile comerciale economiei naţionale.
Regimul de ţintire a agregatelor monetare determină reducerea eficienţei acţiunilor BNM
asupra evoluţiei economiei reale datorită faptului că în adoptarea deciziilor de politică monetară,
BNM se bazează pe o corelaţie relativ stabilă dintre agregatele monetare şi rata inflaţiei.
171
Anexa nr.3
Deoarece corelaţia dintre acestea, adică elasticitatea dintre ritmul de creştere a agregatelor
monetare şi ritmul de creştere a preţurilor variază în timp, precum şi actul temporar de influenţă
a agregatelor monetare asupra inflaţiei fluctuează, obiectivul politicii monetare şi anume,
menţinerea inflaţiei la nivelul stabilit în politica monetară nu poate fi atinsă tot timpul.
Agregatele monetare nu sunt constante, ci se modifică în permanenţă, fiind intr-o continuă
creştere de la o perioada la alta.
Evoluţia masei monetare (M3) pentru anii 2005-2013 este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 3.3
AGREGATELE MONETARE ÎN PERIOADA 2005 – 2013 ÎN REPUBLICA
MOLDOVA
172
Anexa nr.3
La M 3 (mln. lei)
M 2 (mln. lei)
încep
utul
Depozite
anulu
în valută Total
i
străină
M 1 (mln. lei)
Bani în
Depozite Instru
circula- Depozite Total
la - Total
ţie (M0) la vedere
termen mente
le
173
Anexa nr.3
pieţei
monet
are
A
1 2 3 4 5 6 7 8
2005
4 571,2 2 761,9 7 333,2 3 792,3 0,1 11 125,5 4 701,2 15 826,8
A
1 2 3 4 5 6 7 8
2006
5 145,8 3 122,5 8 268,3 4 202,0 15,0 12 485,3 7 072,8 19 558,1
2007
4 726,0 3 067,2 7 793,2 4 444,1 18,7 12 256,0 7 333,9 19 589,9
174
Anexa nr.3
2008
6 281,6 4 016,9 10 298,5 8 047.3 2,6 18 348,4 9 472,6 27 820,9
2009
6 781,7 3 825,4 10 607,1 9 932.3 14,3 20 553,7 9 827,0 30 380,7
2010
8 471,1 4 499,2 12 970,3 7 840.4 1,2 20 811,9 11 960,8 32 772,6
2011
9 579,1 5 525,8 15 105,0 9 368.0 1,3 24 474,2 12 601,0 37 075,2
2012
10 280,2 5 889,1 16 169,4 11 447.1 0,5 27 617,0 12 909,7 40 526,7
2013 12 772,2 7 407,9 20 180,2 14 940.7 0,1 35 120,9 14 979,9 50 100,8
Sursa: Datele statistice ale Băncii naţionale din Moldova, [online]. [Citat la: 18.05.2013 ]. Disponibil: <
www.bnm.md>
175
Anexa nr.3
Din anul 2005 până în 2013 masa monetară a Republicii Moldova a crescut cu 34 274 mln
lei (50 100,8 mln lei – 15 826,8 mln lei). Această creştere s-a datorat majorării tuturor
agreagatelor monetare. Timp de 9 ani masa monetară, sau agregatul monetar M3 a înregistrat o
creştere de 316,56 % ( 50 100,8 mln lei/15 826,8 mln lei* 100).
În anul 2005 masa monetară a constituit 15 826,8 mln lei, dintre care banii în circulaţie au
constituit 4 571,2 mln lei, depozitele la vedere 2 761,9 mln lei, depozitele la termen 3 792,3 mln
lei, instrumentele pieţei monetare 0,1 mln lei iar depozitele în valută străină 4 701,2 mln lei.
În anul 2006 masa monetară a constituit 19558,1 mln lei, fiind în majorare cu 3 731,3 mln
(19 558,1 mln lei – 15 826,8 mln lei). Această majorare s-a datorat creşterii agregatelor monetare
176
Anexa nr.3
care în anul 2006 au constituit: M0 – 5 145,8 mln lei, M1 – 8 268,3 mln lei, M2 – 12 485,3 mln
lei.
În anul 2007 masa monetară a constituit 19 589,9 mln lei, iar banii în circulaţie 4 726,0
mln lei. Spre deosebire de anii precedenţi în anul 2007 agregatul monetary M0 (banii în
circulaţie) au suferit o diminuare de 419,8 mln lei din care motiv masa monetară nu a înregistrat
o creştere mare. În acest an masa monetară a crestut doar datorită creşterii celorlalte component
ale sale.
În următorii ani (2008, 2009, 2010, 2011, 2012 şi 2013) atât masa monetară cât şi banii în
circulaţie s-au majorat. Masa monetară, astfel, a constituit, în anul 2008 – 27 820,9 mln lei, în
anul 2009 – 30 380,7 mln lei, în 2010 – 32 772,6 mln lei, în anul 2011 – 37 075, 2 mln lei, în
177
Anexa nr.3
anul 2012 – 40 526,7 mln lei şi în anul 2013 – 50 100,8. Totodată, numerarul (banii în circulaţie)
au constituit: în 2008 – 6 281,6 mln lei, în anul 2009 – 6 781,7 mln lei, în anul 2010 – 8 471,1
mln lei, în anul 2011 – 9 579,1 mln lei, în 2012 – 10 280,2 lei şi în anul 2013 – 12 772,2 mln lei.
Ponderea agregatului monetar M0 în masa monetară în perioada anilor 2005 – 2013 este
prezentată în tabelul următor( tabelul 3.4):
Tabelul 3.4
PONDEREA AGREGATULUI MONETAR M0 ÎN MASA MONETARĂ ÎN
PERIOADA ANILOR 2005 – 2013
Anii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
178
Anexa nr.3
Ponderea, 28,88 26,31 24,12 22,58 22,32 25,85 25,84 25,37 25,49
%
Sursa: Realizat de autor în baza datelor statistice ale Băncii naţionale din Moldova
În conformitate cu datele din tabelul 3.4 se observă că banii în circulaţie în perioada anilor
2005 – 2013 constituie între 22 % şi 29%. Astfel ponderea cea mai mare au avut-o în anul 2005
când au constituit 28,88 %, iar cea mai mică pondere au avut-o în anul 2009 când au constituit
22,32 %. În anul 2008 numerarul a constituit 26, 31 % în masa monetară a Republicii Moldova,
în anul 2007 – 24,12 %, în anul 2008 – 22,58%, în anul 2010 – 25,85 %, în anul 2011 – 25,84 %,
în anul 2012 – 25,37% iar în anul 2013 – 25, 49%.
179
Anexa nr.3
Astfel, se poate zice că numerarul are o mare influenţă asupra masei monetare, întru-cât
orice majorare sau diminuare a acestuia cauzează majorarea sau, respectiv, diminuarea masei
monetare. Deoarece numerarul constituie aproximativ un sfert din masa monetară în fiecare an,
orice dinamică a acestuia cauzează, nemijlocit, evoluţia în aceaşi direcţie a masei monetară. Se
poate spune că masa monetară depinde de evoluţia banilor în circulaţie, existând între acestea o
relaţie direct proporţională.
Dinamica agregatului monetar M0 (creşterea relativă şi absolută) este prezentată în tabelul
3.5.
Tabelul 3.5
DINAMICA AGREGATULUI MONETAR M0 ÎN PERIOADA 2005 – 2013
180
Anexa nr.3
La începutul Banii în circulaţie, Creşterea absolută, Creşterea relativă, %
anului mln lei mln lei
A 2 3
1
2005 -
4 571,2
Continuarea tabelului 3.5
A 2 3
1
2006 574,6 11,16
5 145,8
181
Anexa nr.3
2007 -419,8 -8,88
4 726,0
2008 1 555,6 24,76
6 281,6
2009 500,1 7,37
6 781,7
2010 1 689,4 19,94
8 471,1
2011 1 108 11,57
9 579,1
2012 701,1 6,82
10 280,2
2013 12 772,2 2 492 19,51
182
Anexa nr.3
Creşterea medie 1 025,13 11,53
Creşterea totală 8201 92.25
Sursa: Realizat de autor în baza datelor statistice ale Băncii Naţionale a Moldovei
Din tabel se observă că banii în circulaţie cresc în medie cu 11,53 % în perioada anilor
2005 – 2013, sau cu 1 025,13 mln lei anual. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în
perioada 2009 – 2010 (cu 1 689,4 mln lei sau cu 19, 94 %) şi în perioada 2012 -2013 (cu 2492
mln lei sau cu 19,51%). În aceste perioade a fost pusă multă monedă efectivă în circulaţie din
necesitatea acoperirii deficitului bugetar. Totodată în perioada 2007 – 2008 s-a înregistrat
scăderea banilor în circulaţie de 419,8 mln lei sau 8,88 %. Creşteri mai mici a agregatului
183
Anexa nr.3
monetar M0 s-au înregistrat în perioadele 2011 – 2012 (701,1 mln lei sau 6,82% ) şi 2008 – 2009
( 500,1 mln lei sau 7,37%).
În perioada anilor 2005 – 2006 banii în circulaţie au inregistrat o creştere de 574,6 mln lei
sau de 11,16 %
Se observă că începând cu anul 2008 ritmul de creştere al agregatului monetar M0 s-a
intensificat semnificaiv (figura 3.1).
Variaţia anulaă a agregatului monetar M0 în perioada 2005 – 2013 poate fi urmărită în
figura 3.1.
184
Anexa nr.3
185
Anexa nr.3
Sursa: Realizat de autor în baza datelor statistice ale Băncii Naţionale a Moldovei
Fig. 3.1. Variaţia anuală a agregatului monetar M0 în perioada 2005 - 2013.
Creşterea nivelului masei monetare reflectă sporirea dimensiunilor economice ale

activităţii.
Vorbind despre tendinţele masei monetare pe viitor, aceasta va continua să crească, însă,
autorităţile monetare vor avea drept prevedere în politica monetaă şi cea valutară diminuarea
esenţială a creşterii acesteia. Toate aceste măsuri sunt întreprinse pentru a asigura o creştere
economică şi o stabilitate a preţurilor, adică obiectivele generale ale Băncii Naţionale. Astfel se
încearcă combaterea inflaţiei, fenomen ce alimentează creşterea vitezei de circulaţie a monedei şi
gradul scăzut de lichiditate al economiei. Ritmul creşterii masei monetare va continua să fie mai
186
Anexa nr.3
mare decît modificarea produsului intern brut, însă cu toate acestea inflaţia va continua să existe,
căci ritmul de producţie nu va spori considerabil cu siguranţă în următarea perioada de timp.
Astfel pe termen lung din cauza creşterii monedei în circulaţie masa monetară va creşte, dar,
totodată, va cauza o creştere continuă a inflaţiei urmată de creşterea preţului din mutivul că
viteza de circulaţie a monedei va scădea.
187
Anexa nr.3
ÎNCHEIERE
Mijloacele băneşti ale economiei sunt supuse în permanenţă unor mişcări determinate de
complexitatea fenomenelor şi proceselor economice care generează operaţii de încasări şi plăţi.
Acestea au loc cu ajutorul numerarului şi a banilor de cont. Deşi circulaţia numerarului ocupă o
pondere relativ redusă (mai puţin de 15%) în totalul circulaţiei băneşti din cadrul economiei
naţionale, operaţiile cu numerar efectuate de către bănci prezintă importanţă deosebită, deoarece,
prin respectarea strictă a disciplinei operaţiilor bancare cu numerar se creează premisele
asigurării echilibrului bănesc şi a stabilităţii monetare.
188
Anexa nr.3
Numerarul reprezintă instrumentul de plată iniţial şi are un rol determinant în economia
tuturor ţărilor. Deţinerea mijloacelor băneşti în numerar implică unele avantaje şi dezavantaje.
Avantaje:
- Cu ajutorul numerarului poate fi stinsă orice obligaţie fiscală, acesta având o putere
liberatorie imediată;
- Numerarul este un mijloc de plată valabil pentru întreaga comunitate de plăţi şi acceptabil
pentru oricare membru din comunitate;
- Numerarul nu necesită costuri de negociere şi tranzacţii spre deosebire de alte active
financiare;
- Numerarul deţine cel mai înalt grad de lichiditate;
189
Anexa nr.3
- Poate fi utilizat pentru procurarea bunuilor şi plata serviciilor fără a avea limite
teritoriale.
Dezavantaje:
- Randamentul numerarului este zero deoarece banii păstraţi în numerar nu aduc venituri;
- Există riscul de falsificare a banilor;
- Păstrarea şi tranzacţiile în numerar implică costuri mari de depozitare şi de transport;
- Numerarul implică riscuri mari de securitate cum ar fi : riscul de pierdere, riscul de
fraudă, riscul de eroare.
Mijloacele băneşti sub formă de numerar sunt cele mai lichide active de care dispune orice
bancă comercială. Aceste active pot fi transformate rapid şi fără cheltuieli în monedă lichidă.
190
Anexa nr.3
Orice bancă comercială, inclusiv BC „Moldova Agroindbank” SA, pentru a fi recunoscută
ca intermediar financiar trebuie să facă faţă unor obligaţii imediate. Din această cauză băncile
comerciale, pentru a evita apariţia riscului lichidităţii deţin o parte din activele sale în numerar.
Gestiunea riscului lichidităţii se plasează pe prim-plan în cadrul managementului bancar,
deoarece insuficienţa de lichidităţi dintr-o bancă poate afecta întreg sistemul bancar.
Un sistem bancar stabil presupune asigurarea exercitării neântrerupte a tranzacţiilor de
intermediere financiară, menţinerea unui nivel înalt de credibilitate a participanţilor la sistem,
lipsa vulnerabilităţilor şi efectelor adverse în activitatea desfăşurată de instituţiile financiare.
Sistemul bancar al Republicii Moldova se confruntă cu o serie de probleme care
împiedică dezvoltarea într-un ritm mai mare a acestuia.
191
Anexa nr.3
Principalele deficienţe ale sistemului bancar moldovenesc sunt:
- Legislaţia încă imperfectă a Republicii Moldova, care are ca consecinţă stoparea
procesului de dezvoltare a băncilor în particular şi a sistemului bancar în general.
- Lipsa unor organisme specializate în negocierea conflictelor dintre bănci şi clienţi, care
duce la pierderea încrederii în băncile Republicii Moldova.
- Infrastructura informaţională slab dezvoltată şi lipsa unor date şi informaţii statistice de
calitate pentru diverse analize şi cercetări a pieţei.
- Accesul limitat al publicului la rapoartele financiare, fapt ce împiedică efectuarea unei
analize comparative.
192
Anexa nr.3
În perioada actuală se remarcă o îmbunătăţire a indicatorilor de performanţă a băncilor
comerciale din Republica Moldova în general şi a BC „Moldova Agroindbank” SA în particular.
Nivelul înalt de lichiditate şi a capitalului ponderat la risc reflectă capacitatea bună a băncilor de
a face faţă unor situaţii de criză. Totodată, aceasta conduce la reducerea eficienţei şi rentabilităţii
băncilor, în special în condiţiile în care economia slabă nu este în stare să absoarbă excesul de
lichiditate şi astfel, băncile sunt nevoite să participe mereu la licitaţiile de vânzare a valorilor
mobiliare de stat.
O altă problemă cu care se confruntă sistemul bancar al ţării noastre este gradul înalt al
concentrării şi gradul relativ redus al cocurenţei pe piaţa bancară. După cum am menţionat
193
Anexa nr.3
anterior, Republica Moldova gradul de concentrare al activelor înalt, acestea fiind deţinute în
mare parte de cinci bănci comerciale, fapt ce determină nivelul redus de concurenţă pe piaţă.
Luând în considerare semnificaţia crescândă a sistemului bancar, rezultă necesitatea
efectuării analizei situaţiei fiecărei bănci în parte, prin evaluarea punctelor forte şi a
instabilităţilor, ţinându-se cont de practicile moderne utilizate de organizaţiile financiare
internaţionale. Funcţia principală, atât din punct de vedere teoretic cât şi practic, a unui sistem
bancar este acea de intermediere.
Principale metode de soluţionare a problemelor cu care se confruntă sistemul bancar
menţionate anterior, după părerea autorului sunt:
194
Anexa nr.3
- Perfecţionarea sistemului legislativ al Republicii Moldova, care ar permite evitarea unor
conflicte şi divergenţe apărute între bănci şi clienţii acestora.
- Evitarea tratamentului preferenţial al băncilor din partea statului, ce ar permite ridicarea
gradului de concurenţă al băncilor comerciale şi, în rezultat dezvoltarea sistemului bancar
şi al întregii economii.
- Atragerea investitorilor străini care ar facilita transferul de know-how şi ar stimula
concurenţa din sector.
De asemenea, asigurarea unui nivel sporit al transparenţei în sectorul bancar va contribui
la majorarea posibilităţii agenţilor economici şi persoanelor fizice de a determina corect băncile
care activează în condiţii suficient de prudente. Transparenţa activităţii şi proprietăţii băncilor
195
Anexa nr.3
poate fi atinsă prin informarea periodică a publicului privitor la dezvoltarea şi desfăşurarea
activităţii bancare.
Utilizarea numerarului în activitatea băncilor comercială, reprezintă pentru acestea o
metodă prin care băncile îşi realizează o gama largă de operaţiuni. Astfel, numerarul este utilizat
la deschiderea unui depozit, acordarea sau rambursarea unui credit, achitarea sau încasarea
dobânzilor, acordarea avansului de deplasare, stingerea datoriilor faţă de personal privind
retribuirea muncii acestora, şi în alte cazuri.
Totodată în economia mondială se atestă o creştere a importanţei tehnologiilor
informaţionale, iar numararul este înlocuit, tot mai des, cu moneda scripturală. Din această cauză
numerarul îşi pierde din importanţă.
196
Anexa nr.3
Însă, după părerea autorului, numerarul rămâne a fi un mijloc de plată acceptat de toţi,
utilizarea acestuia fiind mult mai accesibilă publicului.
Utilizarea numerarului în activitatea băncilor comerciale implică unele avantaje şi
dezavantaje, din care motiv înaintea de a fi luată decizia de a utiliza numerarul, băncile
comerciale trebuie să studieze toate punctele forte şi punctele slabe.
197
Anexa nr.3
BIBLIOGRAFIE
I. Acte normative
1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95.
În: Monitorul Oficial al R. Moldova. 1995, nr. 56-57/624, p.5-7.
2. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.90-93/399 din 29.06.2007
198
Anexa nr.3
3. Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995.În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 112 din 1 ianuarie 1999 (cu modificări şi
completări ulterioare).
4. Legea Republicii Moldova privind societăţile pe acţiuni nr. 1134- XIII din
02.04.1997,.În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.38-39-332 din 12
iunie 1997 (cu modificări şi completări ulterioare).
5. Legea cu privire la bani nr. 1232-XII din 15 decembrie 1992.În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.3 din 30.03.1993
199
Anexa nr.3
6. Regulamentul privind operaţiunile cu numerar din Republica Moldova,
Modificat prin HCA al BNM nr. 237 din 22.10.09
7. Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar, modificat

prin HCA al BNM, nr. 380 din 15.12.2009
8. Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii. În Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 64-65 din 02.10.97
9. Politicile de contabilitate pentru anul 2013 a BC„Moldova Agroindbank”SA,

Aprobate prin decizia Consiliului băncii din 10 decembrie 2012, procesul-verbal
nr.65
200
Anexa nr.3
10. Regulamentul privind operaţiunile cu numerar al BC „Moldova
Agroindbank” SA
11. Procedura privind organizarea şi desfăşurarea auditărilor de către

persoanele responsabile din cadrul direcţiei audit intern a BC „Moldova
Agroindbank” SA
12. Procedura privind evidenţa contabilă a operaţiunilor de casă în BC

„Moldova Agroindbank” SA
201
Anexa nr.3
II. Lucrări ştiinţifice
13. BASNO, Cezar; Dardac Nicolae. Gestiune bancară : note de curs.

Bucureşti: Editura ASE, 2001
14.BOTEZATU , Angela. Management
15. BOTEZATU, Angela. Marketing
16. CIORNÎI, Revilia. Contabilitate bancară
202
Anexa nr.3
17. GEORGESCU Ligia, GOLOŞOIU. Mijloace, modalităţi şi instrumente de
plată. Bucureşti: Editura ASE, 2003
18. GRIGORIŢĂ Cornelia “Activitatea bancară”, Ediţia a III-a revăzută şi

completată. Chişinău: Editura Cartier 2005
19. PALADE, Gabriel; „Management”
20. PALADE, Gabriel; „Marketing”
21. ZAMBIŢCHI, Dumitru; CIOBANU, Iacob. Tehnici bancare. Chişinău:

Editura ASEM 2007
203
Anexa nr.3
22. DARDAC Nicolae, VASCU Teodora, Monedă, Credit, Bănci
23. MAYER Thomas şi alţii Banii, activitatea bancară şi economia, Editura

Didactică şi Pedagogică 1994
24. DEX Gherghe Rusu. Bănci, Finanţe, Comerţ Internaţional. Chişinău 2002
25. Dicţionarul Explicativ al limbii române, Chişinău 1998
26. PĂUN Cristian. Banii, băncile centrale, politica monetară, şi reglementarea

sistemului bancar modern, Bucureşti, Editura: ASE 2010
204
Anexa nr.3
27. ATKINSON C. Lloyd, SCHILLER R. Braddley. A guide to the economy,
Prentice-Hall, 1975
28. GAVRILĂ Ilie, NIŢESCU Dan, OŢET Florina, POPESCU C. Economie,

clasa a X-a, Editura Economică, Bucureşti 2000
29. BASNO Cezar, DARDAC Nicolae. Operaţiuni bancare. Instrumente şi

tehnici de plată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995
30. MANOLESCU Gheorghe. Monedă şi Credit, Editura Fundaţiei România de

mîine, Bucureşti 2003
205
Anexa nr.3
31. MIHAI Ilie. Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare. Editura
Expert, Bucureşti 2003
32. RUSU Gheorghe. Bănci. Finanţe. Comerţ internaţional. Editura Princeps,

Chişinău 2002, pag.118
33. CONIŞESCU Andrei. Dicţionar financiar-bancar. Editura Prometeu,

Chişinău 2004, pag.144
III. Alte surse

34. www.cnaa.acad.md
206
Anexa nr.3
35. www.bnm.md
36. www.biblioteca.ase.ro
37. www.eco.md
38. www.abm.md
39. www.contabilsef.md
207
Anexa nr.3
40. www. studentocratia.com
41. www.nobel-winners.com/Economics/paul_samuelson.html
42. www.maib.md
43. www.bank.md
208
Anexa nr.3

Contabilitate Numerar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Numerar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE AFERENTE OPERAŢIUNILOR DE

1.2 Prevederile legislaţiei şi ale actelor normative aferente operaţiunilor de casă....................12

1.3 Modalitatea de organizare şi gestionare a activităţii departamentului casierie..................15

2.2 Contabiliatea şi perfectarea documentară a operaţiunilor de plată a numerarului................31

2.3 Evidenţa contabilă a operaţiunilor de alimentare/restituire a mijloacelor băneşti de la/la

Capitolul III. ANALIZA OPERAŢIUNILOR DE CASĂ ŞI A LICHIDITĂŢII

1.3 Acţiunea numerarului asupra masei monetare în Republica Modova................................50

Data Ponderea în sistemul

Active totale 30/04/2013 12 446 585 mii lei 20,47 %

Capital normativ total 30/04/2013 1 692 492 mii lei X

Capital statutar 30/04/2013 207 527 mii lei X

Lichiditatea (Princ. I) 30/04/2013 33,52 % X

Total depozite 30/04/2013 8 619 156 mii lei 20,84 %

Total depozite ale persoanelor

Analizând tabelul 1 se observă că BC „Moldova Agroindbank” SA în sistemul bancar al

Moldova nr.3 din 30.03.1993

Moldova nr.3 din 30.03.1993

Sursa: CIORNÎI, Revilia. Contabilitate bancară

Valorile ce pot fi depuse, Nu se admite la păstrare:

Plăți pentru persoanele juridice: răscumpărări de

Încasări de la persoanele fizice: vânzări de certificate

Încasări de la persoanele juridice. 60

Vânzarea formularelor cu regim special. Anexa nr.3

Operațiuni de schimb valutar.

Personalul de gestiune Contabilii-șefi, conducătorii de

Personalul operativ Casierii și controlorii operatori.

Sursa: CIORNÎI, Revilia. Contabilitate bancară

1.Organizarea, asigurarea unei funcționări 1. Este responsabil de integritatea

2.3 Evidenţa contabilă a operaţiunilor de alimentare/restituire a

3.1 Auditul operaţiunilor de casă

Coeficientul lichidităţii curentă la sfârşitul anului 2012 constituia 29,45 %, majorându-se

3. Lichiditatea pe termen lung, 0,63 0,74 +0,11

Lichiditatea pe termen lung la BC „Moldova Agroindbank” SA la sfârşitul trimestrului IV

1.3 Acţiunea numerarului asupra masei monetare în Republica Modova

Creşterea totală 8201 92.25

Creşterea nivelului masei monetare reflectă sporirea dimensiunilor economice ale

2. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al

5. Legea cu privire la bani nr. 1232-XII din 15 decembrie 1992.În: Monitorul

7. Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar, modificat

8. Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii. În Monitorul Oficial al

9. Politicile de contabilitate pentru anul 2013 a BC„Moldova Agroindbank”SA,

11. Procedura privind organizarea şi desfăşurarea auditărilor de către

12. Procedura privind evidenţa contabilă a operaţiunilor de casă în BC

13. BASNO, Cezar; Dardac Nicolae. Gestiune bancară : note de curs.

14.BOTEZATU , Angela. Management

15. BOTEZATU, Angela. Marketing

16. CIORNÎI, Revilia. Contabilitate bancară

18. GRIGORIŢĂ Cornelia “Activitatea bancară”, Ediţia a III-a revăzută şi

19. PALADE, Gabriel; „Management”

20. PALADE, Gabriel; „Marketing”

21. ZAMBIŢCHI, Dumitru; CIOBANU, Iacob. Tehnici bancare. Chişinău:

23. MAYER Thomas şi alţii Banii, activitatea bancară şi economia, Editura

25. Dicţionarul Explicativ al limbii române, Chişinău 1998

26. PĂUN Cristian. Banii, băncile centrale, politica monetară, şi reglementarea

28. GAVRILĂ Ilie, NIŢESCU Dan, OŢET Florina, POPESCU C. Economie,

29. BASNO Cezar, DARDAC Nicolae. Operaţiuni bancare. Instrumente şi

30. MANOLESCU Gheorghe. Monedă şi Credit, Editura Fundaţiei România de

32. RUSU Gheorghe. Bănci. Finanţe. Comerţ internaţional. Editura Princeps,

33. CONIŞESCU Andrei. Dicţionar financiar-bancar. Editura Prometeu,

III. Alte surse

S-ar putea să vă placă și