Reorganizarea persoanelor juridice

1. Definirea reorganizării și tipurile de reorganizare

1.1 Reorganizare prin fuziune: contopire și absorbție
1.2 Reorganizare prin dezmembrare: divizare și separare
1.3 Reorganizare prin transformare
2. Procedura de reorganizare

1. Definirea reorganizării și procedura de reorganizare

Reorganizarea reprezintă acele acţiuni efectuate de fondatorii persoanei juridice, orientate
spre transmiterea prin succesiune a drepturilor şi obligaţiilor de la o persoană juridică către altă
persoană juridică, precum şi actele înregistrării de stat efectuate de autoritatea publică competentă
în vederea constituirii, lichidării şi modificării actelor de constituire ale persoanei juridice supusă
reorganizării.
Atâta timp cât o societate comercială exprimă voinţa celor care s-au asociat, şi
reorganizarea societăţii comerciale care se concretizează, practic, în modificarea actului constitutiv
presupune acordul de voinţă al fondatorilor.
Reorganizarea societăţii comerciale poate interveni ori de câte ori în viaţă apar noi cerinţe sau
evenimente deosebite, precum majorarea sau reducerea capitalului social, prelungirea duratei de
funcţionare, excluderea unui asociat, schimbarea obiectului de activitate, schimbarea sediului.
Asemenea schimbări se pot produce în condiţii normale de funcţionare şi unanimitate a asociaţilor.
Reorganizarea poate fi benevolă, precum şi forţată. Reorganizarea benevolă se efectuează
în baza hotărârii generale a societăţii, cu acordul majorităţii asociaţilor. Reorganizarea forţată
poate fi efectuată în temeiul hotărârii instanţei de judecată sau organului administrativ competent
(Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei).
Reorganizarea cuprinde, cel puţin, două persoane juridice şi produce efecte creatoare,
modificatoare ori de încetarea lor. Nu pot fi supuşi reorganizării întreprinzătorii individuali,
deoarece ei, fiind persoane fizice, dispun de calităţile personalităţii umane şi nu pot fi transformaţi
într-o altă formă. Pentru modificarea formei privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător,
persoana fizică este în drept să constituie o societate comercială sau să devină asociat al unei
societăţi sau cooperative. Reorganizarea este uneori examinată ca o modalitate de încetare a
persoanei juridice, odată cu lichidarea, însă această abordare este greşită, deoarece nu toate
modurile de reorganizare au ca efect încetarea existenţei persoanei juridice supusă reorganizării.
Anume din acest considerent, reorganizarea necesită a fi examinată nu ca modalitate de încetare a
persoanei juridice, dar ca o schimbare a statutului ei juridic, cu trecerea drepturilor şi obligaţiilor
de la un subiect către alt subiect.
În Republica Moldova există mai multe acte normative care reglementează procedura de
reorganizare, și anume:
- Codul civil al Republicii Moldova
- Legea nr 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi
- Legea nr 220 din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice
şi a întreprinzătorilor individuali
- Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997.
În conformitate cu art. 69 din Codul civil al Republicii Moldova, reorganizarea unei persoane
juridice poate avea loc prin una dintre următoarele modalități:
- fuziune, care la rândul ei poate fi de două tipuri: contopire şi absorbţie;
- dezmembrare, care poate avea loc prin: divizare sau separare;
- transformare.
Reorganizarea este o operaţiune juridică complexă de transmitere a drepturilor şi obligaţiilor
prin succesiune de la persoana juridică existentă la persoana juridică succesoare, care, fie că există,
fie că ia naştere în urma reorganizării. Succesorul continuă raporturile juridice ale predecesorului
său. Ca efect al reorganizării, se produce fie dizolvarea persoanei juridice (absorbţia), fie
constituirea unor alte persoane (separarea), fie că dizolvarea unor persoane juridice şi constituirea
altora se produc concomitent (contopirea şi divizarea). Dizolvarea unora şi constituirea altor
persoane juridice nu sînt un scop în sine, ci reprezintă fenomene accesorii ale acestor operaţiuni.
O situaţie cu totul deosebită se creează la transformare, deoarece în cazul ei nu are loc nici
dizolvarea şi nici constituirea unei persoane juridice noi, ci aceeaşi persoană juridică îşi continuă
activitatea, dar într-o altă formă, în altă haină juridică. Persoana juridică poate să se reorganizeze
prin fuziune, dezmembrare şi transformare.
1.1 Reorganizarea prin fuziune
Fuziunea este o operaţiune juridică prin care două sau mai multe persoane juridice îşi unifică
patrimoniul într-o singură persoană juridică în scopul eficientizării activităţii. La fuziune are loc o
succesiune universală, deoarece drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice care se dizolvă trec
integral la noua persoană juridică sau la cea absorbantă.
Fuziunea are două forme: contopirea şi absorbţia. Deosebirea dintre aceste forme constă în
efectele juridice pe care le produce fiecare.
 Fuziunea prin contopire. Contopirea este o operaţiune juridică prin care două sau mai multe
persoane juridice se unifică pentru a constitui o nouă persoană juridică. În urma contopirii,
persoanele juridice care participă la procesul de reorganizare se dizolvă şi sînt radiate din Registrul
de Stat. Patrimoniul lor trece prin succesiune la noua persoană juridică, care va continua raporturile
juridice începute de predecesori.
Fuziunea prin absorbţie. Absorbţia este o operaţiune juridică prin care o persoană juridică
înglobează (absoarbe) una sau mai multe persoane juridice care, în consecinţă, se dizolvă şi este
radiată din Registrul de Stat. Patrimoniul persoanei juridice absorbite trece la persoana juridică
absorbantă care, după modificarea actelor de constituire, îşi continuă propria existenţă, precum şi
toate raporturile juridice ale persoanelor absorbite.
Contractul de fuziune a persoanelor juridice. Fuziunea ca operaţiune juridică implică mai
multe persoane juridice pe baza unui contract de fuziune, aprobat de fiecare persoană participantă.
Dacă contractele civile şi comerciale dobîndesc valoare juridică şi devin executabile, de regulă, de
la data semnării de către administratorul (organul executiv) al persoanei juridice, contractul de
fuziune poate exista numai dacă a fost aprobat de organul suprem al fiecărei persoane juridice care
participă la fuziune. Pînă la această aprobare, contractul ca atare nu există. Proiectul contractului
de fuziune se elaborează de persoanele cointeresate în procedura fuziunii, cum ar fi asociaţii,
membrii consiliului sau administratorul persoanei juridice, şi se semnează de administratorii
persoanelor juridice participante la fuziune. Proiectul contractului dobîndeşte forţă obligatorie
după ce este aprobat de organele competente ale acestora în condiţiile art.75 din Codul civil.
Contractul de fuziune prin contopire, după natura sa juridică, este similar contractului de
societate civilă. Spre deosebire de alte contracte civile în care interesele părţilor contractante sînt
contrare, în cel de societate civilă interesele semnatarilor sînt identice, acestea urmărind un scop
comun. Contractul de fuziune prin contopire are valoare juridică din momentul aprobării sale de
către organul suprem al persoanei juridice şi pînă la înregistrarea sa la organul competent. După
înregistrarea de stat, drepturile şi obligaţiile trec la membrii persoanei juridice care s-a constituit
în urma contopirii.
1.2 Reorganizarea prin dezmembrare
Dezmembrarea este o operaţiune juridică potrivit căreia dintr-o persoană juridică apar două
sau mai multe persoane juridice. Prin dezmembrare, are loc o succesiune cu titlu universal,
deoarece de la o persoană juridică parţial trec drepturile şi obligaţiile (părţi ale patrimoniului) la
una sau mai multe persoane juridice. Dezmembrarea se face prin divizare şi separare.
a. Dezmembrarea prin divizare este o operaţiune în care persoana juridică îşi pierde calitatea de
subiect de drept prin dizolvare şi se împarte în două sau mai multe persoane juridice. De la
persoana juridică dizolvată la noile persoane juridice trec prin succesiune părţi din patrimoniu.
b. Dezmembrarea prin separare este o operaţiune juridică în care din componenţa unei persoane
juridice care nu se dizolvă şi nu-şi pierde personalitatea juridică se desprind şi iau fiinţă una sau
mai multe persoane juridice. Această formă de reorganizare este utilizată frecvent pentru formarea
pe baza filialelor a unor persoane juridice independente.
Separarea se face prin două modalităţi. Prima constă în separarea dintr-o persoană juridică
a unei sau a mai multe persoane juridice la care trec părţi din patrimoniu, cea de-a doua în
desprinderea unor părţi din patrimoniul persoanei juridice, fără a constitui noi persoane juridice,
şi transmiterea lor către alte persoane juridice existente.
La proiectul dezmembrării se anexează proiectele actelor de constituire ale noilor persoane
juridice. În planul de dezmembrare al persoanelor juridice cu scop lucrativ trebuie să se indice
partea din capitalul social (participaţiunea) al fiecărui asociat deţinută în persoana juridică ce se
dezmembrează, precum şi participaţiunea fiecărui asociat la persoana juridică ce se constituie prin
divizare sau separare.
Protecţia creditorilor persoanei juridice care se dezmembrează. După adoptarea hotărîrii de
reorganizare prin care a fost aprobat planul de dezmembrare a persoanei juridice, organul executiv
are obligaţia să întreprindă măsuri de protecţie a drepturilor creditorilor. În acest sens, se cere ca
fiecare creditor să fie informat despre hotărîrea de reorganizare, avizul să fie publicat în două ediţii
consecutive ale Monitorului Oficial al Republicii Moldova, cerinţele creditorilor să fie garantate
ori satisfăcute: să fie îndeplinite şi alte condiţii cerute de legile speciale.
1.3 Transformarea persoanei juridice
Transformarea este o operaţiune juridică de modificare a formei persoanei juridice.
Persoana juridică înregistrată poate să-şi continue existenţa sub o altă formă dacă o astfel de
hotărîre este adoptată de organul suprem cu majoritatea indicată de lege şi dacă persoana juridică
îndeplineşte toate condiţiile legale prevăzute pentru noua sa formă de organizare juridică. După
cum rezultă din operaţiunea de transformare, nu are loc trecerea drepturilor şi obligaţiilor de la o
persoană la alta, fiindcă persoana juridică nu dispare, ci îşi continuă existenţa într-o altă formă sau,
cu alte cuvinte, îmbracă o altă haină juridică.
Transformarea ca operaţiune juridică prezintă în unele cazuri pericol pentru creditori.
Această situaţie se referă la societatea în nume colectiv şi la societatea în comandită în cazul în
care se transformă în persoane juridice în care asociaţii poartă o răspundere limitată. Pentru a nu
admite o reorganizare abuzivă şi lezarea în drepturi a creditorilor, legiuitorul a stabilit, la art.135
din Codul civil, că asociaţii societăţii în nume colectiv şi comanditaţii răspund solidar şi nelimitat
şi după transformarea societăţii, dar numai pentru obligaţiile născute pînă la reorganizare.
Răspunderea asociaţilor se limitează la termenul general de prescripţie, adică la trei ani de la data
ajungerii obligaţiei la scadenţă.
Se consideră posibilă transformarea unei societăţi comerciale într-o organizaţie
necomercială dacă pentru aceasta votează toţi asociaţii, fapt care denotă că o asemenea
transformare nu poate fi efectuată cu o majoritate de voturi, deoarece, potrivit art.55 alin.(3),
asociaţii societăţilor comerciale au drepturi patrimoniale asupra averii acesteia, iar membrii
organizaţiei necomerciale nu au asemenea drepturi şi, în urma acestei transformări, persoanele care
nu au participat la adunare sau care au votat împotriva reorganizării ar putea fi lipsite de drepturile
patrimoniale contrar voinţei lor, ceea ce vine în contradicţie cu art.46 din Constituţie.
Nu este posibilă transformarea organizaţiei necomerciale în societate comercială. Această negaţie
îşi are fundamentul în acelaşi art.55 alin.(3), potrivit căruia asociatul sau membrul organizaţiei
necomerciale nu are drepturi de creanţă asupra patrimoniului acesteia şi nu poate dobîndi asemenea
drepturi în urma unor operaţiuni juridice de transformare. în caz contrar, reorganizarea prin
transformare ar putea fi utilizată ca o formă de dobîndire abuzivă de drepturi.

2. Procedura de reorganizare
Persoana juridică supusă reorganizării este obligată să înştiinţeze în scris organul
înregistrării de stat despre reorganizare în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii
respective. Înştiinţarea implică consemnarea în Registrul de stat a începerii procedurii de
reorganizare.
Pentru consemnarea în Registrul de stat a începerii procedurii de reorganizare, la organul
înregistrării de stat se prezintă hotărîrea de reorganizare, adoptată de organul competent al
persoanei juridice sau de instanţa de judecată. Înregistrarea începerii procedurii reorganizării se
face la structura teritorială a organului înregistrării de stat care a efectuat înregistrarea de stat a
întreprinderii supuse reorganizării.
Registratorul adoptă decizia cu privire la înregistrarea începerii procedurii de reorganizare
a persoanei juridice şi înscrie în Registrul de stat menţiunea "în reorganizare".
Înregistrarea reorganizării
După expirarea a 1 lună de la publicarea avizului privind reorganizarea, organul competent al
persoanei juridice supuse reorganizării sau create în urma reorganizării depune la organul
înregistrării de stat următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul
înregistrării de stat;
b) proiectul contractului de fuziune sau proiectul dezmembrării, după caz;
c) hotărîrea de reorganizare, adoptată de organul competent al fiecărei persoane juridice
participante la reorganizare;
d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce confirmă
plata datoriilor, după caz;
g) autorizaţia de fuziune, după caz;
h) actul de transmitere sau bilanţul de repartiţie, după caz;
i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.72
din Codul civil;
j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
Pînă la depunerea documentelor pentru înregistrarea reorganizării, persoana juridică care, ca
urmare a reorganizării, îşi încetează existenţa este obligată, pe propria răspundere, sub sancţiunea
plăţii de daune-interese, să închidă contul (conturile) bancare şi să nimicească ştampila, după caz.
Radierea persoanei juridice din Registrul de stat ca rezultat al reorganizării, se efectuează
dacă persoana juridică a publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova avizul de
reorganizare, prevăzut la art. 72 sau la art. 91 din Codul civil, şi nu are datorii la bugetul public
naţional.
Reorganizarea persoanelor juridice prin contopire se consideră încheiată din momentul
înregistrării de stat a persoanei juridice create ca urmare a contopirii. Actele de constituire ale
persoanei juridice create ca urmare a contopirii vor conţine dispoziţii cu privire la preluarea tuturor
drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale persoanelor juridice reorganizate prin contopire.
Persoanei juridice create ca urmare a contopirii i se atribuie un nou număr de identificare
de stat. Persoanele juridice participante la contopire îşi încetează existenţa şi se radiază din
Registrul de stat.
 În cazul reorganizării persoanelor juridice prin absorbţie, persoana juridică absorbantă
operează în actele de constituire modificări privind preluarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor
patrimoniale ale persoanei juridice absorbite.
Persoana juridică absorbantă îşi păstrează numărul său de identificare de stat. Persoana
juridică absorbită îşi încetează existenţa şi se radiază din Registrul de stat.
Reorganizarea persoanei juridice prin divizare se consideră încheiată din momentul înregistrării
de stat a persoanelor juridice create ca urmare a divizării. Actele de constituire ale persoanelor
juridice create ca urmare a divizării vor conţine dispoziţii cu privire la preluarea, în baza bilanţului
de repartiţie, a părţii respective din drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale persoanei juridice
divizate.
Persoanelor juridice create ca urmare a divizării li se atribuie noi numere de identificare de
stat. Persoana juridică reorganizată prin divizare îşi încetează existenţa şi se radiază din Registrul
de stat.
În cazul reorganizării persoanei juridice prin separare, aceasta operează în actele de
constituire modificări privind transmiterea, în baza bilanţului de repartiţie, a părţii respective din
drepturile şi obligaţiile sale patrimoniale către persoanele juridice existente sau create ca urmare a
divizării.
Actele de constituire ale persoanelor juridice existente sau create ca urmare a separării vor conţine
dispoziţii cu privire la preluarea, în baza bilanţului de repartiţie, a părţii respective din drepturile
şi obligaţiile patrimoniale ale persoanei juridice reorganizate prin separare.
Persoana juridică reorganizată prin separare îşi păstrează numărul său de identificare de
stat. Persoanei juridice create ca urmare a separării i se atribuie un nou număr de identificare de
stat.
Reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consideră încheiată din momentul
înregistrării de stat a persoanei juridice create ca urmare a transformării. Actele de constituire ale
persoanei juridice create ca urmare a transformării vor conţine dispoziţii cu privire la preluarea, în
baza actului de transmitere, a tuturor drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale persoanei juridice
reorganizate prin transformare.
Persoana juridică reorganizată prin transformare îşi păstrează numărul de identificare de stat.