LUCRATIV 1. Conceptul şi elementele persoanei juridice cu scop lucrativ 2. Clasificarea persoanelor juridice cu scop lucrativ 3. Constituirea şi înregistrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ 4 Funcţionarea persoanelor juridice cu scop lucrativ 5. Atributele de identificare ale persoanei juridice cu scop lucrativ Jurisprudenţa a recurs la o ficţiune a legii, inventînd şi punînd în circuit un mecanism juridic util, denumit mai întîi persoană morală, ulterior persoană juridică.
Persoana juridică este un subiect de drept, format artificial
(virtual) de legiuitorii lumii, pentru a permite colectivităţilor de oameni să se manifeste în raporturi juridice similar unui individ
Dicţionarul explicativ defineşte persoana juridică, ca fiind un
subiect colectiv de drept care participă de sine stătător la raporturile juridice, avînd o răspundere civilă proprie; o colectivitate umană formată direct din persoane fizice sau din asocierea altor persoane juridice ca subiect de drept, avînd o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu distinct, care participă de sine stătător la raporturile juridice, avînd o răspundere civilă proprie, cu scop determinat în consens cu interesul obştesc. Pot fi identificate următoarele particularităţi ale persoanei juridice:
1. este o organizaţie care există independent de cea a fondatorilor (asociaţilor,
acţionarilor, membrilor etc.) săi, îşi continuă frecvent existenţa şi după decesul fondatorilor persoane fizice ori după lichidarea fondatorilor persoane juridice;
2. are o voinţă independentă şi un patrimoniu propriu, diferită de cea a
fondatorilor;
3. poartă răspundere de sine stătător, cu toate patrimoniul ce-i aparţine, pentru
obligaţiile pe care organele şi persoanele sale cu funcţie de răspundere le-au asumat în limitele prevăzute de lege şi statut;
4. este în drept să încheie contracte civile şi comerciale în nume propriu şi să
emită acte juridice în limitele permise de lege;
5. poate participa în organele jurisdicţionale în calitate de reclamant şi pîrît.
Clasificarea persoanelor juridice
Persoana juridică
Persoana juridică cu scop lucrativ Persoana juridică cu scop
nelucrativ Persoana juridică cu scop lucrativ, poate fi definită:
organizaţie fondată şi înzestrată cu bunuri de către
fondatori cu scop de activitate de întreprinzător, obţinînd în rezultatul acestei activităţi profit pe care îl vor repartiza cu titlul de dividend între fondatori (asociaţi, acţionari, membri), avînd un patrimoniu separat şi răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul său, poate să dobîndească şi să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale, să-şi asume obligaţii. Elementele constitutive ale persoanei juridice cu scop lucrativ
1. Organizare de sine stătătoare, se înţelegem ca o structură internă a
subiectului persoană juridică cu scop lucrativ, similară unui organism viu, cu organe proprii, legate indisolubil între ele, prin care colectivul ei de participanţi fondatorii, asociaţii, acţionarii, membrii etc., indiferent de număr formează şi manifestă o voinţă unitară, voinţă de obţine profit.
2. Patrimoniu propriu, în sens juridic se înţelege ca totalitatea de drepturi şi
obligaţii cu caracter economic, pe care persoana juridică cu scop lucrativ le are în mod distinct şi independent de celelalte persoane (asociaţi, acţionari, membri, administrator, salariaţi etc.).
3. Scopul propriu, este o componentă a voinţei şi exprimă interesul fiecărui
membru al persoanei juridice în realizarea scopului ideal sau material, precum şi identitatea de interese ale tuturor membrilor în ceea ce priveşte efectuarea unor genuri de activitate de întreprinzător. Persoanele juridice cu scop lucrativ se clasifică în următoarele forme:
a) societate comercială;
b) societate cooperativă;
c) întreprindere de stat şi întreprindere municipală;
d) grupul persoanelor juridice cu scop lucrativ.
Persoanele juridice fără scop lucrativ sau necomercial, doar prin intermediul fondării unei Societăţii cu Răspundere Limitată sau Cooperative de Producţie, pot desfăşura o formă specială de activitate de întreprinzător, denumită de Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi - antreprenoriatul social.
Activitatea de antreprenoriat social, desfăşurată
de întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie, este orientată spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi oferirea de oportunităţi persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunităţii, prin creşterea incluziunii sociale. Organizaţiile necomerciale: asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase şi instituţii private pot desfăşura activitatea de antreprenoriat social doar după obţinerea statutului de:
1. întreprindere socială, este întreprinderea constituită de
asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluţionării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condiţiile stabilite de legislaţie.
2. întreprindere socială de inserţie, sînt întreprinderi sociale
care au ca scop formarea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei.