Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Referat
Exercitarea si apararea drepturilor subiective
civile

A studentului anului I
Gojan Vasile
A verificat
Voda Natalia

Chisinau 2019
 Cuprins

1. Noțiunea dreptului subiectiv civil

2. Componentele dreptului subiectiv civil
3. Mijloacele de exercitare a drepturilor civile și de
executare a obligațiilor
4. Principiile de exercitare a drepturilor subiective civile
si de executare a obligațiilor civile
5. Limitele de exercitare a drepturilor subiective civile si
a executării obligatiilor
6. Apărarea drepturilor subiective civile
7. Concluzii
Noțiunea dreptului subiectiv civil
- Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal
caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate.
Dreptul ca definiție are mai multe accepțiuni: dreptul obiectiv, dreptul pozitiv și dreptul
subiectiv.
- Dreptul obiectiv este dreptul care guvernează societatea în generalitatea expusă anterior.
- Dreptul pozitiv este dreptul care este în vigoare la moment
- Dreptul subiectiv exprimă posibilitatea recunoscută de normele dreptului în virtutea căreia
acesta poate avea, în limitele determinate de lege, o anumită conduită și poate pretinde
subiectului pasiv să aibă o conduită corespunzătoare, adică să dea, să facă sau să nu facă ceva.

Componentele dreptului subiectiv civil

Dreptul subiectiv civil presupune trei componente:
- posibilitatea subiectului activ de a avea el însuși o anumită conduită, în limitele prevăzute de
lege.
- posibilitatea subiectului activ de a pretinde în limitele stabilite de lege, subiectului pasiv să
aibă o conduită corespunzătoare (să dea, să facă sau să nu facă),
- psoiblitatea subiectului activ de a recurge la concursul forței de constrîngere a statului, dacă
dreptul este nesocotit sau încălcat.

Mijloacele de exercitare a drepturilor civile și de executare a

obligațiilor
În conformitate cu prevederile art. 9, al. (1) din Codul Civil, persoanele fizice și juridice
participante la raporturile juridice civile trebuie să-și exercite drepturile și să-și execute
obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, contractul, ordinea publică și cu bunele
moravuri. De cele mai multe ori, exercitarea drepturilor civile se efcetuează prin săvîrșirea
diferitelor acțiuni din partea titularului de drept.
Doctrina dreptului civil evidențiază mijloace reale și mijloace juridice:
- Milaocele reale de exercitare a drepturilor civile sunt acțiuni, altele decît cele care îmbracă
forma actelor juridice civile, săvîrșite de titularul dreptului, în acest sens pot servi acțiunile
proprietarului îndreptate spre folosirea bunurilor pe care le are în proprietate, de exeplu, casa,
pentru satisfacerea necesităților de trai.
- Mijloacele juridice de exercitare a drepturilor civile sunt acțiunile care îmbracă forma actelor
juridice civile, precum și alte acțiuni cu caracter juridic. De exemplu, proprietarul poate să vîndă
casa, poate să o dea cu chirie, poate să o schimbe, etc.

Referitor la exeritarea dreptului civil, sunt evidențiate două

situații:
  Unele drepturi subiective civile sunt totodată şi obligaţii civile. De exemplu, în
conformitate cu prevederile art. 40-44 din Codul civil, tutorele, în unele cazuri, nu numai
că este în drept să încheie acte juridice civile, ci chiar e obligat să o facă pentru a proteja
interesele persoanei tutelate.
 În exercitarea drepturilor subiective civile, trebuie avute în vedere drepturile subiective
civile concrete ale persoanei fizice sau juridice, ținînd cont de dispoziția articolului 23
alin. (4) din Codul civil: "Renunţarea totală sau parţială a unei persoane fizice la
capacitatea de folosinţă sau la capacitatea de exerciţiu, alte acte juridice îndreptate spre
limitarea persoanei în capacitatea de folosinţă sau de exerciţiu sunt nule".

Executarea obligaţiilor civile. în raportul juridic civil, drepturile şi obligaţiile civile se află
într-o strânsă legătură. Realizarea dreptului subiectiv civil depinde şi de modul în care este
executată obligaţia.
Modalitatea de executare a obligaţiilor DIFERA în raporturile juridice civile absolute de
raporturile juridice relative. Astfel, în cazul raporturilor absolute obligaţia se execută prin
inacţiunea subiectului pasiv. În cazul raporturilor relative însă, obligaţia este executată prin
săvârşirea de acţiuni, (de exemplu, în raportul de vânzare-cumpărare, vânzătorul trebuie să
predea cumpărătorului bunul).

Principiile de exercitare a drepturilor subiective civile si de

executare a obligațiilor civile
Prin principii de exercitare a drepturilor subiective civile și de executare a obligațiilor civile se
înțeleg ideile călăuzitoare consacrate în normele civile, care reprezintă exigențe cu caracter
general față de subiectele raportului juridic civil privitor la exercitarea drepturilor civile

Principiile de exercitare a drepturilor civile și de executare a

obligațiilor civile sunt următoarele:
- Principiul legalității - care poate fi dedus din conținutul art. 9 al. 1 a Codului civil: drepturile
civile trebuie exercitate în acord cu legea.
- Principiul respectării ordinii publice și a bunelor moravuri în exercitarea drepturilor și
executarea obligației. art. 66 al. 4, care prevede: Se interzice utilizarea în denumirea persoanei
juridice a sintagmelor ce contravin prevederilor legale sau normelor morale; la art. 87 al. 1, lit. d
: Instanța judecătorească dizolvă persoana juridică dacă .. activitatea ei contravine ordinii
publice.
- Principiul bunei-credințe în exercitarea drepturilor și executarea obligațiilor, care, de
asemenea, este consacrat la art. 9 al. 1 din Codul Civil, că exercitarea drepturile și executarea
obligației trebuie făcute cu bună-credință. În principiu, acest lucru este imposibil, fiindcă, în
realitate, este dificil să se prevadă toată gama de acțiuni care pot fi considerate exercitarea cu
rea-credință a drepturilor civile.
Limitele de exercitare a drepturilor subiective civile si a
executării obligatiilor
Drepturile persoanei nu sunt exclusive și nelimitate. Odată ce drepturile persoanei nu sunt
exclusive, legislația Republicii Moldova impune anumite limite asupra drepturilor subiective a
persoanei.
Exercitarea drepturilor subiective civile trbuie să se realizeze în conformitate cu anumite norme
și în baza anumitor principii:
- conform art. 3 al. 2 din Decretul nr. 31/1954, dreptul subiectiv civil trebuie exercitat potrivit cu
scopul lui ecconomic și social.
- Conform art. 57 din Constituție, dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu bună-credință
- Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat în limitele sale (juridice sau materiale)
Abuzul de drept este depășirea limitelor la exercitarea drepturilor. Abuzul de drept reprezintă
forma specifică de încălcare a principiului de exercitare a dreptului subiectiv potrivit scopului
social-economic, legii, regulilor de convețuire socială. Aceasta reprezintă realizarea drepturilor
subiective prin forme ilegale în temeiul legii.
Orice abuz de drept presupune două elemente constitutive:
- un element subiectiv ce constă în exercitarea cu rea-credință a dreptului subiectiv civil
- un element obiectiv care constă în deturnarea dreptului subiectiv de la scopul pentru care a
fost recunoscut, de la finalitatea sa legală, faptul săvîrșit neputînd fi explicat printr-un motiv
legitim.

Apărarea drepturilor subiective civile

Apărarea drepturilor subiective civile poate fi exercitate prin intermediul anumitor mijloace
care sunt cuprinse în art. 11 CCRM. Ordinea și limitele aplicării unei metode depinde de
conținutul dreptului subiectiv lezat și de caracterul lezării dreptului.
Aceste metode au o clasificare și anume:
- forma jurisdicțională – apărarea drepturilor subiective civile de către organele statului în
ordinea administrativă sau judiciară (apărarea drepturilor conform competenței jurisdicționale).
- Forma nejurisdicțională - apărarea prin acțiuni proprii fără adresarea la instanța de judecată
sau alte organe ale statului competente. Aceasta poate avea loc prin autoapărare.
Art. 11 Cod civil conține următoarele mijloace de apărare a drepturilor civile:
- recunoașterea dreptului
- restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care se încalcă
dreptul sau se creează pericolul încălcării lui
- recunoașterea nulității actului juridic
- declararea nulității actului emis de o autoritate publică
- impunerea la executarea obligației în natură
- autoapărarea
- repararea prejudiciilor
- încasarea clauzei penale
- repararea prejudiciului moral
- desființarea sau modificarea raportului juridic
- neaplicarea de către instanța de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate
publică
- alte căi prevăzute de lege.

Concluzii
Reglementarea juridică a drepturilor subictive civile în Republica Moldova, are un succes
deosebit. Republica Moldova este un stat de drept, cu o politică democratică, în care sunt
respectate drepturile subiective a persoanei. Întîlnim multe reglementări atît în direcția
drepturilor subiective patrimoniale cît și în direcția drepturilor subiective nepatrimoniale.
Obervăm că normele ce reglementează raporturile juridice date, sunt guvernate de principii
concrete, democratice care bun o bază strictă pentru respectarea drepturilor subiective a
persoanei și exercitarea acestora cu bună-credință și în folosul societății. La fel, cu toate că,
actualmente în Republica Moldova se pune accent pe drepturile persoanelor, legiuitorul moldav
nu a uitat și de anumite limite strict determinate, care impun subiecților de drept, pe lîngă
dreptul dispozitiv de a acționa într-un anumit mod, anumite norme imperative care îi limitează
exercitarea drepturilor subiective pînă la exercitarea drepturilor subiective de către o altă
persoană.