Aplicaţii rezolvate-Studentul Pîntea Viorica, Drept, An I, Seria 3, Grupa 9
Subiectul 1. „Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este autoritate publică autonomă.”;
Rezolvarea:Afirmația este corectă conform art 400 din Codul Administrativ(1) ‘’Pentru dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial şi pentru crearea unei evidenţe necesare gestiunii personalului plătit din fonduri publice se organizează şi funcţionează, în subordinea ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică.’’ Subiectul 2. „Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează de regulă pe perioadă nedeterminată.”; Rezolvarea: Formularea este greșită, deoarece funcțiile publice de execuție temporar vacante pe o perioadă de cel puțin o lună pot fi ocupate pe perioadă determinate, aceasta fiind formularea corectă. Concludent în acest sens este art. 375 din Codul Administrativ: ,, (1) Funcțiile publice de execuție temporar vacante pe o perioadă de cel puțin o lună pot fi ocupate pe perioadă determinată astfel: a) prin redistribuirea funcționarilor publici din corpul de rezervă care îndeplinesc condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice respective; b) prin numire pe perioadă determinată, prin concurs în condițiile legii; persoana numită în aceste condiții dobândește calitatea de funcționar public numai pe această perioadă și nu beneficiază la încetarea raportului de serviciu de dreptul de a intra în corpul de rezervă al funcționarilor publici; c) prin modalități de modificare temporară a raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, în condițiile legii.”
Subiectul 3. „În perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru
creşterea şi îngrijirea copiilor, raportul de serviciu al funcţionarului public nu poate înceta şi nu poate fi modificat decât din iniţiativa conducătorului instituţiei publice unde este creat raportul de serviciu.”; Rezolvarea: Afirmația este greșită, deoarece conform art.421 alin (2) ’’din Codul Administrativ ‘’În perioada concediilor medicale, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa funcţionarului public în cauză, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 512 alin. (4) şi (5).’’ Raporturile de seviciu nu pot înceta decât din inițiativa funcționarului public în cauză, nu la inițiativa conducatorului instituției publice. Formularea corectă este: „În perioada concediilor de boală, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, raportul de serviciu al funcţionarului public nu poate înceta şi nu poate fi modificat decât din iniţiativa angajatului unde este creat raportul de serviciu.” Subiectul 4. „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanţei judecătoreşti, în condiţiile legii, împotriva autorităţii sau instituţiei publice care a emis actul sau care a refuzat să rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim. În cazul în care acţiunea se admite şi se constată vinovăţia funcţionarului public, persoana respectivă va fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau instituţia publică.”; Rezolvarea: Afirmația din subiectul 4 este adevarată, deoarece potrivit Legii nr. 554 din 2 decembrie 2004( la 02-08-2007, Denumirea marginală a art. 1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007. ) art. 1 al. 1:,, Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.” De asemenea, conform art.427 din Codul Administrativ ‘’Funcţionarii publici beneficiază în exercitarea atribuţiilor lor de protecţia legii.’’, intr-adevar orice persoană poate să facă demersul din enunț. Este adevărat și enunțul 2 din subiect, întrucât potrivit art.427 al. 2 din Codul Administrativ: ,, Autoritatea sau instituția publică este obligată să suporte cheltuielile necesare asigurării asistenței juridice, în cazul în care împotriva funcționarului public au fost formulate sesizări către organele de cercetare penală sau acțiuni în justiție cu privire la modul de exercitare a atribuțiilor de serviciu. Condițiile de suportare a cheltuielilor necesare asigurării asistenței juridice se stabilesc prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice.” Subiectul 5. „Revocarea din funcţia de membru al Guvernului se face de primul-ministru.” Rezolvarea: Afirmația subiectului 5 este greșită, deoarece în conformitate cu prevederele art.80 ,,Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.’’, art.82: ,,Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.’’ din Constituție. Constituția prevede privitor la atribuțiile Președintelui, că Președintele, la propunerea Primului-Ministru, numește prin decret prezidențial fiecare ministru și miniștrii depun jurământul de credință în fața Președintelui. Art.44 din Codul Administrativ ne spune că :,, Revocarea din funcţia de membru al Guvernului are loc în caz de remaniere guvernamentală.” Iar conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor Art. 7. (1): ,, Revocarea din funcţia de membru al Guvernului se face de Preşedintele României, prin decret, la propunerea Primului ministru, aceasta fiind și formularea corectă a afirmației. Subiectul 6. „Autorităţile administraţiei publice locale exercită, în condiţiile legii, competenţe exclusive în legătura cu activitatea de transpunere în practică a legislaţiei, competenţe rezervate prin lege.”; Rezolvarea: Afirmația subiectului 6 este adevărată, fiindcă conform prevederilor 110 alin.(1) din Codul Administrativ: ,, Autorităţile administraţiei publice locale exercită competenţe exclusive, competenţe partajate şi competenţe delegate, potrivit legii.” Deci, autoritățile administrației publice exercită competențe exclusive și competențe partajate în legătură cu autonomia locală, cu activitatea de transpunere în practică a legislației. Subiectul 7. “Prefectura este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu.”; Rezolvarea: Afirmația este greșită, deoarece conform art. 265, alin.(2) din Codul Administrativ: ‘’Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu buget propriu, aflată în subordinea Guvernului’’. Afirmația corectă este : ,,Instituția Prefecturii este instituție cu personalitate juridica,cu buget propiu aflat în subordinea Guvernului, prefectura fiind denumirea data sediului în care își desfășoară activitatea Prefectul și instituția Prefectului.” Subiectul 8. „În accepţiunea de ramură a dreptului, dreptul administrativ reprezintă acea ştiinţă juridică având ca obiect de studiu fenomenul administrativ atât din punct de vedere al conţinutului conceptelor cât şi din punct de vedere al modului de reglementare. Deci, obiectul de studiu al ştiinţei Drept administrativ include dreptul administrativ în accepţiunea de ramură de drept.”; Rezolvarea: Afirmația este falsă, deoarece se realizează o confuziune de concepte: între conceptul de ramură de drept și cel de știință. Soluții pentru formularea corectă sunt două. În accepțiunea de ramură a dreptului, dreptul administrativ reprezintă ansamblu de norme juridice care reglementează relațiile sociale din sfera administrației publice, precum și pe cele de natură conflictuală dintre autoritățile publice sau structuri private, învestite cu autoritate publică, pe de o parte, și cei vătămați în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autorități, pe de altă parte. În accepțiunea de știință juridică, dreptul administrativ cercetează normele de drept care se referă la organizarea sistemului administrației publice, modalitățile practice de exercitare a competenței cu care au fost investite organele administrației publice, organizarea serviciilor publice, drepturile administrației asupra bunurilor domeniale, inclusiv controlul jurisdicțional al legalității actelor administrative exercitat de instanțele judecătoreşti. Spre deosebire de dreptul administrativ, ştiința dreptului administrativ include, cum sa arătat, în obiectul de studiu şi alte elemente decât normele juridice relative la administrația publică, precum şi aspecte referitoare la evoluția istorică a instituțiilor administrative şi de drept comparat. Subiectul 9. „Raporturile de drept administrativ poziţionează subiectele de drept administrativ pe poziţie de egalitate juridică în temeiul principiului egalităţii în faţa legii.”; Rezolvarea: Afirmația este greșită, deoarece subiectele de drept administrativ se află într-un raport juridic de subordonare. Una dintre particularitațile raporturilor de drept administrativ este că în mod obligatoriu la orice raport de drept administrativ participă o entitate din administrația publică. Deci, raportul nu poate sa fie de egalitate juridică, întrucât autoritățile dispun că egalitatea în fața legii se referă la modul în care trebuie sa-și desfașoare activitatea în raport cu cetațenii entitațile din administrația publica. Dar în sensul de tratament egal pentru toata lumea, nu în sensul de modalitate în care se stabilește relația socială, adică de la egal la egal. Pentru a fi adevărată, afirmația ar putea fi reformulată în următorul mod: ,, Raporturile de drept administrativ poziţionează subiectele de drept administrativ pe poziţie de subordonare.” Subiectul 10. „ Entităţile din administraţia publică au capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu. » ; Rezolvarea: Afirmația este falsă, pentru că entitățile din administrația publică au doar capacitate juridică. În ceea ce privește capacitatea de folosință și capacitatea de exercițiu : ele caracterizează doar persoana fizică. Formularea corectă ar fi următoarea: „ Entităţile din administraţia publică au capacitate juridică. » Subiectul 11. „ Normele de drept comunitar european nu sunt izvoare ale dreptului administrativ românesc. » ; Rezolvarea: Afirmația este falsă, deoarece în conformitate cu art. 148 al. 2 din Constituția României, dreptul comunitar este preeminent și are prioritate în raport cu dreptul național : ,,Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.” Dreptul național trebuie să fie armonizat cu normele de drept comunitar, normele de drept administrativ să se completeze cu dreptul comunitar. Subiectul 12. „Detaşarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioadă de cel mult 30 de zile.”; Rezolvarea: Afirmația este greșită, deoarece conform art. 505 alin. 1 din Codul Administrativ ,,Detașarea se dispune în interesul autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcționar public poate fi detașat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris.”; aceasta fiind și formularea corectă. Subiectul 13. „Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice se constituie comisii de disciplină, în care sunt incluşi şi specialişti în dreptul muncii din instituţiile de învăţământ superior, ca personalităţi neutre.”; Rezolvarea: Afirmația este greșită, deoarece conform art.494 alin.2 din Ccodul Administrativ: ,, Din comisia de disciplină face parte şi cel puţin un reprezentant al organizaţiei sindicale reprezentative sau, după caz, un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici pentru care este organizată comisia de disciplină, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat.’’ După articolul, alineatul dat, dar și după alineatele ulterioare acestui articol, conștientizăm că, în comisiile de disciplină nu sunt incluși și specialiști în dreptul muncii din instituţiile de învăţământ superior, ca personalităţi neuter. Formularea corectă ar fi următoarea: „Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici din autorităţile sau instituţiile publice se constituie comisii de disciplină, în care este inclus şi, cel puţin, un reprezentant al organizaţiei sindicale reprezentative sau, după caz, un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici pentru care este organizată comisia de disciplină, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţi în sindicat.’’ Subiectul 14. „Cazierul administrativ este eliberat doar la solicitarea funcţionarului public.” Rezolvarea: Afirmația este greșită ,deoarece cazierul administrativ nu este eliberat doar la solicitarea funcționarului public, ci și conducatorului autorității sau instituției publice în care funcționarul public își desfașoară activitatea; conducătorul autorității sau instituției publice în cadrul căreia se află funcția publică din categoria înalților funcționari publici vacantă sau funcția publică de conducere vacantă pentru funcționarii publici care candidează la concursul de promovare, organizat în vederea ocupării acesteia și Președintelui Comisiei de disciplină, pentru funcționarul public aflat în procedură de cercetare administrativă. Potrivit art. 496 al. 3: ,,Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea: a) funcţionarului public, pentru propria situaţie disciplinară; b) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea; c) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în cadrul căreia se află funcţia publică din categoria înalţilor funcţionari publici vacantă sau funcţia publică de conducere vacantă, pentru funcţionarii publici care candidează la concursul de promovare organizat în vederea ocupării acesteia; d) preşedintelui comisiei de disciplină, pentru funcţionarul public aflat în procedura de cercetare administrativă; e) altor persoane prevăzute de lege.”; aceasta fiind și formularea corectă sau ,, Cazierul administrativ este eliberat nu doar la solicitarea funcţionarului public.”. Subiect 15.”Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a dispune în orice problemă de interes general, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, în teritoriul unde au competenţa legală de a acţiona.”; Rezolvare: Afirmația este greșită, deoarece autonomia locală reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a autoritaților administrației publice de a soluționa și de a gestiona în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese treburile publice în condițiile legii. Deci nu de a dispune, ci de a soluționa și gestiona, nu este neapărat nevoie să dispună. Căci potrivit art. 5 punctul j). din Codul Administrativ: ,,autonomia locală- dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluționa și gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condițiile legii.”, aceasta fiind și o formulare corectă. De asemenea art.84 din Codul Administrativ dispune: (4) Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţa şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz. (5) Autonomia locală garantează autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice Subiectul 16.”Autonomia locală se exercită de către primării şi consilii judeţene.”; Rezolvarea: Afirmația este greșită, deoarece în Constituția României la titlul: ,,Autoritățile administrației publice” este stipulat că autonomia locală se exercită de către consiliile locale alese și primarii aleși: Art. 121 al. 1 Constituție: ,,Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în commune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii.”. De asemenea, este precizat că sunt constituite și consilii județene pentru soluționarea problemelor de gestionare, a problemelor de interes județean: Art. 122 Constituție al. 1: ,,Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.”. Deci, autonomia locală se exercită și de către acestea. Afirmația respectivă este falsă. prin raportare atât la norma constituțională, cât și la art.84 din Codul Administrativ ‘’Autonomia locală, definită la art. 5 lit. j), se exercită de autorităţile administraţiei publice locale’’, aceasta fiind formularea corectă a afirmației din subiectul 16. Subiectul 17.”Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiul ierarhiei.”; Rezolvare: Afirmația este falsă, deoarece principiul ierarhiei se referă la relația dintre un angajat și un angajator, nu între aceste autorități. conform art.85 din Codul Administrativ, formularea corecta a afirmației este :,,Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei locale, legalităţii, cooperării, solidarităţii, egalităţii de tratament şi responsabilităţii.”. Într-un final, acest text neprecizand faptul că aceste raporturi se bazează pe principiul ierarhiei. Formularea corectă a afirmației ar putea fi următoarea: ,, Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean nu se bazează pe principiul ierarhiei.”. Subicetul 18.„Consilierii locali nu au dreptul ca, în cadrul unei şedinţe, să conteste conţinutul procesului-verbal al şedinţei precedente şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa respectivă, deoarece rectificările trebuiau făcute în şedinţa consiliului local când s-au realizat consemnările.” Rezolvare: Afirmația este greșită, deoarece potrivit Art. 42 al. 5 din Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) (Secţiunea a 3-a Funcţionarea consiliului local): ,, La începutul fiecărei şedinţe, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul şedinţei, să conteste conţinutul procesului-verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară.”, aceasta fiind și formularea corectă a afirmației.