MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA “ ŞTEFAN CEL MARE ”

Facultatea Drept , administraţie , ordine publică şi securitate civilă

Disciplina :Drept Administrativ

LUCRARE INDIVIDUALA
Tema: Contenciosul administrativ în Republica Moldova: Noțiunea, felurile
acțiunilor de contencios administrativ, excluderea acțiunii în contenciosul
administrativ și procedura administrativă prealabilă

A elaborat :
A verificat :
Studentul grupei : APB-222
Asistent universitar
Vasilita Vasile
Bejenari Valeria

1
 Chişinau,2023

Introducere
Începînd cu anii ’90, Republica Moldova, odată cu căderear
egimului sovietic, a trecut pe o nouă cale de dezvoltare, exprimată prin
naşterea unor noir a p o r t u r i e c o n o m i c e , s o c i a l - p o l i t i c e , n o i r e -
f o r m e c a p a b i l e s ă î n s c r i e î n s o c i e t a t e o n o u ă mentalitate democratică, în
special în domeniul apărării drepturilor omului.E v i d e n t c ă s o c i e t a t e a a
s i m ţ i t n e c e s i t a t e a d e a c o n s t i t u i o i n s t i t u ţ i e j u r i d i c ă n o u ă a con-
tenciosului administrativ, legitimată de semnificaţia pe care ea o are pentru statul
de drept,r e p r e z e n t î n d u n i n s t r u m e n t i m p o r t a n t p r i n i n t e r -
mediul căruia, omul de rînd exponent al poporului, se poate apăra
î m p o t r i v a a b u z u r i l o r c o m i s e d e a u t o r i t ă ţ i l e p u b l i c e , p r i n a c t e ad-
ministrative ilegale ce lezează grav drepturile şi interesele legitime. Considerăm ca
tema de cercetare rezultă în sporirea responsabilităţii pentru controlul de legalitate
a actelor administrative emanate de la autoritatile publice, revizuirea in-
teresului naţional pe care statul îl promovează cît şi a responsabil-
ităţii judecatorilor pentru judecarea ilegală a litigiilor de contencios adminis-
trativ.A c t u a l i t a t e a p r o b l e m e i m a i e s t e d e t e r m i n a t ă ş i d e a s p i r a ţ i i l e
R e p u b l i c i i M o l d o v a l a procesul de integrare europeană, proces ce necesită
coordonare de idei şi solutii pe plan UniuneaE u r o p e a n ă – R e p u b -
lica Moldova, mai ales în domeniul asigurării înfăptuirii ju
s t i ţ i e i administrative pe plan intern, garantarea accesului cetăţenilor la justiţia
naţională şi asigurarea unui proces echitabil, iar în cazurile epuizării căilor interne
de soluţionare, dreptul la un recurs internaţional.

2
Acţiunea în contencios administrativ. Obiectul acţiunii

Potrivit art.1 din Legea contenciosului administrativ: “Orice persoană care se con-
sider vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autori-
tate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul le-
gal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ pentru a
obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea
pagubei ce i-a fost cauzată”.

Deci, conchidem pe baza acestei prevederi, că acţiunea în contencios administrativ

reprezintă un mod de apărare legală împotriva abuzurilor autorităţilor publice, o
posibilitate de a pretinde o anumită conduită întru apărarea şi realizarea
unui drept subiectiv ocrotit de lege.Regimul juridic al acestei instituţii, adică
apartenţa lui la regimul de drept administrativ este determinat de obiectul acestuia,
care include soluţionarea litigiilor apărute între două părţi,dintre care una este
un organ al administraţiei publice, iar cealălaltă este o persoană fizică
ori j u r i d i c ă l e z a t ă î n d r e p t u r i d e a c e s t o r g a n .
P e n t r u a i n t r o d u c e o a c ţ i u n e î n c o n t e n c i o s administrativ, este nece-
sar ca instanţele respective să verifice respectarea unui şir de condiţii.O astfel de
măsura se impune pentru asigurarea unei stabilităţi a actelor administrative şi pen-
tru a evita introducerea unor cereri abuzive şi generarea unor conflicte nejustifi-
cate, totodată,oferindu-se posibilitatea ca administraţia să-şi exercite con-
trolul administrativ ierarhic asupra actelor sale administrative. Condiţiile
date (obligatorii pentru toţi subiecţii cu drept de sesizare şi pentru instanţele de
contencios administrativ), le putem obţine din Legea contenciosului administrativ:

Art.3 al aceleaşi legi, stipulează următoarele: “ Obiect al acţiunii

î n c o n t e n c i o s u l administrativ îl constituie actele administrative cu caracter nor-
mativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei per-
soane, emise de autorităţile publice şi cele asimilate acestora în sensul
prezentei legi- s u b d i v i z i u n i l e a u t o r i t ă ţ i l o r p u b l i c e - f u n c ţ i o n a r i i
d i n s t r u c t u r i l e s p e c i f i c a t e cît şi nesoluţionarea în termenul legal a unei
cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Art.2 adaugă şi refuzul de a primi o cerere sau faptul de a nu răspunde

petiţionarului în termende 30 de zile de la data înregistrării cererii de către o autori-
tate publică în cazul în care legea nu dispune altfel.

Răspunderea funcţionarului public în cazul dat se referă la reparaţia pagube-

lor produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii publice în care el funcţionează.

3
Deci, însumînd aceste prevederi legale, conchidem că din categoria “obiect al acţi-
unii în contencios administrativ” face parte actul şi contractul administrativ, nes-
oluţionarea în termenlegal a unei cereri şi repararea pagubei.

Obiectul principal al acţiunii în contencios administrativ este actul administrativ

care se caracterizează printr-o manifestare unilaterală de voinţa, cu caracter nor-
mativ sau individual, aunei autoritaţi publice, în vederea organizarii sau executarii
concrete a legii.

Actul administrativ constituie un act juridic unilateral, care reprezintă o

manifestare de voinţa expresă, emis în regim de putere publică , prin care
se nasc, se modifică sau se sting raporturi de drept administrativ ; o formă
principală de activitate a administraţiei publice prin care se asigură realizarea
puterii de stat şi exercitarea sarcinilor ce-i revin.

Actul administrativ este un act juridic care reprezintă o manifestare de voinţă a

organelor administraţiei publice în scopul de a produce efecte juridice, iar faptele
materiale şi operaţiunile a d m i n i s t r a t i v e n u p r o d u c p r i n e l e î n s e l e e f e c t e
j u r i d i c e ş i n u p o t f a c e o b i e c t u l a c ţ i u n i i î n contenciosul administrativ .
Pentru ca actul administrativ să fie legal, el trebuie să întrunească un set
de condiţii esentiale de validitate ale acestuia. În acest sens, Curtea Constituţion-
ală enumeră acel set necesar de condiţii: să fie în formă scrisă, să cuprindă anumite
elemente de formă ( semnătura funcţionarului,data emiterii, ştampila);- să fie adop-
tat de organul competent şi semnat de funcţionarul competent; să fie publicat
( după caz) în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, sau să fie adus la cunoşti-
inţa celor interesaţi în modul şi în ordinea prevăzută de lege; sa fie con-
trasemnat ( cînd legea prevede acest moment).

Subiecţi cu drept de sesizare în instanţa de contencios administrativ

Apelînd la prevederile art.53 din Constiuţie şi la art.2 al Le
g i i c o n t e n c i o s u l u i administrativ evidenţiem următoarele: “Orice persoană
vătămată într-un drept subiectiv de către o autoritate publică printr-un act
administrativ sau nesoluţionarea unei cereri în termen legal,se
poate adresa instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea ac-
tului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Din art.5 al legii cutare rezultă că pot sesiza în contenciosul

a d m i n i s t r a t i v ş i u n e l e categorii de persoane care nu sînt vătămate într-
un drept propriu, recunoscut de lege, dar care urmăresc apărarea drepturilor
unor terţe persoane.

În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, subiecţii cu drept de

sesizare încontenciosul administrativ sînt:

4
-persoana, inclusiv funcţionarul public, militarul, persoana
c u s t a t u t m i l i t a r , c a r e s e consideră vătămată într-un drept al său, recunos-
cut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nes-
oluţionarea în termenul legal a unei cereri- G u v e r n u l , M i n i s t e r u l A d -
ministraţiei Publice Locale, direcţia teritorială con-
t r o l administrativ a Ministerului Administraţiei Publice Locale, preşed-
intele raionului şi primarul - în condiţiile Legii privind administraţia publică lo-
cală; p r o c u r o r u l c a r e , î n c o n d i ţ i i l e a r t i c o l u l u i 5 d i n C o d u l d e p r o -
c e d u r ă c i v i l ă , a t a c ă a c t e l e emise de autorităţile publice;- a v o c a t u l p a r l a -
mentar, care, la sesizarea persoanei vătămate într-un drept al său,
a t a c ă actele administrative - în condiţiile Legii cu privire la avocaţii parlamentari;-
instanţele de drept comun şi cele specializate, în cazul ridicării excepţiei
de ilegalitate- a l t e p e r s o a n e , î n c o n f o r m i t a t e c u l e g i s l a ţ i a
în vigoare.

Persoana fizică şi juridică, funcţionarul public, militarul, persoana cu statut militar

Pentru ca persoanele fizice şi juridice să devină subiecţi cu drept de se-
sizare în instanţa de contencios administrativ, urmează să se considere
vătămate într-un drept subiectiv (pretins) recunoscut şi ocrotit de lege, adică
să-şi justifice calitatea sa procesuală activă. Deci, dreptul încare se consideră
vătămată persoana, trebuie să fie prevazută în lege, în favoarea aceluia
care invocă încălcarea acestui drept.

Pentru a fi parte în proces, persoana urmează să aibă calitate şi capacitate pro-

cesuală.
Calitatea procesuală reprezintă situaţia existenţei unui drept subiectiv şi vătămarea
lui printr-un act illegal (în continuare acest fapt va determina admiterea sau respin-
gerea în fond a acţiunii de contencios administrativ). Capacitatea procesuală este
aptitudinea generală a persoanelor de a dobîndi şi dea exercita drepturi şi de a-
şi asuma obligaţii, în plan procesual, pentru a valorifica în justiţiedreptul
sau interesul în legătură cu care s-a născut litigiul.

Capacitatea procesuală ( sînt aplicabile legităţile capacităţii civile), constă din două
elemente esentiaţe:

-capacitatea de folosinţa ( conform art.18CC şi art.57 CPC al RM)

este recunoscută înegală măsură tuturor persoanelor fizice şi ju-
r i d i c e c a p a b i l e d e a a v e a d r e p t u r i ş i obligaţii. Apare din momentul naş-
terii persoanei fizice (data înregistrării , recunoaşterii,autorizării personei juridice)
şi încetează odată cu decesul persoanei fizice ( încetarea persoanei juridice în con-
formitate cu prevederile legale)- c a p a c i t a t e a p r o c e s u a l ă d e e x e r -
c i ţ i u r e p r e z i n t ă a p t i t u d i n e a u n e i p e r s o a n e c a r e a r e folosinţa
drepturilor sale, de-a valorifica singură în justiţie aceste drepturi, ex-
ercitînd personal drepturi procesuale şi asumîndu-şi tot astfel obligaţiile proce-

5
suale capacitatead e a s t a î n j u s t i ţ i e . C a p a c i t a t e a d e e x e r c i ţ i u s e
d o b î n d e ş t e d e p e r s o a n e l e f i z i c e l a îimplinirea vîrstei de 18 ani ( sau în caz
de căsătorie, contract de munca) şi încetează ladecesul sau declararea incapabil-
ităţii. Persoanele juridice o pot dobindi doar întrunindtoate prevederile legale sta-
bilite de un un set de legi aparte.C u r t e a C o n s t i t u ţ i o n a l ă , a p r e -
cizat în Hotărîrea nr.39 din 9 iulie 2001 următoarele:“Instituirea
prin lege a unor reguli speciale de procedură şi a modalităţilor de
e x e c i t a r e a drepturilor procedurale la examinarea litigiilor unei categorii
distincte de persoane oficiale destat nu contrazice principiul statuat de art.20
din Constituţie – accesul liber la justiţie, deoareceaceste reguli rezultă din necesi-
tatea înfăpturii unor acţiuni exclusiv politice, care nu comportă unlitigiu de
munca”.

Există problema, dacă persoana juridică de drept public, re-

s p e c t i v a u t o r i t ă ţ i l e administrative aflate în subordinea unor autorităţi ad-
ministrative superioare au dreptul de a sta în justiţie pentru a aduce în faţa in-
stanţelor de contencios administrativ acte emise de aceste dinurmă au-
torităţi.Ca urmare a adoptării Legii privind administraţia publică locală şi efectuării
ulterioare au n o r s e r i i d e m o d i f i c ă r i , a f o s t e f e c t u a t t r a n f e r u l d r e p u -
lui de sesizare, prin care povarac o n t r o l u l u i a c t e l o r a u -
torităţilor administraţiei publice este pusă în seama Guver-
n u l u i , Ministerului Adminstraţiei Publice Locale, preşedintelui raionului şi pri-
marului.Remarcăm că prin Legea administraţiei publice locale sînt stabilite trei
forme de controlal legalităţii actelor administraţiei publice locale, şi anume con-
trolul obligatoriu, facultativ si deoportunitate.Controlului obligatoriu îi sînt
supuse următoarele acte ale autorităţilor administraţiei publice locale:

- d e c i z i i l e c o n s i l i i l o r l o c a l e d e n i v e l u r i l e î n t î i ş i a l d o i l e a -actele
normative ale primarului, ale preşedintelui raionului şi ale pretorului-
actele privind organizarea licitaţiilor şi actele
privind atribuirea de terenuri-actele de angajare şi cele de eliberare a per-
sonalului administraţiei publice locale-actele care implică cheltuieli sau
angajamente financiare de peste 30 mii lei - în unitateaadministrativ-terito-
rială de nivelul întîi şi de peste 300 mii lei - în unitatea administrativ-teritorială de
nivelul al doilea- a c t e l e e m i s e î n e x e r c i t a r e a u n e i a t r i b u ţ i i d e l e -
g a t e d e s t a t a u t o r i t ă ţ i l o r a d m i n i s t r a ţ i e i publice locale.Controlul
facultiv este efectuat conform art.65 al Legii administraţiei publice locale
dec ă t r e D i r e c ţ i a t e r i t o r i a l ă c o n t r o l a d m i n i s t r a t i v , c a r e l a r î n d u l e i
p o a t e s u p u n e c o n t r o l u l u i legalităţii orice act care nu constituie obiectul unui
control obligatoriu în termen de 30 de zile del a d a t a p r i m i r i i l i s t e i m e n ţ i o n -
ate la alin.(1) (si anume lista actelor emise de primar sau
d e preşedintele raionului în luna precedentă, transmisă de către secretarul consiliu-
lui local).Consiliul local de nivelul întîi sau al doilea poate solicita di-
recţiei teritoriale controladministrativ să verifice legalitatea oricărui act

6
adoptat de autoritatea executivă respectivă încazul în care consideră că
acesta este ilegal. În cazul în care consideră că decizia consiliului localeste ile-
gală, primarul, preşedintele raionului sau secretarul poate solicita di-
recţiei teritorialecontrol administrativ efectuarea unui control al legal-
ităţii. Cererea de efectuare a controluluilegalităţii este depusă în termen de 30
de zile de la data emiterii actului, cu indicarea prevederilor legislaţiei ce se consid-
eră a fi încălcate. Direcţia teritorială control administrativ urmeaza a luauna din
următoarele decizii:-declanşarea procedurii controlului de legalitate, pre-
văzute la art.68-respingerea cererii şi încunoştinţarea solicitantului,
cu indicarea motivelor respingerii.

Cît priveşte Guvernul ca subiect de sesizare in contenciosul administrativ, acesta

potrivit prevederilor art.25 şi 48 al legii sus-numite, poate solicita in-
stanţei de contencios constatareafaptelor şi circumstanţelor care justifică
suspendarea activităţii consiliilor locale de ambeleniveluri.Potrivit preved-
erilor legale, primarul este în drept să sesizeze Direcţia teritorială controladminis-
trativ sau instanţa de contencios administrativ pentru a solicita exercitarea con-
trolului delegalitate a deciziei consiliului.Decizia poate fi atacată de primar, dacă o
consideră ilegală. Cuaceleaşi drepturi este investit şi preşedintele raionului raportat
la activitatea consiliului raional.

Procurorul
Art.124 din Constitutie statuează următoarele: “Procuratura reprezintă interesele
generaleale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile
cetăţenilor”.

Această prevedere oferă dreptul procurorului, în baza exercitării atribuţiilor sale

legale, să aprecieze dacăse încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale
persoanelor prin actele administrativeale autorităţilor publice emise cu exces de
putere ce lezează ordinea de drept, prin urmare dreptul procurorului de a cere re-
spectarea legalităţii la emiterea actelor administrative inclusiv pe caleacontenciosu-
lui administrativ.

Procurorul are dreptul ( potrivit art.5 al Legii contenciosului administrativ) de

a sesizainstanţa de contencios administrativ cu privire la existenţa actelor
ilegale emise de autorităţile publice. În cazul în care se consideră că actul ad-
ministrativ este ilegal, procurorul potrivit art.20al Legii cu privire la procu-
ratură, este obligat să înainteze organului emitent sau celui ierarhicsupe-
rior un recurs, cerînd anularea sau modificarea actului ilegal, iar organul
respectiv esteobligat să examineze recursul în termen de 10 zile. În caz că or-
ganul sesizat nu admite recursul, procurorul este în drept să conteste actul ilegal
în instanţa de judecată.

Avocatul Parlamentar

7
Legea contenciosului administrativ prin art.5 recunoaşte Avocatul Parla-
mentar drept subiect de sesizare în contencios administrativ în numele altor per-
soane (adică oferă abilitatea acestei persoane de a ataca actele administrative
ce au vătămat un drept legal, în instanţa decontencios administrativ). Astfel,
în baza celor menţionate, Avocatul Parlamentar, ca urmare a controlului
realizat potrivit atribuţiilor sale legale, dacă apreciază că ilegalitatea ac-
tului sauexcesul de putere al autorităţii administrative nu pot fi înlăturate
decît pe cale judecătorească,sesizează instanţa de contencios administrativ în
interesul persoanei fizice vătămate care a depus plîngerea (în cazul dat
petiţionarul dobîndeşte calitatea de reclamant ).

Instanţele de drept comun şi cele specializate

Calitatea de subiect cu drept de sesizare în contenciosul administrativ
potrivit art.5 dinL e g e a c o n t e n c i o s u l u i a d m i n i s t r a t i v o a u i n s t a n ţ e l e
d e d r e p t c o m u n ş i s p e c i a l i z a t e î n c a z u l ridicării excepţiei de ilegali-
tate. Art.13 din aceiaşi lege menţionează: “ Legalitatea unui actadminis-
trativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publică poate fi cercetată
oricînd încadrul unui proces într-o pricină de drept comun, pe cale de excepţie,
din oficiu sau la cererea parţii interesate”.

Deci, în interesul justiţiei şi pentru asigurarea ordinii de drept, la exam-

inarea unei pricini ded r e p t c o m u n , j u d e c ă t o r u l d i n o f i c i u p o a t e s e -
s i z a i n s t a n ţ a d e c o n t e n c i o s p e n t r u a s u p u n e controlului legalităţii un act
administrativ de care depinde soluţionarea litigiului în fond.
Alte persoane, în conformitate cu legislaţia în vigoare
Legea contenciosului administrativ mai prevede o categorie de pe
rsoane care, înconformitate cu legislaţia în vigoare, pot fi subiecţ
i c u d r e p t d e s e s i z a r e î n c o n t e n c i o s u l administrativ. În privinţa modalităţii
de introducere a unei cereri din numele persoanei vătămateutilizind calea reprezen-
tării prin procură, practica judecatorească stabilşste următoarele: “ Nu seadmite
înaintarea acţiunii în contencios administrativ în interesele altor per-
soane, cu excepţiacazurilor în care persoana este împuternicită de drept
să reprezinte în justiţie interesele altor persoane, sau dacă subiectul ra-
portului de drept administrativ împuterniceşte prin mandat altă persoană
să-i reprezinte interesele în justiţie”.În categoria de subiecţi cu drept de sesizare
sînt incluşi şi consilierii consiliilor locale şiraionale. Potrivit art.28 din Legea ad-
ministraţiei publice locale : “Consilierul consiliului local denivelul intîi poate ataca
în instanţa de contencios administrativ decizia de ridicare a mandatului”,iar potrivit
art.54 din aceiaşi lege: “ Consilierul consiliului local de nivelul al doilea poate ata-
caîn contenciosul administrativ refuzul preşedintelui consiliului de a convoca şed-
inţa consiliului”.Organele de tutelă şi curatelă, deasemenea au calitate de subiect
cu drept de sesizare îninstanţa de contencios administrativ, pentru apărarea
drepturilor şi intereselor copiilor rămaşif ă r ă o c r o t i r e p ă r i n t e a s c ă . A s t -

8
f e l , l a c a t e g o r i a d a t ă s î n t a t r i b u i t e p o t r i v i t a r t . 1 1 3 d i n C o d u l Fami-
liei:
37
-autoritatea centrală pentru protecţia copilului- o r g a n e l e e x -
ecutive ale autorităţilor administraţiei publice lo-
c a l e d i n u n i t ă ţ i l e administrativ teritoriale de nivelul II-autorităţile de-
liberative din unităţile administrativ teritoriale de nivelul I

Încheiere
În ultimii ani, în Republica Moldova s-a înregistrat o evoluţie ju-
r i d i c ă r e m a r c a b i l ă , transpusă în viaţă prin elaborarea şi adoptarea unor noi
proiecte de acte normative şi realizareadispoziţiilor legale în vigoare.Pentru a crea
o “undă verde” progresului socio-economic, un moment important (dupăconsider-
entele proprii) este, ca fiece individ trebuie să se simtă apărat de insti-
tuţiile statului,obligate să intervină de fiecare dată când se încălcă drepturile le-
gitime; să aibă convingerea că relaţiile juridice statornicite de organul de stat, sînt
relaţii sigure pe care se poate baza fără nicicea mai mică îndoialăAnaliza gener-
ală a cercetărilor efectuate în baza temei „Contenciosul administrativ în-
Republica Moldova” ne permite să formulăm următoarele concluzii:- C o n t e n c i o -
sul administrativ în Republica Moldova, în această scurtă pe-
r i o a d ă d e 8 a n i a preluat principiile generale de organizare a instanţelor
specializate de judecată, parteintegrantă a sistemului judiciar, din doctrina şi
practica juridică internaţională. S-a lucratmult pentru asigurarea echilibrului puter-
ilor în stat şi conlucrarea lor, pentru asigurareacontrolului judecătoresc asupra ac-
tivităţii organelor administraţiei publice.-Prin schimbarea radicală a con-
ceptelor de control asupra activităţii administraţiei publice,s-a oferit posi-
bilitate persoanelor care se consideră vătămate în drepturi legale să pretindăde-
spăgubirea materială şi morală a prejudiciilor cauzate printr-un act administrativ
ilegalsau nesoluţionarea în termen a unei cereri.- S - a p u s b a z ă
î n delimitarea contenciosului administrativ ca subramură ad r e p t u l u i a d m i n -
i s t r a t i v , p r i n d e l i m i t a r e a j u s t i ţ i e i a d m i n i s t r a t i v e d e procesul civil.
În legătură cu aceste concluzii, am dori să menţionăm cîteva reco-
mandări, în privinţadată:- d e z v o l t a r e a î n p e r s p e c t i v ă a c o n t e n c i o -
s u l u i a d m i n i s t r a t i v d i n R e p u b l i c a M o l d o v a , studierea profundă a
dreptului aplicabil;-integrarea jurisdiţiei administrative în sistemul judiciar,
codificarea şi armonizarea ei;- p r e l u a r e a ş i d e z v o l t a r e a p r a c t i c i i
d r e p t u l u i i n t e r n a ţ i o n a l a s u p r a l e g i s l a ţ i e i n a ţ i o n a l e î n jude-
carea unor litigii de contencios administrativ, judecarea litigiilor de con-
tenciosadministrativ în Republica Moldova;- i n t r o d u c e r e a u n o r m o d i -
ficări în legislaţie, îndeosebi în privinţa stabilirea reală şi-
eficientă a volumului prejudiciului cauzat victimei, reieşind din gravitatea erorii
comisede funţionarul public, cît şi din gradul de prejudiciere; dezvoltarea la nivel

9
doctrinar alnoţiunii de prejudiciu material şi moral cauzat prin actele autorităţilor
locale.

Concluzie

Contenciosul administrativ reprezintă un pilon important al sistemului juridic

din Republica Moldova, având ca scop asigurarea respectării legalității și pro-
tecția drepturilor și intereselor cetățenilor în fața actelor și deciziilor adminis-
trației publice. Felurile acțiunilor de contencios administrativ, excluderea
acțiunii și procedura administrativă prealabilă sunt elemente esențiale ale
acestui sistem, care contribuie la soluționarea litigiilor și la obținerea justiției
în relația dintre cetățeni și autorități.

În concluzie, cunoașterea și înțelegerea contenciosului administrativ în Re-

publica Moldova sunt deosebit de importante pentru cetățeni, autorități și
profesioniștii din domeniul juridic. Aceasta asigură protecția drepturilor și
intereselor persoanelor în fața deciziilor abuzive sau ilegale ale administrației
publice, contribuind astfel la construirea unei societăți democratice și justiție
echitabilă

BIBLIOGRAFIE:

Legi ş i alte acte normative4 . C o n s t i t u ţ i a R e p u b l i c i i M o l d o v a d i n 2 9 i u l i e

1 9 9 4 - M o n i t o r u l O f i c i a l a l R M n r . 0 0 1 d i n 18.08.1994. C o d u l c u
privire la contravenţiile administrative din 29 martie 1985 .

Codul de procedură civilă al Republicii Moldova

n r . 2 2 5 - X V d i n 3 0 m a i 2 0 0 3 - Monitorul Oficial al RM nr. 111-115
din 12 iunie 2003.

Legea serviciului public, nr. 443-XIV din 4 mai 1995 - Monitorul

O f i c i a l a l R M n r . 6 1 din 2 noiembrie 19958 . L e g e a c u p r i v i r e l a o r -
ganizarea judecătorească, Nr. 514-
XIII din 6 iulie 1995

10
Monitorul Oficial al RM nr. 58 din 19 octombrie 19959 . L e g e a c u p r i v i r e
la avocaţii parlamentari nr.1349 –XII din 17 oc-
t o m b r i e 1 9 9 7 – Monitorul Oficial al RM nr.82-83 din 11 decembrie 1997.

Legea contenciosului administrativ nr. 793- XIV din 10 februarie

2 0 0 0 – M o n i t o r u l Oficial al RM nr.57 din 18 mai 200011.Legea cu privire la
Procuratură nr. 118 din 14 martie 2003 – Monitorul Oficial al RMnr. 73-
75 din 18 aprilie 20031 2 .

Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decem-

b r i e 2 0 0 6 – M o n i t o r u l Oficial al RM nr.32 din 9 martie 2007.

11