Sunteți pe pagina 1din 4

Testul 24

I.Formele si modalitatile de aparare a drepturilor civile


1.Distingeti conceptul formei de aparare a drepturilor civile de modalitate de aparare.
Forma de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpet procesual care consta dintr-un anumit tip de
activitate a organelor competente,in vederea apararii unui drpt sau intees legitim al persoanei,activitate
reglementata de norme juridice.
Modalitatea de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpt material si constituie acele masuri de protectie
care necesita a fi intreprinse in vederea apararii unui drept subiectiv incalcat sau contestat,avind drpt scop
inlaturarea impedimentelor de realizare a dreptului respectiv.
Deci spre deosebire de forma de aparare modalitatea de aparare reprezinta o categorie de drept material si
metodele dsate sint prevazute de catre CC,pe cind forma de aparare este o categorie de drpet procesual si
constituie activitatea organelor jurisdictionale care sint investite de lege cu competenta examinarii si solutionarii
cauzelor civile,in vederea apararii drepturilor inculcate sau contestate ale persoanei.
2.Descrieti formele de aparare.
Putem deosebi urmatoarele tipuri de forme de aparare a dreptulor si intereselor
legitime:judiciara,administrative,neguvernamentala,notariala si mixta.
Forma judiciara reprezinta acea forma de apaarare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei care este
realizata de catre instantele judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila.Din punct de vedere a
criteriului subiectiv aceasta forma este o activitate realizata de institutii specializate numite-instanta de
judecata.
Forma administrative reprezinta acea forma de aparare a drpeturilor si intereselor legitime ale persoanei care
este realizata de catre autoritatile publice si reglementate de acte normative speciale.cest tip de forma include
activitatea urmatoarelor organe:
!.autoritatile tutlere
".organele de stare civilas
#.alte organe administrative in competenta carora este data prin lege exminarea si solutionarea litigiilor.
Forma neguvernamentatla reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoanei
care este realizata de catre anumite persoane,organe sau anumite orgenizatii neguvernamentale si este
reglementata de norme ce se contin in acte normative speciale.Forma neguvernamentala de aparare este
realizata prin activitatea organelor nestatale,create liber si benevol de catre partile aflate in litigiu.$n acest tip de
organe se include activitatea urmatoarelor organe:
!judecata arbitrala-se infatiseaza ca o modalitate privta de solutionare a litigiului dintre parti de catre o persoana
aleasa de acestea.
"comisia de conciliere
#alte organe nestatatale create prin acordul partilor aflate in litigiu si investite cu competenta de a solutiona
litigiul.
Forma notariala-%otarul sau alt& persoan& care desf&'oar& activitate notarial&, lu(nd m&surile pentru paza
bunurilor succesorale, informeaz& notarul de la locul desc)iderii succesiunii despre luarea acestor m&suri.
Forma mixta-reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoeni care este
realizata de catre mai multe organe,din cadru diferitor forme de aparare.
3.expuneti midalitatile de aparare.
p&rarea drepturilor civile se face prin:
a*+ecunoa'terea dreptului. %ecesitatea aplic&rii metodei respective apare (n cazul (n care dreptul subiectiv al
titularului este contestat, negat sau exist& pericolul real de a fi exercitate asemenea ac,iuni. +ecunoa'terea
dreptului, ca metod& de ap&rare a drepturilor, se poate realiza pe cale judiciar&.
b* +estabilirea situa,iei existente anterior (nc&lc&rii dreptului este alt& metod& independent& de ap&rare a
dreptului. ceast& metod& se aplic& (n cazurile (n care dreptul subiectiv civil (nc&lcat nu se stinge 'i poate fi
restabilit ca rezultat al (nl&tur&rii consecin,elor negative ale (nc&lc&rii lui. -sen,a acestei metode de ap&rare a
dreptului const& (n posibilitatea titularului dreptului de a suprima .(nl&tura* ac,iunile care (nc&lc& dreptul sau
care creeaz& pericolul (nc&lc&rii lui.
c* p&rarea drepturilor subiective civile poate avea loc 'i prin metoda recunoa'terii nulit&,ii actului juridic.
%ulitatea este o sanc,iune civil&, (ndreptat& (mpotriva efectelor actului juridic civil, care este (nc)eiat cu
nerespectarea condi,iilor de valabilitate
d* p&rarea drepturilor 'i intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice se poate realiza prin
intermediul declar&rii nulit&,ii actului emis de o autoritate public&. Dac& prin emiterea de c&tre o autoritate
public& a unui act se (ncalc& drepturile titularilor, ace'tia sunt (n drept s& cear& instan,ei de judecat& nulitatea lui.
e* $mpunerea la executarea obliga,iei (n natur& se caracterizeaz& prin aceea c& debitorul este obligat, la cererea
creditorului, s& execute acea presta,ie la care s-a obligat. Presta,ia poate consta (n a da, a face sau a nu face.
ceast& metod& de ap&rare a dreptului se aplic& (n raporturile obliga,ionale.
f* utoap&rarea ocup& un loc aparte (n sistemul mijloacelor de ap&rare a drepturilor subiective civile. /n scopul
autoap&r&rii, nu sunt considerate ilicite ac,iunile persoanei care ia, sustrage, distruge sau deterioreaz& un bun sau
re,ine persoana obligat& care ar putea s& se ascund&, sau (nl&tur& rezisten,a celui obligat la ac,iunea pe care
acesta trebuie s-o tolereze, dac& nu se poate ob,ine asisten,a organelor competente 'i, f&r& o interven,ie imediat&,
exist& pericolul c& realizarea dreptului va deveni imposibil& sau substan,ial (ngreuiat&
g* +epararea prejudiciilor reprezint& acea metod& de ap&rare a drepturilor civile (nc&lcate, care d& posibilitate
persoanei drepturile c&reia au fost lezate s& cear& repararea integral& acestora
)* Clauza penal& reprezint& o evaluare anticipat& de c&tre p&r,i a prejudiciului. 0tabilirea clauzei penale prin
contract sau prin lege are ca scop pre(nt(mpinarea (nc&lc&rii drepturilor civile 'i stimuleaz& executarea
obliga,iilor. De aceea clauza penal& este nu numai mijloc de ap&rare a drepturilor civile, dar 'i mijloc de
garantare a execut&rii obliga,iilor civile
i* +epararea prejudiciului moral este acea metod& de ap&rare a dreptului civil care const& (n obligarea persoanei
care a cauzat suferin,e fizice sau psi)ice la plata unei compensa,ii b&ne'ti unei alte persoane. plicarea metodei
date de ap&rare a drepturilor civile se limiteaz& la urm&toarele circumstan,e: (n primul r1nd, cererea de
compensare a prejudiciului moral poate fi intentat& de o persoan& fizic& concret& 'i (n al doilea r1nd, prin fapta
persoanei obligate la compensarea prejudiciului sunt (nc&lcate drepturile personale nepatrimoniale.
j* Metod& specific& de ap&rare a drepturilor civile constituie desfiin,area sau modificarea raportului juridic. /n
temeiul acestei metode de ap&rare a dreptului (nc&lcat, titularul dreptului este (ndrept&,it s& solicite de la
contraagentul s&u desfiin,area sau modificarea raportului juridic
2* %eaplicarea de c&tre instan,a de judecat& a actului ce contravine legii emis de o autoritate public&. /n cazul
emiterii de c&tre autoritatea public& a actelor care contravin legii, instan,a de judecat& nu le aplic&, c)iar dac&
declararea nulit&,ii lor nu este de competen,a sa.
l* p&rarea drepturilor civile poate avea loc 'i prin intermediul altor metode. Posibilitatea dat& rezult&
din con,inutul articolului comentat, deoarece enumerarea metodelor nu este ex)austiv&. stfel, prin lege pot fi
prev&zute alte metode de ap&rare a drepturilor civile.
IICompetenta jurisdictionala matteriala a judecatoriilor de drept comun
1.Enuntati criteriu de atriuire a pricinilor civile in competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor
de drpt comun.
Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor:
-judeca doar in prima instanta
-este generala,adica judedva toate categoriile de cauze cu exceptia celor care sint date in competenta altor
instante judecatoresti
-se face distinctie intre competenta ca instanta de drept comun,adica in ordinea procedurii in actiune civila si
competenta ca instanta de contencios administrative,adica in ordinea procedurii contenciosului administrative
Competenta jurisdictionala materiala a curtilor de apel:
-este speciala,adica judeca numai categoriile de cauze date in competenta lor expres si ex)austive prin lege
-se face distinctia intre competenta ca instanta de dpet comun si ca instanta de contencios administrative
-se face distinctia inre competenta ca instanta de fon si c instanta de apel sua recurs.
Competenta jurisdictionala materiala a C03:
-judeca cauze doar ca instanta de recurs.
2.Descrieti categorille de pricini a contenciosului administrative atriuite in competenta judecatoriilor de
drept comun.
3udec&toriile, ca instan,e de contencios administrativ, examineaz&:
a* litigiile privind nesolu,ionarea (n termen legal a unei cereri 'i privind legalitatea actelor administrative
emise de autorit&,ile administra,iei publice din sate .comune*, ora'e, raioane, de func,ionarii publici din cadrul
acestora, precum 'i de persoanele de drept privat de orice nivel, care presteaz& servicii de interes public4
b* cererile privind constatarea circumstan,elor care justific& suspendarea activit&,ii consiliului local de nivelul
(nt(i4
c* contesta,iile (n materie electoral&, cu excep,ia celor date prin lege (n competen,a altor instan,e
judec&tore'ti4
d* litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a (ndeplini anumite acte notariale.
3.I!dicati in fiecare ca" instanta de drept comun competenta sa judece pricina cu privire la#
$%contestarea refu"ului notarului de a eliera certificate de mostenire legal din cau"a existentei unui
testament.
%contestarea deci"iei consiliului raional &riceni
c%declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii '( domiciliati in strainatate.
Conform CPC litigiile cu privire la refuzul organelor organelor notariale de a indeplini aniumite acte notariale
sunt examinate de catre judecatorii,ca instante de contencios administrativ.
5a fel judecatoriile ca instante de contencios administrative examineaza litigiile privind contestarea actelor
adiminstrative emise de P5.+espectiv , litigiul privind contestarea deciziei consiliului raional 6riceni va fi
examinat de catre judecatorie ca instanta de contencios administrativ.
CPC prevede ca ca instanta de drept comun,C judeca in prima instanta pricinile civile privind incuviintarea
adoptiei da catre cetateni ai +M domiciliati in strainatate .Daca C are competenta de a judeca litigii cu privire
la incuviintarea adoptieiei,tot de competnta ei tine si declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii +M
domivciliati in starinatate.
III.oiectul proatiunei
3.1Dati defin oiect proatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui oiect proatiunii.
7biectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si
care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul
probatiunii: !circumst de fapt cu caracter material juridic- aestea sunt acele imprejurari de care depinde conf
legii materiale aparitia, modific, sau stinger +3. " circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele
imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si desfas)urarea normala a procesului civil. # faptele
probatorii- care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material
juridic. 8 faptele de verificare.
3.2$nali" mod de determinare a oiect proatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de judec si a
participantilor la proces la deteminar oiect proatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii
inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim " surse de
informare a obiectului probatunii: !temeiul actiunii si obiectiilor inaintate4 " ipoteza si dispozitia normei de dr
material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca
drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea
obiectului este facuta de parti.recalamntul in cerea de c)emare in judecata, iar piritul in referinta*, insa rolu
decisiv il are inst. 7biectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind de la pretentiile
si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la % de dr material si procedural ce urmeaza
a fi alicate. 0tabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei )otarii neinteeiate.
%etemeinicia )otaririi este un temei pt casarea acesteia.
3.3Detereminati oiect proatiunii in pricinile civile cu privire la#
a%de"mintirea informatiei
%repararea prejudiciului
c%incasarea pens de intretinere
a*)otarire cu caracter adm9penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor4existenta
informatiilor4publicarea acestora4aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de persoane
b*existenta contractului urmeaza a fi constata: !existenta contractului4 " executar necorespunzatoare a oblig
contractuale4 # prejudiciul4 8 legatura de cauzalitate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si
prejudiciul cauzat4 : vinovatia.
c*prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de mun2a. ;reb luat in
considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit
este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. $n baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.