Subiectele pentru examenul la Drept Procesual Penal PG

1. Explicai criteriile n temeiul crora se apreciaz rezonabilitatea termenelor n care se

desfoar procesul penal

Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluionare a cauzei penale snt:

1) complexitatea cazului include circumstantele lui atit de fapt cit side drept luate in ansamblu (nr
participantilor la proces,nr episoadelor infractionale incriminate etc.)
2) comportamentul prilor la proces este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatiei statului in
depasirea termenelor rezonabile si gradul acesteai vinovatii. Incetinirea procesului poate avea loc din
motive cum ar fi schimbarea nefondata a avocatilor, intirziere de comunicare a informatiilor necesare.
3) conduita organului de urmrire penal i a instanei de judecat consta in rapiditatea cu care
aceastea solutioneza intrebarile si efectuiaza actiunele procesuale necesare pt a misca cauza penala spre o
solutionre mai definitiva.Acest criteriu tine si obligtia statului sa organizeze sistemul legal in asa fel incit sa
permit organele competente sa asigure termenul rezonabil.
4) vrsta de pn la 18 ani a victimei este de a oferi o protectie mai mare acestor persoane ,anume prin
accelerarea instrumentari cauzei.

2. Determinai competena subiecilor oficiali n asigurarea respectrii termenului

rezonabil al procesului penal
Respectarea termenului rezonabil la urmarirea penala se asigura de catre procuror, iar la judecarea
cauzei de catre instanta repsectiva. Procurorul concomitent cu confirmarea pornirii urmaririi penale,
fixeaza termenul de urmarire in cauza respectiva. Termenul stabilit de catre procuror este obligatoriu
pentru ofiterul de urmarire penala si poate fi prelungit la solicitarea acestuia. Of inainteaza un demers
in acest sens si il prezinta procurorului inainte de expirarea termenului fixat. Verificarea respectarii
termenului rezonabil se efectuiaza de instanta de judecata ierarhic superioara in procesul judecarii
cauzei in cadrul cailor ordinare si extraordinare de atac. Conf CPP instanta in cazul cand constata ca
s-a incalcat acest drept inculpatului are dreptul sa examineze posibilitatea reducerii pedepsei
inculpatului drept recompensa pentru aceste incalcari.
Prin stipularea prezenei necesare a motivelor rezonabile de a presupune c persoana privat de libertate a
comis o infracine, articolul 5 (1) (c) garanteaz temeinicia acestei msuri i caracterul su nearbitrar. O
bnuial trebuie intotdeauna s fi e autentic. In hotrarea Murray v. Regatul Unit, Curtea a subliniat c
dac sinceritatea i temeinicia unei bnuieli constituiau elementele indispensabile ale rezonabilitii sale,
aceast bnuial nu putea privit ca una rezonabil decat cu condiia ca ea s fi e bazat pe fapte sau
informaii, care ar stabili o legtur obiectiv intre suspect i infraciunea presupus. Ar trebui deci s existe
dovezi ale aciunilor, documente sau date medico-legale, care ar implica in mod direct persoana vizat. In
consecin, nici o privaiune de libertate nu se poate baza pe impresii, intuiie, o simpl asociere de idei sau
de prejudeci (etnice, religioase sau de alt natur), indiferent de valoarea lor, in calitate de indiciu al
participrii unei personae la comiterea unei infraciuni. Aceasta nu inseamn c pentru a justify cao
condamnare sau chiar o simpl acuzare ar putea fi sufi cient o singur prob. Noi am vzut, in cadrul
examinrii hotrarilor Brogan v. Regatul Unit i Murray v. Regatul Unit, c obiectul unui interogatoriu
realizat pe parcursul unei detenii autorizate de articolul 5 (1) (c) este doar de a confirma sau de a infirma
bnuielile existente asupra persoanei arestate, bnuieli care la aceast etap timpurie a procesului nu pot in
mod normal servi ca dovezi. Cu toate acestea, bnuiala trebuie s fi e intr-un anumit mod intemeiat.
Simplul fapt c persoana a comis o infraciune sau ceva asemntor in trecut nu este sufi cient pentru a
oferi un character rezonabil unei bnuieli, fapt indicat elocvent de judectorii de la Strasbourg in hotrarea
Fox, Campbell i Hartley v. Regatul Unit48. Aceast hotrare se refer la petiionari care deja fusese
condamnai anterior pentru acte de terorism, dar judectorii de la Strasbourg, chiar dac admiteau c acest
trecut putea intr-o anumit msur s consolideze bnuielile asociindu-le infraciunilor cu character terorist,
au stabilit c el constituise o baz exclusiv a bnuielilor ce justifi cau privarea lor de libertate. Or, este
esenial ca bnuielile s se bazeze pe comportamentul actual al persoanei vizate

3. Definii conceptul de bnuial rezonabil la aplicarea arestrii preventive.

Se considera banuiala rezonabila in cazul in care exista suficiente temeiuri rezonabile de a presupune ca
banuitul invinuitul sau inculpatul ar putea sa se ascunda de organul de urmarire penala sau de instanta, sa
impiedice stabilirea adevarului in procesul penal, ori sa savarseasca alte infractiuni, ori pentru asigurarea
executarii sentintei de condamnare la pedeapsa inchisorii. Aceste banuieli trebuie probate prin probe
admisibile . ( existenta unui bilet de calatorie, viza de resedinta intr-un alt stat)

4. Clasificai temeiurile reinerii persoanei n procesul penal

Temeiurile retinerii persoanei sunt :

- Daca acesta a fost prins in flagrant in momentul savirsit\rii infractiunii sau imediat dupa savarsire.
Temei ce apare inainte de inceperea urmariiri penale dar prin forta juridica a probelor prin care se
constata infractiunea lagranta necesitatea retinerii este justificata odata cu declansarea urmariiri
penale. Legea nu prevede expres retinerea dar este lasata la latitudinea organului de UP insa de
regula acesta este adus pentru constatatea identitati si imprejurarilor.
- Daca martorul ocular inclusiv partea vatamata vor indica direct ca anume aceasta persoana a
savarsit infractiunea prin actiunile urmaririi penale, l audiere sau prezentare spre recunoastere in
cazul cand urmarirea penala este pornita sau in urma unor actiuni de investigatie operativa.
- Daca pe corpul persoanei sau pe hainele acesteia la domiciliu ori in unitatea de trasnport vor fi
descoperite urme evidente ale infractiunii date obtinute la cercetarea la fata locului, perchezitia
examinarea corporala controlul mijloacelor de trasnport se constata urme evidente ale infractiunii
- Alte circumstante care servesc temei pentru o banuiala rezonabila ca aceasta persoana a savarsit
infractiunea numai daca a incercat sa se ascunda sau daca nu are loc de trai permanent ori nu i s-a
putut constata identitatea obtinute in urma actiunilor de urmarire penala sau de investigatie
operativa, forta probanta a acestora fiind intarita prin imprejurarile mentionate.
- Daca exista temeiuri rezonabile de a presupune ca banuitul se va sustrage de la urmarirea penala va
impiedica aflarea adevarului sau va savarsi alte infractiuni.- pedeapsa mai mare de un an ( o alta
norma alternativa)
5. Descriei procedura constituirii persoanei ca parte vtmat n procesul penal

Persoana fizica sau juridica careia prin infractiunie i s-a cauzat un prejudiciu moral, fizic sau material poate
avea calitatea de parte vatamata. Organul de urmarire penala si procurorul au obligatia de a chema victima
si de a- explica dreptul de a se constitui in calitate de parte vatamata . Despre recunoasterea in calitate de
parte vatamata OUP emote o ordonanta. Se impune necesitatea recunoasterii partii vatamate imediat ce s-a
constatat faptul cauzarii daunei morale fizice sau materiale. Partea vatamata poate fi recunoscuta pe toata
durata urmaririi penale nu si in faza judecarii. Despre recunoasterea in calitate de parte vatamata trebuie
neaparat instiintata persoanala. Explicate drepturile si obligatiile fapt ce se cere mentionat in ordonanta.In
calitatea sa de parte aparariise bucura de anumite drepturi procesuale in exclusivitate si anume de dreptul de
a participa ca parte in orice proces penal fara nici o limitare. Nu poate fi acordara drepturi de parte vatamata
persoanei care prin fapte ilicite sau amorale a determinat savarsirea infractiunii.

6. Clasificai garaniile accesului liber la justiie al prii vtmate

Drept garantii procesuale putem mentiona faptul ca partea vatamata are dreptul sa faca declaratii, sa ia
cunostinta cu procesele verbale, sa ia cunostinta cu materialele cauzei, sa participe in sedinta de judecata, sa
ceara recuzarea..sa participe la judecarea cauzei sa exercite cai de atac sa fie reprezentata de un avocat ales
sau avocat care acorda asisteta juridica garantata de stat.

Drept garantii procesuale in vederea realizarii acestui principiu sunt:

- Cazurile de incompatibilitate
- Nimeni nu este obligat sa dovedeasca nevinovatia sa
- Neadmiterea datelor obtinute prin aplicarea violentei, amenintarilor, sau altor mijloace de
constrag\ngere prin violarea dr si liber
- Nici o proba nu are valoare dinainte stabilita

7. Determinai cerinele de admisibilitate a proceselor verbale ca mijloc de prob

Pentru ca o proba sa fie admisibila ea trebuie sa intruneasca anumite conditii, si anume

- Subiectul care o administreaza doar ofiterul de urmarile si procurorul administreaza proble in

acuzare. Organul de constatate are dr de adm problelor intr-o perioada relativ scurta (24h)
- Mijlocul prin care se administreaza probele trebuie sa fie prevezaut in art 93 CPP
- Procedura cuvenita respectarea procedurii cuvenite

8. Comparai declaraiile prii vtmate cu cele ale martorului

Spre deosebire de martor, partea vatamatata are un statut special in cauza penala determinat de faptul ca
este o persoana careia i s-a cauzat un prejudiciu si evident acesta are un interes in cauza penala, la
audirea in instanta partea vatamata de regula cunoaste materialele cauzei spre deosebire de martor avad
dreptul sa ia la cunostinta de acestea la finisarea urmaririi penala. Deasemea partea vatamata spre
deosebire de martor nu numai ca este obligata sa depunde declaratii dar si are drptul de a le depune,
astfel promovindu-si interesele sale si ocrotindu-si dreptul sau legitim. Mai mult decat atat in
declaratiile partii vatamate sunt incluse nu doar imprejurarile faptei dar si cele ale unui martor dar si
diferite opinii si pozitii ale sale.

9. Identificai subiecii procesului penal crora li se aplic libertatea de mrturisire mpotriva sa

Nimeni nu poate fi silit sa marturiseasca impotriva sa sau impotriva rudelor sale apropiate, ale sotului,
sotiei, logodnicului, logodnicei sau sa-si recunoasca vinovatie. Persoana este in drept sa refuze de a face
asemenea declaratii si nu poate fi trasa la raspundere pentru aceasta. n general beneficiar al dreptului
de a pstra tcerea este persoana acuzat. Dar acesta se aplic i n privina persoanelor audiate n
calitate de martor, atunci cnd acestora li se adreseaz ntrebri care le pun n situaia de a se autoacuza
prin rspunsurile ce ar urma s fie date, ele au dreptul de a nu rspunde, invocnd dreptul de a nu se
autoincrimina. Dreptul la tcere poate fi 22 considerat ca o protecie, o garanie care se fondeaz pe
dreptul la un proces echitabil. n jurisprudena CtEDO se consider c acest drept, care nu este garantat
 n mod formal de Convenie, constituie o garanie acordat acuzailor n numele dreptului la un proces
echitabil, al dreptului la libertate i demnitate uman.

10. Determinai garaniile exercitrii libertii de mrturisire mpotriva sa n cadrul procedeelor

probatorii

Art 6 dreptul pentru orice acuzat in mod autonom de a pastra tacerea si nu a incerca sa contribuie la
propria inciminare

Statutul curtii penale internationale art 55 persoana nu poate fi constransa sa se autoincrimineze sau
sa se declare vinovata nu este posibil aplicarea constringerii sau metodelor abuzive din partea organelor
pentru recunoastere adevarului principiul nevinovatiei

Plenul CSJ invinuitul nu poate fi silit sa maruriseasca impotriva sa insasi sau sa se recunoasca
vinovat.

Exercitarea acei dreptu nu poate fi considerat in detrimentul sau.

11. Descriei condiiile aplicrii fa de bnuit a msurii preventive

Prima conditie pentru luarea unei masuri preventive este existenta probelor ca o anumita persoana a
savarsit fapta prevazuta de legea penala, fiind atrasa in calitate de banuit, pusa sub invinuire sau trimisa in
judecata cu actul de inculpare. Existenta uenei banuieli rezonabile fiind bazata pe fapte sau informatii care
as stabili legatura obiectiva intre suspect si fapta presupusa

O a doua conditie pentru aplicarea masurilor preventive este existenta temeiurilor rezonabile de a presupune
ca banuitul ar putea sa se ascunda de organul de urmarire penala , sa impiedeice stabiliarea adevarului ori sa
savarseasca si altfe infractiuni. Prim temeiuri rezonabile date obtinute in urma unei activitati porcesuale
ssau activitati speciale de investigatie.

In afara conditiilor generale mentionate se cere intrunirea cumulativa a altor conditii speciale infractiunea
savrsite presupune privarea de libertate mai mult de un an.

Gravitatea infractiunii, persoana abanuitului, varsta si starea de sanatate, ocupatia, situatia financiara
familiala, prezenta unui loc permanent de trai, si alte circumstante esentiale.

12. Clasificai temeiurile ncetrii de drept a arestrii preventive

1. La expirarea termenelor prevazute de lege ori stabilite de organul de urmarire penala sau instanta
daca nu a fost prelungita in conformitatea cu legea - expirarea 10 zile ( art 307) sau 30 zile in caz ca
aceasta nu a fost prelungita pe o perioada de 6 sau 12 luni.
2. In caz de scoatere a persoanei de sub urmarirea penala , de incetarea a procesului penal sau de
achitare a persoanei in aceste cazuri mentinerea masurii procesuale este inadmisibila datorita
faptului ca a fost reabilitat sau absolvit de raspundere penala
3. In caz de punere in executare a sentintei daca se condamna la pedeapsa cu inchisoarea este evident
ca masura arestarii preventive se apuizeaza.
 Masura privativa de libertate inceteaza de drept si in cazul adoptarii sentintei de condamnare cu
aplicarea pedepsei neprivative de libertate.

13. Descriei fazele procesului penal

- Urmarirea penala prima faza care consta in efectuarea acteor proceasulea si de investigare a OUP in
scopul stabilirii circumstantelor cauzei, administrarii si verificarii problelor, indentificari persoanei
vinovate de savarsirea infractiunii. In cazul stabilirii persoanei vinovate se intocmeste rechizitoriu
care se confirma de catre procuror si cauze se transmite in judecata
- Judecarea cauzei in prima instanta , adoua faza a procesului care incepe odata cu sesizarea instantei
si cuprinde toate activitatile procesuale efectuate de catre aceasta pentru solutionarea fondului
cauzei. Faza esti una pincipala datoria faptului ca datorita examinarii de catre instanta a probelor
administrate de catre parti solutionaeaza conflictul de drept prin constatarea vinovatiei persoanei
prin stabilirea pedepsei sau in caz contrat prin reabilitarea persoanei prin sentinta de achitare.
Judecarea cauzei poate fi examinata si in cai ordinare de atac care este o faza facultativa ce tot
consta in examinarea dosarului de catre judecatori atunci cand partile sau procurorul nu sunt
satisfacuti de solutia data in prima instanta. Apelul si recursul sunt doua cai ordinare de atac. Cand
hotarrile de fond nu pot fi atacate cu apel cauza poate parcurge doar judecarea in recurs.
- Executarea hotararilor este faza obligatorie a procesului penal care incepe odata cu ramanarea
definitiva a hot judecatoresti si cuprinde activitatile instantei de punere in aplicare a acestora sau
solutioneaza anume chesiuni privind amanarea sentintei cum ar fi eliberarea de pedeapsa din cauza
bolii solutioneaza cazuril de stingere si reabilitare inainte e termen.

14. Stabilii coraportul dintre forma procesual penal i garaniile procesuale

15. Identificai felurile nulitii actelor procedurale

Nulitatile pot fi clasificate avand in vedere diferite criterii, cum sunt modul de exprimare in norma juridica,
limitele consecintelor, modul de aplicare, efectele si altele

a) Nulitati exprese si nulitati virtuale cele dintii sunt prevezute de lege si cele din urma decurg din
reglementare generala ( art 251)
b) Nulitati absolute si nulitati relative, primele pot fi invocate oridinc in cursul procesului penal chiar
din oficiu, nulitatile relative pot fi invocate doar in timp util de catre cel interesat care trebuie sa
faca dovada unei vatamari.
c) Nulitati totale si nulitati partiale, dupa cum anularea priveste intreg actul viciat sau numai o parte
din acesta.

16. Determinai subiecii procesului penal competeni s constate nulitatea actului procedural

Nulitatea nu opereaza automat, pentru a constata acest fapt se cere sa fie invocata din oficiu in anumite
cazuri sau de partile interesate in toate cazurile. Inovacrea nulitatii se face de catre cei interesati prin
intermediul cererii, plangerii sau cailor ordinare si extraordinare de tac, indiccindu-se o exceptie de nulitate.
Organul de urmarire penala, judecatorul de instructie si instanta de judecata in fata carorra se invoca
nulitatea trebuie sa constatete daca sunt intocmite conditiile privind nulitatea si sa dispuna anularea actului
procedural cu refacerea acestuia sau fara refacere dupa caz refacerea actului fara anularea acestuia.
Procurorul in faza urmaririi controland legalitatea actiunilor procesuale efectuate de oup anuleaza
ordonantele si procesele-verbale ilegale sau restituie dosarele penale oup cu indicatii in scris privind
refacerea anumitor acte procedurale.

17. Determinai actele procedurale prin care se recunoate calitatea de bnuit n procesul penal

18. Clasificai garaniile dreptului la aprare al nvinuitulu

Garantata chiar de cpp prin asigurea dr la parare a oricui, si garantarea de a ase apara singur sau de un
avocat ales sau din parte statului ; cedo garanteaza prin art 6 si anume s fie informat, n termenul cel mai
scurt, ntr-o limb pe care o nelege i n mod amnunit, despre natura i cauza acuzaiei aduse mpotriva
sa ; b. s dispun de timpul i de nlesnirile necesare pregtirii aprrii sale ; c. s se apere el nsui sau s
fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui aprtor, s
poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer ; d. s audieze sau s
solicite audierea martorilor acuzrii i s obin citarea i audierea martorilor aprrii n aceleai condiii ca
i martorii acuzrii ; e. s fie asistat gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limba folosit la
audiere.

19. Descriei procedura comunicrii actelor de procedur

Modul de citare
Chemarea unei persoane n faa organului de urmrire penal sau a instanei de judecat se face prin citaie
scris. Citarea se poate face i prin not telefonic sau telegrafic ori prin mijloace electronice.
Citarea se poate face i prin intermediul potei electronice sau prin orice alt sistem de mesagerie electronic
n cazul n care ofierul de urmrire penal, procurorul, instana de judecat dispun de mijloacele tehnice
necesare pentru a dovedi c citaia a fost primit.Citarea se va face n aa fel ca persoanei chemate s i se
nmneze citaia cu cel puin 5 zile nainte de data cnd ea trebuie s se prezinte conform citaiei n faa
organului respectiv. Aceast regul nu se aplic la citarea bnuitului, nvinuitului, inculpatului, a altor
participani la proces pentru efectuarea unor aciuni procesuale de urgen n cadrul desfurrii urmririi
penale sau al judecrii cauzei. Dac aciunea procesual este neplanificat i nu poate fi amnat, citaia
poate fi nmnat nemijlocit nainte de ora prezentrii.
Minorul n vrst de pn la 16 ani va fi citat prin intermediul prinilor sau al tutorelui, cu excepia cazului
n care acest lucru nu este posibil.
Citaia se nmneaz de ctre agentul mputernicit cu nmnarea citaiei (denumit n continuare agent) sau
prin serviciul potal.
Instana de judecat poate comunica i oral citaia persoanei prezente la edin, aducndu-i la cunotin
consecinele neprezentrii. n cursul urmririi penale, citaia fcut n acest mod se consemneaz ntr-un
proces-verbal i se semneaz de ctre persoana astfel citat.
Persoana se citeaz la adresa unde locuiete, iar dac aceasta nu este cunoscut, la adresa locului su de
munc prin serviciul de personal al instituiei n care lucreaz.Dac, printr-o declaraie, dat anterior n
cursul procesului penal, persoana a indicat un alt loc pentru a fi citat, ea se citeaz la locul indicat.n caz de
schimbare a adresei indicate n declaraia sa, persoana este citat la noua sa adres numai dac a informat
organul de urmrire penal ori instana de judecat despre schimbarea intervenit sau dac organul de
urmrire penal ori instana determin c s-a produs o schimbare de adres pe baza datelor obinute de
agentul respectiv.Bnuitul, nvinuitul sau inculpatul are obligaia de a informa, n termen de cel mult 3 zile,
organul de urmrire penal, procurorul, instana de judecat despre schimbarea domiciliului. n cadrul
audierii, bnuitul, nvinuitul sau inculpatul este informat cu privire la aceast obligaie i cu privire la
consecinele nerespectrii ei.Bnuitul, nvinuitul sau inculpatul poate fi citat la sediul avocatului ales dac
nu s-a prezentat dup prima citare legal ndeplinit. Bolnavii aflai n spital sau ntr-o alt instituie medical
se citeaz prin administraia acestora.Deinuii se citeaz la locul de deinere prin administraia instituiei de
detenie.Militarii ncazarmai se citeaz la unitatea militar din care fac parte prin comandantul acesteia.
Citarea persoanelor de peste hotare se efectueaz n condiiile prevederilor tratatelor de asisten juridic n
materie penal.Citaia se nmneaz personal celui citat, care va semna dovada de primire.
Dac persoana citat nu vrea s primeasc citaia sau, primind-o, nu vrea sau nu poate s semneze dovada
de primire, agentul las citaia celui citat ori, n cazul refuzului de primire, o afieaz pe ua locuinei
acesteia, ntocmind despre aceasta un proces-verbal.n cazul n care citarea se face potrivit art.238 alin.(1),
(4)-(6), administraiile instituiilor respective snt obligate s nmneze de ndat citaia persoanei citate
contra semntur, certificndu-i semntura n dovada de primire sau indicnd motivul pentru care nu s-a
putut obine semntura acesteia. Dovada de primire se pred agentului procedural, care o nainteaz
organului de urmrire penal sau instanei de judecat care a emis citaia.
Dac persoana citat nu se afl acas, agentul nmneaz citaia soului, unei rude sau oricrei persoane care
locuiete cu ea ori care n mod obinuit i recepioneaz corespondena. Citaia nu poate fi nmnat unui
minor sub 14 ani sau unei persoane bolnave mintal.Dac persoana citat locuiete ntr-un imobil cu mai
multe apartamente, ntr-un cmin sau la hotel, n lipsa persoanelor indicate n alin.(1), citaia se pred
administratorului, persoanei de serviciu sau celor care n mod obinuit i nlocuiesc. Persoana care primete
citaia semneaz dovada de primire, iar agentul, certificnd identitatea i semntura, ntocmete proces-
verbal. Dac aceasta nu vrea sau nu poate semna dovada de primire, agentul afieaz citaia pe ua
locuinei, ntocmind proces-verbal.n lipsa persoanelor indicate la alin.(1) i (2), agentul este obligat s se
intereseze cnd poate gsi persoana citat pentru a-i nmna citaia. Dac nici pe aceast cale nu reuete s o
nmneze, agentul afieaz citaia pe ua locuinei persoanei citate, ntocmind proces-verbal.n cazul n care
persoana citat locuiete ntr-un imobil cu mai multe apartamente, ntr-un cmin sau la hotel, dac n citaie
nu s-a indicat apartamentul ori camera n care locuiete, agentul este obligat s fac investigaii pentru a afla
aceasta. Dac investigaiile au rmas fr rezultat, agentul afieaz citaia pe ua principal a cldirii sau la
locul de afiare a informaiei, ntocmind proces-verbal i fcnd meniune despre circumstanele care au
fcut imposibil nmnarea citaiei.

20. Delimitai erorile materiale de omisiunile vdite n actele procedurale penale

Omisiunea vadita se deosebeste de eroarea materiala intrucit nu presupune consemnarea gresita a unor date
in cuprinsul actului procedural ci absenta unor mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda actul procedural in
mod obligatoriu, mentiuni care privesc solutionarea de catre organul juridicar a unor aspecte legate de
rezolvarea cauzei. Inlaturarea omisiunilor se face cu intocmirea procesului verbal iar de catre instanta prin
incheiere care se anexeaza la hotararile respective. Fiind inminate totodata in copie partilor interesate.

21. Interpretai constatrile Curii Constituionale cu privire la constituionalitatea art. 287 alin.
(1) CPP

B. FONDUL CAUZEI
Pretinsa nclcare a articolului 21 din Constituie
 31. n opinia autorului sesizrii, prevederile supuse controlului constituionalitii ncalc articolul 21 din
Constituie, potrivit cruia:
Orice persoan acuzat de un delict este prezumat nevinovat pn cnd vinovia sa va fi dovedit n
mod legal, n cursul unui proces judiciar public, n cadrul cruia i s-au asigurat toate garaniile necesare
aprrii sale.
1. Argumentele autorului sesizrii
32. Autorul excepiei de neconstituionalitate sus ine c prevederile supuse controlului constituionalitii
contravin principiului non bis in idem i nu corespund cerinelor de calitate a legii.
33. Autorul sesizrii consider c partea aprrii dispune de un ir de prghii, care pot fi utilizate pentru
aprarea persoanei n procesul de probare a vinoviei de ctre partea acuzrii, inclusiv dreptul de a nu fi
urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeai fapt, principiu ce presupune c cel care prin
conduita sa a ignorat ordinea de drept va rspunde o singur dat pentru fapta ilicit, pentru o nclcare a
legii se va aplica o singur sanciune juridic.
34. n opinia autorului sesizrii, norma supus controlului constituionalitii creeaz posibilitatea
anulrii, n orice moment, a oricrei ordonane de ncetare a urmririi penale i punerea ulterioar a
persoanei sub nvinuire pentru aceeai fapt.
2. Argumentele autoritilor
35. Parlamentul, n opinia sa, menioneaz c norma contestat se aplic n situaia cnd procurorul
ierarhic superior apreciaz hotrrea de ncetare a urmririi penale ca fiind ilegal i nentemeiat. Acest caz
include situaiile cnd procurorul ierarhic superior constat c legea privind temeiurile ncetrii urmririi
sau scoaterii de sub urmrire penal a fost interpretat greit de ctre procurorii inferiori. Ordonana de
reluare a urmririi penale trebuie s fie motivat n sensul menionrii erorii de drept i erorii de fapt.
36. Parlamentul consider c sintagma a disprut circumstana pe care se ntemeia include situaia
cnd apar fapte noi sau recent descoperite. Astfel, reluarea urmririi penale n asemenea circumstan e este
considerat ca fiind conform normelor constituionale i corespunde prevederilor art. 4 din Protocolul nr. 7
la Convenia European.
37. Potrivit opiniei scrise a Preedintelui Republicii Moldova, hotrrea organului de urmrire penal de
scoatere a persoanei de sub urmrire penal, precum i hotrrea judectoreasc definitiv, mpiedic
reluarea urmririi penale, punerea sub o nvinuire mai grav sau stabilirea unei pedepse mai aspre pentru
aceeai persoan pentru aceeai fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite sau un
viciu fundamental n cadrul procedurii anterioare au afectat hotrrea pronunat. Astfel, prevederile
contestate nu depesc cadrul legal i constituional n msura celor dou temeiuri invocate mai sus, iar
reluarea urmririi penale poate fi realizat doar cu respectarea principiului non bis in idem.
38. n opinia prezentat de Guvern, se menioneaz c reluarea urmririi penale ntr-o cauz clasat
pentru temeiurile prevzute de art. 275 pct. 1-3 din Codul de procedur penal este posibil n toate
cazurile, cu condiia c nu a expirat termenul de prescripie. Astfel, reluarea urmririi penale ntr-o cauz
clasat pentru orice motiv, inclusiv pentru faptul c hotrrea precedent a fost luat pripit, fr s fie
efectuate toate aciunile de urmrire posibile de ctre procurorul ierarhic superior, nu contravine
dispoziiilor articolului 22, fiindc n cauz nu a fost urmrit penal nici o persoan fizic sau juridic.
39. Totodat, Guvernul menioneaz c n cazurile relurii urmririi penale dup ncetarea ei sau dup
scoaterea de sub urmrire soluia dispus de procurorul ierarhic superior trebuie s se bazeze pe motivele
care sunt expres artate n alin. (2) al articolului 22, n situaia cnd hotrrea anterioar de ncetare a
urmririi penale sau de scoatere de sub urmrire a fost adoptat legal la acel moment n baza probelor
acumulate.
 40. n opinia prezentat de Procuratura General se men ioneaz c principiul non bis in idem poate fi
aplicat n procedurile de ncetare a urmririi penale de ctre procuror doar n cazurile cnd pe marginea
acestor soluii s-a pronunat instana de recurs. Soluiile care se dau la terminarea fazei de urmrire penal
nu au autoritate de lucru judecat, deoarece exist posibilitatea ca urmrirea penal s fie reluat cu privire la
aceleai persoane i aceleai fapte.
3. Aprecierea Curii
3.1. Principii generale
41. Curtea menioneaz c ntr-o societate democratic atribuia de baz a statului este protecia
persoanei. Prin instituirea normelor procesual-penale, statul urmrete scopul de a proteja persoana i
societatea de infraciuni, dar, n acelai timp, s protejeze persoana i societatea de abuzurile persoanelor
nvestite cu atribuii de cercetare a infraciunilor, astfel ca orice persoan care a svrit o infraciune s fie
pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu fie tras la rspundere penal i
condamnat.
42. Articolul 21 din Constituie garanteaz principiul prezum iei nevinov iei persoanei, potrivit cruia
orice persoan acuzat de un delict este prezumat nevinovat pn cnd vinovia sa va fi dovedit n mod
legal, n cursul unui proces judiciar public, n cadrul cruia i s-au asigurat toate garaniile necesare aprrii
sale.
43. Curtea reine c garaniile instituite prin articolul 21 din Constitu ie ncorporeaz i dreptul de a nu fi
judecat sau pedepsit de dou ori pentru aceeai fapt (principiul non bis in idem).
44. Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de dou ori pentru aceeai fapt a devenit un principiu
fundamental i incontestabil al oricrui sistem de drept i este garantat de normele actelor internaionale, la
care a aderat i Republica Moldova.
45. Astfel, potrivit articolului 4 alin. 1 din Protocolul nr. 7 la Convenia European, nimeni nu poate fi
urmrit sau pedepsit penal de ctre jurisdiciile aceluiai stat pentru svrirea infraciunii pentru care a fost
deja achitat sau condamnat printr-o hotrre definitiv conform legii i procedurii penale ale acestui stat.
46. Cu termeni similari opereaz i articolul 14 alin. 7 din Pactul internaional cu privire la drepturile
civile i politice, potrivit cruia nimeni nu poate fi urmrit sau pedepsit din pricina unei infraciuni pentru
care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotrre definitiv n conformitate cu legea i cu procedura
penal a fiecrei ri.
47. La fel, articolul 22 alin. (1) din Codul de procedur penal stipuleaz c nimeni nu poate fi supus de
dou ori urmririi penale, judecrii i pedepsei penale pentru una i aceeai fapt.
48. Curtea Constituional, conferind principiului non bis in idem o conotaie constituional, n
Hotrrea nr. 26 din 23 noiembrie 2010 asupra excepiei de neconstituionalitate a prevederilor alin. (6) art.
63 din Codul de procedur penal a subliniat:
[...] dreptul [de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori pentru aceeai fapt] deriv din
art.21 din Constituie, conform cruia: Orice persoan acuzat de un delict este prezumat nevinovat pn
cnd vinovia sa va fi dovedit n mod legal, n cursul unui proces judiciar public, n cadrul cruia i s-au
asigurat toate garaniile necesare aprrii sale. Din coninutul normei constituionale se deduc trei
principii: prezumia nevinoviei, caracterul public al procedurilor penale i posibilitatea persoanei de a
utiliza toate mijloacele procedurale necesare pentru aprarea sa. [...]
49. n contextul celor enunate, Curtea reine c principiul statuat de art.21 din Constituie asigurarea
tuturor garaniilor necesare aprrii persoanei acuzate de un delict n procesul judiciar pe lng alte
drepturi procesuale, ofer persoanei i dreptul constituional de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de
mai multe ori pentru aceeai fapt.
 3.2. Aplicarea principiilor enunate n prezenta cauz
50. Curtea reitereaz c, potrivit prevederilor interna ionale, nimeni nu poate fi urmrit sau pedepsit
penal de dou ori de ctre jurisdiciile aceluiai stat pentru aceea i fapt.
51. Potrivit jurisprudenei Curii Europene, principiul non bis n idem i gsete aplicabilitatea doar n
cazul unei acuzaii n materie penal (a se vedea, spre exemplu, cauza Maaouia vs. Frana, 5 octombrie
2000) i, evident, n dosarele penale n care figureaz persoane acuzate. Aadar, n procedura penal
naional principiul va fi aplicat dac anterior persoana a avut calitatea de bnuit, nvinuit, inculpat sau
condamnat pentru o fapt care ulterior a devenit obiectul unei urmriri penale sau examinri judiciare
repetate.
52. Curtea reine c principiul non bis in idem impune autoritilor publice competente nu doar interdicia
de a judeca repetat o persoan, dar i interdicia de a urmri penal de mai multe ori persoana pentru aceeai
fapt.
53. Curtea menioneaz c pronunarea i intrarea n vigoare a unei sentine judectoreti sau emiterea
unei hotrri de scoatere de sub urmrire penal sau de ncetare a urmririi penale mpiedic reluarea
urmririi penale, punerea sub o nvinuire mai grav sau stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceeai
fapt svrit de aceeai persoan.
54. Totodat, acest principiu urmeaz a fi aplicat numai atunci cnd a fost emis un act cu caracter
definitiv, fie c este vorba de o ordonan de ncetare a urmririi penale, de clasare a cauzei penale sau de
scoatere a persoanei de sub urmrire penal, fie de o hotrre judectoreasc definitiv. Prin urmare,
principiul non bis in idem nu se aplic n cadrul cilor ordinare de atac sau al altor proceduri legale de
contestare.
55. La fel, dispoziiile art. 4 par.2 din Protocolul nr. 7 la Conven ia European sunt inaplicabile n
cazurile de revizuire a unei hotrri judectore ti.
56. n acelai timp, Curtea reine c, potrivit articolului 4 par. 2 din Protocolul nr. 7 la Conven ia
European, principiul non bis in idem nu mpiedic reluarea urmririi penale dac fapte noi sau recent
descoperite, sau un viciu fundamental n cadrul procedurii precedente sunt de natur s afecteze hotrrea
pronunat.
57. Astfel, Curtea menioneaz c, potrivit Conven iei Europene, dou situa ii pot determina
redeschiderea unei cauze penale, i anume: 1) exist fapte noi sau recent descoperite; 2) exist un viciu
fundamental.
58. Potrivit art. 4 par. 3 al Protocolului nr. 7, nici o derogare de la prezentul articol nu este
ngduit n temeiul art. 15 din Convenia European. Prin urmare, statele nu sunt n drept de a institui,
prin lege, alte temeiuri de redeschidere a proceselor ncetate anterior.
59. Curtea reine c, n conformitate cu prevederile interna ionale, art. 22 alin. (3) din Codul de procedur
penal stabilete c hotrrea organului de urmrire penal de scoatere a persoanei de sub urmrire penal
sau de ncetare a urmririi penale, precum i hotrrea judectoreasc definitiv, mpiedic reluarea
urmririi penale, punerea sub o nvinuire mai grav sau stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceeai
persoan pentru aceeai fapt, cu excepia cazurilor cnd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu
fundamental n cadrul procedurii precedente au afectat hotrrea pronunat.
60. Aceste dou situaii de excepie, enunate cu titlu de principiu n partea general a Codului de
procedur penal, sunt transpuse n art. 287 alin. (4), care stabile te c n cazurile n care ordonanele de
ncetare a urmririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmrire au fost
adoptate legal, reluarea urmririi penale poate avea loc numai dac apar fapte noi sau recent descoperite
ori un viciu fundamental n cadrul urmririi precedente a afectat hotrrea respectiv.
 61. Curtea reine c fapte noi constituie date despre circumstanele de care nu avea cunotin organul
de urmrire penal la data adoptrii ordonanei atacate i care nici nu puteau fi cunoscute la acea dat,
iar fapte recent descoperite sunt faptele care existau la data adoptrii ordonanei atacate, ns nu au putut
fi descoperite.
62. La fel, potrivit Raportului explicativ la Protocolul nr. 7, termenul fapte noi sau recent
descoperite include noi mijloace de prob privind fapte preexistente. Mai mult, articolul 4 din Protocolul
nr. 7 nu mpiedic redeschiderea procedurii n favoarea persoanei condamnate i orice alt modificare a
hotrrii judectoreti n beneficiul acesteia.
63. Aceleai raionamente se regsesc i n Hotrrea explicativ a Curii Supreme de Justiie nr. 7 din 4
iulie 2005 Cu privire la practica asigurrii controlului judectoresc de ctre judectorul de instrucie n
procesul urmririi penale.
64. Cu referire la circumstane enunate mai sus, Curtea men ioneaz c ordonana de ncetare a urmririi
penale, de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmrire penal poate fi anulat, cu
reluarea urmririi penale, oricnd n interiorul termenului de prescripie, dac au fost invocate fapte noi sau
recent descoperite.
65. n acelai timp, Codul de procedur penal (art. 6 pct. 44)) trateaz viciul fundamental ca o
nclcare esenial a drepturilor i libertilor garantate de Convenia pentru Aprarea Drepturilor Omului i
a Libertilor Fundamentale, de alte tratate internaionale, de Constituia Republicii Moldova i de alte legi
naionale.
66. De asemenea, n cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmrirea penal poate fi reluat nu mai
trziu de un an de la intrarea n vigoare a ordonanei de ncetare a urmririi penale, de clasare a cauzei sau
de scoatere a persoanei de sub urmrire.
67. n cauza Sutyazhnik vs. Rusia (nr. 8269/02, din 23 iulie 2009, paragr.35), Curtea European a acceptat
c, n anumite circumstane, principiul securit ii raporturilor juridice poate fi afectat pentru a remedia un
viciu fundamental sau o eroare judiciar (a se vedea n contextul cauzei Radchikov c. Rusiei, nr.
65582/01, hotrre din 24 mai 2007).
68. Prin normele procesual-penale enunate supra, potrivit crora reluarea urmririi penale poate avea loc
numai dac apar fapte noi sau recent descoperite ori a existat un viciu fundamental, legislatorul naional a
urmrit instituirea unui echilibru echitabil ntre sarcinile procesului penal - stabilirea adevrului i
exercitarea unei justiii echitabile. I nstanele judectoreti i organele de urmrire penal, care aplic
normele procesual-penale, sunt obligate s activeze n aa mod, nct nici o persoan s nu fie nentemeiat
bnuit, nvinuit sau condamnat, sau supus n mod arbitrar sau fr necesitate msurilor procesuale de
constrngere.
69. Totodat, Curtea menioneaz c n timp ce alineatul (4) al art. 287 din Codul de procedur penal
detaliaz situaiile de reluare a urmririi penale enun ate la art. 22 alin. (3), atunci potrivit alineatul (1) al
art. 287 reluarea urmririi penale dup ncetarea urmririi penale, dup clasarea cauzei penale sau dup
scoaterea persoanei de sub urmrire poate fi dispus de ctre procurorul ierarhic superior prin ordonan
dac, ulterior, se constat c nu a existat n fapt cauza care a determinat luarea acestor msuri sau c a
disprut circumstana pe care se ntemeia ncetarea urmririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea
persoanei de sub urmrire.
70. n acest sens Curtea constat c, potrivit art. 287 din Codul de procedur penal, reluarea urmririi
poate fi dispus n condiiile alin. (1) i alin. (4), situa iile fiind distincte. n acelai timp, doar alin. (4) din
art. 287 preia normele prevzute n art. 22 din Codul de procedur penal i Protocolul nr. 7 art. 4 2 din
Convenia European. Prin urmare, condiiile care admit reluarea urmririi penale prevzute de alin. (1) al
art. 287 din Codul de procedur penal dep esc limitele circumscrise de Conven ia European, constituind
o derogare, inadmisibil de la prevederile art. 4 al Protocolului nr. 7 ( a se vedea p. 58 din prezenta
hotrre).
71. Curtea observ, de asemenea, c prevederile cuprinse la alineatul (1) al art. 287, n fapt, acord
procurorului ierarhic superior dreptul de a relua urmrirea penal oricnd i n lipsa unor temeiuri clar
definite, care ar putea fi considerate judicioase n fiecare caz individual.
72. Curtea menioneaz c norma supus controlului constitu ionalit ii plaseaz persoana ntr-o stare de
incertitudine pentru un termen nedefinit i pentru circumstane care pot fi invocate aleatoriu la
redeschiderea cauzei penale.
73. De principiu, Curtea subliniaz c odat cu ncetarea urmririi penale, scoaterea de sub urmrire sau
clasarea cauzei penale persoana urmeaz a dispune de certitudinea i convingerea c nu va mai fi bnuit i
urmrit penal.
74. Cu referire la redeschiderea urmririi penale pe motiv c ancheta ini ial nu a fost complet, n
cauza Stoianova i Nedelcu vs. Romnia, Curtea European a menionat: carenele autoritilor nu pot fi
imputabile reclamanilor i nu trebuie s-i pun ntr-o situa ie defavorabil.
75. De asemenea, n opinia Curii Europene, simpla prere c investiga iile ntr-o anumit cauz ar fi fost
incomplete i neobiective nu poate, n sine, n absena unor erori jurisdic ionale, nclcri grave ale
procedurii de judecat sau abuzuri de putere, s releve erori n aplicarea dreptului material sau din ale
motive considerabile care decurg din interesele justi iei s indice prezena unui viciu fundamental n cadrul
procedurii precedente (a se vedea Radchikov vs. Rusia,par.48). Astfel, reclamantul ar fi cel care va suporta
consecinele omisiunilor autoritilor n cadrul investiga iilor prealabile, iar simpla afirma ie despre o
deficien sau omisiune n cadrul anchetei, dei minor i nesemnificativ, ar crea o posibilitate nelimitat
pentru organele de urmrire penal s comit un abuz de natur procedural prin solicitarea redeschiderii
procedurilor finalizate.
76. Curtea reine c omisiunile sau erorile autorit ilor trebuie s serveasc n beneficiul bnuitului,
nvinuitului, inculpatului. Cu alte cuvinte, riscul oricrei erori comise de organul de urmrire penal, sau
chiar de o instan, urmeaz s fie suportat de ctre stat, iar corectarea acesteia nu trebuie s fie pus n
sarcina persoanei n cauz, cu excep iile enun ate mai sus.
77. Concluzionnd cele menionate, Curtea re ine c reluarea urmririi penale dup ncetarea urmririi
penale, dup clasarea cauzei penale sau dup scoaterea persoanei de sub urmrire de ctre procurorul
ierarhic superior prin ordonan dac, ulterior, se constat c nu a existat n fapt cauza care a determinat
luarea acestor msuri sau c a disprut circumstana pe care se ntemeia ncetarea urmririi penale, clasarea
cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmrire, este contrar garan iilor instituite prin articolul 21
din Constituie.
n temeiul articolelor 140 din Constituie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituional, 6, 60, 61, 62
lit.a) i 68 din Codul jurisdiciei constituionale, Curtea Constituional
22. HOTRTE:
1. Se admite excepia de neconstituionalitate a Curii Supreme de Justiie.
2. Se declar neconstituional alineatul (1) al articolului 287 din Codul de procedur penal al
Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003.
3. Prezenta hotrre este definitiv, nu poate fi supus nici unei ci de atac, intr n vigoare la data
adoptrii i se public n Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
 23. Clasificai temeiurile aplicrii principiului dreptului de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit
de mai multe ori (non bis in idem)

Regula generala consta in faptul pronuntatii si intrarii in vigoare a sentintei judecatoresti sau amiterii unei
hotarari de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmarii penale impiedica reluarea urmaririi,
punerea sub o invinuire mai grava sau stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceleasi fapte savarsite de
aceiasi persoana,

Pentru realizarea acestui principiu prevede ca urmarirea penala nu poate fi pornita, iar daca a fost pronita nu
poate fi efectuata si va inceta in cazurile in care:

- In privinta unei persoane exista o hotarare judecatoreasca definitiva in legatura cu aceiasi acuzatie
sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmarii penale in aceleasi temeiuri
- In privinta unei persoane deja exista o hotarare neanulata de incepere a umrarii penale sau de
incetare a urmarii penale pe aceleasi acuzatii.

Reluarea urmariir penale are loc in cazul faptelor noi, recent descoperite sau in cazul descoperirii unui viciu
fundamental.

24. Caracterizai proprietile eseniale ale probelor

Pentru ca datele de fapt sa fie recunoscute drept probe ele trebuie sa discupa de anumite proprietati juridice
care sunt admisibilitatea pertinenta, concludenta si utilitatea.

- Admisibilitatea - asigura calitatea procesuala a probei,pentru ca o proba sa fie pertinenta ea trebuie

sa intruneasca anumite conditii , sa fie administrata de un subiect competent, mijlocul prin care este
obtinuta sa fie prev in art 93 CPP si sa fie obtinuta printr-o procedura legala. O regula este pomul
fructului otravit proba se considera inadmisibila daca este obtinuta din alta proba cu incalcarea
procedurii.
- Pertinenta legatura intre continutul probei si circumstantele care necesita a fi probate- biletul de
tren procurat de pers retinuta
- Concludenta - informatia care influienteaza asupra solutionarii cauzai, de exemplu relatiile de
dusmanie intr-un dosar de omor
- Utila proba care este necesara, adica auditoriul a vazut savarsirea ifnractiunii, nu este necesar
audierea tuturor fiind deajuns audierea a citorva dintre cei prezenti
- Veridicitatea - corespunderea informatiei din proba cu realitatea care ar putea sa existe
- Loialitatea - probele trebuie obtinute cu buna redinta ,

25. Clasificai elementele obiectului probatoriului

Obiectul probatoriului const din ansamblul de mprejurri i fapte de o importan juridic care urmeaz a
fi stabilite n scopul rezolvrii cauzei penale.
Faptele i mprejurrile:
1. Faptele care se refer la existena elementului infraciunii, precum i cauzele care nltur caracterul
penal al faptei.
2. Circumstane care atenueaz sau agraveaz rspunderea fptuitorului.
3. Date personale privind inculpatul i victima.
4. Caracterul i mrimea daunei cauzate.
5. Existena bunurilor utilizate pentru svrirea infraciunii sau dobndirea prin infraciune, indiferent de
faptul, cui i-au fost transmise.
6. Toate circumstanele relevante la stabilirea pedepsei.
Obiectul general al probatorului const din toate aceste mprejurri menionate mai sus. n situaia n care
snt atrai la rspundere penal minorii, volumul obiectului probatoriului se lrgete, utilizndu-se aici i alte
circumstane:
1. Vrsta minorului.
2. Condiiile n care triete i este educat.
3. Gradul de dezvoltare intelectual volitiv i psihologic.
4. Caracterul i temperamentul.
5. Interesele i necesitile lui.
6. Influena adulilor sau a altor minori asupra sa.
7. Cauzele i condiiile care au contribuit la svrirea infraciunii.
Aceste circumstane prevzute, constituie obiectul special al probatoriului.Pentru stabilirea mprejurrilor
care constituie obiectul probatoriului, snt cercetate i alte mprejurri care snt legate de primele. Exemplu:
pentru a stabili persoana care a svrit un omor, e necesar de a constata unde a pstrat arma. Deci, este
imposibil de a stabili anticipat, pentru fiecare caz concret, toate mprejurrile care pot avea o importan
pentru soluionarea cauzei penale. Toate aceste mprejurri auxiliare, care ajut la constatarea mprejurrilor
de importan major snt numite intermediare accesorii sau auxiliare. Pentru stabilirea obiectului
probatoriului precum i alte mprejurri care au importan pentru cauza penal, trebuie s fie administrate
probe necesare i suficiente, aceast activitate fiind realizat de ctre persoana competent.

26. Caracterizai formele competenei instanelor judectoreti n procesul penal

Competenta functionala este determinata de aributiile specifice conferite de lege instantelor judecatoresti.
Adica competenta functionala este criteriul care diferentiaza organele judecatoresti sub aspectul functiilor
lor in procesul penal si sub aspectul atributiilor generale pe care acestea le au de indeplinit. Anumite organe
judeca cauza in prima instanta, altele in apel si in recus. Judecatoriile doar in prima instanta dar exista
cazuri cand o anumitaa ctivitate este data in competenta functionala a unui singur organ de ex judecarea
recursului in anulare CSJ

Competenta materiala este determinata de obiectul cauzei penale, adica de faptul juridic care a produs acest
conflict. Criteriile ce se au in vedere pot fi natura si gravitatea infractiunii ori complexitatea cauzei.
Judecatoriile toate infractiunile prev de ps a CP, curtea de apel infractiunile judecate in prima instanta
Competenta teritoriala - a solutiona cauza in raport cu raza teritoriala in care instanta isi exercita functiile .
pentru infractiune savarsite in tara- locul unde s-a savarsit infractiunea, daca nu se cunoaste locul- locul
unde a fost savrsita up, daca peste hotare locul de trai al inculaputului.

Competenta persoanala in functie de calitatea persoanei, inculpat presedintele rm - CSJ

27. Stabilii coraportul ntre competena funcional i cea material a instanelor de judecat

28. Descriei procedura aplicrii garaniei personale/ a unei organizaii

Garantia personala se admite doar la cererea in scris a garantilor si cu acordul persoanei in privinta careia se
da garantia.poate fi aplicata din initiativa invinuitului aparatorului rudelor apropiate sau a garantilor.
Garantia personala se dispune de catre procurorul care conduce sau afectuiaza urmarirea penala prin
ordonanta, iar de catre instanta de jude prin incheiere. In cazul in care s-a discus arest preventiv garantia se
solutioneaza de catre jud de instr.

Procurorul sau instanta stabilind ca garantul este demn de increedere si banuitului invin, sau inculp, ii poate
fi aplicata garantia personala decide aplicarea unei asemenea masuri prevedive facindu-i cunoscute
garantului esenta cauzei si obligatiile lui. Dupa aceasta garantul sustine solicitarea sa sau o retrage, fapt
consemnat in procesul-verbal. Totodata in p-v se mentioneaza faptul ca invinuitul sau inculpatul este de
acord sa i se aplice aceasta masura precum si faptul ca a luat cunsotinta de consecintele nerespectarii
obligatiilor procesuale ce rezulta din aceasta masura. P-v trebui semnat si de catre acesta, la solutionarea
cereri de acordare a garantiei de catre procuror sau instanta se stabileste suma catre trebuie depusa de
fiecare garant. Dupa prezentarea dovezii de catre garanti a sumei depuse procurorul sau instanta intocmesc
ordonanta sau icnheierea de aplicare a acestei masuri, inminind o cipiei incivnuitului actul respectiv.

Garantia unei organizatii se aplica in aceleasi conditii ca si garantia personala adica numai la demersul
organizatiei si cu acordul celui acuzat. 300-300 unitati conventionale.

29. Clasificai condiiile nlocuirii arestrii preventive cu liberarea provizorie pe cauiune

Liberarea provizorie a persoanei arestate preventiv poate fi acordata in cazul in care este asigurata repararea
prejudiciului cauzat de infractiune si s-a depus cautiune stabilita de judecatorul de instructie sau de catre
instanta, daca a fost savarsita o infractiune din impreundenta ori pedeapsa nu depaseste 25 ani. Conditia este
realizata sin in cazul in care prejudiciul este reparat sau nu exista sau nu s-a inaintat actiune civila. In cazul
cand exista prejudicu dar nu este inaintata actiune civila judecatorul de instructie sau instanta va instiinta
victima sau partea vatamaa despre examinarea cerererii in sensul daca acestea nu au pretentii materiale fata
de invinuit.

Liberarea provizorie nu se acorda banuitului inc inv, daca acesta are antecedente penale nestinse pentru
infractiuni grave, deosebit de grave sau exceptional de grave sau exista date ca el va savarsi o alta
infractiune, va influienta martorii sau distruge mijloacele de proba sau chiar sa fuga.

30. Definii instituia declinrii de competen

Declinarea de compententa reprezinta o instituie prin care se realizeaza autocontrolul asupra competentei de
judecata, masura care se efectuaiaza din oficiu sau la cerere. Instanta de jud care stabileste ca nu are
competenta trebuie sa determine in acelasi timp cui ii revine aceasta. Aceasta poate fi determinata de
competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei precum si de competenta teritoriala.

31. Comparai procedura soluionrii conflictului de competen cu cea a strmutrii cauzei

penale

Spre deosebire de stramutarea cauzei, conflictul de competenta apare atunci cind doua sau mai multe
instante isi recunosc concomitent competenta sa solutioneze o cauza penala sau cand doua sau mai multe
instante isi declina competenta reciproc, pe cadn la stramutare exista suspiciuni colective intemeiate care ar
putea naste suspiciuni privind obiectivitatea si impratialitatea organului judiciar. Mai mult decat atat
stramutarea se poate cere de catre presedintele instantei sau de catre parti. In cazul conflictului de
competenta judecata se suspenda pe cand la stramutare judecarea cauzei nu sufera suspendare.

32. Descriei procedura efecturii examinrii corporale n procedura penal

La efectuarea examinarii corporale se emite o ordonanta a oup si se solicita autorizarea judecatolui de

instructie. In cazul unui delict flagrant examinarea poate fi efectuata ara autorizarea acestuia care insa este
instiintat in termen de 24h . informarea consta in prezentarea tuturor materialelor pertinente . in caz de
necesitate la examinarea corporala poate participa medicul. Obligatoriu in cazul examinarii a unei persoane
de sex opus cand este necesara dezbracarea acesteia. . in toate cazurile nu se admit actiuni care ar injosi
demnitatea persoanei examinate sau ar pune in pericol sanatatea. In cazul descoperii urmelor de ingractiuni,
leziua corporale tatuaje , se consemneaza in proces- verbal.

33. Delimitai constatarea tehnico-tiinific i medico legal de raportul de expertiz

Expertiza judiciar este o activitate tiinifico-practic i const n efectuarea de ctre expert, n scopul
aflrii adevrului, a unor cercetri privind obiectele materiale, organismul uman, fenomenele i procesele ce
ar putea conine informaii importante despre circumstanele cauzelor examinate de organele de urmrire
penal i de instana judectoreasc.

Constatarea tehnico-tiinific i medico-legal este o activitate efectuat de ctre specialist n cadrul

aciunii procesuale, sau de sine stttor, pentru explicarea unor fapte sau circumstane ale cauzei cercetate.
Constatarea tehnico-tiinific i medico-legal se efectueaz la ordonarea organului de urmrire penal, a
instanei judectoreti, a organului mputernicit s examineze cazurile cu privire la contraveniile
administrative, precum i la cererea persoanei fizice i juridice.Constatarea tehnico-stiintifica are un
caracter de urgenta, fiind impusa de existenta unui pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de
schimbare a unor situatii de fapt Constatarea tehnico-stiintifica si constatarea medico-legala, desi enumerate
ca mijloace de proba n cuprinsul., sunt mai degraba procedee de probatiune, adica, "moduri de a opera
asupra anumitor mijloace de proba", n vederea stabilirii exacte a valorii lor probatorii" constatarea medico-
legala se dispune n caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau
cnd este necesara o examinare corporala nvinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul
acestora existenta urmelor infractiunii. Mai mult decat atat in expertiza se anexeaza corpuri delicte, probe
fotografii , schite, deasemenea trebuie sa exista o argumentare in cazul neexplicarii anumitor lucruri.

34. Identificai excepiile de la principiul oficialitii n procesul penal

Intr-un sir de cazuri mentionate la art 176 urmarirea penala se porneste numai in baza plangerii prealabile
ale victimei. In aceste cazuri procurorul poate porni umrarirea penala numai daca victima din cazua
incapacitatii sau capacitatii de exercitiu limitate a starii de neputinta sau a dependetei fata de banuit sau din
alte motive nu este in stare sa-si apere dr sale ligitime. In toata cazurile metnionate la art 176(1) este
posibila impacarea partii vatamate cu banuitul invinuitul inclusiv si cazuril 109. Impacarea inclatura
raapunderea penala si rezulta in obligalia oup si a instantei de a inceta procesul daca aceasta indeplineste
toate condtiiile. Pornirea sau desfasurea de pe mai departe a up poate fi conditionata de retragerea
imunitatilor anumitor persoane, in acest caz principiul oficialitatii este conditionat de aceasta retragere.

35. Comparai realizarea principiului oficialitii la faza de urmrire penal cu aciunea acestuia
la faza de judecat

Procurorul si oup au obligatia de a porni up in cazul cand sus sesizate ca s-a savarsit o infractiune si de
efectua actiunile necesare in vederea constatarii faptei penale si a persoanei vinovate

Instanta de judecata insa efectuiaza aciunile procesuale din oficiu in limitele competentei sale in afara de
cazul cand prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea partilor.sa anunte partile in privinta drepturilor
pe care le au, dr de a cere administrarea unor probe noi sa intrebe partile daca au de formutal cereri sau
obiectii.

36. Descriei procedura nlocuirii msurii arestrii preventive

Daca in timpul urmariirii penale s-au administrat proble in legatura cu faptele inculpatului si nu mai exista
pericolul ca aceasta sa sadarniceasca aflarea adevarului prin influientarea martorilor, inculpatul poate fi
eliberat, inlocuindu-se masura arestarii preventive cu acea a obligarii de a nu parasi localitatea. Inlocuirea
masurii poate fi dispusa si in faza urmarii penale de regula la cerere sau demers iar in faza judecarii cauzeri
si din oficiu de catre instanta judecatoreasca. Oup daca constata necesitatea inclouirii unei masuri
preventive inainteaza demers motivat procurorului. Arestul preventiv poate fi inlocuit de judecatorul de
instructie sau dupa caz de instanta de judecata.

37. Determinai particularitile aplicrii msurilor procesuale de constrngere fa de minori

La solutionarea chestiunii privind aplicarea masurii preventive in privinta minorului, in fiecare caz se
discuta in mod onbligatoriu posibilitatea transmiterii lui sub supraveghere. Retinerea minorului precum si
arestarea preventiva pot fi aplicate doar in cazuri exceptionale, cand au fost savarsite infractiuni grave cu
aplicarea violentei, deosebit de grave sau exceptional de grave. Retinerea minorului nu poate depasi 24h .
despre retinerea acestuia se institineaza imediat parintii sau alti reprezentati legali ai monorului iar demersul
privind arestarea preventiva se solutioneaza cu participarea obligatorie a reprezentantului legal. Arestul nu
poate depasi 4 luni si minorul pana la 14 ani nu poate fi supus aducerii silite.

38. Descriei imunitile i privilegiile martorului n procesul penal

ntr-o opinie se consider c imunitatea martorului const n interdicia de a asculta persoana n calitate de
martor, iar privilegiul martorului const n dreptul persoanei de a nu depune declaraii.910 Potrivit altor
opinii, aceste dou noiuni semnifi c acelea i drepturi.911 S-a invocat i faptul c imunitatea martorului se
manifest ca o derogare de la anumite obligaii procesuale,912 fi ind necesar de a o extinde i asupra
victimelor. C.proc.pen. din 2003 stabile te c nicio persoan nu poate fi silit s fac declaraii contrar
intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate.

Judecatorul procurorul , medicul de familie alte persoane care au acordat ingrijire medicala referitor la
viata privata

Slujitorii cultului referitor la circumstantele care le-azu cunoscut prin intermediul exercitarii functiilor lor

Jurnalistul pentru a preciza persoana care i-a prezentat informatia cu conditia de anu-i divulga numele , cu
exceptia cazului cand persoana doreste benovl sa dupa marturi

39. Delimitai statutul procesual al expertului de cel al specialistului

In acest sens putem defini expertul ca fiind persoana care are cunotine de specialitate ntr-un domeniu al
tiinei, tehnicii, artei i care este abilitat oficial n calitate de expert de a lmuri chestiuni care n procesul
Judiciar necesit asemenea cunotine. Expertul este persoana care datorit calitilor proprii i a unei
bogate experiene, prin cunotine ,i priceperi vaste, are o indubitabil abilitate ntr-un anumit domeniu,
dispunnd astfel de o baz temeinic n vederea emiterii unei concluzii ntr-un anumit domeniu. n baza
cunotinelor sale de specialitate, el i formeaz convingeri proprii, desprinse de orice influen extern.
Expertul este un auxiliar al justiiei, dar un consultant autorizat care ajut organul judiciar s lmureasc
mprejurri de fapt necesare soluionrii cauzei. n acest sens, el trebuie s-i ndeplineasc misiunea
solicitat, cu contiinciozitate i obiectivitate, s dovedeasc un rol activ, constnd n sesizarea tuturor
problemelor ce trebuie clarificate n cauza respectiv. Conform art.88 CPPRM expertul este persoana
numit pentru a efectua investigaii n cazurile prevzute de prezentul cod, care nu este interesat n
rezultatele cauzei penale i care, aplicnd cunotinele speciale din domeniul tiinei, tehnicii, artei i din
alte domenii, prezint rapoarte n baza acestora. Expertul nu poate fi numit sau n alt mod implicat n
procesul penal ca expert n probleme juridice.

Conform articolului 87 CPP RM specialistul este persoana chemat pentru a participa la efectuarea unei
aciuni procesuale n cazurile prevzute de prezentul cod, care nu este interesat n rezultatele procesului
penal. Cererea organului de urmrire penal sau a instanei cu privire la chemarea specialistului este
obligatorie pentru conductorul ntreprinderii, instituiei sau organizaiei n care activeaz specialistul.
Specialistul trebuie s posede suficiente cunotine i deprinderi speciale pentru acordarea ajutorului
necesar organului de urmrire penal sau instanei. Opinia expus de specialist nu substituie concluzia
expertului. Specialistul nu poate fi numit sau n alt mod implicat n procesul penal ca specialist n probleme
juridice. nainte de nceperea aciunii procesuale la care particip specialistul, organul de urmrire penal
sau instana stabilete identitatea i competena specialistului, domiciliul lui, precum i n ce relaii se afl el
cu persoanele care particip la aciunea respectiv, i explic drepturile i obligaiile i l previne de
rspunderea pentru refuzul sau eschivarea de a-i ndeplini obligaiile. Aceasta se consemneaz n procesul-
verbal al aciunii respective i se certific prin semntura specialistului.

40. Determinai condiiile exercitrii aciunii civile n procesul penal

In primul rand este necesar ca procesul penal sa fie declansat. In cazul cand nu este declansat, persoana
vatamata poate inainta actiune doar intr-un proces civil. In cererea de inaintare a actiunii se arata cauza
penala in procedura careia urmeaza a fi inaintata cauza sine si catre cine inainteaza actiunea, valoarea
actiunii si cerinte de despagubire. Partea civila poate inainta actiunea civila atat in cadrul unui proces civil
cat si in cadrul unui proces penal. In cadrul procesului civil are dr de a inainta actiunea daca aceasta nu a
intaint-o intr-un proces penal precum si in cazul cand actiunea a ramas nesolutionata. Daca actiunea civila
intentata in pr civil a fost respinsa reclamantul nu mai are dr de a inainta aceiasi actiune si in cadrul
procesului penal. Partea civila poate sa-si retraga in orice moment al procesului penal actiunea dar numai
tirziu de retragerea completului in camera de deliberare pentru solutionarea in fond a cauzei. O data ce
persoana a renuntat la despagubiri materiale ea nu mai poate reveni asupra acestor revendicari in procesul
penal. Cand lezeaza anumite dr instanta poate respinde renuntarea cerera de retragere a actiunii civile.

41. Clasificai soluiile instanei la examinarea aciunii civile n procesul penal

Admiterea totala sau partiala a actiunii

Respingerea actiunii civile are loc in cazul cand in principiu nu se axclude posibilitatea acordarii
despagubirilor civile dar instanta constata ca fapta nu a produs prejudicii materiale. Respingerea are loc si in
cazul cand nu s-a constata existenta faptei incriminate sau fapta nu a fost savarsita de faptuitor

Instanta nu se pronunta asupra actiunii civile daca inculpatul a fost achitat pentru ca nu sunt intrunite
elementele infractiunii sau exista una din cauze care inlatura caracterul penal al faptei prev de art 35

Instanta admite in principiu actiunea civila in cazuri exceptionale . stabilirea exacsta a asumei
despagubirilor datorate partii civile ar dura o anumita perioada. Se efectuaiza printr-o expertiva, fapt ce ar
putea prejudicia examinarea operativa a laturii penale

42. Descriei procedura admiterii n proces a aprtorului

Aparatorul este admis pentru participare in procesul penal prin urma din cele doua modalitati

- La invitatia banuitului, invinuitului, inculpatului, reprezentatului legat, adica alegerea aparatorului

poate fi facuta atat in cazul asistentei facultative cat si in cazul asistentei juridice onligatorii.
Aparatorul poate fi invitat si de alta persoane cum ar fi rudele cu respectarea unei conditii si anume
consimtamintul banuitului... de regula dupa semnarea contractului de asistenta juridica banuitul isi
da acordul in forma scris ori printr-o cere prin care solita admiterea aparatorului
- La desemnarea de catre coordonatorul oficial al CNAJGS in cazul cererilo si solicitarilor pentru
acordare de asistenta juridica calificata. Cand prezenta unui aparator este una obligatorie iar
banuitul nu si-a ales nici unul sau la cerea acestuia oup sau instanta solicita desemnarea unui avocat.

43. Clasificai temeiurile de nlturare a aprtorului din procesul penal

a) Daca el se afla in relatii de rudenie sau in relatii de dependenta personala cu persoana care a
participat la urmarirea penala sau la judecarea cauzei
b) Daca el a participat in aceasta cauza in calitate de
- Persoana care a efectuat urmarirea penala, adica a efectuat una dina ctiunile art 55, 57
- Procuror care a luat parte la desfasurarea procesului penal
- Judecatorul care a judecat cauza in acest caz se are in vedere nu numai judecatorul care a judecat
cauza in prima instanta apel recurs, dar si jud de instructie care a asigurat controlul judecatoresc in
cursul urmarii penale.
- Grefier, intrepret, traducator
- Daca nu poate fi aparator in baza legii sau sentintei de judecata
 Deasemenea drept motiv de inlaturare a avocatului este situatia cand justitiabilul are temeiuri reale de a-
i pune la indoiala competenta, nu i s-au dat lamuriri aparatorul nu a avut intervenii in cursul procsului,
fie i s-a pus la indoiala onestitatea buna-credinta etc. Daca a acordat asistenta persoanei a caror intere
sunt in contradicie cu persoana care o apara, oris e afla in relatii de rudenie de prima.

44. Descriei modalitile de calcul a termenelor substaniale(privind reinerea,arestarea

preventiv,pedeapsa nchisorii)

Termenele substantiale se calculeaza diferit de cele procedurale, la calcularea termenelor privind

masurile preventive ora sau ziua de la care incepe si la care se sfarseste termenul intra in durata
acestora.

Termenele respective se socotesc curgatoare, adica daca termenul retinerii este de 72 de ore care a
inceput sambata la ora 11.00 expira marti la ora 11.00. arest 10 zile.. fix asa. in cazul in care legea
prevede termenul masurilor preventive in luni durata arestarii ei si prelungirea sa, fiecare luna se
considera 30 zile pentru a exclude obtinerea rezultatelor diferite.

45. Comparai consecinele nerespectrii termenelor judiciare cu cele ale nclcrii termenelor
legale

46. Determinai excepiile de la principiul secretului corespondenei n procesul penal.

Sechestrul corespondentei este permisa in cadrul procesului penal de investigare a unei infractiuni deosebit
de grave sau exceptional de grave, curtea permite cenzurarea corespondenta fara caracter juridic in cazul
cand exista suspiciuni ca scrisorile contin corespondenta unor detinuti periculosi despre unele practici
comerciale sau alte aspecte asemanatoare. Se admite doar cu autorizarea judecatorului de intructie i urma
unui demers motivat din partea oup care se limiteaza la 6 luni cu obligarea jud de intr sa informeze cel
tarziu odata cu terminarea up persoanele ale caror convorbiri au fost interceptate.

47. Comparai constatrile CtEDO n cauza Ostrovar vs. Moldova cu cele date n spea Iordachi
.a. vs. Moldova

(a) Prezentarile reclamantului

14. Reclamantul pretinde ca a fost detinut intr-o celula de 25 de m2 in acelasi timp impreuna cu mai mult
de douazeci de persoane. In celula se gaseau 20 de paturi din metal cu doua nivele, fara saltele sau
cuverturi, iar accesul la paturi nu era intotdeauna posibil din cauza suprapopularii. Dupa ce a inaintat
cererea sa in fata Curtii, el a fost transferat intr-o celula mai mica de 15 m2, unde, din spusele
reclamantului, detinutii trebuiau sa doarma pe rind din cauza suprapopularii si unde conditiile erau mult mai
rele decit mai inainte.
16. Nu a existat o asistenta medicala adecvata.
20. Celula era asigurata cu apa doar timp de 10 ore pe zi, uneori chiar si mai putin. Accesul la apa calda era
limitat la doar o singura data in 15 zile. Nu existau locuri amenajate pentru spalatul si uscatul hainelor.
Detinutii erau nevoiti sa-si usuce hainele in celula.
22. Veceul era situat la 1,5 m de la masa si era in permanenta descoperit. Era imposibil de a preveni
mirosul din cauza lipsei unei asigurari adecvate cu apa si detergenti.
I. PRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 3 DIN CONVENTIE

67. Reclamantul se plinge in temeiul articolului 3 din Conventie, cu privire la conditiile de detentie in
Izolatorul anchetei preliminare nr.3 al Ministerului Justitiei. Articolul 3 din Conventie prevede urmatoarele:
Nimeni nu poate fi supus unui tratament inuman si degradant, sau unei pedepse ..
A. Prezentarile partilor
68. Reclamantul pretinde ca suprapopularea, conditiile sanitare, ventilatia si incalzirea, oportunitatile de
recreare, ingrijirea sanatatii si calitatea alimentatiei, conditiile de detentie in izolator, constituie tratament
inuman si degradant, caruia el fusese supus atit in prima perioada de detentie, cit si in cea de a doua.

II. PRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 8 DIN CONVENTIE

91. Reclamantul, se plinge de faptul ca administratia penitenciarului a cenzurat corespondenta cu mama sa

si au interzis vizitele sotiei si fiicei sale. Articolul 8 din Conventie prevede:
1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a
corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decit in masura in care acest
amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara
pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea
faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora..

DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA IN UNANIMITATE:

1. Sustine in unanimitate incalcarea articolului 3 din Conventie.
2. Sustine in unanimitate incalcarea articolului 8 din Conventie, referitor la dreptul reclamantului la
corespondenta cu mama sa.
3. Sustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 8 din Conventie, referitor la refuzul de a
acorda reclamantului intrevederi cu sotia si fiica sa.
4. Sustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 13, luat impreuna cu articolul 3 din Conventie.
6. Declara in unanimitate:
(a) ca Statul reclamat trebuie sa achite reclamantului in decurs de trei luni de la data la care hotararea va
deveni definitiva in conformitate cu prevederile articolului 44 2 din Conventie, 3000 (trei mii) Euro in
calitate de prejudiciu moral, si 1500 (o mie cinci sute) Euro pentru costuri si cheltuieli, care urmeaza sa fie
achitate in valuta nationala a statului reclamat la rata de schimb aplicabila la data executarii hotaririi, plus
orice taxa care trebuie incasata;
(b) ca din momentul expirarii celor trei luni sus mentionate pana la data executarii trebuie achitata o rata
simpla a dobanzii la sumele de mai sus egala cu rata minima de imprumut a Bancii Centrale Europene
pentru perioada de intirziere plus trei procente;

IORDACHI n aceast cauz, reclamanii sunt 5 membri ai organizaiei non-guvernamentale Juritii

pentru drepturile omului (Snejana Chitic, Victor Constantinov, Vladislav Gribincea, Vitalie Iordachi i
Vitalie Nagacevschi) - o organizaie din Republica Moldova cu sediul n Chiinu specializat n
reprezentarea persoanelor n faa Curii.
Potrivit reclamanilor, dup venirea la putere a Partidului Comunitilor, numrul violrilor drepturilor
omului a crescut semnificativ. n acel context, a fost creat organizaia, a crei scop era protejarea
drepturilor omului prin asistena persoanelor care doreau s depun cereri la Curte. Astfel, reclamanii au
considerat c ei au cauzat daune serioase Guvernului n urma prejudicierii imaginii sale i a pierderilor
financiare ca rezultat al constatrii violrilor n cauzele reprezentate de ei n faa Curii.
Reclamanii au susinut c, datorit legislaiei n vigoare i avnd n vedere activitatea acestora, ei
erau supui unui risc serios ca convorbirile lor telefonice s fie interceptate. Ei nu au pretins de a fi victime
ale unor interceptri concrete, telefonice sau potale, i nici nu au iniiat proceduri judectoreti n acest
sens.
n faa Curii, reclamanii au invocat violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieii private i de
familie), pretinznd c dreptul lor la respectarea corespondenei nu a fost respectat, deoarece legislaia
naional n domeniul interceptrii convorbirilor nu coninea garanii suficiente mpotriva eventualului abuz
din partea autoritilor naionale, precum i violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv), deoarece ei
nu dispuneau de un recurs efectiv la nivel naional n privina nclcrii dreptului garantat de art. 8 CEDO.
Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 8 CEDO. Curtea iniial a constatat c a avut loc o
ingerin n dreptul reclamantului, iar ulterior a conchis c aceast ingerin nu a fost "prevzut de lege"
n baza constatrilor de mai sus, Curtea a constatat c legislaia moldoveneasc nu acord o protecie
adecvat mpotriva abuzului puterii de stat n domeniul interceptrii convorbirilor telefonice.
n ceea ce privete pretenia reclamanilor n temeiul art. 13 CEDO, Curtea a reiterat c art. 13 nu
poate fi interpretat ca cernd existena unui remediu mpotriva legislaiei naionale, or, altfel Curtea ar
impune Statelor Contractante cerina de a ncorpora Convenia. Astfel, Curtea nu a constatat violarea art. 13
CEDO combinat cu art. 8 CEDO.
Curtea a acordat EUR 3,500 cu titlu de costuri i cheltuieli. Compensaii cu titlu de daune materiale i
morale nu au fost solicitate.

48. Identificai mijloacele materiale de prob n procesul penal al RM

Drept mijloace materiale de proba sunt recunoscute - documentele, corpurile delicte, procesele-verbale,
inregistrarile.

Documentele contin date care pot fi recunoscute ca probe derivate acestea pot lua forma traditionala scrisa
dar pot si video, audio, eceltronica. Procesele verbale se deosebesc de documente prin faptul ca sunt
intocmite in cadrul unor actiuni procesuale pe cand documentele sunt intocmite inafara procesului penal de
persoane care pot sa nu fie subiecti ai procesului penal. Corpurile delicte spre desebire de p-v reprezinta
sursa initiala referitoar la anumite circumastante. a fost folosit in procesul comiterii infractiunii.

49. Determinai cerinele speciale de admisibilitate a nregistrrilor audio-video n procesul penal

Interceptarea se efectuaiza in conf cu art 135-139 cpp. Mijloacele se anezeaza la dosar printr-o ordonanta
acestea se pastreaza sigilate in conditiile in care ar fi exclusa posibilitatea pierderii informatiei de catre alte
persoane, multiplicarii onfo, inclusiv in condiii care ar asigura mentinerea calitatii inregistrarii pentru a fi
cercetata.

50. Descriei sistemul izvoarelor dreptului procesual penal

Prin izvor al dr proc penal se intelege acel ansamblu de norme juridice obligatorii care in intregul lor sau
aparte contin reglementari cu privire la desfasurarea procesului penal, competenta instantelor de judecata, dr
si oblig partilor si altor persoane participante la proces. Izvoarel edreptului procesual penal se clasifica in 2
mari categorii: interne si externe

Izvoarele interne ale dr proc pen sint : Constitutia RM care este legea suprema si nici o lege sau alt act
juridic care contrvine prevederilor ei nu are putere juridica;

Codul de procedura penala;

Legea cu privire la secretulde stat, secretul comercial, protectia martorilor si altor participanti la process,
organizarea judecatoreasca, procuratura, statutul judecatorului etc

Din izvoarele externe fac parte: tratatele internationale la care Rm este parte ( Conventia pt aparare dr
omului si libertatilor fundamntale) In cazul judecarii cauzelor instantele de judecata trebuie sa verifice daca
legea sau actul care urmeaza a fi aplicat si care reglementeaza dr si libertatile garantate de Conventie sint
compatibile cu prevederile acesteia, in caz de incompatibilitate instnta va aplica direct prevederile
Conventiei mentionind aceasta in hotarirea sa. Conform Constitutiei RM se obliga sa respecte carta ONU si
tratatele la care este parte si sa-si bazeze relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoscute
ale dr international

51. Clasificai condiiile n care jurisprudena poate constitui izvor de drept n procesul penal al
RM

O problem discutabil ine de recunoaterea statutului oficial de izvor de drept a precedentului judiciar n
procesul penal. Codul de procedur penal nu conine referiri privitoare la recunoatere de jure a
precedentului judiciar ca izvor de drept n procesul penal, dar analiznd coninutul Codului de procedur
penal (n spe, pct. 16, alin. 1 al art. 427 din C.proc.pen. indic ca temei de recurs ordinar urmtoarea
situaie: norma de drept aplicat n hotrrea atacat contravine unei hotrri de aplicare a aceleiai norme
date anterior de ctre Curtea Suprem de Justiie) putem deduce c hotrrile de aplicare a aceleiai norme
date anterior de ctre Curtea Suprem de Justiie sunt de reper n activitatea jurisdicional a instanelor de
judecat, n special a celor ierarhic inferioare Curii Supreme de Justiie. Pare nejustificat poziia
legiuitorului care a exclus din proiectul Codului de procedur penal la art. 2 stipularea potrivit creia
hotrrile explicative ale Plenului Curii Supreme de Justiie sunt obligatorii pentru instanele judectoreti.
Prin aceasta s-a ncercat negarea de jure a ceea ce exist de facto. E general recunoscut faptul c practica
judectoreasc este luat n calitate de orientare pentru instanele inferioare. Este puin probabil c o
instan judectoreasc va adopta o hotrre care s contravin hotrrii explicative a Plenului Curii
Supreme de Justiie i ca aceast hotrre a instanei va rmne n vigoare n rezultatul examinrii
recursului penal. Tendina general este de a recunoate precedentului calitatea de izvor al dreptului
procesual penal, avnd n vedere influena exercitat de precedentele Curii Europene i recunoaterea
precedentului ca izvor de drept n Statutul Curii Penale Internaionale.

52. Interpretai constatrile CtEDO n cauza Becciev vs. Moldova

Potrivit reclamantului, condiiile de detenie erau inumane i degradante. Celula era umed, fereastra era
nchis cu plci de metal, iar lumina electric era n permanen aprins. Celulele nu erau prevzute cu
sistem de ventilare. Ca rezultat al umiditii, hainele deinuilor erau umede i putrezeau pe corpurile
acestora. n loc de veceu era o gleat, care nu era separat de restul celulei. n loc de paturi erau polie de
lemn fr saltele, perne, cuverturi sau cearafuri. Deinuilor le era refuzat posibilitatea de a avea plimbri
zilnice. Nu existau mijloace de a menine igiena n celul. Nu exista du, iar reclamantul era expus n
permanen riscului de a se contamina de tuberculoz, infecii dermatologice i alte boli infecioase. 16.
Reclamantul susine c mncarea nu era comestibil. Suma zilnic cheltuit de stat pentru alimentarea unui
deinut era de 3.5 lei moldoveneti (MDL) (0.23 euro (EUR)). Din cauza incapacitii statului de a asigura
alimentarea adecvat, deinuilor li se permitea, n mod excepional, s primeasc produse alimentare de la
familiile lor. Cu toate acestea, n cazul HOTRREA BECCIEV c. MOLDOVEI 4 reclamantului
prevederile legale erau aplicate foarte strict i lui nu i s-a permis s primeasc colete de la familia sa mai
des dect o dat pe lun.Curtea consider c garaniile procedurale prevzute n articolul 5 4 se aplic
procedurilor care formeaz obiectul acestei pretenii (a se vedea paragraful 68 de mai sus). 74. n
continuare, Curtea noteaz, iar Guvernul nu contest acest lucru, c colonelul C.B. a lucrat n calitate de
membru al grupului de poliiti care au investigat cauza reclamantului i a fcut acuzaii foarte grave ntr-un
ziar, precum c acuzaiile mpotriva reclamantului erau nefondate i c au fost determinate de corupia din
sfera politic. De asemenea, nu se disput faptul c Tribunalul municipiului Chiinu a refuzat audierea lui
C.B. n procedura cu privire la arestarea preventiv a reclamantului fr a da motive. 75. Dei ine, n
primul rnd, de competena instanelor judectoreti naionale s evalueze admisibilitatea, pertinena i
temeinicia probelor ntr-o cauz, Curtea consider c declaraia colonelului C.B. ridic chestiuni nu doar cu
privire la veridicitatea acuzaiilor aduse reclamantului, dar, de asemenea, i cu privire la comportamentul
acestuia pe parcursul urmririi penale, chestiuni care erau prima facie relevante pentru a rspunde la
ntrebarea dac au existat motive verosimile c reclamantul a svrit o infraciune i era necesar s fie
arestat preventiv. n acest sens, se subliniaz faptul c colonelul C.B. nu era doar un martor obinuit n
aceast cauz, dar un martor ale crui depoziii puteau pune la ndoial ntreaga baz legal a reinerii i
deteniei reclamantului. n calitate de fost membru al echipei de investigaie, acuzaiile colonelului nu
puteau fi pur i simplu respinse ca fiind neadevrate i irelevante. 76. n lumina celor de mai sus i innd
cont de durata aflrii n detenie a reclamantului (acesta a fost eliberat din arest preventiv dup mai mult de
trei luni i jumtate), Curtea consider c prin refuzul, fr a da vreo explicaie, de a-l audia pe C.B. n
calitate de martor la edina judectoreasc din 25 aprilie 2003, Tribunalul municipiului Chiinu a nclcat
drepturile reclamantului garantate de articolul 5 4 al Conveniei. re a violrii va reprezenta o satisfacie
echitabil suficient. 85. Curtea consider c reclamantului i s-a cauzat un anumit stres i nelinite ca
urmare a nclcrilor dreptului su la libertate i siguran, garantat de articolul 5 3 i 5 4 al Conveniei,
n special, datorit caracterului notoriu al cauzei i a faptului c acesta s-a aflat n vizorul publicului i al
presei. Suferinele sale trebuiau s fi fost intensificate considerabil de condiiile dure de detenie de la
Izolatorul de Detenie Provizorie n care el a fost deinut. Hotrnd n baz echitabil, Curtea acord
reclamantului suma total de EUR 4,000 cu titlu de prejudiciu moral. C. Costuri i cheltuieli 86. De
asemenea, reclamantul a pretins EUR 2,165 cu titlu de costuri i cheltuieli suportate n faa Curii. n
susinerea preteniilor sale, reclamantul a transmis Curii o copie a contractului su cu avocaii si i o copie
a listei detaliate care arta numrul de ore petrecute de fiecare avocat asupra cauzei, precum i onorariul
perceput pentru o or de lucru, n mrime de EUR 60-65. 89. n aceast cauz, lund n consideraie lista
detaliat prezentat de reclamant, criteriile de mai sus i complexitatea cauzei, Curtea acord reclamantului
EUR 1,200. Curtea consider c este corespunztor ca dobnda s fie calculat n dependen de rata
minim a dobnzii la creditele acordate de Banca Central European, la care vor fi adugate trei procente.

53. Comparaii condiiile reinerii bnuitului cu cele stabilite pentru reinerea nvinuitului
Conditiile ce se cer a fi intrunite cumulativ pentru retinerea banuitului:

- Existenta unei banuieli rezonabile ca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala
- Infractiunea de care este banuita persoana se pedepseste cu inchisoare pe un termen mai mare de un
an
- Procesul penal sa fie declansat sau infractiunea sa fie inregistrata
- Subiectul retinut intruneste unele conditii speciale

Conditiile retinerii invinuitului pana la arestare

- Invinuitul incalca conditiile unei masuri preventive neprivative de libertate sau alte masuri cum ar
fi obligarea de a se prezenta la organul de urmarile penala data in scris de care banuit sau invinuit
- Infractiunea savarsita se pedepseste cu inchisoare
- Procurorul a inaintat un demers jud de instructie privind aplicarea arestarii preventive

54. Determinai cercul de subieci care pot dobndi calitatea de reprezentant n procesul penal

Reprezentati in procesul penal pot fi : victima, partea vatamata, partea civila, banuitul, invinuitul,
inculpatul. Reprezentanti legali sunt parintii , infietorii, tutotii sau curatorii. Documentele ce atesta
imputernicirile parintilor si infietorilor sint pasaportul , certificat de nastere, certificatul de infiere. Tutorii si
curatorii sint obligati sa prezinte oup , procurorului sau instantei adeverinta de tutore sau curator. Daca nu
poate fi atras un reprezentat legal mentionat, oup, procurorul sau instanta au obligatia de a numi drept
reprezentat legal autoritatea tutelara.

55. Comparai statutul procesual al reprezentantului legal al incapabilului cu cel al persoanei

limitate n capacitatea de exerciiu

Persoana incapabila isi exercita drepturile sale prin intermediul reprezentatului legalparticipantul la proces
cu capacitate de exercitiu limitata, fara consimtamintul reprezentatului sau legat nu este in drept : sa retraga
cererea privitor la actiunea prejudiciabila comisa impotriva sa, sa se impace cu partea vatamata, banuit,
invinuit, inculpa; sa recunoasca actiunea civila inaintata lui, sa renunte la actiunea civila inaintata de el, sa
retraga plangerea depusa in interesele sale.

56. Identificai mijloacele de prob n procesul penal al RM

Mijloacele de proba pot fi considerate acele cai prin intermediul carora datele de fapt care au o importanta
in solutionarea unei cauze penale pot fi utilizate legal intr-o cauza penala. CPP enumera drept mijloace de
proba : declaratiile banuitului, invinuitului, inculpatului, ale partii vatamate, partii civile, partii civilmente
responsabile, martorului, raportul de expertiza, corpurile delicte, procesele verbale privind actiunile de
urmarire penal si ale cercetarii judecatoresti, documentele, inregistrarile audio si vidieo, fotografiile,
constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale.

57. Determinai subiecii procesuali n sarcina crora este pus probarea inadmisibilitii
probelor

Admisibilitatea problelor se prezuma, cel care invoca inadmisibilitatea este cel care trebuie sa probeze, sa
aduca dovezi ca aceasta proba este inadmisibila.
 58. Descriei aciunile de urmrire penal i msurile procesuale de constrngere care limiteaz
inviolabilitatea proprietii

In cadrul procesului penal persoana poate fi privata de dreptul de a exercita elementele dr de proprietate
prin aplicarea sechestrului. Punerea sub sechestru a bunurilor, a valorilor materiale inclusiv si a conturilor
sau depozitelor este o masura procesuala de constrangere, care consta in inventarierea bunurilor materiale si
interzicerea proprietarului sau posesorului de a discupe de ele, iar in cazurile necesare de a se folosi de
aceste bunuri. Scopul acestei masuri este de a a asigura repararea prejudiciului cauzat prin infractiune,
actiune civila sau eventuala confiscare a bunurilor destinate savarsirii infractiunii, folosite in acest scop sau
rezultate din infractiune.

Deasemenea in cazul procesului penal pot fi private de proprietate persoanele ale caroro obiecte au fost
recunoscute corpuri delicte. In caz de achitare sau scoatere de sub urmarire penala contravaloarea acestora
este achitata de catre stat.

59. Determinai condiiile n care limitarea inviolabilitii proprietii n procesul penal se

consider legal

Dreptul de ingerinta in exercitarea dreptului de proprietate ar trebui sa serveasca unui scop legitim de
utilitate publica sau a unui interes general. Cu toate acestea nu este suficient doar asta, ea trebuie sa fie
proportionala, adica sa existe un echilibru just intre interesele colectivitatii si exigentele protectiei
drepturilor fundamentale ale individului. Mai mult decat atat nu trebuie sa constituie o violare a dreptului
unei persoane la respectarea bunurilor sale este formulata in termeni ce se regasesc in legislatiile nationale.
Adica nu presupune faptul ca ingerinta in cauza nu trebuie sa se bazeze pe unele prevedere ale legislatiei
nationale, dar si faptul ca trebuie sa existe o procedura echitabila si adecvata iar masurile relevante trebuie
sa fie luate si executate de catre autoritate competenta si sa nu fie arbitrare.

60. Definii noiunea de martor protejat

Martor protejat persoana in privinta caruia exista motive temeinice de a considera ca viata, integritatea
corporala sau libertatea acestuia ori a unei rude apropiate a lui sunt in pericol in legatura cu declaratiile pe
care acesta le va face intr-o cauza penala privind o infractiune grava, deosebit de grava sau exceptional de
grava si daca exista mijloace tehnice respective judecatorul de instructie sau dupa caz instanta dispune ca
aceasta persoana sa fie audiata fara a fi prezent fizic la locul unde se afla OUP sau in sala in care se
desfasoara sedinta de judecata, prin mijloacele tehnice prevazute de CPP ( intermediul unei teleconferinte
cu circuit inchis cu imaginea si vocea distorsionate)

61. Delimitai formele de audiere special a martorului/ prii vtmate de procedura general a
audierii

Spre deosebire de procedura generala, forma de audiere speciale prevede faptul ca martorului i se permite sa
comunice alta informatie despre identitatea sa decat cea reala, poate sa fie audiat prin intermediul unei
teleconferinte cu imaginea si vocea distorsionate, deaseemnea declaratiile facute sunt utilizate ca mijloc de
proba doar daca sint in coraborare cu alte probe.

62. Descriei procedura contestrii indicaiilor procurorului , de ctre procurorul ierarhic inferior
La exercitarea atributiilor sale in procesul penal, procurorul este independt si se supune numai legii, el de
asemenea executa indicatiile scrise ale procurorului ierarhic superior privind inlaturarea incalcarilor de lege
si omisiunilor admise la efectuarea si sau la conducerea urmaririi penale. Indicatiile date de catre procurorul
ierarhic superior pot fi contestate de procuror la procurorul general si adjunctii sai. Procurorul general si
adjunctii sai decid asupra constestarii prin ordonanta motivata in termen de cel mult 15 zile.

63. Comparai competena procurorului cu cea a ofierului de urmrire penal

Procurorul este implicat la toate fazele procesului penal inclusiv cai extraordinare, inclusiv in demersul in
temeiul legii. Indiferent de functia care o indeplineste la urmarirea penala procurorul are anumite functii
caracteristice in exclusivitate lui si anume

- Privind urmarirea toate formele de finalizare a urmaririi : prin incetare, scoatere de sub urmarire
penala, clasare su trimitere in instanta
- Stabileste termenii rezonabili
- Intocmeste rechizitoriu
- Pune sub invinuite
- Inainteaza acuzare
- Aplica anumite masuri preventive
- Anumite categorii de dosare impun ca urmarirea penala sa fie efectuata de catre procuror ( minori,
cna, vama)

La faza de judecata procurorul sustine invinuirea, este in drept sa modifice invinuirea (326) participa in
caile de atac, avand drept sa atace cu apel. Recurs si cai extraordinare.

64. Numii condiiile speciale privind msurile preventive aplicate fa de minori

Transmiterea sub supraveghere a minorului const n asumarea n scris a obligaiei de ctre unul din prini,
tutore, curator sau de ctre o alt persoan demn de ncredere, precum i de ctre conductorul instituiei
de nvmnt speciale unde nva minorul, de a asigura prezentarea acestuia, cnd va fi citat, la organul de
urmrire penal sau la instan, precum i de a contracara aciunile prevzute la art.176 alin.(1).Pn la
transmiterea sub supraveghere a minorului, procurorul sau instana vor solicita de la autoritatea tutelar
informaie despre persoanele crora urmeaz s le fie transmis minorul sub supraveghere pentru a se
convinge c acestea snt capabile s asigure supravegherea lui. Constatnd ca aceast msur preventiv
poate fi luat n privina minorului, procurorul adopt o ordonan, iar instana o ncheiere, de aplicare a
acesteia. Transmiterea sub supraveghere a minorului se face numai la cererea scris a persoanelor
menionate n alin.(1), care iau cunotin de fondul cauzei i de obligaiile lor, fapt ce se consemneaz n
procesul-verbalDac persoana creia i-a fost transmis sub supraveghere minorul i-a nclcat obligaiile, ea
poate fi supus de ctre judectorul de instrucie sau, dup caz, de ctre instan unei amenzi judiciare n
mrime de la 10 la 25 uniti convenionale

65. Analizai constatrile CtEDO n cauza arban vs. Moldova

66. Descriei constatrile CtEDO n cauza Stepuleac v. Moldova

 67. Clasificai condiiile n care limitarea libertii n cadrul procesului penal este considerat
legal

Limitarea libertatii este legala in cazul in care are loc in urma unei decizii luate de o instanta judecatoreasca
, exceptie fiin cazurile de retinere a persoanei care nu poate depasi termenul de 72 de ore. Privarea de
libertate poate avea loc pe perioade strict determinate de lege. Aceasta inseamna ca detentia sau prelungirea
acesteia nu poate fi mandatata daca nu sunt circumstate ce ar justifica-o. Persoanei trebuie sa i se aduca
imediat la cunostinta drepturile sale si motivele pentru care a r fi fos retinuta circumstantele faptei, in limba
pe care o intelege in prezenta unui aparator ales sau care acorda asistenta juridica garantata de stat. In
termen de 3 ore p-v care se aduce la cunostinta persoanei retinute. Informatia furnizata trebuie sa fie expusa
intr-un limbaj inteles de toti, si nu in ultimul rand persoana retinuta trebuie tratata cu respectarea demnitatii
umane, ea nu poate fi supusa violentei, amenintarilor sau unor metode ce ar aduce atingere inviolabilitatii
persoanei sau ar afecta capacitatea de a lua decizii si a exprima opiniile.

68. Indicai procedeele probatorii prin care se dobndesc corpurile delicte

Cercetarea la fata locului, perchezitia, perchezitia corporala

69. Determinai particularitile percheziiei n raport cu cercetarea la faa locului

Spre deosebire de cercetarea la fata locului, perechezitia presupune o oarecare constrangere, deoarece
presupune ca poate fi efectuata s fara vointa persoanei. Deasemenea perchezitia poate fi efectuata doar dupa
pornirea procesului penal si poate fi efectuata doar cu autorizarea jud de instr spre deosebire de cercetarea
care in cazul in care nu aduce atingere domiciliului poate fi efectuta si fara autorizare. Perchezitia poate
avea loc in orice etapa a aurmarii penale pe cand cercetarea la fata locului poate fi efectuata si la etapa
judecarii cauzei. La perchezitie trebuie asigurata prezenta proprietarului sau posesorului.

70. Indicai diferite feluri a declaraiilor n procesul penal

In mod traditional , declaratiile banuitului, invinuitului, inculpatului pot fi divzate in diferite categorii

- Declaratiile de recunoastere a vinovatiei declaratiile in care acestia isi recunosc savarsirea faptei
imputtate si explica circumstantele comiterii acestei fapte. Valoare probanta in acest sens nu o are
atat recunoasterea vinovatiei dar datele pe care le relateaza faptuitorul. Recunoasterea vinovatiei va
fi convingatoare in cazul in care acesta va explica toate imprejurarile in care a avut loc fapta, doate
detaliile, iar in cazul in care acesta nu este in stare sa explice atunci recunoasterea nu are valoare
probanta. In acest caz ar putea fi o eroare in apreciarea juridica a propriilor fapte ori recunoasterea
intentionata a vinovatiei pentru a se eschiva de la raspunderea pentru o infractiune mai grava sau
pentru a eschiva o alta persoana de la raspundere. Recunoasterea vinovatiei in cazul oferiri
declaratiilor va avea valoare probanta in cazul cind va fi confirmata de totalitatea probelor in
aceasta cauza
- Declaratiile de negare a vinovatiei aceasta poate avea loc din diferite motive , cum ar fi considera
ca fapta incliminata este legala si nu constituie o infractiune, in acest caz invinuitul expune toate
imprejurarile de fapt a cauzei care coroboreaza cu versiunea invinuirii insa in acelasi timp indicind
in favoarea sa numai argumente de ordin juridic, in unele cazuri acesta recunoaste fapta dar neaga
anumite circumstante fara de care fapta nu contituie infractiune. Negarea infractiunii desemena
 poate fi totala si partiala. In cazul cand invinuitul recunoaste partial vinovatia cand neaga savarsirea
unor infractiuni dar recunoaste savarsirea altora.
- Declaratiile cu privire la alta persoana- date privind infractiunile,elemente ale infractiunii.
Declaratia cu privire la alte persoane poate avea mai multe scopuri cu scopul de a-si atenua
raspunderea, declara toate imprejuraririle cauze demascand si alti faptuirori, cu scopul de a se
eschiva de la pedeapsa declara fals cu privire la persoane care nu au participat la savarsirea
infractiunii.

71. Determinai etapele efecturii percheziiei

Percheziia se poate efectua i n scopul descoperirii unor persoane cutate, a unor cadavre sau a altor
date importante pentru cauza penalPercheziia se efectueaz n baza ordonanei motivate a organului de
urmrire penal i numai cu autorizaia judectorului de instrucie. n cazurile ce nu sufer amnare sau
n caz de delict flagrant, percheziia se poate efectua n baza unei ordonane motivate a procurorului,
fr autorizaia judectorului de instrucie, urmnd ca acestuia s i se prezinte imediat, dar nu mai trziu
de 24 de ore de la terminarea percheziiei, materialele obinute n urma percheziiei, indicndu-se
motivele efecturii ei. Judectorul de instrucie verific legalitatea acestei aciuni procesuale. n cazul
constatrii faptului c percheziia a fost efectuat legal, judectorul de instrucie confirm rezultatul
acesteia printr-o ncheiere motivat. n caz contrar, prin ncheiere motivat, recunoate percheziia ca
fiind ilegalOrganul de urmrire penal, n baza unei ordonane motivate, este n drept s ridice
obiectele sau documentele care au importan pentru cauza penal dac probele acumulate sau
materialele activitii speciale de investigaii indic exact locul i persoana la care se afl
acestea.Ridicarea de documente ce conin informaii care constituie secret de stat, comercial, bancar,
precum i ridicarea informaiei privind convorbirile telefonice se fac numai cu autorizaia judectorului
de instrucie.n caz de necesitate, la efectuarea percheziiei sau ridicrii de obiecte i documente poate
participa interpretul sau specialistul.La efectuarea percheziiei sau ridicrii de obiecte i documente
trebuie s fie asigurat prezena persoanei la care se face percheziia sau ridicarea ori a unor membri
aduli ai familiei acesteia, ori a celor care reprezint interesele persoanei n cauz. Dac prezena acestor
persoane este imposibil, se invit reprezentantul autoritii executive a administraiei publice
locale.Ridicarea de obiecte i documente sau percheziia n ncperile instituiilor, ntreprinderilor,
organizaiilor i unitilor militare se efectueaz n prezena reprezentantului respectiv.Persoanele la
care se efectueaz percheziia sau ridicarea de obiecte i documente, precum i specialitii, interpreii,
reprezentanii, aprtorii, au dreptul s asiste la toate aciunile organului de urmrire penal i s fac n
legtur cu aceasta obiecii i declaraii care vor fi consemnate n procesul-verbal.n scopul asigurrii
securitii, organele de urmrire penal pot antrena subdiviziuni ale instituiilor prevzute sau alte
instituii. Identitatea persoanelor antrenate de organele de urmrire penal pentru asigurarea securitii
poate fi ascuns sau/i deghizat, fapt care se consemneaz n procesul- verbal.Persoana la care se face
percheziia sau ridicarea de obiecte i documente are dreptul s nregistreze prin mijloace audiovideo
aceste aciuni, informnd despre acest fapt organul de urmrire penal. Dac persoana percheziionat
solicit prezena avocatului, efectuarea percheziiei se suspend pna la prezentarea avocatului, dar nu
mai mult de 2 ore. Este interzis de a efectua ridicri de obiecte i documente sau de a face percheziii n
timpul nopii, cu excepia cazurilor de delict flagrant.n baza ordonanei de efectuare a percheziiei sau a
ridicrii de obiecte i documente cu autorizaia judectorului de instrucie, persoana care efectueaz
urmrirea penal este n drept s intre n domiciliu sau n alte ncperi.Pn la nceperea percheziiei sau
ridicrii de obiecte i documente, reprezentantul organului de urmrire penal este obligat s nmneze,
 sub semntur, persoanei la care se face percheziia sau ridicarea copia de pe ordonana respectiv.
Ordonana trebuie s conin, pe lng datele prevzute la art. 255, date cu privire la obiectele sau
documentele cutate.La ridicarea de obiecte i documente, dup prezentarea ordonanei, reprezentantul
organului de urmrire penal cere s i se predea obiectele sau documentele care urmeaz a fi ridicate,
iar n caz de refuz, procedeaz la ridicarea lor forat. Dac obiectele sau documentele ce urmeaz a fi
ridicate lipsesc la locul indicat n ordonan, persoana care efectueaz urmrirea penal este n drept s
fac percheziie. Rezultatul percheziiei urmeaz a fi prezentat, pentru verificare, judectorului de
instrucie n termen de 24 de ore, n conformitate cu prevederile prezentului cod.n cadrul efecturii
percheziiei, dup prezentarea ordonanei, reprezentantul organului de urmrire penal cere s i se
predea obiectele i documentele menionate n ordonan. Instituiile financiare nu pot invoca secretul
bancar drept motiv pentru a refuza prezentarea documentelor solicitate. Dac obiectele i documentele
cutate se predau benevol, persoana care efectueaz urmrirea penal se limiteaz la ridicarea acestora,
fr a mai efectua alte msuri de investigaii.Toate obiectele i documentele ridicate se prezint tuturor
persoanelor prezente la efectuarea percheziiei sau ridicrii. Obiectele i documentele descoperite n
timpul percheziiei sau ridicrii, a cror circulaie este interzis de lege, trebuie ridicate indiferent de
faptul dac au sau nu legtur cu cauza penal.La efectuarea percheziiei sau ridicrii de obiecte i
documente, persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s deschid ncperile i depozitele
ncuiate dac proprietarul refuz s le deschid benevol, evitndu-se deteriorarea nejustificat a
bunurilor.La efectuarea percheziiei pot fi utilizate mijloace tehnice, fapt ce va fi menionat n procesul-
verbal.Organul de urmrire penal este obligat s ia msuri pentru a nu se da publicitii circumstanele
privitor la viaa intim a persoanei, constatate n legtur cu efectuarea percheziiei sau
ridicrii.Persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s interzic persoanelor aflate n
ncpere sau la locul unde se efectueaz percheziia, precum i persoanelor care au intrat n aceast
ncpere sau au venit n acest loc, s plece ori s comunice ntre ele sau cu alte persoane pn la
terminarea percheziiei. n caz de necesitate, ncperea sau locul unde se efectueaz percheziia pot fi
luate sub paz.

72. Definii noiunea de ncheiere interlocutorie

Incheiere interlocutorie - care nu leag instana sau, dimpotriv, pot conine soluionri pariale ale unor
aspecte ale litigiului care leag instana (ncheieri interlocutorii), n sensul c ea nu mai poate reveni asupra
celor hotrte.

73. Determinai competena subiecilor oficiali ai procesului penal la aplicarea msurilor de

protecie

Conform art 215 cpp oup si instanta de judecata au obligatia sa ia masuri pentru asigurarea protectiei
participantilor la proces. Organe cu atributie de protectie sunt :

Articolul 5. Organul abilitat cu protecia martorilor

Organul abilitat cu protecia martorilor i altor participani la procesul penal funcioneaz ca subdiviziune
a Ministerului Afacerilor Interne.
Articolul 6. Atribuiile organului abilitat
(1) Organul abilitat are urmtoarele atribuii:
a) asigur executarea hotrrii cu privire la aplicarea msurilor de protecie, emise n conformitate cu
art.215 alin.(2) din Codul de procedur penal;
 b) emite decizie privind aplicarea msurilor de protecie;
c) identific soluiile necesare i suficiente n scopul aplicrii msurilor de protecie optime;
d) elaboreaz, n comun cu persoana protejat sau cu reprezentantul legal al acesteia n condiiile art. 23
alin. (2), programul de protecie;
e) ntocmete acordul de protecie, care urmeaz a fi semnat de conductorul organului abilitat i de
persoana protejat sau de reprezentantul legal al acesteia n condiiile art. 23 alin. (2);
f) organizeaz baz de date proprie cu privire la persoanele incluse n program i la msurile de protecie
aplicate, asigurnd o maxim siguran a confidenialitii;
g) aplic msurile de protecie conform programului de protecie;
h) efectueaz alte aciuni prevzute n programul de protecie;
i) aplic, dup caz, msuri urgente sau msuri de asisten stipulate n prezenta lege;
j) gestioneaz fonduri de la bugetul de stat i din surse de finanare externe, necesare realizrii
programului de protecie;
k) efectueaz msuri speciale de investigaii n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare;
l) verific, n orice timp, modul de executare a deciziilor privind aplicarea msurilor de protecie i modul
de aplicare a msurilor urgente i de asisten de ctre administraia locului de detenie n condiiile art. 9.
Dac nu exist alte modaliti de realizare a atribuiilor sale, organul abilitat poate schimba identitatea
angajailor si ori proprietatea sa imobiliar i bunurile mobile folosite de angajai n procesul de
implementare a anumitor msuri, n conformitate cu prezenta lege.
Organul abilitat coopereaz cu organele de protecie a martorilor din alte state, asigur instruirea continu a
angajailor si.
Organul abilitat emite acte departamentale privind administrarea bazelor de date, modalitile de asigurare a
maximei sigurane a confidenialitii, alte acte menite s asigure aplicarea eficient a msurilor de
protecie. Actele departamentale elaborate de organul abilitat trebuie s fie conforme actelor internaionale
unanim recunoscute n domeniu, Constituiei Republicii Moldova, Codului de procedur penal.
Articolul 7. Atribuiile organului de urmrire penal
(1) n efectuarea urmririi penale, organul de urmrire penal este abilitat cu atribuia de a aplica din
oficiu msurile urgente sau msurile de asisten prevzute n prezenta lege, cu informarea imediat sau n
cel mult 24 de ore a procurorului i a organului abilitat.
(2) n cazul n care constat necesitatea aplicrii msurilor de protecie, organul de urmrire penal
propune procurorului emiterea unei hotrri privind aplicarea msurilor respective.
Articolul 8. Atribuiile procurorului
(1) Procurorul care conduce urmrirea penal i procurorul ierarhic superior snt abilitai cu atribuia de a
aplica din oficiu msurile urgente sau msurile de asisten prevzute n prezenta lege, cu informarea
imediat sau n cel mult 24 de ore a organului abilitat.
(2) La propunerea organului de urmrire penal sau din oficiu, procurorul care conduce urmrirea penal
ori procurorul ierarhic superior emite o hotrre privind aplicarea msurilor de protecie n condiiile art.215
din Codul de procedur penal.
(3) La propunerea motivat a organului abilitat, procurorul poate autoriza sau nainta judectorului de
instrucie pentru autorizare msurile speciale de investigaie n conformitate cu prevederile legislaiei n
vigoare.
Articolul 9. Atribuiile administraiei locului de detenie
(1) Administraia locului de detenie este abilitat cu atribuia de a aplica msurile urgente i msurile de
asisten prevzute n prezenta lege, cu informarea imediat sau n cel mult 24 de ore a procurorului i a
organului abilitat.
(2) Msurile de protecie a persoanelor care se afl n locurile de detenie se dispun de organul abilitat i
se execut de administraia locului de detenie n comun cu Departamentul Instituiilor Penitenciare al
Ministerului Justiiei.

74. Descriei constatrile CtEDO n cauza Corsacov v. Moldova.

Reclamantul s-a plins de incalcarea articolului 3 al Conventiei, care reglementeaza urmatoarele:Nimeni nu

poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante..
(a) Constatarile Curtii cu privire la faptele cauzei
56. Nu poate fi disputat faptul ca in perioada intre arestul reclamantul s-a aflat sub controlul politiei. De
asemenea, nu poate fi disputat si faptul ca reclamantul a sustinut ca pe parcursul acelei perioade lui i-au fost
cauzate leziuni corporale.
57. Esenta declaratiilor Guvernului este ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului cind el a fost
aruncat la pamint in drum spre sectia de politie .Curtea nu este convinsa de argumentele prezentate de catre
Guvern si considera ca acesta a omis sa prezinte o explicatie plauzibila despre modul cum reclamantului i-
au fost cauzate leziuni corporale. Ea noteaza ca expertiza medicala, intocmita de catre o comisie
independenta constituita din 4 medici legisti cu experienta, numita de catre procuratura, in mod clar precede
faptul ca leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi cauzate printr-o cadere a acestuia, dar prin
lovituri cu un obiect contodent. Ea mai noteaza de asemenea ca, constatarile comisiei medicale nu au fost
puse la indoiala in procedura nationala si ca Guvernul nu a prezentat nici o proba Curtii, care sa puna la
indoiala concluziile clare ale comisiei medicale. Prin urmare, Curtea considera ca acest raport are o valoare
probatorie puternica in ceea ce priveste modul in care reclamantului i-au fost cauzate leziunile corporale.
60. In baza tuturor materialelor prezentate, Curtea conchide ca Guvernul nu a reusit sa prezinte probe care
sa dovedeasca faptul ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului intr-un alt mod decit aplicarea
unui tratament rau pe parcursul aflarii sale in arest.
61. Expertiza medicala arata ca reclamantul a fost batut cu obiecte contodente in cap si la talpa piciorului
sau sting. Se pare ca in rezultatul acestor batai reclamantul a suferit o trauma acuta la cap si o contuzie; el
avea numeroase vinatai pe fata, in jurul urechii drepte si pe talpa piciorului sau sting; el a avut o perforare a
membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicate care i-au cauzat surzenie brusc instalata si
care a avut drept rezultat scaderea capacitatii de auz Se pare ca, leziunile cauzate reclamantului s-au
deteriorat pina la invaliditate de gradul II.
Curtea a decis ca statul pirit sa achite reclamantului, in decurs de trei luni de la data la care hotarirea devine
definitiva in conformitate cu articolul 44 2 al Conventiei 20.000 Euro (douazeci de mii de Euro) in calitate
de prejudiciu moral si 1.000 Euro (o mie de Euro) in calitate de costuri si cheltuieli, care sa fie convertite in
valuta nationala a statului pirit la rata aplicabila la data executarii hotaririi, plus orice taxa care ar putea fi
incasata.

75. Delimitai tortura de tratamentul inuman i degradant

Tortura tratament inuman avand drept scop obtinerea informatiei sau a unor marturisiri sau aplicarea
unei pedepse

Tratament inuman- tratament de natura sa provoace in mod deliberat suferinte mintale sau fizice care in
aceste situatii particulare nu se pot justifica
 Tratament degradant tratament care umileste in mod grav individul in fata altora sau care il determina
sa actioneze impotriva vointei sau constiintei sale.

76. Definii activitatea special de investigaii

Activitatea speciala de investigatii reprezinta totalitatea de actiuni de urmarire penala cu caracter public
si/sau secret efectuate de catre ofiterii de investigatii in cadrul urmarii penale numai in conditiile si modul
prevazut de CPP.

77. Determinai cerinele speciale de admisibilitate a probelor provenite din activitatea special de
investigaii

Pe langa conditiile generale privind admisibilitatea probelor sant si altele :

1) pe alt cale este imposibil realizarea scopului procesului penal i/sau poate fi prejudiciat considerabil
activitatea de administrare a probelor;
2) exist o bnuial rezonabil cu privire la pregtirea sau svrirea unei infraciuni grave, deosebit de
grave sau excepional de grave, cu excepiile stabilite de lege;
3) aciunea este necesar i proporional cu restrngerea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului.

78. Indicai constatrile CtEDO n cauza Guu .a. v. Moldova

n cauza Guu c. Moldovei reclamanta, Tatiana GUU,. Fiul su minor M., care avea 12 ani la acea dat, era
adesea bnuit de comiterea unor furturi mici i era des luat la secia de poliie. Nici o procedur penal nu a
fost iniiat mpotriva lui din cauza vrstei. El s-a plns de cteva ori c a fost btut de poliiti. i mama sa
a depus plngeri contra acestora. Reclamanta a adresat o cerere Procurorului General n care solicita
atragerea la rspundere a poliitilor pentru maltratarea fiului su la. Ea susinea c ei au intrat n grdina
casei sale i c au supus-o tratamentelor inumane i degradante, solicitnd Procurorului General de a iniia
proceduri penale mpotriva acestora. Procurorul General a refuzat iniierea procedurilor penale contra celor
doi ofieri de poliie deoarece exista o hotrre judectoreasc definitiv n care a fost constatat comiterea
contraveniei administrative prevzut de art. 174 1 al CCA, astfel aciunile poliitilor nu puteau fi
considerate ilegale.
n faa Curii, reclamanta s-a plns de violarea art. 3 al Conveniei (interzicerea torturii) n urma
maltratrii de ctre poliiti care au mpins-o jos n noroi i ulterior au nctuat-o, datorit condiiilor din
celula n care a fost reinut i a fost impus de a aprea a doua zi n faa judectorului n aceleai haine
murdare. Reclamanta mai pretindea violarea art. 5 1 al Conveniei (dreptul la libertate) deoarece a fost
reinut timp de aproximativ 12 ore fr temeiuri legale; a art. 6 1 al Conveniei deoarece nu a fost citat
pentru edina de judecat i deoarece pe parcursul procedurii nu i-a fost permis s propun citarea
martorilor i nu a fost asigurat cu un avocat. Curtea European a constatat, n unanimitate, violarea art. 5
1 al Conveniei. Curtea a notat c reclamanta a refuzat s-i nsoeasc pe poliiti deoarece nu a fost
citat, reclamanta i fiul su puteau fi adui silit la secia de poliie doar dac ei refuzau s se prezinte dup
citare. Mai mult, potrivit prevederilor CPP, ancheta preliminar urma s fie efectuat numai dup pornirea
procesului penal. Prin urmare, reinerea reclamantei pe motiv c ea nu s-a supus ordinelor legale ale
poliitilor nu poate fi considerat legal.
Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 6 1 al Conveniei deoarece reclamanta nu a fost
citat pentru prezentare la edina; violarea art. 8 al Conveniei deoarece intrarea poliitilor n ograda
casei reclamantei a constituit o ingerin n dreptul ei la respectarea domiciliului i nu a urmrit nici un scop
legitim. Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 13 al Conveniei n privina drepturilor
garantate de art. 5 i 8 ale Conveniei. Preteniile reclamantei privind violarea art. 3 n conjuncie cu art. 13
ale Conveniei i 6 2 al Conveniei au fost respinse ca nentemeiate.Curtea a acordat reclamantei EUR
5,000 cu titlu de daune morale i EUR 1,500 cu titlu de costuri i cheltuieli

79. Determinai condiiile n care se admit excepii de la principiul inviolabilitii domiciliului n

procesul penal

Se admit unele derogari de la aceasta norma doar pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei
hotarari judecatoresti pentru inlaturarea unei primejdii care ameninta viata, integritatea fizica sau bunurile
unei persoane. In situatiile in care este sau va fi pornit un proces penal perchezitiile si cercetarile la fata
locului pot fi ordonate si efectutate numai in conditiile legii este interzia in cursul procesului penal
patrunderea in domiciliu contrar vointei persoanelor care locuiesc sau detin sediu aici, de la aceasta regula
exista exceptii legale . acestea pot fi ordonate si efectuate in baza unui mandat judiciar. Pentru a efectua
aceste actiuni OUP trebuie sa obtina in prealabil prin demers motivat la jud de instructie o autorizatie care
sa-i permita accesul la domiciliul unor persoane .

80. Identificai procedeele probatorii de obinere a declaraiilor n procesul penal

Procedeele probatorii de pbtinere a declaratiilor sunt : audierea banuitului , invinuitului, inculpatului,

audierea martorului, confruntarea, verificarea declaratiilor la fata locului, prezentarea spre
recunoastere.Pentru a verifica sau a preciza declaraiile martorului, prii vtmate, bnuitului, nvinuitului
despre evenimentele infraciunii svrite ntr-un loc concret, reprezentantul organului de urmrire penal
este n drept s se prezinte la locul infraciunii mpreun cu persoana audiat i, dup caz, cu aprtorul,
interpretul, specialistul, reprezentantul legal i s propun persoanei audiate s descrie circumstanele i
obiectele despre care a fcut sau poate face i acum declaraii.
Persoana audiat arat calea spre locul svririi infraciunii, descrie circumstanele i obiectele despre care
anterior a fcut declaraii i rspunde la ntrebrile reprezentantului organului de urmrire penal.
Dac, pe parcursul verificrii declaraiilor la locul infraciunii, vor fi descoperite obiecte i documente ce
pot servi ca probe n cauza penal, ele se ridic i acest fapt se consemneaz n procesul-verbal.
Verificarea declaraiilor la locul infraciunii se permite cu condiia de a nu leza demnitatea i onoarea
persoanelor care particip la aceast aciune procesual i de a nu pune n pericol sntatea lor.
dac este necesar de a prezenta o persoan spre recunoatere martorului, prii vtmate, bnuitului,
nvinuitului, organul de urmrire penal i audiaz pe acetia asupra circumstanelor n care au vzut
persoana, precum i asupra semnelor i particularitilor distinctive dup care ar putea s o recunoasc.
Despre aceasta se ntocmete un proces-verbal.

81. Clasificai erorile care pot influena asupra declaraiilor martorului fidel

Erorile substantiale - pot mbraca mai multe forme ncepnd de la omisiuni de elemente si pna la negarea
categorica a lor. Eroarea omisiunii poate apare n cadrul relatarii spontane, iar n cazul interogatoriului
vorbim de negare. Erorile substantiale apar si sub aspectul adaugirilor, de regula de oameni, de fapte, la
relatarile spontane si sunt n functie de fantezia martorului. n cadrul interogatoriului, aceste erori sunt
rezultatul sugestiei.
Erorile accidentale nu se refera la existenta, pozitia sau negarea obiectelor sau persoanelor, ci la
modificarea n proportii a calitatilor (culoare, forma), a cantitatilor si a relatiilor lor.

82. Interpretai constatrile CtEDO n cauza Popovici v. Moldova

Petru Popovici (Glc), supranumit Micu, a fost arestat n 2001, fiind nvinuit c ar fi dirijat o organizaie
criminal ce ar fi comis zece omoruri, 13 tentative de omor i alte crime grave. Pe parcursul urmarii penale,
el a negat categoric c ar cunoate pe cineva dintre membrii gruprii i c ar fi participat la infraciunile
incriminate.
La 7 octombrie 2003, Curtea de Apel a RM i-a achitat pe Micu i pe Guzun - una dintre persoanele loiale
acestuia - pe toate capetele de acuzare, din lips de probe. Procurorii au atacat decizia de achitare la CSJ,
care l-a condamnat pe el i pe Guzun la detenie pe via. Ultimul fugise n Germania, ar care refuz pn
azi s-l extrdeze. i de data asta, Micu a jucat strlucit - a refuzat s asiste la decizia de condamnare,
pentru ca s invoce, mai trziu, la CEDO, c dosarul a fost examinat n lipsa lui. La finele lui 2007, CEDO
i d dreptate lui Micu, inclusiv n privina nclcrii confidenialitii dintre el i avocai, a lipsei de
imparialitate a judectorilor, a condiiilor de detenie degradante, precum i a lipsei unei audieri n faa
CSJ. ntr-adevr, potrivit Conveniei Europene a Drepturilor Omului, dup achitarea unei persoane n prima
instan, procurorul trebuie s solicite audierea inculpatului i a principalilor martori n instana de recurs i
s prezinte probe noi n susinerea acuzaiilor. n cazul Micu, CSJ l-a condamnat pe via doar n baza
recitirii declaraiilor iniiale ale celor audiai. n baza acelorai materiale prin care fusese achitat, CSJ l-a
condamnat la detenie pe via. Surprinztor, n ianuarie 2010, aceast instan l-a achitat pe Micu pe cele
mai grave capete de acuzare, nvinuindu-l doar de antaj, samavolnicie i falsificarea de acte. Iar termenul
de detenie i-a fost sczut de la nchisoare pe via la 13 ani, pe cnd Guzun a fost achitat totalmente.
Hotarirea CtEDO a hotarit ca Popovici se afla in condiii de detenie inumane si degradante n IDP Direciei
Generale de Combatere a Crimei Organizate i Corupiei. Lipsa motivelor suficiente si rezonabile pentru
detenie, inclcarea dreptului la un proces echitabil pe motiv c CSJ a anulat sentina de achitare dat in
prim instan, fr a-l audia, Declaraia lui V. Gurbulea c Dl. Popovici (Micu) este eful unei grupri
criminale a constituit o nclcare a prezumiei nevinoviei. Astfel RM a fost condamnata la recuperarea
pagubei fata de Popovici in suma de 15.500 euro.

83. Clasificai condiiile nlturrii prezumiei nevinoviei

Legea procesual-penala stabileste rasturnarea prezumtiei nevinovatiei sau concluziile despre vinovatia
persoanei de savarsirea infractiunii nu pot fi intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile in probarea invinuirii
care nu pot fi intemeiate legal se interpeteaza in favoarea banuitului, invinuitului, inculpatului. Pedepsirea
unei persoane pentru o fata penala se poate realiza doar in baza unor informatii certe si veridice despre
vinovatia sa, neadmitindu-se presupunerile sau probele afectate de incertitudine, legiuitorul stabilind
inclusiv interpretarea dubiilor in favoare banuitului ... chiar in cazul aprecierii probelor orice informatie, in
baza careia se pot trage doua sau mai multe concluzii opuse despre aceiasi circumstanta arata
imposibiloitatea punerii acesteia in baza unei sentinte de condamnare.

84. Descriei procedura recuzrii ofierului de urmrire penal

Recuzarea este solutioonata de procurorul care conduce urmarirea penala si din aceleasi motive.
1) dac el personal, soul su, ascendenii ori descendenii lor, fraii sau surorile i copiii acestora, afinii i
persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de rude, precum i alte rude ale lui, snt direct sau
indirect interesate n proces;
2) dac el este parte vtmat sau reprezentant al ei, parte civil, parte civilmente responsabil, so sau
rud cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul lor, so sau rud cu nvinuitul, inculpatul n proces
ori cu aprtorul acestuia;
3) dac a participat n acest proces n calitate de martor, expert, specialist, interpret, traductor, grefier,
persoan care a efectuat urmrirea penal, procuror, judector de instrucie, aprtor, reprezentant legal al
nvinuitului, inculpatului, reprezentant al prii vtmate, prii civile sau prii civilmente responsabile;
4) dac a efectuat o cercetare sau un control administrativ al circumstanelor cauzei sau a participat la
adoptarea unei hotrri referitoare la aceast cauz n orice organ obtesc sau de stat;
5) dac el a luat n aceast cauz hotrri anterioare judecii n care i-a expus opinia asupra vinoviei
sau nevinoviei inculpatului;
6) dac exist alte circumstane care pun la ndoial rezonabil imparialitatea judectorului.

Ofierul de urmrire penal nu poate efectua aciuni de urmrire penal dac exist cel puin una din
circumstanele indicate la art. 33 alin. (2). Nu constituie temei de recuzare efectuarea de ctre ofierul de
urmrire penal a aciunilor de urmrire penal pe cauza dat.
Dac exist motive de recuzare, ofierul de urmrire penal este obligat s ntocmeasc declaraia de
abinere de la efectuarea urmririi penale. Pentru aceleai motive, ofierul de urmrire penal poate fi
recuzat i de ceilali participani la proces n cauza respectiv nvestii cu asemenea drept prin prezentul cod.
Ofierul de urmrire penal trimite, fr a ntrerupe activitatea procesual, n decurs de 24 de ore, declaraia
de abinere sau cererea de recuzare procurorului care conduce urmrirea penal. Procurorul care conduce
urmrirea penal va decide, n condiiile legii, prin ordonan, n decurs de 72 de ore, asupra
recuzrii/abinerii. Ordonana de abinere sau recuzare a ofierului de urmrire penal este irevocabil.
n caz de admitere a abinerii sau a recuzrii, procurorul care a examinat declaraia de abinere sau cererea
de recuzare stabilete n ce msur se menin actele ndeplinite ori msurile dispuse. Ordonana se remite
conductorului organului de urmrire penal care desemneaz un alt ofier de urmrire penal pentru
efectuarea urmririi penale.

85. Comparai competena procurorului cu cea a conductorului organului de urmrire penal

Procurorul este implicat la toate fazele procesului penal inclusiv cai extraordinare, inclusiv in demersul in
temeiul legii. Indiferent de functia care o indeplineste la urmarirea penala procurorul are anumite functii
caracteristice in exclusivitate lui si anume

- Privind urmarirea toate formele de finalizare a urmaririi : prin incetare, scoatere de sub urmarire
penala, clasare su trimitere in instanta
- Stabileste termenii rezonabili
- Intocmeste rechizitoriu
- Pune sub invinuite
- Inainteaza acuzare
- Aplica anumite masuri preventive
- Anumite categorii de dosare impun ca urmarirea penala sa fie efectuata de catre procuror ( minori,
cna, vama)
La faza de judecata procurorul sustine invinuirea, este in drept sa modifice invinuirea (326) participa in
caile de atac, avand drept sa atace cu apel. Recurs si cai extraordinare.

86. Relatai despre admisibilitatea probelor i a criteriilor de apreciere a admisibilitii acestora.

Prin intermediul admisibilitatii se asigura calitatea procesuala a probei. Potrivit CPP sun tadmisibile probele
pertinente, concludente si utile administrate in conformitate cu CPP doctrina procesual penala recunoaste
existenta unor reguli de asigurare a admisibilitatii probelor :

Pentru ca o proba sa fie admisibila ea trebuie sa intruneasca anumite conditii, si anume

- Subiectul care o administreaza doar ofiterul de urmarile si procurorul administreaza proble in

acuzare. Organul de constatate are dr de adm problelor intr-o perioada relativ scurta (24h)
- Mijlocul prin care se administreaza probele trebuie sa fie prevezaut in art 93 CPP
- Procedura cuvenita respectarea procedurii cuvenite

Sunt inadmisibile probele obtinute prin aplicarea violentei, amenintarilor, mijloacelor de constangere, prin
incalcarea dr la aparare, prin incalcarea dr la interpret, de o persoana care nu are dr sa efectuieze actiuni
procesuale in cauza penala

Regula a 4 este privind fructul pomului otravit, adica este inadmisibila proba obtinuta dintr-o alta proba cu
incalcarea procedurii.

87. Stabilii legtura dintre obiectul i limitele probatoriului.

Obiectul probatoriului const din ansamblul de mprejurri i fapte de o importan juridic care urmeaz a
fi stabilite n scopul rezolvrii cauzei penale.
Faptele i mprejurrile:
1. Faptele care se refer la existena elementului infraciunii, precum i cauzele care nltur caracterul
penal al faptei.
2. Circumstane care atenueaz sau agraveaz rspunderea fptuitorului.
3. Date personale privind inculpatul i victima.
4. Caracterul i mrimea daunei cauzate.
5. Existena bunurilor utilizate pentru svrirea infraciunii sau dobndirea prin infraciune, indiferent de
faptul, cui i-au fost transmise.
6. Toate circumstanele relevante la stabilirea pedepsei.
Obiectul general al probatorului const din toate aceste mprejurri menionate mai sus. n situaia n care
snt atrai la rspundere penal minorii, volumul obiectului probatoriului se lrgete, utilizndu-se aici i alte
circumstane:
1. Vrsta minorului.
2. Condiiile n care triete i este educat.
3. Gradul de dezvoltare intelectual volitiv i psihologic.
4. Caracterul i temperamentul.
5. Interesele i necesitile lui.
6. Influena adulilor sau a altor minori asupra sa.
7. Cauzele i condiiile care au contribuit la svrirea infraciunii.
Aceste circumstane prevzute, constituie obiectul special al probatoriului.Pentru stabilirea mprejurrilor
care constituie obiectul probatoriului, snt cercetate i alte mprejurri care snt legate de primele. Exemplu:
pentru a stabili persoana care a svrit un omor, e necesar de a constata unde a pstrat arma. Deci, este
imposibil de a stabili anticipat, pentru fiecare caz concret, toate mprejurrile care pot avea o importan
pentru soluionarea cauzei penale. Toate aceste mprejurri auxiliare, care ajut la constatarea mprejurrilor
de importan major snt numite intermediare accesorii sau auxiliare. Pentru stabilirea obiectului
probatoriului precum i alte mprejurri care au importan pentru cauza penal, trebuie s fie administrate
probe necesare i suficiente, aceast activitate fiind realizat de ctre persoana competent.
Limitele probatoriului. Este totalitatea de probe necesare i destule, prin intermediul crora, se asigur
realizarea cu succes a scopului probatoriului. Limitele probatoriului se difer de la caz la caz, de la persoana
care o instrumenteaz, dar i de etapa procesului penal. Este important de a se determina, n mod corect,
limitele probatoriului, la desfurarea urmririi penale, n vederea soluionrii juste a cauzei penale. La
aceasta contribuie verificarea amnunit, sub toate aspectele i obiectiva prob.

88. Identificai obligaiile impuse persoanei fa de care s-a aplicat obligarea de a nu prsi ara

Obligarea de a nu parasi tara include pe langa interdictia de a trece frontiera de stat si alte obligatiuni

- De a se prezenta la citarea organului de urmarire penala si a instantei

- De a comunica despre schimbarea domiciliului
- De a nu impiedica urmarirea penala
- De a nu se ascunde de organele de urmarire penala sau instanta de judecata

Deasemenea si indatorirea impusa banuitului, invinuitului,inculpatului de a nu parasi tara fara incuviintarea

organului care a dispus ceasta masura

89. Determinai regulile generale de aplicare a altor msuri procesuale de constrngere

90. Explicai despre scopul i condiiile efecturii procedeului- verificarea declaraiilor la faa
locului.

Reprezentatul OUP apreciind informatia obtinuta anterior decide efectuarea acestei actiuni procesuale cu
scopul de a concretiza , de a verifica dar si de a obtine noi informatii. Totusi aceasta actiune are drept scop
verificarea declaraciilor nu si scopul de a cerceta locul ca atare.
pentru a verifica sau a preciza declaraiile martorului, prii vtmate, bnuitului, nvinuitului despre
evenimentele infraciunii svrite ntr-un loc concret, reprezentantul organului de urmrire penal este n
drept s se prezinte la locul infraciunii mpreun cu persoana audiat i, dup caz, cu aprtorul,
interpretul, specialistul, reprezentantul legal i s propun persoanei audiate s descrie circumstanele i
obiectele despre care a fcut sau poate face i acum declaraii. Persoana audiat arat calea spre locul
svririi infraciunii, descrie circumstanele i obiectele despre care anterior a fcut declaraii i rspunde la
ntrebrile reprezentantului organului de urmrire penal.Dac, pe parcursul verificrii declaraiilor la locul
infraciunii, vor fi descoperite obiecte i documente ce pot servi ca probe n cauza penal, ele se ridic i
acest fapt se consemneaz n procesul-verbal.Verificarea declaraiilor la locul infraciunii se permite cu
condiia de a nu leza demnitatea i onoarea persoanelor care particip la aceast aciune procesual i de a
nu pune n pericol sntatea lor.Despre verificarea declaraiilor la locul infraciunii se ntocmete un proces-
verbal, cu respectarea prevederilor art.260 i 261, n care, suplimentar, se fixeaz declaraiile persoanei
fcute la faa locului. n cadrul efecturii verificrii declaraiilor la faa locului pot fi aplicate mijloace
tehnice, ntocmite schie, fapt ce se consemneaz n procesul-verbal. Fonogramele, casetele audio i video,
peliculele fotografice, schiele, documentele i obiectele ridicate se anexeaz la procesul-verbal.

91. Demonstrai deosebirea ntre verificarea declaraiilor la faa locului, de audiere i

reconstituirea faptei.

pentru a verifica sau a preciza declaraiile martorului, prii vtmate, bnuitului, nvinuitului despre
evenimentele infraciunii svrite ntr-un loc concret, reprezentantul organului de urmrire penal este n
drept s se prezinte la locul infraciunii mpreun cu persoana audiat i, dup caz, cu aprtorul,
interpretul, specialistul, reprezentantul legal i s propun persoanei audiate s descrie circumstanele i
obiectele despre care a fcut sau poate face i acum declaraii.
Persoana audiat arat calea spre locul svririi infraciunii, descrie circumstanele i obiectele despre care
anterior a fcut declaraii i rspunde la ntrebrile reprezentantului organului de urmrire penal.
Dac, pe parcursul verificrii declaraiilor la locul infraciunii, vor fi descoperite obiecte i documente ce
pot servi ca probe n cauza penal, ele se ridic i acest fapt se consemneaz n procesul-verbal.
Verificarea declaraiilor la locul infraciunii se permite cu condiia de a nu leza demnitatea i onoarea
persoanelor care particip la aceast aciune procesual i de a nu pune n pericol sntatea lor.Despre
verificarea declaraiilor la locul infraciunii se ntocmete un proces-verbal, cu respectarea prevederilor
art.260 i 261, n care, suplimentar, se fixeaz declaraiile persoanei fcute la faa locului. n cadrul
efecturii verificrii declaraiilor la faa locului pot fi aplicate mijloace tehnice, ntocmite schie, fapt ce se
consemneaz n procesul-verbal. Fonogramele, casetele audio i video, peliculele fotografice, schiele,
documentele i obiectele ridicate se anexeaz la procesul-verbal.

Reconstituirea faptei
Organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea participanilor la proces, precum i instana de
judecat, la cererea prilor, considernd c este necesar pentru verificarea i precizarea unor date, pot
proceda la reconstituirea, integral sau parial, a faptei la faa locului, cu participarea fptuitorului, prin
reproducerea aciunilor, situaiei sau a altor circumstane n care s-a produs fapta. Cu acest prilej, n cazurile
necesare se pot face msurri, filmri, fotografieri, ntocmi desene i schie.
La reconstituirea faptei se interzic aciuni care njosesc onoarea i demnitatea persoanelor care particip la
reconstituire i a celor din jurul lor sau care le pun n pericol sntatea.

92. Determinai limitele confidenialitii n procesul penal

Sarcinile urmarii penale pot fi realizate numai daca publicitate procesului proprie fazei judecatii este
limitata, in conditiile in care elementele cauzei penale nu s-au conturat inca, probele urmand abia a se
strange, desfasurarea activitatilor in mod public ar ingreuna aflarea adevarului ridinc dificultati de ordin
tactic a oup in confruntarea sa cu infractorul. La aceasta se adauga imprejurarea ca desfasurarea in conditii
de publicitate a unor acte de urmarire penala ar influienta rezultatele activitatii si operativitatii realizarii lor.

93. Clasificai msurile de protecie aplicate victimelor violenei n familie

Instanta de judecata prin incheiere emite o ordonanta de protectie prin care poate oferi protectie victimei,
aplicind banuitului , invinuitului, inculpatului urmatoarele masuri :

- Obligarea de a parasi temporar locuinta comjuna ori de a sta departe de locuinta victimei, indiferent
de dr de proprietate asupra bunurilor
- Obligarea de a sta departe de locul aflarii victimei, la o distanta ce ar asigura securitatea victimei
- Obligarea de nu contacta victima, copii acesteia, alte persoane dependente de ea
- Interzicerea de a vizita locul de munca si de trai al victimei
- Limitarea dispunerii unilaterale de bunuri comune
- Obligarea de a face un examen medical privind starea psihica si dependenta de droguri sau aclool si
daca exista avizul medical care confima aceasta dependenta de a face tratament medical fortat de
alcoolemie sau narcomanie
- Obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere daca o asemenea
actiune este determinata de inst de jud ca fiind necesara pentru reducere violentei sau disparitia ei
- Interzicerea de a pastra si purta arma

94. Descriei constatrile CtEDO n cauza Iordachi .a. vs. Moldova.

IORDACHI n aceast cauz, reclamanii sunt 5 membri ai organizaiei non-guvernamentale Juritii

pentru drepturile omului (Snejana Chitic, Victor Constantinov, Vladislav Gribincea, Vitalie Iordachi i
Vitalie Nagacevschi) - o organizaie din Republica Moldova cu sediul n Chiinu specializat n
reprezentarea persoanelor n faa Curii.
Potrivit reclamanilor, dup venirea la putere a Partidului Comunitilor, numrul violrilor drepturilor
omului a crescut semnificativ. n acel context, a fost creat organizaia, a crei scop era protejarea
drepturilor omului prin asistena persoanelor care doreau s depun cereri la Curte. Astfel, reclamanii au
considerat c ei au cauzat daune serioase Guvernului n urma prejudicierii imaginii sale i a pierderilor
financiare ca rezultat al constatrii violrilor n cauzele reprezentate de ei n faa Curii.
Reclamanii au susinut c, datorit legislaiei n vigoare i avnd n vedere activitatea acestora, ei
erau supui unui risc serios ca convorbirile lor telefonice s fie interceptate. Ei nu au pretins de a fi victime
ale unor interceptri concrete, telefonice sau potale, i nici nu au iniiat proceduri judectoreti n acest
sens.
n faa Curii, reclamanii au invocat violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieii private i de
familie), pretinznd c dreptul lor la respectarea corespondenei nu a fost respectat, deoarece legislaia
naional n domeniul interceptrii convorbirilor nu coninea garanii suficiente mpotriva eventualului abuz
din partea autoritilor naionale, precum i violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv), deoarece ei
nu dispuneau de un recurs efectiv la nivel naional n privina nclcrii dreptului garantat de art. 8 CEDO.
Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 8 CEDO. Curtea iniial a constatat c a avut loc o
ingerin n dreptul reclamantului, iar ulterior a conchis c aceast ingerin nu a fost "prevzut de lege"
 n baza constatrilor de mai sus, Curtea a constatat c legislaia moldoveneasc nu acord o protecie
adecvat mpotriva abuzului puterii de stat n domeniul interceptrii convorbirilor telefonice.
n ceea ce privete pretenia reclamanilor n temeiul art. 13 CEDO, Curtea a reiterat c art. 13 nu
poate fi interpretat ca cernd existena unui remediu mpotriva legislaiei naionale, or, altfel Curtea ar
impune Statelor Contractante cerina de a ncorpora Convenia. Astfel, Curtea nu a constatat violarea art. 13
CEDO combinat cu art. 8 CEDO.
Curtea a acordat EUR 3,500 cu titlu de costuri i cheltuieli. Compensaii cu titlu de daune materiale i
morale nu au fost solicitate.

95. Comparai modalitile de asigurare a inviolabilitii vieii private la faza de urmrire penal
cu cele aplicabile fazei de judecat

96. Identificai felurile expertizelor n procesul penal

Sunt expertive obligatorii si facultative, expertiza in comisie, expertiza complexa, expertiza suplimentara,
expertiza reptata

Expertiza in institutia de exepertiza, in afara institutiei

97. Determinai modalitile de verificare a concluziilor expertului

Prin audierea sa expertiza reptata, sau suplimentara.

98. Descriei elementele principiului liberei aprecieri a probelor

Propia convingere formata in urma cercearii tuturor probelor administrate nici o proba nu are putere
probanta dinainte stabilita

99. Determinai garaniile liberei aprecieri probelor de ctre instana de judecat

Libera convingere si libera apreciere a probelor nu inseamna arbitrariul ci libertatea de a aprecia probele in
mod rezonabil, impartial onest.

Iar istanta de judecata OUP su procurorul trebuie sa-si motiveze convingerea care pentru a fi controlabila ,
trebuie sa fie constienta si rationala, sa se sprijine pe certitutdinea care nu se poate realiza decat printr-o
serioasa cercetare si o desavarsita valorificare a probelor atunci cand acestea sunt necomplete, echivoce
indirecte sau mai ales contrare

O alta garantie este ca sa nu se ia o decizie fara a aprecia toate probele existente, coroborandu-le intre ele. .
totalitatea necesara de probe este determinata prin obiectul probatiunii si pertinentei probelor, a regulilor de
colectare a probelor si admisibilitatii probelor.

100. Definii noiunea de probatoriu

Probatoriul consta in invocarea de probe si propunerea de probe , admiterea si administrarea lor.

 101. Clasificai subiecii procesului penal cu drept de participare n procesul de administrare a
probelor i particularitile de participar

Instanta de judecata este doar un arbitru in acest proces autorizind administrarea unei probe.
Administrarea probelor const n folosirea mijloacelor de prob n procesul penal, care presupune strngerea
i verificarea probelor, n favoarea i n defavoarea nvinuitului, inculpatului, de ctre organul de urmrire
penal, din oficiu sau la cererea altor participani la proces, precum i de ctre instan, la cererea prilor,
prin procedeele probatorii prevzute de prezentul cod.
n scopul administrrii probelor, aprtorul admis n procesul penal, n modul prevzut de prezentul cod,
este n drept:
1) s solicite i s prezinte obiecte, documente i informaii necesare pentru acordarea asistenei juridice,
inclusiv s poarte convorbiri cu persoane fizice dac acestea snt de acord s fie audiate n modul stabilit de
lege;
2) s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe i instituii competente, n
modul stabilit;
3) n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei pe care o apr, opinia
specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesit cunotine speciale.
Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea vtmat, partea civil, partea civilmente
responsabil i reprezentanii lor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte
informaii orale i scrise, obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de prob.Toate probele
administrate n cauza penal vor fi verificate sub toate aspectele, complet i obiectiv. Verificarea probelor
const n analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe i
verificarea sursei din care provin probele, n conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee
probatorii respective.

102. Indicai mijloacele de prob .

Drept mijloace materiale de proba sunt recunoscute - documentele, corpurile delicte, procesele-verbale,
inregistrarile.

Documentele contin date care pot fi recunoscute ca probe derivate acestea pot lua forma traditionala scrisa
dar pot si video, audio, eceltronica. Procesele verbale se deosebesc de documente prin faptul ca sunt
intocmite in cadrul unor actiuni procesuale pe cand documentele sunt intocmite inafara procesului penal de
persoane care pot sa nu fie subiecti ai procesului penal. Corpurile delicte spre desebire de p-v reprezinta
sursa initiala referitoar la anumite circumastante. a fost folosit in procesul comiterii infractiunii.

103. Delimitai mijloacele de prob de procedeele probatorii.

Procedeele probatorii sunt anumite actiuni procesuale prin intermediul carora se obtin, se ridica mijloacele
de proba. Drept procedee sunt audierea, confruntarea, prezentarea spre recunoastere, verificarea
declaratiilor la locul infractiuni etc.

104. Indicai condiiile aplicrii arestrii la domiciliu.

Arestarea la domiciliu a fost exclusa din categoria masurilor preventive alternative si au fost abrogate
conditiile speciale la aplicarea acestei masuri, fiind aplicabile conditiile generale pentru masurile
preventive, largindu-se in practica cercul clauzelor si persoanelor care pot beneficia de asemenea masura
Se aplica fata de banuit, invinuit, inculpat in baza hotararii jud de instr sau instantei in conditiile care permit
aplicarea arestarii preventive, insa izolarea lui totala nue ste rationala i legatura cu varsta, starea sanatatii
starea familiala sau alte imprejurari.

105. Analizai prevederile legale privind restriciile puse n faa persoanei arestate la domiciliu i
a persoanei eliberate sub control judiciar.

Restrictii persoanei arestate la domiciliu

- Interzicerea de a iesi din locuinta

- Limitarea convorbirilor telefonice, a receptionarii si expedierii corespondentei si a utilizarii altor
mijloace de comunicare
- Interzicerea comunicarii cu anumite persoane sau primirea altor persoana in locuinta sa.

Restrictii persoanelor eliberate sub control judiciar

- Sa paraseasca localitatea unde isi are domiciliu

- Sa mearga in locuri anumit stabilite
- Sa intre in legatura cu anumite persoane
- Sa savarseasca actiune de natura sa impiedice aflarea adevarului
- Sa conduca autovehicole, sa exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la savarsirea
infractiunii.
106. Indicai cazurile de efectuare a confruntrii i de neadmitere a acesteia.

In cazul n care exist divergene ntre declaraiile persoanelor audiate n aceeai cauz, se procedeaz la
confruntarea acestor persoane, inclusiv cu cele ale cror declaraii snt defavorabile bnuitului, nvinuitului,
dac este necesar, pentru aflarea adevrului i nlturarea divergenelor.
Confruntarea se efectueaz de ctre organul de urmrire penal din oficiu sau la cererea participanilor la
proces.Audierea persoanelor confruntate se face cu respectarea dispoziiilor privitoare la audierea
martorului sau nvinuitului, care se aplic n mod corespunztor, n funcie de calitatea procesual a
persoanelor confruntate.Persoanele confruntate se audiaz privitor la relaiile dintre ele, la faptele i
circumstanele n privina crora declaraiile depuse anterior se contrazic. Dup audierea declaraiilor,
persoanele confruntate pot s-i pun reciproc ntrebri i rspund la ntrebrile persoanei care efectueaz
aciunea procesual.

Este inadmisibil ca confruntarea sa aiba loc cu prezenta unei personae care anterior nu a fost audiata. Sau
cadn este inutila sau cand aceasta ar afecta starea emotionala a minorului

107. Comparai instituia confruntrii cu instituia audierii i prezentrii spre recunoastere.

108. Indicai condiiile liberrii provizorii pe cauiune.

Liberarea provizorie a persoanei poate fi acordata in cazul in care este asigurata repararea prejudiciului
cauzat de infractiune si s-a depus cautiunea stabilita de judecatorul de instructie sau de catre instanta, daca a
fost savarsita o infractiune din impurdenta, precum si o infractiune cu intentie pentru care legea prevede o
pedeapsa ce depaseste 25?? Ani. Conditia este realizata si in cazul in care prejudiciul este reparat, nu exista
sau nu s-a inaintat actiunea civila. In cazul in care exista un prejudiciu dar actiunea civila nu este inaintata
jud de instr sau instanta va instiinta victima sau partea vatamata despre examinarea cererii de liberare
provizorie pe cautiune, deasemenea in perioada liberarii provizorii pe cautiune, persoana este obligata sa se
prezinte la citarea OUP sau a instantei si sa comunice orice schimbare de domiciliu. Cuantumul cautiunii se
calculeaza in dependenta de starea financiara a persoanei respective si de gravitatea infractiunii. In cazul in
care se recunosc alte fapte sau circumstante care nu au fost cunoscute la data admiterii cererii aceasta poate
fi revocata.

109. Analizai constatrile CtEDO n cauza Muuc vs. Moldova.

110. Indicai condiiile i temeiurile aplicrii sechestrului.

Punerea sub sechestru a bunurilor poate fi dispusa in urmatoarele conditii care urmeaza a fi intrunite
cumulativ:

- Sa fie inceputa urmarirea penala

- Daca probele acumulate permit de a presupune intemeiat ca banuitul, invinuitul, sau alte persoane la
care se afla bunurile urmarite le pot tainui, deteriora, cheltui
- Daca s-a inaintat actiune civila, daca pentru savarsirea infractiunii incriminate, banuitului,
invinuitului, inculaptului poate fi aplicata pedeapsa amenzii sau exista unul din temeiurile prev la
art 106 CP

Punerea sub sechestru a bunurlor se aplica in baza ordonantei oup cu autorizatia jud de instructie sau dupa
caz a incheierii inst de jud. Se va constata mai intai existenta bunurilor care urmeaza a fo urmarite

111. Deducei particularitile amenzii judiciare n raport cu amenda contravenional.

AMENDA contraventionala : Amenda const n vrsarea unei sume de bani n beneficiul statulu. Ca
sanciune contravenional este cea mai pe larg aplicat msur de influenare, practic, pentru toate
contraveniile prevzute de legislaie.
Amenda poart un caracter material, dar n caz de sancionare a contravenientului ea nu este o sanciune
procesual cu caracter patrimonial, ci este o sanciune juridic de natur contravenional, care nu
presupune restituirea de ctre contravenient a pagubei materiale i se aplic indiferent de faptul, dac este
adus sau nu un prejudiciu material prin fapta contravenional. Aceast sanciune oblig persoana s
plteasc suma de bani stabilit ca sanciune.
Conform CCRM, amenda se stabilete n uniti convenionale, care o unitate convenional este egal cu
20 lei. Da, prin amenda contravenientul se oblig s plteasc suma, dar cu o limit oarecare i numai acea
amend stabilit n dependen de fapta ilicit. n baza art.34, persoanei fizice i se poate stabili o amend de
la o unitate convenional pn la 150, iar persoanelor cu funcie de rspundere i persoanelor juridice de la
10 la 500.
Contravenientul are dreptul de a achita numai jumtate din amend dac o achit n timp de 72 ore de la
data stabilirii amenzii, amenda astfel se consider pltit integral.
Termenul de pltire a amenzii este de 30 de zile de la data stabilirii amenzii, astfel n acest termen
contravenientul este obligat s achite suma integral. n caz c contravenientul nu execut aceast obligaie,
el va fi supus unor altor sanciuni mai severe stabilite n baza hotrrii instanei de judecat.
Instana de judecat poate nlocui amenda cu: o sum dubl amenzii iniiale care nu poate depi limita
maxim a sanciunii cu amenda, poate fi nlocuit cu lucru neremunerat n folosul comunitii calculndu-se
o or pe o unitate convenional (art.37), cu-n arest contravenional calculndu-se o zi de arest pentru doua
unitii convenionale restul condiiilor snt stabilite conform (art.38.). i att pentru persoana fizic ct i
pentru cea jurdic dac nu achit amenda n termen i integral atunci plus la sanciunea principal va fi
stabilit i cea complementar, privarea de dreptul de a desfur o anumit activitate pe un termen de la 6
luni la un an (alin.6,7 art.34).
Amenda este cea mai rspndit sanciune contravenional, ea este considerat i cea mai eficient. Prin
libertatea de micare ntre limita minimal i cea maximal, la stabilirea amenzii pentru o contravenie
trebuie de inut seama de importana raportului juridic nclcat i de pericolul social pe care l prezint.

Amenda judiciara este o sanctiune procesuala, aplicabila in caz de savarsire a vreuneia dintre abaterile
judiciare prevazute de Codul de procedura penala. Totodata, mai reprezinta si o masura procesuala de
constragnere ce se aplica in scopul asigurarii ordinii stabilite de legislatia procesual-penala privind
desfasurarea urmaririi penale, judecarea cauzei si executarea sentintei. Potrivit art. 201 alin (1) din Codul de
Procedura Penala din R. Moldova (CPP), amenda judiciara este o sanctiune in bani, aplicata de catre
instanta de judecata persoanei care a comis o abatere in cursul procesului penal.

In opinia doctrinarului Vintila Dongoroz, rolul amenzii este de a asigura desfasurarea normala a activitatii
procesuale prin efectuarea corecta si la timp, de catre subiectii procesuali, a indatoririlor ce le revin potrivit
legii.

Conform art. 201 alin. (2) art. CPP, se observa ca marimea amenzii si anume amenda judiciara se aplica in
proportie de 1 la 25 unitati conventionale.

Care sunt abaterile disciplinare se sanctioneaza cu amenda?

Constituie abatere procesuala si se sanctioneaza cu amenda:

1) Neindeplinirea de catre orice persoana prezenta la sedinta de judecata a masurilor luate de catre
presedintele sedintei.

Abaterea consta in incalcarea disciplinei sau a ordinii in sedinta de judecata si poate fi savarsita in faza de
judecata, in orice etapa si chiar in faza urmaririi penale.

2) Neexecutarea ordonantei sau a incheierii de aducere silita.

Abaterea procesuala respectiva poate fi savarsita de catre cei care sunt obligati conform legii sa execute
hotararea de aducere silita, prin neanuntarea la timp a imposibilitatii executarii sau nejustificarea
neexecutarii ordonantei sau hotararii.
3) Neprezentarea nemotivata a martorului, expertului, spcialistului, interpretului, traducatorului sau
aparatorului legal, citati la organul de urmarire penala sau instanta, precum si a procurorului si neinformarea
acestora despre imposibilitatea prezentarii, cand prezenta lor este obligatorie.

4) Tergiversarea de catre expert, interpret sau traducator a executarii insarcinarilor primite.

Aceasta abatere consta in refuzul de a indeplini la timp sarcina privitoare la efectuarea expertizei sau a
traducerii inscrisului, actiuni ce urmeaza a se demonstrata ca nu au fost executate cu rea-vointa.

5) Neluarea de catre conducatorul unitatii in care urmeaza sa se efectueze o expertiza, a masurilor necesare
pentru efectuarea acesteia.

Aceasta fapta este reglementata de art. 149 CPP.

6) Neindeplinirea obligatiei de prezentare, la cererea organului de urmarire penala sau a institutiei, a

obiectelor sau a documentelor de catre conducatorul unitatii sau persoanele insarcinate cu aducerea la
indeplinirea a acestei obligatii.

7) Nerespectarea obligatiei de pastrare a mijloacelor de proba.

8) Alte abateri pentru care Codul de procedura penala prevede amenda judiciara:

1. Neexecutarea hotararii de suspendare provizorie din functie de catre administratia locului de munca
(alin. (4) art. 200 CPP).

2. Neindeplinirea de catre asistentul procedural a obligatiilor prevazute in art. 82 CPP.

3. Inaintarea cererii de recuzare in mod repetat cu rea-credinta si in mod abuziv, cu scopul de a

tergiversa procesul, de a deruta judecata sau din alte intentii rauvoitoare de catre parti la proces.

Cine este in drept sa aplice si sa decida aplicarea amenzii judiciare?

Amenda judiciara se aplica de catre judecatorul de instructie pentru abaterile comise in cursul urmaririi
penale, la cererea persoanei care efectueaza urmarirea penala. Astfel, ofiterul de urmarire penala sau
procurorul vor intocmi un demers motivat, in care se va expune esenta abaterii procesuale, anexand
materialele ce confirma incalcarile admise.

Examinarea demersului privind aplicarea amenzii judiciare se face de judecatorul de instructie, cu

participarea persoanei care a inaintat demersul si a persoanei care a comis abaterea procesuala.

Incheierea judecatorului de instructie pronuntata in acest sens poate fi atacata cu recurs la instanta ierarhic
superioara (Curtea de Apel) de catre persoana careia i-a fost aplicata amenda.

Pentru abaterile comise in cadrul judecarii cauzei, amenda judiciara se aplica de catre instanta care judeca
cauza, iar incheierea privind aplicarea amenzii se include in procesul-verbal al sedintei.
 112. Numii cazurile de neadmitere a datelor n calitate de probe

- In cazul in care au fost obtinute prin aplicarea violentei, amenintarilor sau altor mijloace de
constrangere, prin violarea dr si libert persoanei
- Prin incalcarea dreptului la aparare a banuitului....
- Prin incalcarea dreptului la interpret, traducator al participantilor la proces
- De o persoana care nu are dreptul sa efectuieze actiuni procesuale in cauza penala
- De o persoana care evident stie ca intra sub incidenta recuzarii
- Dintr-o sursa care este imposibil de a o verifica in sedinta de judecata
- Prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor stiintifice
- Cu incalcare esentiale de catre oup
- Fara a fi cercetate in mod stabilit in sedinta de juc
- De la o persoana care nu poate recunoaste documentul sau obiectul respectiv, nu poate confirma
veridicitatea, provenienta lui sau circumstantele primirii acestuia

113. Clasificai procedeele probatoriului dup anumite criterii

Procedee de obtinere a declaratiilor :

- Confruntarea
- Verificarea declaratiilor la fata locului
- Prezentarea spre recunoastere
- Audiere

Procedee pentru constatarea unor fapte

- Constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale

- Expertizele

Procedee de descoperire si ridicare a probelor

- Colectarea mostrelor
- Cercetarea la fata locului
- Examinarea corporala
- Examinarea cadavrului
- Exhumarea cadavrului
- Reconstituirea faptei
- Experimentul
- Perchezitia
- Perchezitia corporala
- Sechestrarea corespondentei
- Interceptarea comunicarilor

114. Stabilii condiiile , temeiurile i circumstanele care se iau n consideraie la aplicarea

msurilor preventive.

Masurile preventive se aplica numai fata de banuit, invinuit si inculpat, prima conditie pentru luarea
oricarei masuri preventive este existenta probelor ca o anumita persoana a savarsit fapta prevazuta de
legea penalaa, fiind atrasa in calitate de banuit, pusa sub invinuire sau trimisa in judecata cu actul de
incupare. In acest sens se are in vedere existenta unei banuieli rezonabile. Banuiala rezonabila trebuie sa
ie bazata pe fapte sau informatii care ar stabili legatura obiectiva intre suspect si fapta presupusa
exprimate prin documente constatari tehnico-stiintifice si medico-legate precum si alte date obiective.
Deasemenea trebuie sa se ia in vedere si elementele indivudale ale persoanei, caracterul pozitiv, lipsa
antecedentelor penale, legaturile cu famiiliile. A doua conditie generala necesara pentru aplicarea
masurilor preventive este existenta temeiurilor rezonabile de a presupune ca banuitul invin inculp, ar
putea sa se ascunda de oup, sa impiedice stablirea adevarului precum si savarsirea de noi infractiuni.
Aici prin temeiuri rezonabile intelegem datele obtinute in urma activitatii procesual penale sau a
activitatii de investigatie operativa care presupun aceste consecinte negative.

Date care presupun ca invinuitul ar putea sa se ascunda: lipsa actelor de identitate, sau a locului
permanent de trai, neprezentarea la citatiile facute, concedierea de la locul de munca, instrainarea
apartamentului

Date care presupun impiedicarea aflarii adevarului : influientarea martorilor, partii batamatului, prin
corupere sau amenintare, distrugerea sau alterarea probelor materiale

Date presupun savarsirea de noi infractiuni : existenta relatiilor in mediuc criminal, amenintarea reala
cu rafuiala fata de vctima etc.

Mai exista pe langa conditiile generale si conditii speciale : pentru masurile arestului se necesita o
infractiuni cu pedeapsa mai mare de un an, dar daca prevede mai mic de un an se aplica numai in cazul
in care a comis actiuni negative gen amenintarea martorilor, savarsirea de noi infractiuni.

Pentru aplicarea arestului la domiciu, liberarii sub control judiciar sau pe cautine deaemenea se prevad
conditii speciale : gravitatea infractiunii, varsta si starea sanatatii , antecedentele penale si
comportamentul infractional

Pe langa conditiile genare si speciale se mai iau in considerare si anumite criterii complementare cum ar
fi::

- Caracterul si gradul prejudiciabil al faptei

- Persoana banuitului
- Varsta stare sanatii
- Ocupatia lui
- Situatia familiala
- Prezenta unui loc de trai permanent
- Starea materiale etc
115. Analizai riscurile ce urmeaz a fi probate de procuror la aplicarea arestrii preventive

1. Riscul ca persoana se va sustrage, acest temei trebuie probat cu anumite informatii cum ar fi
existenta unui bilet de calatrorie sau retinerea la frontiera ori declaratiile persoanei cu privire la
anumite intentii. Oate fi considerat si cetatenei unui alt stat, locuinta, proprietate in acel stat
2. Riscul comiterei unei alte infractini, la recunoasterea acestui risc, instanta va lua in considerare
istoricul persoanei, existenta unuir fapte, relatii crimitala, natura infractiunilor comise in trecut
3. Riscul distrugerii probelor. Trebuie sa existe anumite temeiuri sau fapte realizate ca persoana a
incercat sa influienteze martorul, partea vatamata, refuzul de a depunde declaratii nu poate fi luat in
considerare in cazul de fata. Acest risc poarta denumirea de impiedicarea stabilirii adevarului
 4. Riscul mentinerii ordinii publice.

116. Relatai despre prejudiciul material i moral solicitat n cadrul aciunii civile

Un mijloc legal pentru protejarea dreptului patrimonial i dezdunarea persoanei fizice/juridice n procesul
penal, este aciunea civil. Aciunea civil n procesul penal este cererea fcut de persoana fizic/juridic,
care a suferit o pagub material, produs prin infraciune, pentru repararea pagubei adresate nvinuitului,
inculpatului sau persoanei care poart rspundere material pentru aciunile acestuia. Pentru exercitarea i
soluionarea aciunii civile n procesul penal, se cer urmtoarele condiii:
1. Infraciunea trebuie s produc un prejudiciu material.
2. ntre infraciunea svrit i paguba reclamat trebuie s existe un raport de cauzalitate.
ntre orice fapt ilegal i urmrile survenite, pot exista att legturi necesare ,ct i ntmpltorare, dar tragerea
la rspundere pentru consecinele survenite, este posibil, atunci cnd ele constituie rezultatul inevitabil al
faptei svrite.
3. Acest prejudiciu trebuie s fie cert, ceea ce nseamn c el, exist n prezent i nu se accept de ctre
doctrina dreptului procesual penal, repararea unui prejudiciu produs prin infraciune, care se ateapt n
viitor. De asemenea, aceast condiie include posibilitatea evalurii n bani a pagubei cauzate.
4. S existe o manifestare de voin din partea celui vtmat, cu privire la despgubirea sa. Pentru a porni
aciunea civil, este necesar s fie depus o cerere de ctre partea vtmat.
Articolul 219 Cod procedur penal stabilete c repararea prejudiciului se efectueaz prin:

1.Restituirea n natur a obiectelor sau contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite n urma svririi
faptei interzise de legea penal;
2. Compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea
calitii, aspectului comercial, precum i repararea bunurilor deteriorate;
3.Compensarea venitului ratat n urma aciunii interzise de legea penal;
4.Repararea prejudiciului moral sau, dup caz, a unei daune aduse reputaiei profesionale.
1. Restituirea n natur a obiectelor sau contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite n urma
svririi faptei interzise de legea penal const n restituirea lucrului de care a fost deposedat partea
civil, deci un bun anume determinat, individualizat, cert i nu unul asemntor. Este ns posibil ca partea
civil s accepte restituirea i a altui bun n locul celui de care a fost deposedat, n asemenea situaie este
vorba despre restituirea prin echivalent. Pornind de la principiul disponibilitii care guverneaz materia
rspunderii civile, partea civil determin modalitatea de restituire i, n legtur cu aceasta, ea poate s
refuze s primeasc un bun echivalent, chiar fr a motiva acest lucru. n cazul n care se restituie bunul
care a aparinut prii civile, acesta fiind deteriorat, instana poate s oblige inculpatul sau partea civilmente
responsabil s acopere cheltuielile privitor la aducerea bunului n forma iniial, de pn la comiterea
infraciunii. Restituirea lucrului se face ori de cte ori acesta este gsit la nvinuit, la inculpat ori la alt
persoan. n asemenea situaii, organul de urmrire penal este obligat n momentul descoperirii de a ridica
bunurile i a le sechestra. Dac s-a stabilit cu certitudine c bunul aparine prii civile i a ajuns prin
infraciune n posesia nvinuitului, inculpatului sau altor persoane, acesta poate fi restituit pn la
soluionarea n fond a cauzei. Lucrurile pot fi restituite nu numai prii civile, dar i altor persoane, dac se
constat c le aparin acestora. Deci msura restituirii lucrurilor este o msur cu caracter real i vremelnic
de reparare imediat i n natur a pagubei.

2. Compensarea cheltuielilor prin procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calitii,
aspectului comercial, precum i repararea bunurilor deteriorate este o alt modalitate de despgubire.
La examinarea aciunii civile sunt aplicate normele dreptului civil. Astfel, cap. XXXIV al Codului civil
stabilete obligaiile care se nasc din cauzarea de daune. Art. 1418 al Codului civil stabilete rspunderea
pentru prejudiciul cauzat prin vtmarea integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii, iar art.
1419 - rspunderea n caz de deces al persoanei vtmate.

3. Compensarea venitului ratat n urma aciunilor interzise de legea penal alin. (2) al art. 14 din
Codul civil stabilete c Dac cel care a lezat o persoan ntr-un drept al ei obine ca urmare venituri,
persoana lezat este n drept s cear, pe lng repararea prejudiciilor, partea din venit rmas dup
reparare.

4. Repararea prejudiciului moral sau, dup caz, a daunei aduse reputaiei profesionale alin. (4) al art.
219 constat c la evaluarea cuantumului despgubirilor materiale, a prejudiciului moral instana de
judecat ia n considerare suferinele fizice ale victimei, prejudiciul de agrement sau estetic, pierderea
speranei n via, pierderea ncrederii n fidelitatea conjugal, pierderea onoarei prin defimare, suferinele
psihice provocate rudelor apropiate etc. Dup cum se vede, legea nu prevede exhaustiv criteriile de evaluare
a cuantumului despgubirilor morale. n istoria universal a dreptului se ntlnesc diverse abordri privind
problematica daunelor morale, care s-au conturat pe trm delictual. n cadrul dreptului roman era
conceput att noiunea de daun nepatrimonial, ce viza atingerile fizice aduse unei persoane sau
moralitii, demnitii sau reputaiei sale prin delicte private, ct i sancionarea cu amenzi Rs punderea
pentru daune morale a continuat s fie preponderent delictual i n dreptul medieval, n care pentru
sancionarea unor delicte private existau amenzi. Dreptul modern a abordat rspunderea delictual pentru
daune morale n mod diferit. n unele sisteme, cum ar fi cel francez sau romn, a existat interpretarea unor
dispoziii legale privitoare la rspunderea civil delictual, lipsind texte exprese privind rspunderea
moral. n alte sisteme, cum ar fi cel elveian sau german, rspunderea a fost prevzut numai n cazurile
expres prevzute de lege. Dreptul englez nu reglementeaz aceast rspundere, n schimb, ea este pe larg
admis pe cale jurisprudenial Actualmente trebuie avute n vedere recomandrile Consiliului Europei cu
privire la repararea daunelor morale , fcute la Colocviul de la Londra, n 1969.

Exist diferite criterii de clasificare a prejudiciilor morale, care determin i clasificarea modalitilor de
reparare a acestor prejudicii. Clasificarea acceptat de majoritatea autorilor este n funcie de criteriul
legturii acesteia cu vtmrile fizice. Astfel, prejudiciile sunt clasificate n prejudicii morale, rezultate din
leziuni sau vtmri fizice, i prejudicii morale, independente de orice leziuni fizice. Primele se mai numesc
prejudicii corporale, cele din urm - prejudicii afective. n legtur cu aceast clasificare exist urmtoarele
modaliti de reparare bneasc:

1. Repararea prejudiciilor morale constnd n dureri fizice (lezarea demnitii fizice prin loviri sau
vtmri). n cele mai dese cazuri leziunile corporale provin din loviri sau cauzarea unei boli. La
pronunarea hotrrilor, instana se ntemeiaz pe caracteristicile leziunilor descrise de ctre medici n
rapoartele de expertize medico-legale. Medicul ns descrie doar natura leziunilor, durata i intensitatea
durerilor, urmnd ca judectorul s aprecieze pe baza acestor informaii gravitatea prejudiciilor i s fixeze
cuantumul indemnizaiei. n acest sens, sarcina probei cauzrii prejudiciului moral este pus n seama
victimei. n categoria prejudiciilor morale cauzate de leziuni sau vtmri se includ i prejudiciile morale,
care constau att n dureri fizice, ct i n suferine psihice.
Acestea decurg tot din lezarea integritii fizice a persoanei, dar constau att din dureri fizice, ct i din
suferine psihice. Faptele respective sunt descrise tot de ctre medic n actul de expertiz medico-legal. n
categoria dat de prejudicii se ncadreaz prejudiciile morale, de exemplu, cele survenite din infraciunile
de viol, tentativ de omor, prejudicii estetice, prejudicii de agrement .a., fapt ce are o mare importan n
soluionarea cauzelor penale. Infraciunea de viol se consum prin constrngerea victimei n vederea
realizrii raportului sexual. Constrngerea poate fi psihic sau fizic. Prejudiciul n acest caz const att n
dureri fizice, ct i n suferine psihice. Violul poate provoca suferine fizice i morale deosebit de grave,
care pot avea anumite urmri asupra dezvoltrii psihice armonioase, prin traumarea grav a persoanei,
provocarea unor puternice stri depresive, diminuarea potenialului intelectual.

Prejudiciile ce decurg din comiterea tentativei, de asemenea, pot fi reparate pecuniar, deoarece acestea pun
n pericol viaa persoanei i aduc anumite suferine fizice i psihice suportate n urma faptului ilicit, ntruct
nsui faptul de a fi bolnav implic o suferin psihic ce presupune necesitatea unei compensaii. n toate
cazurile, evaluarea leziunilor corporale este pus n seama medicului legist, care precizeaz durata
tratamentului, durata i intensitatea suferinelor, msura n care leziunile au pus sau nu n primejdie viaa
persoanei etc. Aceast evaluare a medicului are importan nu numai pentru calificarea just a infraciunii,
dar i pentru aprecierea realitii prejudiciului moral.

Prejudiciul estetic este o varietate a prejudiciilor corporale i const n anumite leziuni sau vtmri prin
care s-a adus atingere armoniei fizice sau fizionomiei persoanei. Acest prejudiciu const n mutilri,
desfigurri sau cicatrice cauzate persoanei, iar urmrile constau n influena asupra posi bilitilor de a se
afirma pe deplin n via, precum i n suferinele psihice simite la momentul contientizrii de ctre
victim a unor asemenea situaii. La aprecierea suferinelor psihice care nsoesc prejudiciul estetic este
necesar de luat n consideraie c fiecare persoan resimte n mod diferit un asemenea prejudiciu.

Prejudiciul de agrement este o variant a prejudiciilor morale cauzate prin infraciune. Acest tip de
prejudiciu rezult din atingerea adus satisfaciei i plcerilor vieii, constnd n pierderea posibilitilor de
mbogire spiritual. Se exprim att prin dureri fizice, ct i prin suferine psihice ca urmare a perceperii de
ctre victim a unor situaii de restrngere n ceea ce privete unele agremente ale vieii - divertisment,
plceri i satisfacii pe care viaa le poate oferi etc., acestea fiind cultura, sportul, cltoriile, ocupaiile
dezinteresate, relaiile familiale i sociale. n toate cazurile se are n vedere pierderea plcerilor unei viei
normale. n acest sens, victima nu poate pretinde c n urma infraciunii i-a pierdut anumite plceri care
sunt anormale sau sunt interzise, spre exemplu, imposibilitatea de a consuma alcool sau droguri. Prejudiciul
de agrement nu poate fi gndit i conceput ntr-un sens restrns, unilateral, exclusiv, prin prisma aspectului
su subiectiv, el constnd n suferine psihice determinate de imposibilitatea de a se consacra unor activiti
specifice, determinate, care sunt variabile de la un individ la altul.

2. A doua categorie de prejudicii morale sunt prejudiciile afective, care sunt independente de orice leziune
fizic. n aceast categorie sunt incluse acele prejudicii care constau doar din suferine psihice, fr a fi
prezente leziunile corporale, de exemplu, prejudiciile morale ce decurg din atingerea cinstei, onoarei,
reputaiei, demnitii, prestigiului persoanei. O alt modalitate este repararea prejudiciilor morale n caz de
deces. Aceasta const n dreptul persoanelor apropiate victimei decedate la repararea propriului lor
prejudiciu afectiv, care const n lezarea sentimentelor de afeciune. Punctul 3 al recomandrilor Consiliului
Europei cu privire la repararea daunelor morale, fcute n anul 1969 la Londra, prevede c, n caz de deces,
repararea daunelor morale trebuie acordat rudelor apropiate ale victimei, dac repararea este justificat n
mod deosebit. n acest caz nu trebuie de confundat repararea prejudiciului moral n caz de deces cu
repararea prejudiciului material exprimat n cheltuieli pentru nmormntarea victimei. Cercul de persoane
care se consider apropiate trebuie s fie determinat, acestea fiind rudele apropiate ale victimei decedate.

Repararea prejudiciului moral n cazul incontienei totale i definitive a victimei este o alt modalitate de
reparare a prejudiciilor afective. n acest sens se pune problema dac victima, total incontient, ca urmare a
leziunilor suferite, are sau nu dreptul la reparaia moral, sau dac rudele acesteia au un ase menea drept.
Jurisprudena instanelor judectoreti din alte ri constat c n asemenea situaii victima are dreptul la
repararea prejudiciului moral. Totui, este raional ca instana s se bazeze pe concluziile medicilor psihiatri
care ar constata c starea de incontien a victimei duce la incapacitatea acesteia sau la capacitatea acesteia
de a simi fie durere, fie mutilare fizic, fie un sentiment al frustrrii, fie plcerile, fie grijile existenei. n ce
privete rudele apropiate ale persoanei care a devenit incontient total i definitiv, repararea prejudiciului
poate fi aplicat dup regula reparrii daunelor victimei decedate. O alt modalitate a prejudiciilor afective
sunt prejudiciile morale cauzate prin imixtiunea ilegal n viaa privat. Constituia protejeaz dreptul la
respectarea vieii private i familiale, a domiciliului i a corespondenei. Aceste drepturi sunt recunoscute i
de Codul de procedur penal al Republicii Moldova. Respectarea vieii private presupune respectarea
secretelor acesteia mpotriva divulgrii, imixtiunilor nelegale sau a anumitor mprejurri cum ar fi starea
sntii persoanei, viaa sa intim, veniturile pe care le realizeaz i impozitele pe care le pltete, modul
cum i petrece timpul liber i concediile etc. n toate cazurile acest prejudiciu trebuie s fie un rezultat al
unei infraciuni. Aprecierea prejudiciului moral se face n funcie de circumstanele cazu lui, de la caz la caz.
La aprecierea prejudiciului moral este necesar de luat n considerare valoarea nepatrimonial lezat,
nsemntatea pe care o are aceast valoare pentru persoana vtmat, pornind de la faptul c fiecare
persoan vtmat acord o nsemntate diferit valorilor lezate. La aprecierea unui prejudiciu trebuie de
avut n vedere i vrsta, profesia, funcia, nivelul de pregtire i de cultur general a persoanei. Un alt
criteriu const n durata meninerii consecinelor vtmrii, adic durata prejudiciului, deoarece urmrile
pot fi temporare, trectoare sau permanente. Durata meninerii consecinelor este un criteriu de apreciere a
prejudiciului distinct de criteriul importanei. Un alt criteriu este cel al intensitii durerilor fizice i psihice,
aceasta depinde de valoarea moral lezat.

117. Stabilii particularitile aplicrii legislaiei la soluionarea aciunii civile

Actiunea civila se rezolva in cadrul pp numai in cazul in care a fost alaturata actiunii penale si impreuna au
ajuns in fata instantei

La examinarea cauzei instanta poate oferi cateva solutii privind actiunea civila si anu:

- Admiterea actiunii civile, nu tine de solutia in ceea ce priveste latura penala cu exceptia art 387. In
cazul condamnanarii instanta poate cere sau mai bine zis obliga inculpatul sa repaare prejudiciul
cauzat prin faptele sau . in cazul in care prejudiciul a fost cauzat prin actiunile comune ale acestuia
cu alte persoanei, in privinta carora cauza a fost incetata instanta poate dispune ca inculpatul sa
achite replin paguba si va explica partii vatamae dr de a intenta in procedura civila o actiuni
impotriva acelor persoanei pentru restituirea pagubei in mod solidar. In cazul in care paguba a fost
cauzata concomitent cu alte persoane in privinta carora a fost disjunsa cauza printr-o procedura
 separata instanta impune condamnatul la achitarea intrehii sume. In cazul in care nu se cunosc
sumele pe piata totul se stabileste cu ajutorul specialistului in cazul cand plangerea se retrage sau
partile se impaca actiune civila isi pierde efectul in cazul decesului inculpatului instanta nu poate
respinge actiunea civila atrage in acalitate de parti civilmente responsabile mosteniroii acesteia.
- Respingerea actiunii civile are loc in cazul in care in principiu nu se explude posibilitatea stabilitii
acordari desbagubirilor civile dar instanta constata ca fapta nu a produs prejudicii materiale. Are loc
respingerea si in cazuri expres stipulate. 387 nu s-a constata existenta faptei incriminate sau nu a
fost savarsita de inculpat. Nu poate fi respinsa actiune la faza de judecata daca aceasta a fost
constituita ca parte in cadrul urmarii penale instanta lasa actiunea civila fara solutionare
- Instanta nu se pronunta asupra actiunii cand inculpatul a fost achitat pentru ca nu sint intrunite
elementele infractiunii sau exista una din faptele care inlatura caracterul penal al acesteia
- Instanta admite in principiu actiunea civila in cazuri exceptionale, in cazul cadn stabilirea exacta a
sumei despagubirilor se efectuaiza printr-o expertiza care poate dura o anumita perioasa astel acest
fapt poate sa prejudiciere examinarea operativa a laturii penale. In asemena cazuri instanta civila nu
va mai constate xista sau nu prejudiciu ci doar va calcula varoare concrtta a prejudiciilor ce urmeaza
a fi acordate.

118. Relatai despre diferite feluri de reinere.

- Dupa statutul procesual al subiectului retinut :
- Retinerea banuitului
- Retinerea invinuitului
- Retinerea inculpatului
- Dupa subiectul oficial care dispune luarea acestei masuri
- Retinerea dispusa de organul de oup
- Retinerea dispusa de catre procuror
- Retinerea dispusa de instanta de judecata sau dupa caz de jud de instructie
- Dupa actul procedural prin care se dispune aplicarea acesteia
- Proces-verbal
- Ordonanta
- Incheiere
- Temeiurile pentru reinerea persoanei
- Organul de urmrire penal are dreptul s rein persoana, dac exist o bnuial rezonabil privind
svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa cu nchisoare pe un termen mai mare
de un an, numai n cazurile:
1) dac aceasta a fost prins n flagrant delict;
2) dac martorul ocular, inclusiv victima, indic direct c anume aceast persoan a svrit
infraciunea;
3) dac pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliul ei ori n unitatea ei de transport snt
descoperite urme evidente ale infraciunii;
4) dac la locul svririi infraciunii snt descoperite urmele lsate de ctre aceast persoan.
n alte circumstane care servesc temei pentru o bnuial rezonabil c o persoan a svrit
infraciunea, aceasta poate fi reinut numai dac a ncercat s se ascund ori nu i s-a putut constata
identitatea
Reinerea persoanei bnuite poate fi dispus i dac exist temeiuri rezonabile de a presupune c
aceasta se va sustrage de la urmrirea penal, va mpiedica aflarea adevrului sau va svri alte
infraciuni.
Reinerea persoanei mature n temeiurile prevzute la alin.(1) poate avea loc pn la nregistrarea
 infraciunii n modul stabilit de lege. nregistrarea infraciunii se efectueaz imediat, dar nu mai
trziu de 3 ore de la momentul aducerii persoanei reinute la organul de urmrire penal, iar n cazul
n care fapta pentru care persoana a fost reinut nu este nregistrat n mod corespunztor, persoana
se elibereaz imediat, cu excepia prevzut la art.273 alin.(1) pct.2).
Reinerea persoanei n baza ordonanei organului de urmrire penal pentru a fi pus sub nvinuire
Organul de urmrire penal adopt o ordonan de reinere a persoanei n cazul n care probele
administrate n cauza penal dau temei rezonabil de a presupune c ea a comis infraciunea i c
persoana respectiv nu se afl n localitatea dat sau locul ei de aflare nu este cunoscut. Aceast
ordonan este obligatorie pentru executare de ctre orice colaborator al organului de urmrire
penal sau al poliiei care va gsi bnuitul.
Despre executarea ordonanei de reinere este informat imediat organul care a adoptat ordonana n
cauza respectiv.
Reinerea persoanei n temeiul prevzut la alin.(1) se efectueaz conform procedurii i n termenele
prevzute la art.166 i 167.
Articolul 170. Reinerea nvinuitului n baza ordonanei organului de urmrire penal pn la
arestare
n cazul n care nvinuitul ncalc condiiile prevzute de msurile preventive aplicate n privina lui
sau obligaia dat n scris de a se prezenta la citarea organului de urmrire penal ori a instanei i de
a comunica noul loc de trai, procurorul este n drept s emit o ordonan privind reinerea acestui
nvinuit, cu naintarea concomitent judectorului de instrucie a demersului privind arestarea lui.
Reinerea efectuat n condiiile alin.(1) nu poate depi termenul de 72 de ore i se va efectua
numai n cazurile n care, conform legii, persoana poate fi supus arestrii preventive.
Articolul 171. Reinerea persoanei n baza ncheierii instanei n caz de infraciune de audien
Dac n cursul edinei de judecat se svrete o fapt ce conine elemente de infraciune
prevzute de legea penal, preedintele edinei dispune identificarea persoanei care a svrit
infraciunea i reinerea ei, fapt despre care se face o meniune n procesul-verbal al edinei.
Instana adopt o ncheiere de trimitere procurorului a materialelor i de reinere a persoanei. Copia
de pe ncheiere i persoana reinut vor fi trimise nentrziat procurorului sub escorta poliiei
judiciare. Dup ce va primi materialele i va fi adus persoana reinut, procurorul va proceda
conform legii.

119. Analizai constatrile CtEDO n cauza Leva vs Moldova din 15.03.2010

120. Relatai despre procedura colectrii mostrelor pentru cercetare comparativ

Colectarea mostrelor pentru cercetare comparativ

Articolul 154. Temeiurile de colectare a mostrelor
Organul de urmrire penal este n drept s colecteze mostre care reflect particularitile omului viu,
cadavrului, animalului, substanei, obiectului dac investigarea lor are importan pentru cauza penal.
Organul de urmrire penal este n drept s colecteze mostre de la bnuit i nvinuit.
Organul de urmrire penal, de asemenea, poate dispune colectarea mostrelor de la martori sau partea
vtmat, dar numai n cazul n care trebuie s verifice dac aceste persoane au lsat urme la locul unde s-a
produs evenimentul sau pe corpurile delicte.
Dac este necesar, colectarea mostrelor pentru cercetare comparativ se face cu participarea specialistului.
Despre colectarea mostrelor necesare pentru cercetarea comparativ, organul de urmrire penal emite o
ordonan motivat, n care, n special, se indic: persoana care va colecta mostrele, persoana de la care se
vor colecta mostrele; care anume mostre i n ce numr (cantitate) trebuie colectate; cnd, unde i la cine
trebuie s se prezinte persoana de la care vor fi colectate mostrele; cnd i cui trebuie s fie prezentate
mostrele dup colectare.
Despre colectarea mostrelor necesare pentru cercetarea comparativ se ntocmete un proces-verbal potrivit
dispoziiilor art.260 i 261.
Colectarea de mostre n condiiile prezentului articol poate fi dispus i de ctre instana de judecat la
solicitarea prilor.
Articolul 155. Felurile mostrelor
(1) n calitate de mostre pot fi colectate:
1) snge, sperm, pr, secvene de unghii, microparticule de pe corp;
2) saliv, sudoare i alte eliminri ale corpului;
3) amprente digitale, mulaje ale dinilor i falangelor;
4) nscrieri, obiecte, piese vestimentare i pri ale lor, alte materiale ce reflect deprinderile persoanei
respective;
5) fonograma vocii, fotografii sau nregistrri video;
6) corpuri materiale, substane, materie prim, produse;
7) arme de diferite tipuri, cartue, tub-cartue, gloane, piese i uneltele folosite la confecionarea
acestora;
8) dispozitive explozive neutralizate, pri componente ale lor, piese, mecanisme i unelte folosite la
confecionarea acestora;
9) alte substane i obiecte.
(2) Se interzice colectarea mostrelor ntr-un mod care pune n pericol sntatea i viaa omului sau care
lezeaz onoarea i demnitatea lui.
Articolul 156. Modul de colectare a mostrelor n baza ordonanei organului de urmrire penal
Reprezentantul organului de urmrire penal citeaz persoana sau se deplaseaz la locul unde se afl ea,
aducndu-i la cunotin, contra semntur, ordonana de colectare a mostrelor, explic acestei persoane i
specialistului drepturile i obligaiile lor.
Reprezentantul organului de urmrire penal, cu participarea specialistului, dac acesta este invitat,
desfoar aciunile necesare i colecteaz mostrele respective. Mostrele, cu excepia documentelor, se
mpacheteaz i se sigileaz, iar pachetele sigilate se semneaz de persoana care efectueaz aciunea
respectiv. n cazurile necesare, colectarea mostrelor se face prin percheziie sau ridicare ori concomitent cu
efectuarea acestora, precum i a altor aciuni de urmrire penal.
Despre colectarea mostrelor se ntocmete un proces-verbal conform dispoziiilor art.260 i 261, n care se
descriu toate aciunile efectuate pentru colectarea mostrelor n consecutivitatea efecturii lor, metodele i
mijloacele tehnice aplicate, precum i nsi mostrele. Mostrele colectate se anexeaz la procesul-verbal.

121. Delimitai experimentul de expertiz la urmrirea penal

Experimentul se efectuiaza in scopul verificari si precizarii datelor ce au importanta pentru cauza penala
.implica concursul specialistului. Participare faptuitrului estea facultativa nu sint necesare anumite
cunostinte speciale, se efectuiaza numai la urmarirea penala

Infirme sau afirme existenta unui fenomen/ cosnulatiile specialistului nu au o valoare probanta