Opera

Hronicul i
Cantecul
Vrstelor
de Lucian Blaga

Elev:Casian Cristian
Profesor:Cutie
Svetlana

Analiza
Scris ntre 10 noiembrie 1945 i nceputul lui iulie 1946, Hronicul i Cntecul Vrstelor
reprezinta pentru literatura romana ceea ce reprezint pentru Goethe si pentru literatura
german celebra sa lucrare cu caracter autobiografic : Aus meinem Leben . George
Ivacu afirm c : Hronicul releva totodata un Blaga prozator liric, dincolo de
prozatorul ideologic din scrierile sale teoretice . n farmecul original al Hronicului...
cititorii vor descopri ei inii dincolo de elemental documentar-biografic pe poetul
dintotdeauna. Lucrare cu un pronuntat caracter biografic Hronicului...se deschide cu
fabuloasa lume a copilariei. Blaga ptrunde in profunzimea amintirilor, dar caut in zadar
urmele absenei cuvntului, pe care acum privind cu maturitate nu o poate inelege.Copilaria
autorului a fost dominat de absena cuvntului, pe care insui poetul o explic ,acum, ca
fiind o prelungire a unei stri embrionare dincolo de firesc sau o nefireasc luciditate ce s-a
aezat ntre el i cuvnt.Dei fiina vie, copilul Blaga de atunci nca mai dorea stagnarea n
pntecele mamei, asemanate cu un scut protector, de lumea care urma sa l izbeasca. Pentru
el pairea n via o nsemna cuvantul, dar frica frica era stpna sufletului infantil, astfel
prefera s aspire la muenie. Dei , nelegea tot ce i se spunea, copilul tcea, ci doar
executa, fiind el insui un prizonier al mueniei, prizonier pentru c i dorea asta, dar
putea oricnd sa paraseasca sfera captivitaii, ns frica de lume i spunea ntotdeauna
cuvntul. Teama pe care mama copilului o simte, o determina sa il duca la doctor. De acum
urma sa se afle adevarul de aceea poetul afirma : Nu mai era nimic de spus . Mama
copilului urma sa afle adevarul : Lucian putea sa vorbeasca, dar se temea sa faca. Pana
acum a preferat sa se creada ca este mut, dar doctorul va spulbera orice teama a
mamei.Ajungand acasa femeia incearca sa-si convinga odrasla ca vor cunoaste rusinea daca
nu va incepe a vorbi, insa stradaniile acesteia au fost in zadar, caci cuvantul nu voia sa se
aleaga numaidecat. Ca rasplata pentru protectia oferita de mama, Lucian se vede nevoit sa
vorbeasca, dominat si acum de un aspru sentiment de frica. Ii era rusine si teama. Cauta un
sprijin, cauta un paravan intre el si cuvant si de sub strasina degetelor si a palmei incepe a
vorbi . Inca incerca sa se apere de lumea cuvantului ca si cum s-ar di aparat sa nu ia in
primire pacatul originar. Vorbea intocmai ca oamenii locului cu cuvinte dialectale.Ultimul
copil al Anei si al lui Isidor Blaga, Lucian de acum incepea sa paseasca pe cararile vietii.
Privea viata ca o lupta pe care doar daca esti cu adevarat puternic poti sa razbati. Autorul isi
aminteste de cea mai lunga fraza alcatuita dintr-o pura intamplare cu soda si berea.Pe
parcursul intregii copilarii Blaga traieste pe fondul rural si arhaic, deoarece, permanentele
liricii lui Lucian Blaga isi trag radacinile cele mai adanci din solul satului romanesc, de unde ii
vin ispitele miturilor populare, interpretate personal si intregite de fantezia sa. Astfel poetul
prozator Blaga descrie casa parinteasca asa cum o stie el si cum si-o aminteste, ca o cladire
veche, masiva in stilul celorlalte case din sat.Fiind mediul copilariei sale, locul unde a invatat
sa vorbeasca, sa gandeasca , Blaga se leaga de orice amanunt, fiecare avand o semnificatie
mai mult sau mai putin importanta.Alcatuieste un arbore genealogic al familiei Blaga
precizandu-l pe Simion Blaga -;preot in sat-.Casa amintirilor este mai veche decat insusi
poetul, care intelege ca si stramosii sai au avut amintiri legate de locul acesta.Uriasul castan
din gradinita este considerat de Blaga un protector al familiei, un duh ocrotitor si care a slujit
neamul Blaga de-a lungul timpului. Sufletul copacului se stinge o data cu sufletul lui Isidor
Blaga. In asa zisul salon de lux, au ramas vii in amintirea poetului cele doua dulapuri cu usi
ce luceau in jocuri ca de apa si o comoda Biedermeier, pe care un ceas auriu canta cand
este tras melodii vieneze inspirand astfel aerul clasic al timpului si sugerand tipul familiei
adaptate vremii.Copilaria lui Blaga este formata din mai multe parti care cuprind ineputurile
cuvantului, descrierea casei parintesti si un rol important parintii.Cuvintele mama si
tata sunt scrise cu litera majuscula sugerandu-se astfel sentimentele de venerare, de
respect, de admiratie, multumindu-le pentru viata pe care i-au facut-o drept dar.Descrierea
tata ;ui se rezuma doar la aspiratiile sale : un pasionat al cartilor, devotat bisericii si satului,
uitand de propria gospodarie pentru alte fumuri ale satului.Din pasiunea pentru carti se
desprinde totodata dorinta de cunoastere, preotul fiind un om cu carte.Mama este pentru
poet fiinta primara, aducatoare de viata si de speranta, mereu iubitoare, fara scoal, dar cu

instincte materne foarte bine dezvoltate. Ana Blaga este tipul femeii mature,
intreprinzatoare , egoista, insa egoista doar din dragoste pentru familie ,caci femeia nu se
gandeste decat la familie si niciodata asupra ei insisi.Asemanata cu o fiinta mareata, fara de
pacat, puternica precum o stanca in marea involburata si in acelasi timp o fire blanda, o
zana coborata din taramul basmelor pentru a-i fi alaturi, este imaginea mamei iubitoare,
ocrotitoare.Mihai Dragan e de parere ca Hronicul lui Blaga este nu numai un document,
ci mai ales un cantec al varstelor fara comparatie , de o poezie fermecatoare care destrama
uneori datele biografice si sobrietatea observatiilor si le transforma in pagini vibrante de
poem.Opera de compozitie restransa, deliberat organizata, aceasta autobiografie literara
rememoreaza momentele importante ale copilariei si adolescentei scriitorului cu tendinta de
a surprinde nuantat evolutia unui spirit multilateral inzestra, in imprejurimile istorice agitate
si contradictorii ale acestui secol. Mihai Dragan insista asupra calitatii literare a rememorarii.
Lucian Blaga nu-si descrie viata launtrica la modul sentimental, cu inflorituri romantice, ci cu
o oarecare detasare, care-l fereste de precipitari, ducandu-l spre o atitudine oarecum
obiectiva, de prozator analist care desprinde gesturile si semnificatiile mari din meditatii
lucide asupra miscarilor psihice mai greu detectabile. Coborarea in zonele adanci ale
sufletului, prin evitarea amanuntelor nesemnificative, surprinderea zbaterilor interioare
specifice unui proces exemplar de formare a unei constiinte e o creatie inalta de prozator
care ajunge sa sublimeze metaforic propria experienta de viata, ca si Goethe in Poezie
si adevar , intr-un mare simbol al devenirii unei personalitati

Biografia
Lucian Blaga este unul dintre cei mai moderni poei ai perioadei interbelice,filozof si eseist.
Este un text nonficionar n care este evocat tema familiei.Este o lucrare cu caracter
autobiografic, memorialist, n care poetul reconstituie principalele evenimente ale vieii,
mediul n care i-a trait copilria, imaginea prinilor i a frailor si imaginea satului.
Naratiunea se realizeaz la persoana I ceea ce confer credibilitate, autenticitate faptelor
narate. Exist i o dimensiune emoional, evocatoare a celor ntamplate n realitate.Tema
familiei se regsete n acest text prin prezentarea prinilor i a altor membri ai familiei i
prin oferirea unor date autobiografice.Aspecte autobiografice"Inceputurile mele stau sub
semnul unei fabuloase absene a cuvntului"Lucian Blaga ne ofer date importante despre
sine- muenia n care alunecase pna la varsta de 4 ani i care const ntr-o fabuloas
absen a cuvntului. Explicaiile care le d poetul acestei absene cuvntului: prelungirea
unei stri embrionare dincolo de firesc i o nefireasc luciditate ce s-a aezat ntre el i
cuvnt."Cuvntul meu nu era cuvnt,cuvntul meu nu nsemna nimic""mplinisem aproape 4
ani i nc nu pronunasem nici un cuvnt nici cuvintele de baz ale vieii "mama" si
"tata".Lumina cu care ochii rspundeau la ntrebri era poate mai vie i mai nelegtoare
dect la ali copii.Mama cuprins de ngrijorare i nelinite dar trind sperana unei dezlegri,
m-a dus la un vechi prieten al familiei-un medic care m-a consultat spunndu-i "copilul este
ntreg". Mama facuse ultima ncercare s-l ademeneasc n sfera sunetului ndemnandu-l s
vorbeasca.A doua zi dupa o noapte de zbucium copilul incepuse s vorbeasc fr truncheri
i fr stlciri ale cuvintelor.Casa printeasc, imaginea familiei-era al 9-lea copil n casa
printeasc,-Letiia sora cea mai mare ntre frai era cstorita,-sora Letitia avea o
slbiciune aproape matern fa de fratele cel mai mic manifestnd o atitudine de nelegere
i o iubire matern, faa de frior. "La ntoarcere sora mea m-a luat n brae i m-a srutat
cu putere".Descrierea casei printeti se realizeaz cu mult minuiozitate cu date exacte
despre dispunerea camerelor, a curii, a grdinilor. Sunt reprezentate date despre "mobile
din casa dinainte" despre ceasul adus de la Viena ceea ce contribuie la crearea atmosfereide
epoc.Casa printeasc din Lancrm sat aezat ntre oraelul Sebe-Alba si cetatea
Balgradului.Era o cldire veche,masiva,ramas familiei de la "Simion Blaga"-preot n sat.
Activitatea public i academic
Public la Sibiu, n 1919, placheta de versuri Poemele luminii (reeditat n acelai an la
Cartea Romneasc, n Bucureti), precum i culegerea de aforisme Pietre pentru templul
meu.Prima sa dram, Zamolxe, i apare n ziarul Voina (1920), iar n volum n 1921, la Cluj,

la Editura Institutului de Arte Grafice Ardealul. Academia Romn i decerneaz Premiul

Adamachi pentru debut (1921). Universitatea din Cluj i premiaz piesa Zamolxe (1922). I se
tipresc primele traduceri de poezie n limba german n revista cernauean Die Brucke
(1922) (Podul). n 1924-1925, locuiete n Lugoj. A fost redactor la ziarele Voina i Patria,
membru in comitetul de direcie al revistei Cultura, colaborator permanent la publicaiile
Gndirea, Adevrul literar i artistic i Cuvntul.Dup Dictatul de la Viena, se afl n refugiu
la Sibiu, nsoind Universitatea din Cluj (19401946). Confereniaz la Facultatea de Litere i
Filosofie din Cluj (19461948). Are un rol major n formarea tinerilor care fac parte din Cercul
literar de la Sibiu i o mare influen asupra lui Ion Desideriu Srbu.Revenit n Romnia
rentregit, s-a druit cauzei presei romneti din Transilvania, fiind redactor la revistele
Cultura din Cluj i Banatul din Lugoj. A fost ales membru al Academiei Romne n anul 1937.
Discursul de recepie i l-a intitulat Elogiul satului romnesc.n anul 1939 a devenit profesor
de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutat temporar la Sibiu n anii ce au urmat
dictatului de la Viena (19401944). La Sibiu redacteaz, ncepnd cu 1943, revista
Saeculum, care va aprea un an. A funcionat ca profesor universitar pn n 1948, cnd a
fost ndeprtat cu brutalitate de la catedr. Motivul este de natur politic: se pare c Blaga
a refuzat invitaia de a conduce Partidul Naional Popular, un satelit al Partidului Comunist.
mpreun cu el au fost nlturai i confereniarul i discipolul su, Ion Desideriu Srbu, i
profesorii universitari Liviu Clin i Nicolae Mrgineanu.

Caracterizarea Tatlui
Cu toate c si iubea copii,el mai mult era cu ochii prin cri.Astfel,grija pentru ei o purta
mama lor.Ea era i gospodina casei.EL era mereu pe ginduri.Copiii observau acest lucru,ns
nu ntreprindeau nimic pentru a schimba ceva.Se mai poate spune,de ce nu,c era i un om
mereu pus pe treburi.Cnd citea o carte,cnd alta.Era el i ticlos cu copii si,doar se spune
dup caracterizarea odii,c se deschideau uile numai pentru oaspei deosebii sau de
srbtori. Tata este descris prin viziunea copilului.Este un tata bun care isi iubeste copiii si
tine foarte mult la familie, el este rezervat in sentimentele sale pentru copii. Se bucura de o
mare popularitate printre crestini, satul ia exemplu de la preot in multe problem.

Caracterizarea Mamei
Mama era ''fara multa scoala, cu instincte materne si feminine preistorice-in sensul
deplinatatii vitale, grele, masive''. Nu avea cunostinte folclorice deosebit de bogate dar traia
intr-o lume croita pe masura celei folclorice, Fiinta impersonala, fara gand intors asupra ei
insasi, mama era substanta activa in jurul careia luau infatisare palpabila toate randuielile
vietii noastre nu este mare lucru,dar te poti inspira macar.

Cuprins:
1.Analiza romanului
2.Biografia lui Lucian Blaga
3.Caracterizarea tatalui si a mamei