Test 1 Subiectul I:Dreptul financiar

1.1.Definiti dreptul financiar(cel putin 3 notiuni).

Dreptul financiar poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor normative care
reglementeaz relaiile de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale
statului i ale instituiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale
societii.
Dreptul fi nanciart o t a l i t a t e a n o r m e l o r d e d r e p t c a r e r e g l e m e n t e a z a r a
p o r t u r i l e s o c i a l e c e a p a r l a constituirea,utilizarea fondurilor banesti a statului,
destinate satisfacerii sarcinilor si necesitatilor social-economice a societatii.
Drept fi nanciar-reprezinta ramura de drept alcatuita din norme de drept in
vederea
reglementarii
relatiilorfinanciare,utilizarii
fondurilor banesti,destinate
interesului public.
1.2.Clasificati izvoarele dreptului financiar:
Izvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor normative care
reglementeaz raporturile juridicefinanciare. n raport de gradul de generalitate sau
specificitate, se disting urmtoarele izvoare:
A. IZVOARE COMUNE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Astfel, n ierarhia izvoarelor, comune distingem ca prim izvor de drept financiar Constituia. Legea fundamental a rii prevede dispoziii referitoare la elaborarea,
aprobarea i executarea bugetului public naional i a contului de incheiere a exerciiului
bugetar, de asemenea prin normele constituionale sunt stabilite competentele statului cu
privire la gestiunea banului public, sarcini referitoare la controlul execuiei bugetare,
politica valutar, politica fiscal. Ca izvoare comune se mai disting, legile ordinare
ale parlamentului, decretele prezideniale i hotrrii ale guvernului.
B.IZVOARE SPECIFICE ALE DREPTULUI FINANCIAR
Izvoarele specifice sunt actele normative care cuprind dispoziii referitoare la relaiile
financiare. Ca izvoare specific ale dreptului financiar citm:
1.Codul Fiscal al RM
2.Codul Penal al RM
3.Legea RM cu privire la bani
4.Legea RM cu privire la BancaNationala a Moldovei
5.Legea RM privind sistemul bugetar si procesul bugetar
6.Legea Contabilitatii
7.LegeaRMprivind activitatea de audit
8.Hotarirea Guvernului RM privind aprobarea normelor pentru efectuarea operatiunilor de
casa in economia nationala a RM.
Dupa scop:
-acte de intocmire a bugetului de stat
-acte de imprumut public,de formare si intrebuintare a fondurilor banesti;
-acte de control financiar
Dupa efectele produse:
-acte financiare
-acte juridice,manifestari de vointa.

-operatiuni financiare-nu prodic efecte juridice dar stau la baza emiterii actelor juridice
financiare,ele sunt acte decalcul a veniturilor,cheltuielilor savirsite de functionari de
specialitate financiar-contabila.
Dupa aparitie(organul care le-a emis):
-Legi-sunt emise de Parlament cu aplicabilitate asupra statului,al unitatilor administrativteritoriale si instintutiilorpublice.
-Acorduri internationale-izvoare de drept cu conditia ca RM sa fie parte la acest accord si
acestea sa fie ratificate de Parlament.
-Hotaririle Guvernului-se emit pentru organizarea executarii legilor.
-Actele normative ale MF-acte normative prin care se instituie norme juridice care dezolta si
detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din legile de specialitate financiara.
1.3.Argumentati locul si rolul dreptului financiar in sistemul dreptului:
Totalitatea normelor juridice indiferent de continut si domeniu de aplicare sunt strans
legate intre ele si formeaza un tot bine inchegat si sub aspectul unui ansamblu coerent,
logic, ce se prezinta sub forma unui sistem.In ceea ce priveste acest sistem, putem
mentiona ca include normele de conduita instituite de catre stat sub forma institutiilor
juridice si a ramurilor de drept.O opinie unanima este aceea conform careia dreptul
financiar face parte din dreptul public.Referitor la domeniul public putem afirma ca
normele juridice financiare asigura constituirea de fonduri in vederea finantarii si
administrarii nevoilor de interes general, ca si destinatia si modul de realizare
a finantarii.In cazul domeniului privat, normele juridice care privesc finantele publice isi
indreapta atentia si eforturile in vederea:-delimitarii si colectarii resurselor publice de la
contribuabili;-incurajarii prin intermediul unor facilitati fiscale a unor activitati
economice;-stoparii unor activitati comerciale in functie de interesul public;-sustinerii unor
comercianti pentru progres si dezvoltare;-derularii unor activitati conexe, prin intermediul
unor instrumente financiare aflate la dispozitia statului.
In lumina celor prezentate mai sus se intrevede necesitatea exprimarii ideii conform careia
dreptul financiar prezinta o importanta sporita si un puternic rol activ, avand in vedere ca
prin normele juridice ce contribuie la formarea sa poate sprijini si stimula anumite sectoare
productive din economie.In ceea ce priveste locul ocupat de catre dreptul financiar in
cadrul sistemului de drept roman si tinand cont si de existenta celor doua mari diviziuni
ale dreptului, putem afirma ca ramura dreptului financiar face parte din dreptul public
deoarece reglementeaza prin propriile norme interese cu carater general, public.In cadrul
dreptului public, dreptul financiar se regaseste in legatura cu dreptul constitutional,
ramura de mare importanta care s-a consacrat prin intermediul Constitutiei.
Reglementarile constitutionale contureaza o serie dedirectii generale de actiune catre
bugetul de stat, procedura bugetara, impozite si taxe.O alta relatie o reprezinta relatia
cu dreptul administrativ, intrucat aceasta ramura de drept cuprinde dispozitii privitoare la
organele puterii execiutive, organele financiare de stat ce fac parte din administratia de stat
si constituie adminstratia finantelor publice.
2
Tinand cont de faptul ca exista o serie de masuri coercitive in domeniul dreptului financiar
ce privesc constatarea si sanctionarea infractiunilor,
putem afirma ca acesta poseda
relatii cu drept penal. Legatura cu dreptul munciirezida in formarea si utilizarea fondurilor

bugetului de stat, pentru asigurarile sociale de stat si alte resurse financiare. O

alta stransa legatura se remarca intre dreptul financiar, dreptul civil si drept comercial,
avand in vedere ca cele trei ramuri inglobeaza norme juridice ce reglementeaza intr-o
maniera prioritara raporturi patrimoniale ce au ca obiect anumite drepturi precum si
obligatii ce pot fi cuantificate, determinate si concretizate prin intermediul monedei.
Legaturi ale dreptului financiar se pot constata si in ceea ce priveste dreptul international
public prin afirmarea unor conventii incheiate intre state, impuse de necesitatile si
interesele financiare, cum ar fi credite externe, evitarea dublei impuneri, precum si
determinarea de taxe si scutiri vamale.O ultima relatie este aceea data de legaturile
financiare cu dreptul comunitar, prin apropierea dreptului nostru bugetar de cel european,
de instituirea taxei pe valoare adaugata ca principal impozit, si de armonizarea legislatiei
financiare romane cu legislatia europeana.

Subiectul 2:Dreptul bugetar

2.1.Definiti notiunea de buget(inclusiv conf legislatiei RM):
Bugetul reprezint un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv, programatic
i comparativ, compus din dou pri, respectiv din partea de venituri i partea de
cheltuieli, care se ntocmete pentru o perioad determinat, n legtur cu resursele
financiare ale oricrei persoane fizice sau juridice.Se poate observa c ne referim la buget,
n general, ca instrument de lucru n munca financiar de evideniere a veniturilor ce
se poate realiza i a cheltuielilor ce urmeaz a fi efectuate ntr-o perioad determinat de
timp de ctre orice persoan fizic sau juridic, indiferent dac sunt persoane de drept
public sau de drept privat.Noiunea de buget public a fost definit de lege ca fiind
documentul prin care sunt prevzute i aprobate n fiecare an veniturile i cheltuielile
sau, dup caz, numai cheltuielile, n funcie de sistemul de finanare a instituiilor
publice.Dei legea arat c se refer, n aceti termeni, la noiunea de buget, din cuprinsul
acestei definiii rezult c, de fapt,ea se refer la noiunea de buget public, aa cum am
prezentat-o.n literatura de specialitate este consacrat ideea c bugetul public reprezint
actul juridic necesar pentru stabilirea i autorizarea prealabil a veniturilor i cheltuielilor
publice .Conform legislatiei prin buget se intelege un document in care sunt inscrise
cheltuielile statului si veniturile necesare pentru acoperirea acestora.Bugetul de stat este
elaborat anual de catre Guvern si aprobat ulterior de Parlament.Bugetul de stat mai
este numit si Legea finantelor.
2.2.Argumentati importanta principiilor si ordinea repartizarii veniturilor si
cheltuielilor bugetare:
Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar este subordonata unor reguli de
conduita in vederea solutionarii unor probleme principale:-se acorda statului si
administratiei de stat acel volum de resurse financiare care sa asigure indeplinirea de catre
aceste organe a functiilor puse in sarcina lor;-sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa
corespunda sferelor de activitate a acestor organe.Procesul de repartizare a veniturilor si
cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele principii:

1.Principiul
reglementarii
uniforme(centralizate)-se
exprima
in stabilirea
prin
acte normative a bazelor comunecare determina sistemul de venituri si cheltuieli de diferit
nivel,ordinea de aprobare a normativelor de defalcari sau modalitatea de utilizare a
mijloacelor bugetare imprumutate.
2.Principiul echilibrarii maximal posibile a bugetului-se infaptuieste in conditiile deficitului
bugetar cronic printr-un sistem de masuri special elaborate care duc la inlaturarea sau
la micsorarea acestui fenomen.
3.Principiul subordonarii administrative,insemnatatii obiective si masurilor finantate-din
buget se finanteaza actiunile care se atribuie la competenta fiecarui organ de stat.
4.Principiul teritorialitatii trecerii in fond a veniturilor-foarte important la constituirea
bugetelor locale.
5.Principiul autonomiei autoritatilor publice locale la repartizarea unor venituri.
2.3.Evaluati natura juridica a bugetului de stat a RM:
Sub aspectul naturii juridice a bugetului de stat in literature de specialitate s-au formulat o
serie de teorii:
1.Bugetul este un act administrative pentru ca atit veniturile cit si cheltuielile bugetare
sunt evaluari realizate deagentii administrativi.
2.Bugetul este un act legislativ-este o decizie care emana de la puterea legislativa.
3.Bugetul este un act administrativ+legislativ-bugetul este o lege in partea creatoare de
dispozitii generale si este un act administrativ in partea creatoare de dispozitii individuale.
4.Are natura juridica de lege-se considera ca bugetul este adoptat printr-o lege care poarta
denumirea de Lege bugetara anuala.
5.Bugetul este un plan financiar-imbraca forma unui act normativ.
Subiectul 3:Cheltuielile publice
3.1.Definiti cheltuielile publice:
Prin cheltuiele publice statul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate
prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relatii economico- sociale in
forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe
de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul
indeplinirii functiilor acestuia. Continutul economic al cheltuielilor publice se afla in
stransa legatura cu destinatia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv
de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut. Cheltuielile publice nu
inseamna acelasi lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea
cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul institutiilor publice care se acopera
fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele
cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei centrale de stat, din bugetele locale
sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar
nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.
3.2.Clasificati cheltuielile publice:
Clasificaia cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:
1.Clasificaia administrativ pe criteriul instituiilor prin intermediul crora se efectueaz
cheltuieli publice(ministere, instituii publice autonome, uniti administrativ teritoriale.)
2.Clasificaia economic pe dou criterii: al scopului n care sunt efectuate plile
(cheltuieli publice curente sau defuncionare i cheltuieli publice de capital sau de

investiii); al existenei sau nu a unei contraprestaii (cheltuieli publice ale serviciilor

publice, numite i administrative i cheltuieli publice de transfer).
3.Clasificaia funcional pe criteriul sectoarelor de activitate ctre care sunt repartizate
resursele financiare publice(a) n domeniul social: nvmnt, sanitare, ocrotire social ;
b) n domeniul cercetrii; c) n domeniul economic(investiii, acordarea de subvenii i
faciliti; d) n domeniul aprrii i siguranei naionale; e) n domeniul administrativ public
central i local; f) n ceea ce privete dobnzile aferente datoriei publice).
4.Clasificaia financiar pe criteriul momentului efecturii i a efectului avut de acestea
(cheltuielile publice definitive caracterizate prin faptul c se finalizeaz cu pli la scadene
ferme, certificnd lichidarea total a angajrii statului pentru efectuarea cheltuielilor
prevzute n buget; cheltuieli publice temporare: majoritatea sunt operaiunide trezorerie
urmate de pli cu scadene certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza n
anumite condiii doar).
6.Clasificaia dup rolul cheltuielilor publice n reproducia social pot fi: cheltuieli
publice negative (reale) i cheltuieli publice pozitive (economice)
7.Clasificaia folosit de instituiile specializate ale O.N.U. pe criteriile:a) funcional
(cheltuielile publice sunt mprite n cheltuieli pentru: servicii publice, aprare, educaie,
sntate,securitate social, locuine i servicii comunale, recreaie, cultur i religie,
aciuni economice, alte scopuri) b) economic (cheltuielile publice reprezentnd un
consum final i cheltuielile publice n scopul formrii brute decapital) Astfel, cheltuielile
publice se mpart dup criteriul economic n:-cheltuieli curente (de personal, de materiale
i servicii, subvenii, prime, transferuri, dobnzi aferente datoriei publice, rezerve);cheltuieli de capital mprumuturi acordate (pentru finalizri de obiective stabilite prin
convenii, pentru creditarea agriculturi-rambursri de credite i pli de dobnzi i
comisioane la credite externe i interne.Dup criteriul funcional, cheltuielile publice se
mparte n:servicii publice generale aprare, ordine public i siguran naional socialculturaleservicii i dezvoltare public, locuine mediu i ape aciuni economicealte aciuni
transferuri mprumuturi acordate pli de dobnzi i alte cheltuieli aferente datoriei
publice fonduri derezerv.
3.3.Formulati structura cheltuielilor publice conform bugetului pentru anul 2005:
Nivelul si structura cheltuielilor publice sint stabilite in functie de nevoile publice care
urmeaza conform prioritatilor acestora,si ierarhizarii lor pe anumite criterii,sa fie realizat in
perioada considerate(anul financiar,anul bugetar).Cheltuielile publice reflecta cererea
de resurse,dar
volumul
veniturilor
posibile
de
realizat
reflecta
oferta
de resurse.Introducerea cheltuielilor publice in buget presupune diferite etape:
-Identificarea nevoilor
-Stabilirea importantei nevoilor si ierarhizarea lor;
-Urgenta rezolvarii acestor cheltuieli;
-Eficacitatea cheltuielilor;
-Eforturi si efecte.
Test 2 Subiectul 1:Circulatia monetara
1.1.Relatati despre functiile monedei:

Functiile monedei au evoluat in timp odata cu dezvoltarea productiei si schimbul de

marfuri. La aparitie moneda a servit ca masura a valorii si mijloc de circulatie a marfurilor:
incepand a fi practicate apoi vanzarile de credit si imprumutul de capital, ea dobandeste si
rolul de mijloc de plata, pentru ca in cele din urma, odata cu crearea pietei mondiale, sa
indeplineasca functia de bani universali, slujind in circulatia internationala a valorilor
materiale ca mijloc general de schimb.
Functia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se masoara valori materiale, se
exprima preturile, puterea de cumparare, creditul.
Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de
vanzare-cumparare.Moneda mijloceste circulatia marfurilor, ea insasi fiind o marfa
intermediara. Moneda a evoluat neintrerupt cu productia si schimbul de marfuri;
prin schimb, produsele devin marfuri a caror circulatie este inlesnita de moneda.
Functia de mijlocire a platilor. Moneda dobandeste calitatea de moneda legala pentru ca
creditorul este obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la data lichidarii unei
datorii. Ea poate fi intrebuintata la efectuarea oricaror plati, de catre oricare dintre
subiectele de drept, indiferent de categoria marfurilor ori serviciilor supuse acestui act
commercial.
Functia de mijlocire a creditului. Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri
de cumparare; el este un imprumut de moneda.Moneda serveste ca mijloc de acordare a
creditului.
Functia de mijlocire a economiilor. Disponibilitatile temporare ale populatiei se pot
valorifica prin intermediul monedei. In acest mod, moneda transforma in capital, care
se poate utiliza eficient in circulatia monetara.
Functia de tezaurizare. Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer
mentinute in timp pe operioada indelungata. De asemenea, valorile pot trece de la un
detinator la altul in modul cel mai eficient prin intermediul monedei. Tezaurizarea se
realizeaza in conditiile circulatiei banilor cu valoare integrala (de aur) cand functia de mijloc
de circulatie si de plata este indeplinita de catre monedele din metal obisnuit sau bancnote,
acesti bani lipsiti de valoare intrinse ca inlocuindu-i pe cei din metal pretios, care sunt
transformati in lingouri, putand fi pastrati ori vanduti sub aceasta forma, dupa greutate, ca
orice marfa.
Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor. Produsul social se
distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.
Moneda inlesneste o buna utilizare a factorilor de productie nationala, asigurand
o repartitie cat mai justa a produsului social.Aceste functii ale monedei nu se
cer indeplinite cu necesitate, cumulativ, de catre o marfa pentru a fi considerate moneda.
Este suficient ca ea sa indeplineasca o singura functie din cele amintite pentru a deveni
moneda, daca este asimilata ca atare.In ultimii ani moneda exista tot mai rar
prin materialitatea ei, dar exista totdeauna prin functiile pe care le indeplineste.
1.2.Determinati factorii care influenteaza suma de bani si viteza de circulatie a
banilor:
Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezinta un ansamblu de preturi
ale marfurilor si serviciilor vindute si incasate a platilor scadente influentate de

preturile marfurilor si serviciilor vindute pe credit sau compensatie toate acestea in functie
de viteza de rotatie a banilor.Factorii ce influenteaza suma de bani:
-Factorul intentiei directe;
-Volumul produselor;
-Nivelul preturilor;
-Dezvoltarea platilor fara numerar. Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de
tranzactii la care poate servi o unitatet baneasca.Este influentata de urmatorii factori:
-Cu cit suma este mai mica viteza mai mare;
-Stabilitatea social-economica si conjuncture;
-Gradul de coincidenta intre incasarile veniturilor de catre populatie si momentul platilor
effectuate de caterpopulatie;
-Increderea populatiei in puterea de cumparare a monedei.
1.3.Evaluati rolul BNM in circulatia monetara:
Banca Naional a Moldovei este o persoan juridic public autonom i este responsabil
fa de Parlament.Obiectivul principal al Bncii Naionale este de a realiza i a menine
stabilitatea monedei naionale. Banca Naional conlucreaz cu Guvernul n realizarea
obiectivelor sale i, conform legii, ntreprinde aciunile necesare pentru a realiza o astfel
de conlucrare. Banca Naional aduce periodic la cunotina publicului rezultatele analizei
macroeconomice, evoluiei pieei financiare i informaia statistic, inclusiv cea privind
masa monetar, acordarea creditelor, balana de pli i situaia pieei valutare. n scopul
ndeplinirii atribuiilor sale Banca Naional are dreptul s emit hotrri, regulamente,
instruciuni i ordonane. Actele normative ale Bncii Naionale, care snt obligatorii pentru
instituiile financiare i alte persoane juridice i fizice, se public n Monitorul Oficial al
Republicii Moldova i intr n vigoare fie la data publicrii lor, fie la o alt dat prevzut
n textul actului respectiv, cu condiia informrii publicului .In 1991, conform legislatiei a
fost format un sistem bancar de doua niveluri, in care Banca Nationala a Moldovei (B.N.M.)
indeplineste functia de banca centrala, dar nu este angajata in activitatea bancara
comerciala. In iunie si iulie 1995 Parlamentul a adoptat doua legi cu privire la B.N.M. si
institutiile financiare. Aceste legi includ elemente indreptate spre intarirea rolului B.N.M. in
elaborarea si implimentarea politicii monetare si valutare si spre o activitate sigura si
durabila a sistemului financiar.B.N.M. este responsabila pentru autorizarea, supravegherea
si reglementarea activitatii institutiilor financiare.Banca Naional a Moldovei a fost
nfiinat n anul 1991. Atribuiile de baz ale B.N.M. sunt:
stabilirea i promovarea politicii monetare i valutare n stat;
emisiunea monedei naionale;
activitatea de bancher i agent fiscal al statului;
autorizarea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare;
gestionarea rezervelor valutare ale statului;
ntocmirea balanei de pli a statului.
Bncii Naionale a Moldovei i revine un rol important n procesul de tranziie la economia
de pia a RepubliciiMoldova. Din 1991 i pn n prezent au fost elaborate i implementate
un ir de msuri eficiente n vederea stabilizrii mediului monetar i creditor. Cel mai
important pas n acest sens a constituit introducerea n circulaie la 29 noiembrie 1993 a
monedei naionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioar a unei politici monetare

i de credit anti inflaioniste. A fost stopat inflaia galopant i stabilizat

monedei naional. n anul 1995 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la
Banca Naional a MoldoveiiLegea instituiilor financiare. Conform primei legi B.N.M. este
independent n promovarea politicii monetare, fiind responsabil fa de Parlament. Cea
de-a doua lege sus-menionat are drept scop crearea unui sector financiar puternic i
competitiv, neadmiterea riscului excesiv n acest sistem, protejarea intereselor
deponenilor. Activitatea BNM pe piaa monetar este ndreptat spre meninerea condiiilor
optimale a acestei piee, prin formarea i gestionarea unui sistem flexibil al instrumentelor
sale aplicate, sistem adecvat fluctuaiilor mediului macroeconomic, structurii pieei
interne financiare.
Subiectul 2:Bugetul asigurarii sociale de stat
2.1.Indentificati continutul bugetului asigurarilor sociale de stat:
BASS este planul financiar anual care reflecta constituirea,repartizarea si utilizarea
fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor,salariatilor si a membrilor de
familie.BASS este o componenta a bugetului public national.Continutul sau trebuie privit
sub 2 aspecte:1.La venituri cuprinde:-contributia pentru asigurarile sociale de stat platite
de catre agentii economici si institutii;-contributia salariatilor si ale celorlalti asigurati;contributiile pentru asigurari sociale datorate de unitatile particulare bazate pe libera
initiativa;-dobinzi
pentru
disponibilitatile
din
conturi;-contributiile
differentiate
ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear sau odihna.1.La cheltuieli
cuprinde:-pensiile(pentru munca depusa si limita de virsta,invaliditate).-indemnizatiile
si ajutoarele de asigurari sociale(ajutor de deces,de ingrijirea copilului bolnav sau cu
handicap);-trimiter la tratament balnear si odihna;-cheltuieli cu plata taxelor postale
ocazionate de transmiterea pensiilor;
2.2.Selectati particularitatile executarii BASS:
Executarea BASS consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri,in corelatie
practice necesara cu plata pensiilor,indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din
acest buget.Particularitatile ce individualizeaza executarea BASS privesc in special:
1.Veniturile
2.Cheltuielile
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin dincontributii de asigurari sociale,
din dobinzi, din majorari pentru platacu intirziere a contributiilor, din alte venituri.
Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contra valoarea prestatiilor de
asigurari sociale din

sistemul public,

cheltuielile

aferente

organizarii

si

functionarii

sistemului public,finantarii unor investitii proprii, alte cheltuieli prevazute de lege. Din
veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se preleva anual pina la 3% pentru
constituirea unui fond de rezerva.
Fondul de rezerva cumulat nu poate depasi 50% din nivelul cheltuielilor prevazute pentru a
nul bugetar respectiv.

Fondul de rezerva se utilizeaza pentru acoperirea prestatiilorde asigurari sociale in situatii

temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate prin legea bugetului
asigurarilor sociale de stat.
2.3.Formulati adoptarea BASS:
Acest buget se intocmeste distinct de bugetul de stat,cuprinde relatiile financiare
de constituire,repartizare si utilizarea fondurilor benesti necesare asistentei si protectiei
sociale.Elaborarea BASS este asigurata de MF publice in conformitate cu prevederile Legii
prvind finantele
publice.BASS
este
examinat
de comisia
parlamentara
de specialitate,celelalte comisii ale Parlamentului si Directia juridical a organului legislativ
care prezinta Plenului Parlamentului un raport si aviz la data stabilita de acesta.
Concomitent,proiectul legii BASS este examinat de Curtea de Conturi care prezinta
Parlamentului un aviz ladata stabilita de acesta. In baza avizelor Comisiilor permanente
si avizului Directiei juridice,Comisia de specialitate intocmeste raportul silista de
recomandari asupra legii BASS si le prezinta Parlamentului. Examinarea proiectului legii
BASS in Parlament se efectueaza in 3 lecturi.In fiecare lectura Parlamentul examineaza
proiectul legii BASS si nota explicative.Legea bugetului poate fi adoptata si in 2 lecturi
daca toate chestiunile sunt examinate intr-o singura lectura.La prima lectura se examineaza:directiile principale ale politicii bugetare ale asigurarii sociale de stat;-conceptiile de baza
a proiectului; A doua lectura:-veniturile estimate sub forma de calcul si structura lor;cheltuielile estimate:structura si destinatia lor;-deficitul sau excedentul bugetului. A treia
lectura:Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate:-examineaza alocatiile detaliate
care vor fi effectuate;-stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;-examineaza
alte detalieri din proiectul legii.Pina la 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul adopta legea
BASS care va fi promulagat de Presedintele statului,apoi va fi publicata si va intra in
vigoare la 1 ianuarie a urmatorului an. Daca Legea BASS nu a fost adoptat cu cel putin 3
zile inainte de expirarea exercitiului bugetar,se aplica Legea BASS al anului precedent.
Subiectul 3:Raspunderea juridica in procesul executarii bugetare
3.1.Definiti notiunea si rolul raspunderii juridice in procesul de executare bugetara:
Test 4 Subiectul
1:Finantele publice
1.1.Definiti notiunea de finante publice
Notiunea de finante provine din limba latina, corespondentul fiind termenul
finis ce poate fi interpretat prin a termina, a incheia un diferend, o scadenta. De
asemenea, expresia financia pecuniaria se poate traduce ca plata unei sume de bani in
cadrul unei tranzactii.Folosirea acestor termeni se va produce in jurul sec. XV in
Franta, unde termenulfinance desemna o suma de bunuri, resurse banesti sau venit al
statului. In dreptul englez, notiunea de finante desemna o administrare publica de bani,
suportul financiar al unei intreprinderi sau resursele financiare ale unui stat, companii ori
persoane. In Germania secolelor XV si XVI, se foloseau in mod frecvent termenii
definanz ce presupunea efectuarea unei plati in bani si finanzer
care-l desemna pe camatar. Inca din secolul al XIX-lea, in Romania s-a uzitat notiunea
defisc,care denumea organul financiar insarcinat cu efectuarea unor operatiuni specifice

precum incasarea impozitelor, a taxelor si amenzilor, precum si alte operatiunisimilare.

Odata cu trecerea timpului, termenul de finante a capatat o conotatie variata si diversa
incluzand bugetul statului,creditul, operatiunile bancare si de bursa, relatiile cambiale si
altele. In opinia unor autori, fi nantele reprezinta relatiile aparute in procesul de
asigurare si repartizare a fondurilor necesare statului exprimate valoric sub
forma de bani. Aceste relatii se concretizeaza in transferuri banesti de la agentii
economici, institutii si persoane fizice la bugetul de stat, de la bugetul de stat catre agentii
economici, intre institutii si chiar in interiorul unor structuri economice, cu prilejul
formarii sau utilizarii diferitelor fonduri O alta definitie a finantelor publice o propune D. D.
Saguna sub urmatoarea forma:
totalitatea relatiilor sociale denatura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii in
forma baneasca, a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor
sale .Tot in sensul definirii finantelor publice, profesorul I. Condor afirma ca:sunt
caracterizate ca relatii referitoare la formarea si intrebuintarea fondurilor banesti
ce se acumuleaza in bugetele publice si se utilizeaza in mod nerambursabil pentru satisfacerea
nevoilor generale ale societatii
1.2.Stabiliti si comparati trasaturile caracteristice ale conceptelor finantelor
publice:
Conceptiile specialistilor care abordeaza problema finantelor publice sunt urmatoarele:
1.Finatele publice clasice(sec.VIII-incep.sec.XX)
2.Finantele publice moderne(primele decenii ale sec.XX-anii 1970
3.Finantele publice postmoderne(1970-prezent).
Primul concept classic al finantelor publice era strins legat de perioada in care statul isi
desfasura activitatea dupa principiul laisser faire,laisser passer.In acea perioada finantele
publice serveau doar pentru constituirea fondurilor banesti ale statului si aveau un
caracter neutru. In cel de-al doilea concept spre deosebire de primul,statul urmeaza sa
joace un rol mai activ in viata economica a societatii in vederea influentarii proceselor
economice spre un curs mai favorabil. In comparative cu cele doua concepte,in cel de-al
treilea se contureaza armonizarea intereselor si interventia statului in sectorul privat,insa
interventia statului se pronunta doar pentru a stabili cadrul juridic al acestei concurente
depiata,in baza functionarii mecanismelor preturilor si impiedicarii abuzurilor din
partea monopolurilor.
1.3.Estimati activitatile financiare ale statului la etapa actuala:
La etapa actuala activitatea financiara a statului se bazeaza pe domeniul privat.statul
constituind un sistem financiar complex de acte,operatiuni si institutii publice de natura
financiara sau cu atributii financiare de control privind formarea si intrebuintarea
fondurilor banesti ale statului,unitatilor administrative teritoriale si ale altor entitati de
interes public.Facind referire la etapa actuala RM depaseste o perioada indelungata de
tranzitie unde activitatea financiara isi are rolul superior pentru ameliorarea situatiei. In
asemenea conditii statul trebuie sa cunoasca tehnicile de utilizare a disponibilitatilor
banesti din partea contribuabililor pentru maximizarea profitului si rentabilitatea. O
activitate financiara bine dezvoltata nu inseamna altceva decit intreprinderi sanatoase,

business orientat spre odezvoltare continua, implimentarea noilor tehnologii, toate acestea
pentru mentinerea unui echilibru sistemuluifinanciar.
Subiectul 2:Creditul
2.1.Definiti notiunea de credit si elementele lui
Termenul de credit si are etimologia n latinescul creditum, participiul trecut al verbului
credere semnificnd ncrederea celui care da unei persoane anumite bunuri, lucrari sau
servicii, ca va primi n schimb valori corespunzatoare. n limba romna, notiunea de credit
a patruns n secolul al XVIII- lea. Putem afirma ca aparitia creditului a depins deun anumit
stadiu de dezvoltare a schimbului, cnd vnzatorul oferea cumparatorului valori
de ntrebuintare nschimbul unei promisiuni ca va primi n curnd o valoare. De asemenea,
creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici n care
moneda lichida nu poate face fata. Creditul reprezinta suma de bani pe care o banca o
acorda unei persoane fizice sau juridice pe o anumita perioada detimp, pna la o anumita
data numita scadenta si pentru care primeste o dobnda. Raportul de credit priveste doua
parti: o parte care acorda creditul, numita creditor si o parte care l primeste,
numitadebitor.Unii economisti considera ca ncrederea este principalul continut al
creditului si de aceea l definesc ca fiind o categorie subiectiva, psihologica. Creditul mai
este definit si ca o forma particulara a schimbului; operatiunilede credit reprezentand de
fapt operatiuni de schimb caracterizate prin existenta unui interval de timp care separa
efectuarea prestatiei de efectuarea contraprestatiei.
Elementele creditului:
1.Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare
diversitate in ce priveste apartenenta la

structurile social-economice, motivele

angajarii in raport de credit si durata angajarii sale. In calitate de creditori se afirma

intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati monetare. In calitate de debitori
alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din principalii debitori.
2.Termenul

de

garantie-perioada

intre

momentul

angajarii

creditului

si inceperea

rambursarii lui.
3.Scadenta-momentul stabilit pentru intoarcerea bunului.
4.Ratele partiale-cele care se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii
stipulate in contractul decredit.
5.Garantarea creditului(gajul)-este format din anumite bunuri care se constituie la
dispozitia creditorului sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a unor
obligatiuni de o valoare in general mai redusa.
6.Dobinda-o suma de bani platita de debitor creditorului sau pentru imprumutul acordat
pe un termen determinat.
2.2.Clasificati creditul:
Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata sunt:1.Creditul
commercial-reprezinta creditul pe care sil acorda egentii economici la vinzarea marfii sub
forma aminari iplatii.Creditul comercial se manifesta sub 2 forme:-Creditul comparator;Creditul vinzator.2.Creditul bancar-participantii la creditul bancar sunt reprezentati de un

agent nebanbcar(producatorul sau agentul economic),pe de o parte,si banca-pe de alta

parte.
Dupa calitatea debitorului se face distinctia intre:
-Credite acordate PF-Credite acordate PJ. PF li se acorda urmatoarele forme de credit:credite de trezorerie;-credite pentru constructii de locuinte,pe termen lung cu garantii
ipotecare;Creditele acordate PJ(agentilor economici) pot aparea sub urmatoarele forme:credite de exploatare;-credite de investitii;-credite speciale.
Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului,se face distinctia intre:
1.Creditul privat-in care participantii la raportul de credit sunt subiect de dr privat;Creditul public-in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat,iar populatia si agentii
econmici apar in calitate decreditori.
In functie de scopul acordarii creditelor:
1.Credite de productie,care pot fi:-credite de exploatare;-credite de investitii;-credite de
speculatii;-credite de circulatie;-credite de consum.
Dupa natura garantiilor,se intilnesc urmatoarele forme de credite:
1.Credite reale-sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:-garantie imobiliara
concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor;-garabtie
mobiliara,care consat in valori mobiliare;2.Credite personale-au la baza garantii
morale,care se pot prezenta astfel:-credite in alb acordate PF fara nici o formalitate;-credite
personale cu gaj individual,caz in care o persoana terta garanteaza rambursarea cu
propria-I raspundere morala;-credite persoanale cu gaj colectiv.
Dupa intinderea drepturilor creditorului:
1.Credite denuntabile-care s emanifesta atunci cind creditorul isi rezerva dreptul
ca oricind,inainte de scadenta,saceara rambursarea acestui credit,cu sau fara avizarea
debitorului.
2.Credite nedenuntabile-cind creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o
scadenta dinainte stabilita.
3.Credite legate-caz in care creditorul conditioneaza acordara creditului de folosirea sa in
anumite scopuri convenite de debitor.
Dupa modul de rambursare:
1.Credite neamortizabile-pentru care rambursarea se face integral la scadenta.2.Credite
amortizabile-caz in care rambursarea se face in transe egale sau neegale,formate din rate
de rambursta sidobinzi.
Dupa termenul de rambursare:
1.Credite pe termen scurt-de la 1 luna-pina la 12 luni.
2.Credite pe termen mediu-a caror rata de rambursare este de la 1 an la 3 ani.
3.Credite pe termen lung-a caror rata de rambursare depaseste 5 ani.
4.Credite overnight-o banca ce se afla pe un continent ce este z ice crediteaza o alta banca
de pe un alt continent(SUA-Europa).
2.3.Evaluati domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:
Domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile externe:
1.Sustinerea balantei de plati;
2.Finantarea prectelor de investitii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei;
3.Acoperirea deficitului bugetar;

4.Finantarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor naturale si

altor situatii extraordinare;
5.Finantarea cheltuielilor rezonabile legate de contractul datorat de stat;
6.Importul de materie prima;
7.Onorarea obligatiilor asumate prin acordarea garantiilor de stat pentru imprumuturi;
8.Serviciul de refinantare datoriei contractate anterior.
Subiectul 3:Veniturile publice
3.1.Definiti notiunea impozitului si taxei:
Etimologic, cuvantul ,,impozit" provine din limba latina de la ,,impositum", care
semnifica obligatie publica.Gaston Jeze considera ca ,,impozitul este in statele moderne o
prestatie pecuniara pretinsa cetateniilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes
general".Louis Trotabas intelege prin impozite ,,procedeul de repartizare a creantelor
bugetare intre cetateni, in functie de capacitatea lor contributiva".Lucien Mehl si Peirre
Beltrane definesc impozitul ca ,, o prestatie pecuniara, pretinsa de autoritatea publica de la
persoane fizice si morale, dupa capacitatea lor contributive si fara contra prestatie
determinata, in principal pentru acoperirea cheltuielilor publice, si in mod accesoriu, cu
scopuri interventioniste publice".Ioan Talpos sintetizeaza urmatoarea definitie: ,,impozitul
reprezinta o forma de prelevare silita, la dispozitia statului, fara contraprestatie directa si
imediata si cu titlu nerestituibil a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau
juridice in vederea acoperirii unor necesitati publice''. Cu alte cuvinte, impozitul
reprezinta ,,plata baneasca, obligatorie, generala, definita si nereciproca efectuata de
persoane fizice si juridice pentru sustinerea cheltuielilor publice, in cuantumul si
la termenele stabilite prin lege,fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un
echivalent direct si imediat''.Cuvantul,,taxa''isi are originea in limba greaca,unde
intalnim ,,taxis'' cu sensul de fixare de impozit.Taxele sunt plati facute de persoane fizice
sau juridice, de regula, pentru serviciile prestate in favoarea acestora de unagent economic,
o institutie sau un serviciu de utilitate publica. Spre deosebire de impozit,taxele dau
dreptul platitorului sa beneficieze de un contra serviciu direct si imediat, insa deregula nu
se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si
suma perceputa cu titlu de taxa.
3.2.Clasificati impozitele:
Exist i se folosesc numeroase impozite. Gruparea lor n clase dup trsturi
comune constituie o necesitatede o potriv teoretic i utilitar.
a)Dup forma n care se percep, impozitele se clasific
- impozite n natur: nu sunt specifice activitii financiare. S-au practicat preponderent n
societile precapitaliste, mbrcnd forma prestaiilor i drilor n natur.
-impozite n bani: s-au folosit sporadic n ornduirile vechi. Cunosc mare amploare n
capitalism, cnd relaiile bneti devin predominante, iar serviciile publice se dezvolt.
Constituie baza fiscal a statului modern.
b)Dup obiectul impunerii, impozitele se grupeaza in :
- impozite pe avere: care afecteaz bunurile de natur mobiliar sau imobiliar ale
contribuabililor (impozitul pecldiri, pe terenuri,
- impozite pe venit: care vizeaz veniturile persoanelor fizice sau pe cele ale societilor
comerciale (impozitul peprofit).

- impozite pe consum (cheltuieli): care vizeaz cheltuielile de consum (accizele, taxa

pe valoare adugat).
c)n funcie de scopul urmrit exist:
- impozite fi nanciare (cu caracter fi scal): care se instituie n vederea realizrii de
venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice. Sunt incluse n aceast
categorie aproape toate impozitele.
- impozite de ordine: introduse cu intenia limitrii unor aciuni sau pentru
atingerea unui el ce nu are character fiscal. De exemplu, prin impozite ridicate pe
importul unor produse se urmrete protejarea produselor autohtone de concurena
strina; practicarea de impozite mari pe tutun, alcool, are ca scop protejarea sntii
populaiei, i exemplele pot continua.
d)n raport cu frecvena realizrii lor, impozitele pot fi:
- permanente: adic se instituie i se ncaseaz periodic, prezint o anumit regularitate
(sunt anuale, trimestriale, lunare, chenzinale, decadale, etc), cuprinznd impozitele
obinuit practicate.
- incidentale (ntmpltoare): se introduc i se percep o singur dat (de pild, impozitul pe
averea i ctigul de rzboi).
e)Dup instituia care le administreaz, impozitele se pot clasifica n:
- impozite de stat: care n statele de tip federal sunt ale federaiei, ale statelor, provinciilor
sau regiunilor acesteia,iar n statele de tip unitar aparin administraiei centrale de stat.
Cele mai numeroase i importante impozite sunt incluse n aceast categorie.
- impozite locale: care sunt comunale i ale organului teritorial administrativ. Sunt
considerate impozite de interes local.
f)n funcie de aria de cuprindere a materiei supuse impozitrii, impozitele pot fi grupate n:
- impozite sintetice: care se aeaz asupra ansamblului materiei impozabile
aparinnd unei persoane fi zice ori juridice, fr consideraiuni privind natura
componentelor. Avem de a face, n acest caz, cu impozitul general, fie pe venit, fie pe
consum (pe cifra de afaceri)
- impozite analitice: care se instituie asupra fi ecrei componente a materiei
impozabile n proprietatea unui contribuabil.
Acestea sunt impozite particulare, adic attea impozite cte venituri obine o anumit
persoan sau cte elemente de patrimoniu exist.
g)Dup incidena asupra pltitorilor, impozitele pot fi:- impozite directe (convenionale): se
caracterizeaz prin incidena direct asupra contribuabililor, ele fiind stabilitenominal, n
funcie de mrimea veniturilor i/sau a veniturilor acestora.La rndul lor, impozitele directe
pot fi grupate n:
impozite reale (obiective): se caracterizeaz prin aceea c se stabilesc asupra obiectivelor
impozabile, fr a ine seam de situaia personal a subiectului impozitului. Din
categoria impozitelor reale fac parte: impozitul funciar; impozitul pe cldiri; impozitul
pe activitile industriale comerciale, profesiile liberale;impozitul pe capitalul mobiliar.

impozite personale (subiective): sunt aezate asupra veniturilor sau averilor

contribuabililor i in seama desituaia personal a acestora. n aceast categorie sunt
incluse:
impozitul
pe
veniturile
persoanelor
fizice
i
impozitul
pe veniturile societilor de capital; impozitele pe avere: impozitul pe averea prop
riu-zis ,impozitul pe circulaia averii i impozitul pe sporul de avere.-impozite indirecte
(neconvenionale): impozite care se percep cu ocazia vnzrilor de bunuri, prestrilor de
servicii sau executrii de lucrri.
3.3.Selectati modalitatile de stingere a obligatiei bugetare:
Stingerea obligaiilor fiscale prin plat:
Stingerea obligaiilor fiscale are loc, de regul, prin aceast modalitate, contribuabilii
executndu-i de bunvoieobligaia impus n mod unilateral de ctre stat. Plata sumelor
cuvenite bugetului de stat se poate realiza, n funciede caracteristicile veniturilor bugetare,
potrivit prevederilor legale care le instituie, n una din urmtoarele modaliti:prin plat
direct, prin reinere la surs, prin aplicare i anulare de timbre fiscale mobile.
Compensarea :
Aceasta modalitate de stingere a obligatiei bugetare intervine in situatia in care un
contribuabil a platit bugetului general consolidat o suma nedatorata sau a platit mai mult
decat datora. Sumele astfel platite se vor compensa cu alteobligatii fiscale
ale contribuabilului, restante sau viitoare.Compensarea este alternativa cu restituirea
acestor sume.Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau
inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia.Organul fiscal poate
efectua compensare din oficiu ori de cate ori constata existenta unor creante reciproce.
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare:
Stingerea obligatiei fiscale prin anulare se efectueaza prin acte cu caracter general sau
individual, adoptate conform legislatiei.Data stingerii obligatiei fiscale prin anulare este
considerata data indicata n actul de anulare sau data ntrarii n vigoare a actului
legislativ privind anularea obligatiei fiscale.nscrierile n conturile personale privind
stingerea obligatiilor fiscale prin anulare se efectueaza n temeiul documentelor fiscale
interne, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, precum si tinnd cont
de lamuririle date organelor fiscale privind particularitatile executarii pentru fiecare
act legislativ privind anularea obligatiei fiscale.
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie :
Stingerea obligatiei fiscale prin prescriptie se efectueaza n urma survenirii termenelor de
prescriptie pentru determinarea obligatiei fiscale sau stingerea ei prin executare silita.Data
a stingerii obligatiei fiscale prin prescriptive este considerata prima zi dupa data n care
a expirat termenul de prescriptie. nscrierile n conturile personale privind stingerea
obligatiilor fiscale prin prescriptie se efectueaza n temeiul documentelor fiscale interne,
elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, n scopul reflectarii n sistemul de
evidenta al Serviciului Fiscal de Stat adeciziei scrise a conducerii organului fiscal sau
organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, n functie
de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.
n cazul serviciului de colectare aimpozitelor si taxelor locale, stingerea obligatiei fiscale
prin prescriptie se efectueaza n baza deciziei adoptate de catreconsiliul local.
Stingerea obligatiei fiscale prin scadere

Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul
cu atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva.nscrierile n
conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza n
temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, n
scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii
organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si
Coruptiei, n functie de faptul care organ administreaza obligatia fiscala respectiva.n cazul
serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale,stingerea obligatiei fiscale prin scadere
se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.
Stingerea obligatiei fiscale prin scadere:
Data stingerii obligatiei fiscale prin scadere este considerata data deciziei emise de organul
cu atributii de administrare fiscala, care administreaza obligatia respectiva. nscrierile n
conturile personale privind stingerea obligatiilor fiscale prin scadere se efectueaza n
temeiul documentelor de uz intern, elaborate de Inspectoratul FiscalPrincipal de Stat, n
scopul reflectarii n sistemul de evidenta al Serviciului Fiscal de Stat a deciziei conducerii
organului fiscal sau organului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si
Coruptiei, n functie de faptul careorgan administreaza obligatia fiscala respectiva. n cazul
serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale,stingerea obligatiei fiscale prin scadere
se efectueaza n baza deciziei adoptate de catre consiliul local.
Test 5 Subiectul 1:Finantele publice
1.1.Identificati trasaturile caracteristice ale finantelor publice:
Trsturile finanelor publice:
Sunt relaii cu caracter economic, ntruct ele apar n procesul formrii, repartizrii i
utilizrii produsuluisocial.
Apar n form bneasc, deoarece n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii valorii,
produsul de producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia produsului
social, relaiile de schimb,retribuirea muncii, precum i relaiile dintre agenii economici
sau dintre acetia i persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul
unor relaii bneti. Noiunea de finane publice sau relaii financiare nu poate fi
confundat cu cea de bani sau relaii bneti. Banii reprezint o marf, iar finanele sunt
relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti.
Sunt relaii fr echivalent, adic nu presupun n mod necesar o contraprestaie direct
din parteasubiectului beneficiar al mijloacelor bneti.
Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaz.
1.2.Argumentati deosebirile dintre finantele publice si finantele private:
Noiunile de finane publice i private sunt adecvate situaiei din rile cu economie de
pia, n care cea mai mare parte a mijloacelor de producie se afl n proprietate privat,
fapt care face posibil realizarea unei delimitri ntre sectorul public i cel privat.Finanele
publice sunt asociate ntotdeauna cu statul, unitile administrativ-teritoriale, cheltuielile,
mprumuturile i datoria acestora.Finanele private sunt asociate ntotdeauna cu
activitile financiare ale ntreprinderilor economice, ale bncilor i societilor de asigurri
private, n legatur cu resursele i necesitile acestora, mprumuturile primite

sau acordate,creanele de ncasat i obligaiile de plat, asigurrile i reasigurrile

de bunuri, persoane i rspundere civil.
ntre finanele publice i cele clasice exist o serie de deosebiri dup cum urmeaz:
Resursele necesare statului pentru realizarea funciilor i sarcinilor acestuia se procur pe
calea impozitelori taxelor, prin msuri de constrngere n principal, n timp ce resursele
ntreprinderilor private i ale persoanelor fizice se procur de pe pia, pe baze
contractuale.
Statul poate lua orice masur n legatur cu moneda naional, n timp ce ntreprinderile
private nu pot dect s o foloseasc.
Finanele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor generale ale
societii, n timp ce finanele private sunt folosite n slujba realizrii de profit de ctre
ntreprinztorii particulari.
Gestiunea finanelor publice este supus dreptului public, iar gestiunea financiar
a ntreprinderilor private urmeaz regulile dreptului civil i comercial.
1.3.Estimati functiile finantelor publice:
Finanele publice sunt necesare, n mod subiectiv i obiectiv, deoarece contribuie
la realizarea sarcinilor i funciilor statului, care nu ar putea fi nfptuite fr prghiile
financiare. Mijloacele prin care finanele publice, ca relaii financiare i ndeplinesc acest
rol, sunt funciile acestora:
funcia de repartiie
funcia de controlFuncia de repartiie se manifest n procesul repartiiei produsului
social (produsului intern brut) i cuprinde dou faze:
constituirea fondurilor (resurselor) bnesti;
redistribuirea (utilizarea) acestora.n prima faz are loc formarea fondurilor publice de
resurse bneti, aciune la care particip societi comerciale,regii autonome, instituii
publice, alte persoane juridice i persoanele fizice, indiferent dac sunt rezidente sau
nerezidente. Fondurile publice de resurse se constituie n mai multe forme concrete cum
sunt:
impozite
taxe
contribuii petru asigurri sociale
amenzi
majorri i penalizri de ntrziere
vrsminte din profitul regiilor autonome
vrsminte din veniturile instituiilor publice
redevene i chirii din concesiune i nchirieri de terenuri i alte bunuri proprietate de stat
venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat i a bunurilor fr stpn
rambursri ale mprumuturilor de stat acordate
dobnzi aferente i ajutoare primate Resursele din care se constituie fondurile publice
provin din toate ramurile economice i din toate sectoarele sociale:public, privat,
cooperatist, mixt. n proporie covritoare, resursele bneti ale finanelor publice sunt
mobilizate cu titlu definitiv i fr contraprestaie. A doua faz a funciei de repartiie o
reprezint distribuirea fondurilor publice pe beneficiari persoane juridice ifizice.
Distribuirea este dat n competena autoritilor publice i se face n raport cu resursele

financiare disponibilei cererea de resurse financiare. Distribuirea fondurilor publice

nseamn
stabilirea
cheltuielilor
publice pe
destinaii:
nvmnt,
sntate,
cultur,asigurri sociale i protecie social, gospodrire comunal i locuine, aprare
naional, ordine public,administraie public, aciuni economice, datorie public.n
cadrul fiecrei destinaii, resursele se defalc pe beneficiari, obiective i aciuni.
Distribuirea sau redistribuirea produsului intern brut (produsul social) are loc n dou
modaliti:
n cadrul aceluiai tip de proprietate, cnd are loc un transfer de resurse bneti ntre
stat i unitile sale n ambele sensuri
cu schimbarea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre stat pe de o parte i
agenii economici cucapital privat sau mixt i populaie pe de alta parte, i
invers.Redistribuirea se poate realizea i pe plan extern, prin contractarea de mprumuturi
externe, acordarea de mprumuturi externe, achitarea cotizaiilor i contribuiilor ctre
organisme internaionale de ctre stat sau alteinstituii publice, primirea sau acordarea de
ajutoare externe de ctre stat, . Funcia de control a finanelor publice se justific deoarece
fondurile publice aparin ntregii societi. Sfera demanifestare a funciei de control este
mai larga dect cea a funciei de repartiie, deoarece vizeaz, pe lng constituirea i
repartizarea fondurilor financiare publice, i modul de utilizare a resurselor.
Funcia de control a finanelor publice nu se limiteaz la modul de constiturire a fondurilor
publice i la repartizarea acestora pe beneficiari, ci urmrete i legalitatea, necesitatea,
oportunitatea i eficiena cu care instituiile publice i agenii economici cu capital de stat
utilizeaz n concret resursele bneti de care dispun.n consecin, controlul se efectueaz
nu numai activitilor specifice funciei de repartiie, ci el se exercit i asupra produciei
realizate n sectorul de stat, a schimbului i consumului ce are loc n acest sector.
Subiectul 2:Pricedura bugetara
2.1.Definiti notiunea legala si doctrinara a procedurii bugetare:
Conform Legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar : Procesul bugetar reprezint
etape consecutive de elaborare, aprobare, executare i raportare a executrii
bugetului.Procedura bugetara este activutatea care incepe cu elaborarea bugetului si se
termina cu aprobarea darii de seama despre executarea lui pentru anul
bugetar respective .Conform doctrinei, prin procedura bugetara se intelege un ansamblu de
acte si operatiuni cu caracter tehnic sinormative infaptuite de organe specializate ale
statului in scopul elaborarii ,adoptarii,executarii si incheierii bugetuluipublic national.
2.2.Stabiliti importanta darii de seama cu privire la executarea bugetara:
Procedura executiei bugetare annuale cuprinde actele si operatiunile de realizare a
veniturilor si efectuare acheltuielilor prevazute de legea bugetara anuala.Procedura
executiei bugetare este compusa din mai multe etape:
1.Repartizarea
lunara
a
veniturilor
si
cheltuielilor:responsabilitatea
generala
pentru executarea bugetului de statrevine Guvernului. n termen de 10 zile dup adoptarea
legii bugetare anuale, Ministerul Finanelor: a) solicit de la autoritile publice centrale
planurile de finanare ale acestora, precum i ale instituiilor subordonate; b) ntocmete
repartizri lunare ale veniturilor prevzute de legea bugetar anual i de alte acte
legislative. n termen de 45 de zile dup publicarea legii bugetare anuale, Ministerul
Finanelor aprob repartizarea lunar a veniturilor i cheltuielilor bugetului de stat

conform Clasificaiei bugetare. Ministerul Finanelor poate aproba alocaii pentru

fiecare program guvernamental. Repartizarea lunar se semneaz de ministrul finanelor
sau de o persoan autorizat din Ministerul Finanelor, care aprob cererea de cheltuieli
pentru un scop specific. Nici o autoritate public nu poate efectua cheltuieli fr autorizaia
semnat de ministrul finanelor sau de persoana autorizat din Ministerul Finanelor.
2.Executia partii de venituri a bugetului:realizarea veniturilor anuale ale bugetului de
stat sunt supuse cerintelor de legalitate.n buget se percep impozitele, taxele i alte ncasri
numai dac au fost stabilite prin lege.La colectarea veniturilor sunt necesare o serie de cate
si operatiuni:1.Identificarea veniturilor si bunurilor impozabile si taxabile si stabilirea
obligatiunilor fata de bugetul de stat;2.Incasarea veniturilor bugetare realizate in urma
platii de catre subiectele platitoare a sumelor datorate bugetului destat;3.Urmarirea
colectarii veniturilor bugetare care cuprinde o serie de masuri initiate de organele
financiare si bancare in vederea asigurarii integrale si la termenele prevazute a tuturor
veniturilor bugetare.
3.Executarea de casa a bugetului:
operatiunile executiei de casa a bugetului de stat specifice si principalesunt:incasarea
veniturilor bugetare,pastrarea fondurilor banesti realizate pina la scadenta cheltuielilor
bugetare
sieliberarea fondurilor
banesti
necesare efectuarii
acestor cheltuieli
conform normelor privind executia platii decheltuieli a bugetului de stat.Executarea de casa
a bugetului de stat se efectueaz de Ministerul Finanelor prin Trezoreria de Stat prin
mijloace bneti.Ministerul Finanelor poate angaja bncile, care activeaz pe teritoriul
Republicii Moldova, n calitate deageni pentru efectuarea operaiunilor ce in de executarea
de cas a bugetului.n realizarea acestor funcii Ministerul Finanelor este responsabil de:a)
asigurarea evidenei stricte a veniturilor n baza ncasrilor efective n ordinea colectrii; b)
efectuarea de cheltuieli, n caz de existen a autorizaiei.c) administrarea veniturilor i
cheltuielilor prin conturi distincte bazate pe Clasificaia bugetar;d) asigurarea serviciului
datoriei de stat.La data de 31 decembrie a fiecrui an, Ministerul Finanelor nchide toate
conturile deschise n decursul anului bugetar curent, pentru a ntocmi raportul annual.
4.Executia partii de cheltuieli a bugetului:n procesul executrii bugetului de
stat, autoritile publice pot face cheltuieli pentru diverse programe guvernamentale, cu
condiia ca aceste alocaii s corespund legii bugetare anuale i s se efectueze n baza
autorizatiei. Alocaiile aprobate pentru utilizri specifice nu pot fi redistribuite ntre
destinatari. Alocaiile incluse n repartizarea lunar pentru utilizri specifice nu pot fi
transferate pentru alte utilizri fr notificarea i aprobarea ministrului finanelor.Toate
alocaiile se nchid la finele anului bugetar, cu excepia cazurilor n care, conform actelor
norma tive, soldurilesnt accesibile spre utilizare n anul bugetar imediat urmtor. Dac
anumite cheltuieli snt stabilite pentru un termen ce depete un an, sumele necesare snt
prevzute n legile bugetare anuale ulterioare. Eventualele disponibiliti rmase neutilizate
la finele anului bugetar pot fi realocate n anul bugetar viitor.
2.3.Evaluati elaborarea proiectului bugetului de stat a RM:
Aceasta etapa incepe in cursul anului . Astfel incit pina la finele fiecarui exercitiu bugetar
sa se ajunga la adoptarea decatre parlament a bugetului elaborate. Elaborarea proiectului
bugetului de stat ii revine Min. Finante astfel din punct de vedere metodologic la elaborarea
proiectului budgetului de stat rolul important revine evaluarii sau estimariisi calculul

evaluarii sau estimarii si calcului veniturilor si cheltuielilor bugetare precum si metodele

utilizate in acest scop. In vederea estimarii veniturilor si cheltuielilor sunt utilizate
urmatoarele metode:
metoda autonoma
matoda majorarii
metoda evaluarii directe
Metoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea bugetului venitirilor si
cheltuelilor ultimului buget al carui exercitiu este incheiat si se efectueaza evaluarile
formate care sunt influentate de modificarile in legislatia financiar-fiscala.Aceasta metoda
nu necesita un volum mare de lucru dar prezinta un dezavantaj care este rupt de realitate,
dinmotivul ca functiile economice si sociale care au fost 2 ani in urma nu se mentin
pe perioada elaborarii bugetului destat.
Metoda majorara se bazeaza pe rezultatele executarii bugetare de stat pentru ultimii ani
determinindu-se ritmul decrestere sau dupa caz de descrestere a veniturilor si cheltuelilor
bugetare.
Metoda evaluarii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si
pentru fiecare categorie decheltuieli. In ceea ce priveste propunirele de buget in
R.M.care sunt reprezentate de autoritatile publice conform structurii si continutului
determinat de catre Min.Finante cuprind :veniturile si cheltuelile realizate in anul
bugetartrecut, veniturile si cheltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin 2
ani
dupa
anul
viitor.
In
desfasurareaprocedural
a elaborarii proiectului bugetar de stat
un rol deosebit
ii revine Min.Ser viciilor pentru elaborarea proiectelor bugetare(Potrivit art. 17 a
legii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, actiunile de baza necesarepentru
elaborarea proectului budgetului de stat se prezinta Min. Finantelor de catre Min.
Economiei care prezintaprognoza indicatorilor macro-economici pentru anul bugetar
viitor, prognnoza indicatorilor asigurarii sociale de stateste prezentata de catre C.N.A.S.
precum si de Ministerul Sanatatii si a protectii sociale .Indicatorii
Fondurilor Asigurarii Obligatorii de Asistenta Medicala, Banca Nationala
prezinta prognoza balanta de plati a creditelor, si a obligatiilor externe .Ministeru Finante
primeste propunerile de buget inaintate de autoritatile publice si la o data stabilita de catre
Ministru le examineaza de comun accord cu reprezentantii acestor autoritati cu dreptul de
a decide in ultima instanta revenindui Ministerului , inainteaza toate veniturile si
cheltuelile financiare. Proiectul bugetului destat impreuna cu nota explicativa inainteaza si
cu anexele inainteaza guvernului notificarile bugetare de stat pe un an.
Subiectul 3:Veniturile publice
3.1.Relatati despre particularitatile taxelor comparativ cu impozitele:
Spre
deosebire
de impozit,taxele
dau
dreptul
platitorului
sa beneficieze
de
un contraserviciu direct si imediat, insa deregula nu se pune semnul egalitatii intre costul
serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.
Impozitele reprezinta o contributie baneasca obligatory cu titlu nerambursabil, datorata,
conform legii, de catrepersoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obtin sau
pe bunurile pe care le poseda. Impozitu este o plata cu titlu gratuit ce nu tine de efectuarea
unor actiuni determinate si concrete de catre organele imputernicite sau personaele cu

functie de raspundere a acestea pentru sau in raport cu contribuabilii care a achitat

aceasta taxa.Taxa reprezinta plata efectuata de persoana fi zica sau juridica pentru
ser viciile prestate acestora de institutiile publice. Taxa este o plata obligatorie cu titlu
gratuit care nu este impozit .spre deosebire de impozit taxa se creaza prin:
plata neechevalenta
subiectul platilor este prcis determinat din momentul prestatiei serviciului
taxa reprezinta plati efectuate de persoane fizice sau juridice pentru serviciile sau lucrarile
prestate in mod direct sau indirect de catre institutiile speciale de stat
Impozitele si taxele au urmatoarele functii commune:
contributii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societati
redistribuirea unor venituri primare sau derivate
reglarea unor fenomene economice sau sociale\
3.2.Determinati elementele definitorii ale veniturilor bugetare:
Veniturile bugetului de stat, reprezint acea parte a veniturilor publice cuvenit puterii
centrale a statului, pentru a fi folosit apoi n scopul ndeplinirii obiectivelor i programelor
puterii centrale, pe perioada ultimului an bugetar.Realizarea veniturilor bugetare se face n
funcie de necesitatea repartiiei venitului naional, structura economiei naionale, gradul
de dezvoltare teritorial a rii i nivelul de dezvoltare a forelor de producie. Veniturile
bugetare au unele elemente comune ce faciliteaz determinarea, urmrirea i realizarea lor
cum ar fi:
1 . d e n u m i r e a v e n i t u l u i b u g e t a r s e s t a b i l e t e n r a p o r t d e n a t u r a fi n
a n c i a r e c o n o m i c i j u r i d i c c a r e o caracterizeaz, ex. impozit pe venit, pe
profit, pe cldiri
2.debitorul sau subiectul impunerii contribuabilii adic persoane fi zice,
persoane juridice
3.obiectul sau materia impozabil - sau baza impozabil este suma asupra creia
se aplic o cot de impozit pt. a se stabilii valoarea impozitului ce trebuie pltit.
n ara noastr bunurile impozabile sau taxabile sunt terenurile, cldirile, mijloacele
de transport.
4.unitatea de evaluare reprezint elementul care exprim cuantumul unitar al
venitului bugetar n raport cu baza de calcul. Cuantumul unitar al venitului se
stabilete printr-o cot de impunere care reprezint suma sauprocentul care se
aplic asupra obiectului impozabil. n practic, cotele de impunere au fost stabilite
difereniat fiind aplicat o cot fix sau o cot procentual. Cota procentual poate fi de trei
feluri:a . p r o p o r i o n a l c n d r m n e n e s c h i m b a t b.progresiv crete n raport
cu creterea valorii bazei de calculc.regresiv pe msur ce baza de calcul sporete
cota de impunere scade
5.unitatea de impunere este reprezentat de unitatea prin care se exprim
mrimea obiectului impozabil. Ex: la impozit pe venit monetar leu, dolar; la impozitul pe
avere: metru ptrat, ha.
6.asieta fi scal (modul de aezare al impozitului) dup obiectul sau materia
impozabil const n totalitatea operaiunilor pe care organele fi scale le
realizeaz n vederea identifi crii subiecilor impozabili, stabilirii mrimii materiei
impozabile i a cuantumului impozitului. Asieta constat existena unei creane fiscale

astatului crend pentru contribuabili obligaia de plat a impozitului.Metode de aezare a

impozitului:i.
direct se realizeaz pe declaraia contribuabilului (contribuabilul este obligat s in o
eviden a veniturilor i cheltuielilor, s ntocmeasc un bilan i s nainteze organelor
fiscale declaraii din cares rezulte veniturile realizate) i pe baza declaraiei unei tere
persoane, mrimea obiectului impozabilse stabilete pe baza declaraiei scrise a unei
tere persoane care fi xeaz ori cunoate mrimea obiectului impozabilii.
indirect presupune identificarea i evaluarea venitului bugetar prin raportare la aspectul
exterioral obiectului impozabiliii.
metoda aezrii pe baze forfetare agentul de impunere i pltitorul stabilesc de
comun accord mrimea aproximativ a materiei impozabile dup care se va plti
impozituliv.
metoda administrativ agentul fiscal stabilete n mod unilateral mrimea materiei
impozabile pe baza datelor existente la sediul organului financiar.
7.perceperea venitului bugetar ncasarea venitului bugetar const n realizarea
efectiv a sumei valorice de bani i se realizeaz prin:
a . p l a t d i r e c t c o n st n p l a t a d a t o r a t p e c a r e c o n t r i b u a b i l u l o f a c e
n m o d d i r e c t n contul bugetului de stat din propria iniiativ la termenul stabilit.
b.reinere i vrsare se aplic atunci cnd debitorul este angajatul unor uniti i
primetede la acestea venituri care sunt surse impozabile. Impozitul este calculat i
automat reinutdup care este vrsat la bugetul de stat, debitorul primind de la angajator
un venit netc.aplicarea de timbre fi scale const n aplicarea i anularea de
timbre fi scale pe acte emisecare sunt supuse la o anumit tax.
8.termenele de plat sunt fi xate prin lege, de regul au caracter imperativ i
nerespectarea lor se sancioneazcu majorri
9.nlesnirea, drepturile i obligaiile debitorilor sunt elemente pe care legea le prevede
prin carecontribuabilul beneficiaz de anumite avantaje n folosul politicii fiscale a statului.
nlesnirea presupune reducerea sauscutirea de impozite. Drepturile decurg din regulile
generale ale raportului juridic financiar-fiscal, debitorii fi ind subieci pasivi. Obligaiile
- contribuabilii sunt obligai s pun la dispoziia organelor fi scale toate
documentele i s ofere toate informaiile pentru stabilirea exact a materiei impozabile
10. rspunderea debitorilor dac nu-i ndeplinesc obligaiile fiscale, contribuabilii
rspund administrativ, civil,penal n raport cu faptele comise.
11. califi carea veniturilor bugetare d posibilitatea stabilirii caracterului
central
sau
local
a
unui
venit
bugetar
pentru a se stabili spre ce conturi urmeaz s se ndrepte
i m p o z i t u l o r i t a x a s t a b i l i t n s a r c i n a contribuabilului.
3.3.Evaluati compartimentul venituri fiscale ale Legii bugetului de stat pentru anul
2005
Test 6 Subiectul 1:Dreptul financiar:
1.1.Indentificati obiectul si metoda de reglementare dreptului financiar.
Dreptul fi nanciar poate fi defi nit ca totalitatea normelor de drept care
reglementeaza relatiile sociale ce apar la constituirea , administrarea, repartizarea

si utilizarea fondurilor banesti a statului destinate satisfacerii sarcinilor sinecesitatilor

social-economice ale statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o
totalitate de relatii financiare si mai putem atribui fixarea sistemului financiar, distribuirea
competentei in acest domeniu intre administratia central si cea locala in domeniul de
activitate financiara a statului. Obiectul de reglementare a dreptului financiar reprezinta o
totalitate de relatii sociale ce apar in procesul constituirii,administrarii, repartizarii si
utilizarii fondurilor banesti ale statului si sunt reglementate de normele
dreptului financiar .Metoda de reglementare a dreptului financiar este metoda imperativa
sau
matoda
subordonarii
partilor
in
raportul juridic , esenta ei consta in faptul ca unul dintre subiecte impune o anumita cond
uit celuilalt, adica nu are locegalitatea subiectelor si obligativitatea subiectului de a
se conforma celuilalt subiect.
1.2.Stabiliti structura si felurile normei de drept financiar.
Pornind de la notiunea de norma juridical a dreptului financiar se poate define ca o
regula de conduita stabilita sau recunoscuta de stat, care cuprinde drepturile si obligatiile
subiectelor participante la raportul de drept financiar si a carui respectare este asigurata
de autoritatea de stat. Dupa continutul lor normele de drept financiar se clasifica in:
materiale
procesuale
Materiale sunt acelea ce stabilesc structura sistemului bugetar , forma si
continutul obligatiilor fi nanciare alepersoanelor fizice fata de stat adica acelea care
stabilesc drepturile si obligatiile subiectelor participante.
Procesuale sunt cele care stabilesc forma si modul de actiune a normelor material ex:
prosedura bugetara ,stabilirea modalitatii de constituirae a organilor financiare. Normele
dreptului financiar au caracter general , impersonal si privesc un numar nelimitat de
participant si se aplica repetat in timp ori de cite ori sunt intrunite conditiile vizate in ele.
Dupa structura logico-juridca norma dreptului financiar are urmatoarele 3 elemente:
ipoteza-indica imprejurarile in care se aplica dispozitiile normei de drept;
dispozitia-indica conduit subiectilor si poatefi:-onerative, adica obligatia de a face careva
actiuni-prohibitive, adica obligatia de a se abtine de a face careva actiuni dispozitive
Sanctiuneasunt stabilite sanctiuni pecuniare(amenzi fi scal, diferite majorari de i
ntirziere,suspendarea finantarii.
1.3.Analizati si argumentati felurile si particularitatile asezarii sanctiunilor
financiare in normelede drept financiar.
Specifi cul normelor de drept fi nanciar consta in faptul ca spre deosebire de
normele altor ramuri de drept reglementeaza raporturi care apar in procesul
constituirii, repartizarii si utlizarii fondurilor de resurse banesti ale statului necesare
realizarii sarcinilor sale. Astfel se stabilesc sanctiuni specific relatiilor de drept financiar:
amenda fiscal(baneasca)
majorari de intirzieri
suspendarea finantarii
majorarea dobinzii

vinzarea silita a garantiilor gajuluiIn dependent de gradul de pericol social si

de consecintele care au survenit.
Subiectul 2:Creditul
1.1.Relatati despre functiile creditului.
Importanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:
Functia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, disponibile la un moment
dat in economie siacordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care au
nevoe de resurse financiare.
Functia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei
E=investitiile, adicaprin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderilor
economiile inactive.
Functia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea
intre participanti la a c t u l e c o n o m i c a fo st c r e a t e m o n e d a fi d u c i a r a c u o
v a l o a r e fi c t i ve b a z a t a p e i n c r e d e r e , i a r u l t e r i o r determinate
de
nevoile
schimbului de marfuri apar si alte instrumente si tehnici de plata.
Functia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor
cererei si ofertei,marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul si pe de alta
parte stocarile.
1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.
Imprumuturile publice sunt veniturile extrordinare la care se recurge la dezechilibru
budgetului adica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face
parte cheltuielilor. Imprumuturile de stat sunt relatii contractual prin care creditorul
transforma in proprietatea statului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la
expirarea termenului pentru care au fost acordate. Imprumuturile publice au urmatoarele
trasaturi:
Utilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public
intotdeauna se acorda superiritate statului
Rolul deosebit al statului este ca el incheie aceste contracte fara a asigura careva gaj
In cazul creditului bancar contractual se incheie in baza principiului egalitatii partilor , in
cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii. Mijloacele obtinute din
imprumuturile interne si externe se utilizeaza pentru dezvoltarea economiei tarii, crearea
de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice din tara.
Instrumentele generatoare de datorie destat interna sunt instrumente financiare
reglementate de legislatia R.M., valorile de stat emise pentru plasarea internaa
imprumuturilor de stat..
1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.
C r e d i t u l e x t e r n e st e c r e d i t u a c o r d a t d e c a t r e s t a t , b a n c i s a u p e r s o n a e
fi z i c e s a u j u r i d i c e u n o r t a r i , b a n c i s a u persoanelor fizice sau juridice.
Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;
Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;
Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.Un rol
important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii. Revine
si resurselor externe. Astfel din punct de vedere economic creditele externe
trebuie in mare masura sa fi edestinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor

economice care sunt dotate cu resurse economice interne. Dinpunct de vedere social
credetele externe in primul rind trebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi
mai usor de suportat rambursarea resurselor contractante anterior.Imprumuturile de stat
externe sunt angajate cu scopul de acoperi ca si cele interne:
Acoperirea deficitului bugetar
Pentru sustinerea balantelor de plati
Pentru finantarea proectelor de investitii in domeniile prioritare ale statului
Pentru importul de material prime si energetice
In vederea securitatii de stat
Deservirea datoriei de stat
Inlaturarea diferitelor consecinte ale calamitatilor naturale
Finantarea diferitelor reforme economice, care nu trebuie sa fi e fi nantate de
guvern, dar de diferite organizatii interguvernamentale.
Subiectul 3:Bugetul local
1.1.Relatati despre autonomia finantelor publice locale.
Autoritatile publice locale sunt o colectivitate umana delimitate teritorial care au autoritate
publica diferita de celecentral de stat. Autonomiea fi nanciara a acestora este
absolute necesara deoarece autonomia, nu ar fi posibila administrarea fara
autoritatile financiare care ii asigura suportul material a functionarii, comunitatile locale
isicunosc posibilitatile proprii privind resursele de provenienta publica, dar mai ales nevoile
privind cheltuielile ei trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice la nivel
local. Autonomia finantelor publice locale este:
O clectivitate locala are dreptul la resursele proprii adecvate de care sa poata
dispune liber in vederea exercitarii atributiilor sale
Resursele
financiare
ale
colectivitatii
locale trebuie
sa
fie proportionale
cu
responsabilitatile stabilitede constitutie
Protectia colectivitatilor locale mai slabe din punct de vedere financiar
Cel putin o parte din resursele financiare a colictivitatii locale trebuie sa se produca
impozite, taxe locale din proportiile stbilite de lege
In scopul finantarii propriilor obiective de investitii a colectivitatilor publice locale trebuie
sa aiba acces la plata de capital.
1.2.Stabiliti locul bugetelor locale in cadrul B.P.N.
Pentru a aprecia locul bugetelor locale in sistemul bugetului de stat contemporan ne
folosim de pondereli pe care le au veniturle si cheltuelile in totalul celor consolidate.
Transformarile de la bugetul de stat la bugeturile rationale, bugeturile
central
UTA
Gagauzia, bugetul municipiului Chisinau, de la aceste bugete la bugetele locale. La
elaborarea bugetelor locale se tine cont:
In termenul stabilit de Ministerul Finantelor directiile de finante ale autoritatilor publice
locale depun la M.F. pentru analiza, prognoza tuturor tipurilor de impozite si taxe ce
urmeaza a fi incasate in anul urmator precum si proiectile bugetelor locale de nivelul 2
In termen cel mult 30 zile de la data publicarii legii bugetului autoritatile
publice locale aduc bugetele aprobate

In termenul stabiliy de M.F. directiile de fi nante prezinta M.F. rapoarte

trimestriale si anuale privind executia bugetalor respective.
1.3.Interpretati procesul adoptarii de nivelul doi.
Finantelor unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza in conditiile Legii
privindfinantele publice locale conform principiului autonomiei locale. Procesul bugetar si
bugetele unitatilor administrative-teritoriale de nivelul 1 si 2 sunt independente unul de
altul precum si de bugetul de stat. Autoritatile publice locale dispun de baza fiscal proprie
(distinct de cea a statului) constituite din impozite cuantumul caror este stabilit in legea cu
privire la finantelepublice locale.Baza fi scal a autoritatilor publice locale va fi
proportional competentei lor proprie prevazuta de Constitutie, de prezenta lege si
financiare necesare alte acte legislative. Autoritatile publice locale dispun si de alte surse
financiare cum ar fi : taxe locale, venituri si bunurile unitatilor administrative teritoriale si
cele prevazute din prestari servicii. Veniturile nefiscale nu se include la calcularea
transferurilor cu destinatie generala. Procedurile de disribuire a resursurilor fi nanciare
proprii ale autoritatilor publice locale precum si orice modifi cari a legislatiei
referitoare la functionarea sistemului fi nantelor publice locale vor fi coordinate in
mod obligatoriu cu structurile representative ale autoritatilor publice locale. Este
interzisa orice delegare de competente fara alocarea de surse financiare, necesare
pentru a acoperi constiturea realizarii competentei respective.

Test 7 Subiectul 1:Circulatia monetara

1.1.Definiti emisiunea monetara
Emisiunea monetara-este acel drept a statelor de a bate moneda, reprezinta un atribut al
suveranitatii lor monetare,care pe plan international a fost recunoscut pentru prima
data, in mod ofi cial, in anul 1929 si care consta in urmatoarele operatiuni: crearea
semnelor banesti, adica tiparirea biletelor si baterea monedelor; stocarea de catre emitent
a semnelor banesti, punerea in circulatie a semnelor banesti create in acest scop,
respectiv retragerea acestora.
1.2.Stabiliti avantajele (dezavantajele) platilor fara numerar:
P l a t i l e f a r a n u m e r a r c o n st a u i n f a pt u l
ca moneda ce
ar trebui
s a f a c a o b i e c t u l p l a t i i , i n l o c s a fi e i n m i n a t a beneficiarului in forma de moneda
manuala este substituita printr-o dispozitie prin care din disponibilul existent incontul
platitorului se trece in contul beneficiarului suma convenita drept plata.
Avantaje:

Numerarul disponibil al PF si PJ ar reprezenta un capital in stare latenta. Acelasi capital

fiind pus la institutie bancara ar putea fi investit in activitati economice,iar detinatorul
capata un profit(dobinda).
Prin aceste palti sunt inlaturate riscurile legate de prestarea si manipularea numerarului;
Platile cu numerar presupun o deplasare sau a platitorului sau a beneficiarului,acestea
insa nu.
Platile fara numerar pot fi revazute,verificate,controlate in baza documentelor din baza
contabilului.
Prin aceste plati detinatorul are posibilitatea sa se elibereze de perocuparile de plata
a unor sumeperiodice, sume benesti legate cu asigurarea circulatiei numerarului.
Dezavantaje:Un dezavantaj al platilor fara numerar este legat de risc, de neincrederedeblocarea sistemului de siguranta.
1.3.Estimati platile in numerar facute de PJ conform legislatiei:
Platile in numerar sunt acelea in care se intrbuinteaza semnul monetar sau de hirtie sau
de metal si constau incompensarea drepturilor si obligatiilor de plata reciproca.Din analiza
efectuarii platilor in numerar de catre PJ si anume la circulatia platilor in numerar exista
restrictii. Conform Legii cu privire la antrprenoriat si intreprinderi presupune ca fa de
ntreprinderi i organizaii, indiferentde tipul lor de proprietate i forma de organizare
juridic, care efectueaz decontri n numerar n sum ce depete 1000 de lei pentru
fiecare tranzacie. De asemenea pina la 10 mii lunar la plata impozitelor si taxelor. In
vederea combaterii evaziunii fiscale la efectuarea decontarilor in numerar precum si
indeplinirii de catre agentii economici a prevederilor legale privind protectia consumatorilor,
Guvernul
prin
Hotarirea
nr.447
din 28.04.98
ahotarit
de
a obliga
intreprinderile,organizatiile,intitutiile,filialele acestora indiferent de forma de proprietate si
organizatorico-juridica care desfasoara activitatea de intreprinzator si presteaza servicii in
numerar sa utilizeze masini de casa si control cu memorie fiscala. Se permite
comercializarea fara utilizarea masinilor de casa:-fermierilor,PF si bisericilor. De asemenea:activitatii posesorilor de patent de intreprinzatori;-servicii medicale;-comercializarea
obiectelor
de cult
in
lacasurile
religoase;-testerea
serviciilor
de
avocat.
Obligaiunile utilizatorilor- Utilizatorii snt obligai:a) s-i doteze subdiviziunile cu MCC de
modele incluse n Registrul unic al mainilor de cas i control b) s
nregistreze/renregistreze (s pun n eviden) MCC, n modul stabilit, la organul fiscal i
s primeascRegistrul MCC i Registrul asisten tehnic, care se restituie dup legalizare,
precum i Cartela de nregistrare a MCCperfectat n modul stabilit;c) s in pentru fiecare
MCC, pentru fiecare an de gestiune separat, un registru (Registrul MCC) i s-l
legalizeze(consemneze) la organul fiscal n care este nregistrat (renregistrat) MCC.e) s
utilizeze MCC n stare bun de funcionare, care s fie sigilate de ctre organul fiscal
n modul stabilit.h) s afieze la vedere anunuri despre obligativitatea prezenei bonurilor
de cas la examinarea reclamaiilor consumatorilor i cererea de a prelua i pstra bonurile
de cas. n cazul n care la tranzacia comercial se anexeazi alte documente probatoare,
anunurile vor face referire la acestea;i) s exploateze mainile de cas i control conform
Regulamentului cu privire la modul de exploatare a mainilorde cas i control cu memorie
fiscal;j) s asigure pstrarea documentaiei de exploatare pe toat perioada de exploatare
a MCC, iar a rapoartelor de nchidere zilnic (lipite n Registrul MCC) i a benzilor de

control - nu mai puin de 5 ani de la momentul emiteriiacestora;l) s ofere colaboratorilor

organelor abilitate cu funcii de control, n limitele competenelor acestora, acces liber
laMCC, la informaia i documentaia de exploatare a lor. Obligaiunile consumatorilor
.Consumatorul se oblig s prezinte, la examinarea reclamaiei depuse de el, precum i la
cererea organelor decontrol n cadrul controalelor efectuate de acestea, bonul de cas
(echivalentul lui) nmnat la tranzacia comercial respectiv.
Subiectul 2:Procedura bugetara
2.1.Relatati despre continutul executiei bugetare:
Executia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestui buget in viata
publica este indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a
sistemului contabil unificat al economiei nationale. Executia bugetului public national
presupune la fel ca realizarea venitului si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea
bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat cu raspundre in activittea de
stat.Controlul executarii bugetare se efectueaza de:
1 Parlamenutl RM
2 Curtea de conturi
3 Ministerul finantelor. Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la
intocmirea darii de seama contabile.
2.2 Formulati adoptarea bugetului de stat al RM
Conform legii privind sistemul bugetar si procesul bugetar Guvernul prezinta
parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat .Proiectul legii
bugetare anuale include anexele si este nsoii de nota explicativ. Adiional la proiectul
legii

bugetare

anuale.

Ministerul Finanelor

prezint

calculele veniturilor

cheltuielilor bugetare. Proiectul legii bugetare anuale este examinat do Comisia Economie,
Buget i Finane, care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta.
Concomitent, proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care
prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta. Pe lng Comisia de specialitate,
proiectul legii bugetare anuale se examineaz de toate Comisiile permanente i Direcia
juridic a Parlamentului. La data stabilit de Parlament, Comisiile permanente i Direcia
juridic prezint avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei Economie, Buget i
Finane. n baza avizelor Comisiilor permanente i avizului Direciei juridice. Comisia
Economie. Buget i Finane ntocmeteraportul i lista de recomandri asupra proiectului
legii bugetare anuale i le prezint Parlamentului la data stabilit de acesta. Examinarea
proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz n trei lecturi. n fiecare
lectur Parlamentul examineaz proiectul legii bugetare anuale i nota explicativ. Legea
bugetar anual poale fi adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din lecturile doi
i trei sunt examinate ntr-o singur lectur. A ) Examinarea in prima lectur. n
decursul primei lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului i coraportul Comisiei
Economie. Buget i Finane asupra proiectului legii bugetare anuale i examineaz:a)
direciile principale ale politicii bugetare-fiscale;b) concepiile de baz ale proiectului.
Parlamentul adopt. n prima lectur, proiectul legii bugetare anuale i l remite Comisiei

Economie. Buget i Finanepentru pregtirea de examinare n a doua lectura n caz de

respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i prezentare repetat a
proiectului legii bugetare anuale n prima lectur.B ) Examinarea in a doua lectur. n
decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget i Finane,
examineaz:a ) v e n i t u r i l e e s t i m a t e s u b f o r m d e c a l c u l e i s t r u c t u
r a l o r : b)cheltuielile estimate, structurii i destinaia, lor;c) deficitul scai excedentul
bugetului de stal. Parlamentul adopt. n a doua lectur, proiectul legii bugetare anuale i
l remite Comisiei Economie Buget i Finanepentru pregtirea de examinarea ri a treia
lectur.. n caz de respingere. Parlamentul stabilete un termen pentru mbuntire i
prezentare repetat a proiectului legii bugetare anuale n a doua lectur.C ) Examinarea in
a treia lectur. n decursul lecturii a treia, Parlamentul la prezentarea Comisiei Economie.
Buget

i Finane:a)

examineaz

alocaiile

detaliate

pentru autoritile

publice: b)stabilete alocaiile care vor fi finanate in mod prioritar;cj examineaz alte
detalieri din legea bugetar anual. Pn la 5 decembrie a fiecrui an. Parlamentul adopt
legea bugetar anual, care va fi promulgat de Preedintelestatului, apoi va fi publicat i
va intr n vigoare la 01 ianuarie a urmtorului an. Termenul de 5 decembrie are
uncaracter de orientare i nu produce nici un efect juridic dac a fost nclcat.
2.3 Argumentati corelatia puterii legislative si executive in procedura bugetara.
Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul
bugetar Guvernul prezintaparlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul
bugetului
de
stat.
Dar
anterior
acestiu
lucru minister
finantelor
prezinta
guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se pronunte. Proiectul min .finantelor este
elaborat pe baza informatiilor si rapoartelor prezentate de autoritatile publice Parlamentul
dupa ce a primit de la guvern proiectul il prezinta curtii de conturi ,care se pronunta cu un
aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe . Analizind aceasta etepa putem sa
ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale statului sunt strinse .
Subiectul 3:Organele de activitate financiara a statului: 3.1.Relatati despre
atributiile financiare ale Presedintelui RM
Potrivit dispoziiilor art. 74 alin. (3) din Constituia Republicii Moldova, legile, adoptate de
Parlament, se trimit, spre promulgare Preedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii
este actul final al procedurii legislative i ineexclusiv de competena efului statului ..Este
firesc ca eful statului s aib posibilitatea de a examina legea bugetar anual, adoptat
de Parlamentul Republicii Moldova, exercitndu-i atribuiile constituionale ce i revin n
aceast calitate, de a asigura buna funcionare a autoritilor publice. Conform art. 93 alin.
(l) din Constituia Republicii Moldova .Preedintele Republicii Moldova promulg
legile".Promulgarea legii bugetare anuale este operaiunea final a procedurii legislative i
ea permite efului statului sinvesteasc legea cu formul executorie, oblignd autoritile
publice de specialitate financiar i cu atribuiifinanciare s procedeze la executarea
prevederilor legii bugetului de stat pe anul urmtor de gestiune. Conform art. 94alin.(l) din
Constituia statului nostru statueaz, c decretul de promulgare a legii bugetare anuale
emis dePreedintele Republicii "Moldova snt obligatorii pentru executarea pe ntreg
teritoriul statului, avnd character normativ. Decretele Preedintelui Republicii Moldova se

promulg ntr-un termen de dou sptmini :Uneori. Preedintele statului, printr-o

scrisoare de remitere, poate cere Parlamentului reexaminarea legii bugetareanuale pentru
orice motive, incepind cu inacceptabilitatea unor texte i terminind cu ndreptarea unor
erori materiale. Reexaminarea legii bugetare anuale poate fi cerut de ctre eful stalului
numai a singur dat i nu sint obligatorii pentru Parlament. In acest sens. trimiterea
de ctre Preedintele Republicii Moldova a legii bugetare anuale, cu obieciile sale,
spre reexaminare Parlamentului nseamn, de fapt. refuzul efului statului de a
opromulga. n cazul adoptrii repetate de ctre Parlament a legii .bugetare anuale, cu
sau" fr luarea n consideraie a obieciilor expuse n scrisoarea acte remitere de
eful statului. Preedintele Republicii Moldova este obligat de a promulga legea bugetar
anual. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetare anuale se public
n Monitorul Oficial.
3.2 Comparati controlul financiar efectuat de Ministerul Finantelor si CCCEC
ntru ndeplinirea atribuiilor ce i revin, Ministerul este autorizat:
1) s solicite i s primeasc de la autoritile administrative centrale i autoritile
administraiei publice locale, dela ntreprinderi, instituii i organizaii materiale necesare
ce in de realizarea atribuiilor sale;
2) s cear conductorilor i altor persoane cu funcii de rspundere din autoritile i
instituiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea nclcrilor
admise la executarea bugetului de stat i a bugetelorunitilor administrativ-teritoriale i s
verifice ndeplinirea prescripiilor sale;
3) s suspende temporar finanarea de la bugetul de stat a autoritilor i instituiilor
publice, altor beneficiari demijloace de la buget, dac acestea nu au prezentat materialele
solicitate, nu au nlturat, n termenele stabilite, nclcrile i neajunsurile depistate,
nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate anterior,precum i
alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la prezentarea altor documente i informaii
solicitate, necesarepentru realizarea funciilor sale;
4) s perceap pe cale extrajudiciar, n condiiile legii, mijloacele alocate de la bugetul de
stat
sau
din
mijloacele
i
fondurile speciale, n
cazul
n
care acestea snt folosite n alte scopuri dect cele preconizate;
5) s deschid conturi bancare la Banca Naional a Moldovei i n alte instituii financiare;
6) s formeze rezerva necesar de mijloace financiare pentru cheltuielile prioritare ale
bugetului de stat;
7) s emit, n limitele competenei sale, acte normative departamentale executorii pentru
autoritile administraiei publice, persoanele juridice, indiferent de subordonarea lor
departamental,forma organizatorico-juridic i tipul deproprietate, precum i pentru
persoane fizice;
8) s exercite orice alte drepturi stabilite prin actele normative ale Republicii Moldova.
Atributiile CCCEC :
A) s dispun, n legtur cu examinarea cererii sau comunicrii, nregistrate n modul
stabilit, despre infraciunilece in de competena sa ori n legtur cu urmrirea penal a
acestor infraciuni, efectuarea unor revizii economico-financiare,
1) n procesul controalelor fiscale efectuate n cadrul urmririi penale, s dispun de
drepturile organelor fiscale, iarangajaii si - de drepturile funcionarului fiscal, inclusiv de

dreptul de a calcula obligaia fiscal i de a o transmiteorganului fiscal pentru executare

silit;
3) s suspende operaiunile persoanelor juridice, precum i ale persoanelor fizice subiecte
ale activitii de ntreprinztor, pe conturi n bnci i n alte instituii financiare i
s sechestreze mijloacele bneti, bunurilemateriale, datoriile debitoare i alte active ale
acestor persoane n cazul depistrii unor fapte de activitate economicilicit, neonorrii
obligaiilor fa de buget sau s sisteze executarea operaiunilor financiare limitate sau
suspecte;
4) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice, instituiilor financiare,
agenilor economici ipersoanelor fizice informaiile i documentele necesare pentru
ndeplinirea atribuiilor ce i revin;
5) s efectueze expertize criminalistice i de alt natur, precum i cercetri ce in de
competena sa, s soliciteautoritilor publice, ntreprinderilor, organizaiilor i instituiilor
de stat antrenarea de specialiti i experi la verificri sau expertize, la elucidarea unor
probleme de specialitate;
6 ) s efectueze fotografierea, nregistrarea sonor i video, dactiloscopia i nregistrarea
persoanelor reinute sauinute sub arest, conform legislaiei;
8) s constate nclcarea legislaiei economico-financiare, fiscale i s aplice sanciunile
prevzute de lege;
10) s ridice, n cazurile ce nu sufer amnare, documentele contabile ale subiecilor de
antreprenoriat, documentelecu falsuri nscrise, bunuri fr stpn, obiecte i documente,
n baza informaiilor operative, pn la soluionareadefinitiv a cazului;
11) s iniieze aciuni de citare n faa instanei de judecat n conformitate cu legislaia;
12) s participe la elaborarea i perfecionarea cadrului legislativ viznd prentmpinarea i
contracarareainfraciunilor economice i a corupiei;
13) s solicite i s primeasc din partea autoritilor publice suportul informaional i
consultativ necesarefecturii expertizei anticorupie a proiectelor de acte legislative i
a proiectelor de acte normative ale Guvernului;
14) s nainteze, conform legii, sesizri privind nlturarea cauzelor i condiiilor care
au favorizat comiterea deinfraciuni a cror contracarare ine de competena sa;
15) s efectueze schimb de informaii despre relaiile economice ale persoanelor juridice
i fizice din RepublicaMoldova cu cele din alte ri n baza tratatelor interstatale;
16) s foloseasc mijloacele de informare n mas pentru stabilirea circumstanelor n
care s-au comis infraciunile,precum i pentru urmrirea persoanelor care se eschiveaz de
la urmrire penal i judecat.
3.3.Formulati si argumentati controlul financiar efectuat de Curtea de Conturi/
Atribuiile de control al Curii de Conturi.
Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i
de ntrebuinare a resurselorfinanciare publice, precum i asupra modului de gestionare a
patrimoniului public.Prin controlul su Curtea de Conturi urmrete respectarea legilor i
aplicarea principiilor de economicitate,raionalitate i eficien n gestionarea mijloacelor
materiale i financiare ale statului.
Pentru exercitarea atribuiilor Curtea de Conturi controleaz:

formarea i utilizarea resurselor bugetului de stat. ale bugetului asigurrilor sociale

de stat, ale fondurilor deasigurri obligatorii n medicin;
format ea, utilizarea i gestionarea fondurilor speciale, precum i a fondurilor de tezaur
public:
formarea i gestionarea datoriei publice, respectarea garaniilor guvernamentale pentru
creditele interne iexterne;
procesul de reorganizare i privatizare a patrimoniului statului.
activitatea altor organe de control, precum i a structurilor de control intern:
emisiunea banilor, utili/arca resurselor creditare i valutare ale slalului;
Suni supuse reviziei financiare:
A)Aparatul
Parlamentului.
Aparatul
Preedintelui
Republicii
Moldova. Curtea
Constituionala, AparatulGuvernului. Curtea Suprema de Justiie. Judectoria Economic.
Procuratura Generala. Comisia Naional a Valorilor Mobiliare;
B ) a u t o r i t i l e a d m i n i st r a i e i p u b l i c e c e n t r a l e d e s p e c i a l i t a t e , a l t e
a u t o r i t i a d m i n i st r a t i v e . B a n c a N a i o n a l a Moldovei i bncile comerciale n
care cota statului n capitalul social este mai mare dect 50 la sut.

Test 8 Subiectul 1:Creditul

1.1.Definiti creditul public:
CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter
temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.Creditul public reprezinta
o relatie contractuala prin care creditorul transmite in proprietatea statului mijloace
cuconditia rambursarii acestuia de catre stat la expirarea termenului pentru care au
fost acordate.
1.2.Stabiliti avantajele si dezavantajele creditului extern:
Creditul extern reprezinta imprumutul acordat de catre stat,banci si alte PF si J unor
tari,banci si persoane fizice sistraine.
Avantaje:
Permit realizarea unor importuri modernizarii economice,ceea ce duce la cresterea
competitivitatii produselor pe piata externa;
Efectuarea unor investiti in obiective economice;
Crearea de noi locuri de munca pentru personalul provenit din ramurile afectate;
Asigurarea efectuarii reformelor in conf cu procesele ce se afirma pe plan extern.
Dezavantajele:
O datorie de stat externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciilor
acestora a uneiimportante parti a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii
nivelului de investitii;
Acumularea unui insemnat debit al datoriei exeterne este un process dureros
pentru tarile cu exportnecompetitiv si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare.
1.3.Dezvoltati aspectul legal referitor la instrumentele generatoare de imprumut
intern si extern:

Imprumutul de stat in calitate de act juridic, reprezinta o conventie incheiata intre PF si PJ,
avind calitate de creditorde stat- debitor, prin care o parte se obliga sa puna la dispozitia
celeilalte parti o suma de bani cu titlu deimprumut,iar cealalta se oblige sa respecte
conditiile Conventiei,platind pentru utilizarea creditului o anumita sumade bani.MF
utilizeaza instumente generatoare a imprumuturilor de stat reglementate de legislatia
RM,inclusive valorilemobiliare de stat,emise pentru plasarea pe piata interna.Intern:HVS(hirtii de valloare de stat);-imprumuturile de la BNM si alte institutii financiare din
RM;-alte insturmente generatoare de datorie de stat interna.Extern:-HVS,reprezentind un
contract de imprumut cu valoare exprimata in orice moneda legala cu exceptia
celei nationale;-imprumuturile de la Guvernele acestor state,de la agentii Guvernelor altor
state;-imprumuturile de la institutiile financiare straine,organizatiile internationale
financiare;-alte imprumuturi bi- sau multilaterale.
Subiectul 2:Controlul financiar
2.1.Relatati despre formele controlului financiar:
Formele controlului financiar:
In functie de momentul exercitarii:
- Controlul anterior este efectuat inainte de realizarea operatiunilor economice,
pentru a preveni incalcareadisciplinei fi nanciare. Controlul este realizat prin
verifi carea documentelor prin care sunt contractate drepturi si obligatii
patrimoniale;
- Controlul concomitent se realizeaza in acelasi timp cu derularea operatiunilor economice
si este efectuat atat decatre persoanele din conducerea unitatii, cat si de catre fiecare
salariat in parte, prin autocontrol
.- Controlul posterior se realizeaza, dupa cum arata si numele, dupa efectuarea
operatiunilor economice. Acest tip de control este exercitat de catre organe specializate prin
studierea datelor inregistrate in documentele si evidentele institutiei care fac
obiectul controlului.
In functie de aria de cuprindere:
- Controlul general , denumit si control de fond, presupune un control exhaustiv al unitatii
economice, fiind cercetatetoate sectoarele de activitate si toate operatiunile efectuate.
- Controlul partial vizeaza doar cateva sectoare, eventual cele care fac obiectul unor
suspiciuni
- Controlul total si prin sondaj. Controlul total vizeaza o analizare in profunzime
a tuturor documentelor sioperatiunilor efectuate de catre institutie, in timp ce controlul
prin sondaj se realizeaza prin alegerea unor documentesau operatiuni considerate
reprezentative pentru institutia respectiva.
- Controlul mixt cuprinde o utilizare combinata a fomelor de control anterioare.
In functie de scopul urmarit:
- Controlul tematic vizeaza cerceterea unor documente, operatiuni concrete;
- Controlul complex Acest tip de control depaseste granitele economic, efectuandu-se
verificari si asupra aspectelortehnice, sociale, sau politice.

- Controale repetate au rolul de a tine sub control activitatea unei unitati

economice prin urmarirea evolutiei acesteia intr-o perioada de timp determinata.
- Controale sub forma de ancheta au la baza sesizari sau reclamatii, fiind efectuate in
cazuri speciale. In acest caz,controlul este mai complex, putand implica inclusiv organe de
cercetare penala.
In functie de modalitatile de exercitare:
- Controlul faptic reprezinta una dintre cele mai eficiente forme de control prin faptul ca
implica inventarierea,putandu-se descoperi astfel posibile lipsuri. Acest tip de control
presupune cercetarea la fata locului a documentelor si operatiunilor financiare.- Controlul
documentar presupune o verificare indirecta a operatiunilor economice in acte.
Din punct de vedere al pozitiei organelor de control:
- Control din interiorul unei unitati este obligatoriu si este realizat de catre conducerea
institutiei economice- Control financiar exercitat din afara unitatii subsumeaza acele
verificari efectuate la cererea organelor superioarede control, precum Curtea de Conturi
sau Ministerul Finantelor.
2.2.Stabiliti procedura executarii controlului financiar:
Procedura
controlului fi nanciar este alctuita dintr
un ansamblu de acte si operaiuni privind organizarea, desfasurarea si valorificarea
rezultatelor actiunii de control. Rezultatele actiunii de control sunt determinate tocmai de
modul de programare si organizare, asigurandu-se astfelordinea in munca. Procedura
controlului financiar se desfasoara pe baza unui plan bine determinat, intr-o anumita
ordine,
care
poate
fi
grupata
pe sase
etape.
Pr ima et apa const a in
pregatirea echipei de control
fi nanciar, prin informarea si documentarea asupra dispozitiilor legale cu privire la
specificul unitatii ce urmeaza a fi controlata, actele normative cu caracter economicofinanciare, analizarea actelor de control anterioare, masurile luate in urma verificarilor,
sesizarilor facute de catre banca finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are legaturi
economice. Pregatirea echipei de control joaca un rolimportant, deoarece da posibilitatea de
a stabili problemele de baza si de a asigura calitatea controlului.Cea de-a doua etapa este
prezentarea la unitatea in care urmeaza sa se efectueze controlul. Organele de controlcer
conducerii unitatii sprijinul pentru efectuarea controlului in bune conditii, prin a li se pune
la dispozitie toatematerialele necesare
A treia etapa conrespunde organizarii activitatii echipei de control. Dupa constatarile
facute in urma informarii, documentarii, se intocmeste un plan de lucru in care se prevad
obiectivele cuprinse in tematica de control, metodele folosite etc. Cu cat acest plan
este intocmit, cu atat creste calitatea controlului.O alta etapa reprezinta
desfasurarea actiunii de control, care consta in verifi carea propriuzisa a actelor
sioperatiilor,
legalitatea,
necesitatea,
oportunitatea,
economicitatea
si realizarea
acestora.Controlul are la baza in primul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt
suficiente,
de
aceea
se
controleaza
sicelelalte
documente si evidente
care nu sunt de natura contabila. Prin
controlul tematic al documentelor
sievidentelor se poate obtine un tablou complet asupra continutului operatiunilor si
proceselor economice ale unitatiicontrolate. Procesele economice se reflecta insa clar in

indicii sintetici si analitici cuprinsi in bugetele de venituri si cheltuieli.Organele de

control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in gestiune sau daca
documentele suntdubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. Pentru aceasta
este necesar sa se ridice documentele cercetate,lasandu-se in locul lor copii. Este foarte
important ca documentele sa fie ridicate imediat pentru ca acestea sa nu fiemodificate sau
distruse. In timpul controlului, in caz ca se descopera abateri, comise in mod constient sau
inconstient, vinovatilor li se va ceresa dea explicatii in legatura cu acea
problema.O a l t a e t a p a c o n s t a i n redactarea actelor de control,
acestea constand in fundamentarea concluziilor, ac o n st a t a r i l o r s i a m a s u r i l o r
propuse, prezent area abater ilor si a di spozitiilor legale inclacate, persoa
n e l e raspunzatoare, pozitia acestora in fata echipei de control, punctul de vedere
al echipei de control si concluzia definitiva. In aceasta etapa se sintetizeaza, se
definitiveaza constatarile facute in timpul controlului, actele facandu-se in tot acest timp
si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la ingreunarea valorificarii
actelor.U l t i m a et a p a c o n st a i n valorificarea actiunii de control,
c a r e s e c o n c r et i z e a z a p r i n l u a r e a m a s u r i l o r s i urmarirea executarilor de catre
unitatea care a dispus controlul, ca urmare a constatarilor facute in
acte. Valorificarea rezultatelor
are
ca principal scop remedierea deficientelor.
Pentru aceasta se va intocmii un plan demasuri, organelor de control revenindu-le sarcina
sa acorde sprijinul necesar unitatii pentru a-l realiza. Putem trage concluzia ca daca se tine
cont de toate aceste momente in realizarea controlului, acesta va avea eficienta dorita,
descoperindu-se la timp deficientele, asigurandu-se luarea in mod operativ a masurilor ce
se impun.
2.3.Evaluati atributiile de control financiar ale Inspectoratului Fiscal Principal de
Stat: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat exercita urmatoarele atributii:
a) efectueaza supravegherea activitatii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale n
vederea exercitarii controlului fiscal, asigura crearea si functionarea unui sistem
informational unic privind contribuabilii si obligatiile fiscale;
b) controleaza activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examineaza scrisorile,
cererile si reclamatiile referitoare la actiunile acestora, ia masuri n vederea eficientizarii
activitatii lor;
c) emite ordine, instructiuni si alte acte n vederea executarii legislatiei fiscale;
d) organizeaza popularizarea legislatiei fiscale, raspunde la scrisorile, reclamatiile si
la alte petitii ale contribuabililor n modul stabilit;
e) efectueaza controale fiscale;
f) organizeaza si efectueaza, dupa caz, executarea silita a obligatiilor fiscale;
g) examineaza contestatii si emite decizii pe marginea lor;
h) exercita controlul asupra respectarii legislatiei fiscale n activitatea organelor vamale
si serviciilor de colectare aimpozitelor si taxelor locale si prezinta autoritatilor
competente propuneri viznd tragerea la raspundere afunctionarilor acestor autoritati
care au ncalcat legislatia fiscala;
i) organizeaza diferite concursuri, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor
care, direct sau indirect, si-auadus contributia la mbunatatirea procesului de

administrare fiscala si/sau la majorarea ncasarilor la bugetul publicnational.

Organizarea concursurilor se efectueaza n modul stabilit de Guvern;
j) colaboreaza cu autoritati din alte state n baza tratatelor internationale la care
Republica Moldova este parte si activeaza n cadrul organizatiilor internationale de
specialitate al caror membru este;
k) prezinta informatii si rapoarte asupra obligatiilor fiscale, inclusiv asupra restantelor,
n conformitate cu instructiunile Ministerului Finantelor;
l) deleaga atributii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
m) prentmpina, depisteaza si curma ncalcarile ce tin de repatrierea mijloacelor
banesti, a marfurilor si serviciilor provenite din tranzactiile economice externe;
n) exercita alte atributii prevazute de legislatie.
Subiectul 3:Dreptul bugetar si veniturile bugetare
3.1.Definiti dreptul bugetar si raporturile bugetare: Dreptul bugetar
reprezinta
totalitatea
normelor
financiar-juridice
care reglementeaza
sistemul
bugerat,structura si ordinea repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare,competenta
organelor de stat si a organelor administartiei publice locale,precum si procesul bugetar.
Raporturile juridice bugetare
reprezinta relatiile sociale care apar la constituirea,repartizarea si utilizarea resurselor
bugetulu public national si care sunt reglementate de normele dreptului bugetar.
3.2.Stabiliti continutul si cuprinsul bugetului public national:
Bugetul public national reprezinta expresia sintetizata a relatiilor economice ce
se manifesta in procesele fo r m a r i i s i u t i l i z a r i i p r i n c i p a l u l u i fo n d
c e n t r a l i z a t d e m ij l o a c e b a n e st i a l e st a t u l u i s i a fo n d u r i l o r u n i t a t i l o r
administrativ teritoriale in vederea finantarii activitatilor social culturale. Continutul
bugetului public national este format din veniturile publice si cheltuielile publice. Veniturile
publice sunt mijloacele practice de constituire a fondurilor banesti ale statului. Acestea
sunt formate din venituri ordinare (curente) si venituri extraordinare. Veniturile ordinare
sunt reprezentate prin taxe si impozite. Veniturile extraordinare sunt constituite
din imprumuturi (datoria publica), suplimentarea masei monetare aflate incirculatie printro noua emisiune monetara, emiterea de bonuri de tezaur si vanzarea unei parti din
rezervele de aurale statului. Cheltuielile public reprezinta modalitati de repartizare si
utilizare a fondului banesc bugetar in vederea satisfaceriinecesitatilor generale ale
societatii: armata,
ordine
publica,
invatamant,
sanatate,
cultura,
constructii
de strazi,autostrazi, locuinte, porturi si aeroporturi, modernizarea mijloacelor de transport,
agricultura, protectia mediului . Cuprinsul bugetului public national consta in totalitatea
de verigi care in ansamblul lor alcatuiesc structura bugetara. Structura bugetara
corespunde
cu
structura
organizatorica
a acestui
stat(State
federale-bugetul
federatiei,bugetulstatelor member si bugetul UTA).Conf Legii cu privire la sistemul bugetar
si procesul bugetar,sistemul bugetar in RM in structura actuala este alcatuitdin 4 elemente:
1.Bugetul de stat;
2.BASS
3.Bugeturile locale
4.Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

3.3.Estimati dreptul statului de a reglementa sistemul de impunere:

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor in sistemul bugetar al RM este subordonata unor
reguli generale de conduit sau a unor principii in vederea solutionarii a doua probleme:
1.Sai acorde statului acel volum de resurse financiare care sa asigure pe deplin organelle in
vederea exercitarii functiilor care le revin.
2.Sa asigure asa cheltuieli bugetare care sa corespunda sferelor de activitate a acestor
organe.Procesul de repartizarea a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe urmatoarele
principii
1.Reglementarea centralizata,presupune necesitatea stabilirii prin lege a bazelor
commune care
determina
sistemul
de venituri
si
de cheltuieli
de
diferite
niveluri.Deci,urmeaza a fi determinate prin norme generale competenta organelorce
activeaza in domeniu repartizarii veniturilor si cheltuielilor bugetare
2.Principiul echilibrarii maximale posibile a bugetelor se infaptuieste in conditiile unui
deficit bugetar cronic printr-un sir de masuri cu un scop de a inlatura sau a miscora
deficitul bugetar
3.Principiul teritorialitatii,presupune transferarea si evitarea veniturilor ce urmeaza sa se
realizeaze
in limitele
teriotirului,unde
este plasat
subiectul.Ordinea
veniturilor
si cheltuielilor bugetare este reglementata de legislatia bugetara fiscala.astefel,Legea privind
sistemul si procesul bugetar prevede modul general de repartizare a veniturilor si
cheltuielior bugetare