Sunteți pe pagina 1din 16

BILETUL nr.

1
1. Problema inviolabilitatii persoanei, domiciliului, proprietatii si
vietii private in procesul penal.
Atit Constitutia, cit si CPP prevad ca libertatea individuala si siguranta persoanei
sunt inviolabile. Retinerea persoanei pina la emiterea mandatului de arestare nu
pote depasi 72 ore. Persoanei retinute i se aduc la cunostinta imediat motivul
retinerii si drepturile. Orice persoana retinuta tratata cu respectarea demitatii
umane. Nimeni nu poate fi maltratat fizic sau psihic, interzise metode care creaza
pericol pentru viata si sanatatea, nu se admite supunerea persoanei la violenta.
Inviolabilitatea domiciliului este garantata de lege. In cadrul desfasurarii PP
nimeni nu are dreptul sa patrunda la domiciliul persoanei fara acordul acesteia
sau doar in cazurile prevazute de lege. Perchezitiile domiciliului se fac doar in
baza unui mandat judiciar. Inviolabilitatea proprietatii stabileste ca persoana nu
poate fi lipsita in mod arbitrar de dreptul de proprietate. Nimeni nu poate fi
privat de proprietate decit prin motive de utilitate publica. Bunurile pot fi puse
sub sechestru doar prin hot.jud. Inviolabilitatea vietii private , orice persoana are
dreptul la aceasta, la confident vietii intime, familiale,protejarea demnitatii
personale. In cursul PP, nimeni nu etse in drept sa se implice in mod arbitrar si
nelegitim in viata intima a persoanei.
2. Caracterizati cazurile de revizuire a procesului penal.
Revizuirea poate fi ceruta in cazurile in care: 1) s-a stabilit prin hotarire
irevocabila, ca martorul a facut cu buna-stiinta declaratie mincinoasa sau
expertul a prezentat cu buna stiinta concluzii false, sa ca corpuri delicate, procese
verbale privind actiunile de urmarire penala sau judecatoresti, sa ca a fost facuta
intentionat o traducere gresita, ceea ce a avut ca urmare adoptarea unei hotariri
neintemeiate sau contrare legii ; 2) s-a stabilit prin hotarire ramasa definitiva, ca
judecatorii si procurorii au comis, in cursul judecarii acestei cauze, abuzuri ce
constituie infractiuni ; 3) s-a stabilit prin hotarire ramasa definitiva, ca persoanele
care au efectuat urmarirea penala in cauza au savirsit abuzuri, ce constituie
infractiuni, care au dus la pronuntarea unei hotariri neintemeiate sau contrare
legii ; 4) s-au stabilit alte circumstante de care nu avea cunostinta instanta atunci
cind a dat hotarirea ; 5) 2 sau mai multe hotariri judecatoresti irevocabile nu se
pot concilia.
BILETUL nr.2
1. Realizarea principiului accesului liber la justitie in procesul
penal.
CPP stipuleaza faptul ca orice persoana are dreptul la examinarea si solutionarea
cauzei sale in termen rezonabil, in mod echitabil, de catre o instanta
independenta, impartiala, legal constituita, care actioneaza in conformitate cu
1

CPP. Organul de urmarire penala are obligatia de a lua toate masurile prevazute
de lege pentru cercetarea completa si obiectiva, sub toate aspectele, a
circumstantelor cauzei, de a evidential circumstantele care dovedesc vinovatia
banuitului, invinuitului, inculpatului, cit sic ale care il dezvinovatesc, precum si
circumstantele care ii atenuiaza sau agraveaza vinovatia. Astfel, persoana care
efectuiaza urmarirea penala si judecatorul nu pot participa la judecarea cauzei in
cazul in care ei, indirect sau direct, sunt interesati in proces.
2. Analizati temeiurile pentru recursul ordinar.
Hotaririle judecatoresti pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de catre instantele de fond daca: nu au fost respectate dispozitiile privind
competenta dupa materie sau calitatea persoanei ; sedinta de judecata nu a fost
publica ; judecata a avut loc fara prezenta procurorului, inculpatului,
aparatorului, interpretului cind era obligatoriu ; cauza a fost judecata in I instanta
fara citarea legala a unei parti ; inculpatul a fost condamnat pentru o fapta
neprevazuta de legea penala ; nu a fost intrunite elementele infractiunii ;
persoana condamnata a fost judecata anterior definitiv pentru aceiasi fapta ;
faptei savirsite i s-a dat o incadrare juridica gresita ; a intervenit o lege penalaa
mai favorabila condamnatului ; Curtea Constitutionala a recunosut
neconstitutionala prevederea legii aplicate s.a.
BILETUL nr.3
1. Prezumtia de nevinovatie si realizarea acestui principiu in
procesul penal.
Persoana acuzate de savirsirea unei infractiuni este considerata atita timp cit
vinovatia acesteia nu va fi dovedita, in modurile prevazute de catre CPP, in
cadrul unui proces judiciar public, in cadrul caruia vor fi asigurate toate
garantiile necesare apararii sale, si nu va fi constata printr-o hotarire
judecatoreasca de condamnare definitiva. Nimeni nu este obligat sa dovedeasca
nevinovatia sa. Legea PP stabileste ca rasturnarea prezumtiei nevinovatiei sau
concluziile despre vinovatia persoanei de savirsirea infractiunii nu pot fi
intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile in probarea invinuirii, care nu pot fi
inlaturate legal, se interpretaeaza in favoarea invinuitului, banuitului,
inculpatului. Acest principiu este subordonat principiului legalitatii si constituie
baza principiilor, libertatii persoanei, respectarii demnitatii umane si a dreptului
de operare. De asemenea principiul stabileste ca nici o persoana recunoscuta
vinovata de savirsirea unei infractiuni nu trebuie sa ramina nepedepsita, iar
sanctiunile trebuie sa fie aplicate in conformitate cu gravitatea infractiunilor
savirsite.
2. Analizati natura juridica a neagravarii situatiei in apel si
recurs.
2

Esenta acestui principiu consta in sarcina de a asigura si a garanta libertatea


folosirii cailor de atac pentru parti fara team aca odata exercitata, calea de atac le
poate inrautati situatia. Instanta de apel, solutionind cauza, nu poate crea o
situatie mai grava pentru persoana care a declarat apel. In apelul declara de
procuror in favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia.
In cazul neagravarii situatei in recurs, instanta de recurs solutionind cauza, nu
poate crea o situatie mai grava pentru persoana in favoarea careia a declarat
recurs.
BILETUL nr.4
1. Asigurarea rezonabilitatii termenilor desfasurarii procesului
penal.
Urmarirea penala si judecarea cuzei se face in termen rezonabil. Scopul
prevederii date este de a asigura ca nici o persoana realzarea sau limitarea
drepturilor careia depinde de desfasurarea unui proces penal sa nu fie nevoita sa
astepte un termen nejustificat de mare pina cind decizia fianala va fi pronuntata.
Acest principiu este si un drept fundamental al omului si o conditie ca acest
proces sa fie considerat echitabil. Criteriile de apreciere a termenului rezonabil
de solutionare a cauzei penale sint : complexitatea cazului ; comportamenul
partilor la proces ; conduita organului de urmarire penala si a instantei de
judecata. Se fac de urgenta si in mod preferential, urmarirea penala si judecarea
cauzelor penale in care sunt banuiti, invinuiti, inculpate, arestati preventive,
precum si minori. Respectarea termenului rezonabil la urmarirea penala se
asigura de catre procuror, iar la judecarea cazului de catre instanta respectiva.
Respectarea termenului rezonabil la judecarea cauzelor concrete se verifica de
catre instanta ierarhic superioara in procesul judecarii cauzei respective pe calea
de atac ordinara sau extraordinara.
2. Apreciati esenta efectului extensiv a apelului si a recursului.
Efectul extensiv al apelului presupune faptul ca instanta de apel examineaza
cauza prin extindere cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care
acestea nu se refera, avind dreptul de a hotari si in privinta lor, fara sa creeze
acestor parti o situatie mai grava. Cit priveste efectul extensiv al recursului,
instanta de recurs examineaza cauza prin extindere cu privire la persoanele in
privinta carora nu s-a declarat recurs sau la care aceasta nu se refera putind hotari
si in privinta lor, fara a crea acestora o situatie mai grava, daca s-a decis
admisibilitatea recursului.
BILETUL nr.5
1. Realizarea principiului contradictorialitatii in procesul penal.
Principiul contradictorialitatii este o realizare esentiala a procesului penal
contemporan, fiind o conditie iminenta pentru solutionarea unei cauze penale in
3

cel mai just mod. Astfel urmarirea penala, apararea si judecarea cauzei sint
separate si se face de diferite organe si persoane. Partile participante la judecarea
cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea PP cu posibilitati egale pentru
sustinerea pozitiilor lor. Instanta de judecata pune le baza sentintei numai acele
probe le cercetarea carora partile au avut acces in egala masura. Partile in PP isi
aleg pozitia, mijloacele si modul de sustinere a ei de sinestatator, fiind
independente de instanta, organe sau persoane. Instanta de judecata acorda ajutor
oricarei parti, la solicitarea acesteia, in conditiile prezentului cod, pentru
administrarea probelor necesare. Instanta judecatoreasca nu este un organ de
urmarire penala, nu se manifesta in favoarea apararii sau acuzarii si nu exprima
alte interese decit interesele legii. Contradictorialitatea, ca metoda de
reglementare a raporturilor procesual penale, include urmatorele aspecte : pozitia
partilor in raporturile reglementate, faptele juridice care genereaza, modifica sau
sting raporturile reglementate si modul de aparare a drepturilor lezate ale
subiectilor raportului juridic.
2. Aratati deosebirile intre efectul devolutiv a apelului si
recursului.
Instanta de apel judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la
persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care
apelantul o are in proces. Instanta de apel este obligata ca in afara de temeiurile
invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze aspectele de fapt si de
drept ale cauzei, insa fara a inrautati situatia apelantului. Cit priveste efectul
devolutiv in cazul recursului, instanta de recurs judeca recursul numai cu privire
la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai in raport cu calitatea pe
care acesta o are in proces.
BILETUL nr.6
1. Problema realizarii principiului oficialitatii in procesul penal.
Principiul oficialitatii exprima caracterul si importanta de stat a activitatii
procesual penale. Esenta lui consta in faptul ca apararea societatii si a cetatenilor
de infrcatiuni este o sarcina obligatorie a organelor de stat si nu pote fi privita ca
o chestiune privata a cetatenilor. Potirvit acestui principiu desfasurarea PP
trebuie sa fie asigurata pe tot parcursul acestuia, prin interventia activa a
organelor judiciare penale competente. Conform CPP, procurorul si organul de
urmarire penala, au obligatia in limitele competentei lor, de a porni urmarirea
penala in cazul in care sunt sesizate, in modul prevazut de CPP, ca s-a savirsit o
infractiune si de a efectua actunile necesare in vederea constatarii faptei penale si
a persoanei vinovate. Instanta de judecata efectuiaza actiunile procesuale din
oficiu, in limitele competentei sale, in afara de cazul cind prin lege se dispune
efectuarea acestora la cererea partilor.
4

2. Analizati chestiunile care trebuie sa le solutioneze instanta de


judecata in adoptarea sentintei.
Ele sunt : daca a avut loc fapta de savirsirea careia este invinuit inculpatul ; daca
aceasta fata a fost savirsita de inculpat ; daca fapta intruneste elementele
infractiunii ; daca inculpatul este vinovat de savirsirea acestei infractiuni ; daca
inculpatul trebuie sa fie pedepsit pentru infractiunea savirsita ; daca sunt
circumstante care atenuiaza sau agraveaza raspunderea inculpatului ; ce pedeapsa
urmeaza sa fie stabilita inculpatului ; tipul penetenciarului in care trebuie sa-si
execute pedeapsa ; daca trebuie admisa actiunea civila ; daca trebuie reparata
paguba materiala ; ce trebuie sa se faca cu corpurile delicte ; cine si in ce
proportie trebuie sa plateasca cheltuielile judiciare.
BILETUL nr.7
1. Competenta judecatoreasca si formele ei in procesul penal.
Prin competenta judecatoreasca se are in vedere totalitatea proprietatilor cauzei
penale, in functie de care aceasta se atribuie spre solutionare unuia sau altui
organ judiciar. Este: competenta functionala determinate de atributiile
specifice conferite de lege instantelor judecatoresti in desfasurarea procesului
penal si de modul particular in care aceasta se realizeaza activitatea procesuala in
diferite faze ale cauzei ori in raport cu caracterul deosebit al unor institutii.
Competenta materiala e determinate de obiectul cauzei penale, adica de faptul
juridic care a produs conflictul de drept penal si in legatura cu care se desfasoara
activitatea judiciara. Competenta teritoriala este capacitatea unei instante de a
solutiona cauzele penale care au legatura, cu relevanta social-juridica, in raport
cu raza teritoriala in care instanta isi exercita atributiile functionale. Competenta
personala este competenta care se stabileste in functie de calitatea persoanei.
2. Structurati ordinea cercetarii judecatoresti cit si cazurile de
reluare a cercetarii.

BILETUL nr.9
1. Caracteristica generala a mijloacelor de asigurare a
admisibilitatii probelor in procesul penal.
Sint admisibile probele concludente, pertinente, si utile administrate in
conformitate cu CPP. Prin pertinenta se intelege legatura dintre continutul
probei si circumstantele care necesita a fi probate intr-o cauza penala. Este
necesar sa se tina cont de 2 aspecte : daca se include faptul ca va fi dovedit drept
proba in obiectul probatiunii ; daca este in stare proba data sa constate acest fapt.
5

Concludente sunt probele care influienteaza asupra solutionarii cauzei penale.


Probele care nu sint edificatoare, intrucit nu determina in nici un fel solutia, se
numesc neconcludente. Utile sunt probele concludente, care prin informatiile
care le contin sunt necesare solutionarii cauzei. Nu toate probele concludente
sunt si utile. In cazul in care proba nu este necesara pentru solutionarea cauzei,
ea este inutila. O proba poate fi pusa la baza sentintei numai daca intruneste
calitatile de admisibila, pertinenta, concludenta si utila.
2. Analizati situatiile de suspendare si aminare a judecarii cauzei.
Suspendarea judecarii cauzei se face in cazul in care se constata ca inculpatul
sufera de o boala grava care ii impiedica participarea la judecarea cauzei. Daca in
cauza penala sunt mai multi inculpati unul din ei s-a imbolnavit, PP in privinta
acestuia se suspenda pina la insanatosire. In cazul in care cauza nu poate fi
solutionata din cauza neprezentarii in sdeinta a uneia din parti sau a martorilor
sau din alte motive intemeiate, instanta in urma consultarii partilor, decide
aminarea sedintei si dispune parii obligate sa prezinte probe si sa ia masurile
respective pentru asigurarea prezentei persoanelor. Daca apare necesitatea de a
administra noi probe sau de a modifica invinuirea adusa inculpatului in sensul
agravarii ei. Hotarirea instantei de a amina sedinta se face prin hotarire
intemeiata, care se inscrie in procesul verbal al sedintei.

BILETUL nr.11
1. Probatoriul in procesul penal.
In desfasurarea PP, invocarea si propunerea de probe, admiterea si administrarea
lor constituie un fascicul de acte procedurale, care porta denumirea de
probatoriu. Notiunea de probatoriu are 2 sensuri, fie cel de cugetare a probelor,
fie cel de totalitate a probelor adunate si prezentate intr-un litigiu. Conform CPP
probatoriul consta in invocarea de probe, admiterea si administrarea lor in scopul
constatarii circumstantelor lor care au importanta pentru cauza. Probele
administrate se verifica si apreciza de catre organul de urmarire penala sau
instanta. Admiterea lat se defineste a fi ca situatia de a fi de acord cu ceva, a
ingadui, a permite. Administrarea se considera folosirea folosirea unui mijloc de
proba intr-un proces. Instanta de judecata se obliga sa verifice toate probele
propuse de catre parti in vederea constatarii admisibilitatii, pertinentei,
concludentei si utilitatii. Aprecierea probelor se face in baza intimei convingeri a
reprezentantului organului de urmarire penala si a judecatorului.
6

2. Analizati procedura si formele de liberare provizorie.


Persoana arestata preventiv poate cere, in tot cursul PP, punerea in libertate
provizorie sub control judiciar sau pe cautiune. Sunt formele de liberare
provizorie: Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei detinute se
poate acorda de catre judecatorul de instructie sau dupa caz de catre instanta de
judecata. Aceasta nu se acorda banuitului, invinuitului, inculpatului in cazul in
care acestia au antecedente penale nestinse pentru infractiuni grave. Liberarea
provizorie este insotita de catre obligatii : sa nu paraseasca localitatea ; sa
comunice org. de urm. pen. orice schimbare de domiciliu ; sa nu mearga in
anumite locuri stabilite ; sa nu intre in legatura cu anumite persoane ; sa nu
conduca autovehicule ; sa nu exercite o profesie in lagatura cu care s-a folosit la
savirsirea infractiunii ; sa predea pasaportul judecatorului de instructie sau
instantei de judecata. Liberarea provizorie pe cautiune a persoanei detinute
poate fi acordata in cazul in care este asigurata repararea prejudiciului cauzat de
infractiune si s-a depus cautiunea stabilita. Aceasta nu se aplica daca exista unul
din cazurile enumerate mai sus. Cuantumul cautiunii se fixeaza intre 300-1000
unitati conv. In dependenta de gravitatea infractiunii.
BILETUL nr.12
1. Caracteristica generala a temeiurilor de aplicare a masurilor
preventive.
Masurile preventivepot fi aplicate de catre procuror, din oficiu sau la propunerea
organului de urmarire penala, doar in cazul in care exista suficiente temeiuri
rezonabile de a presupune ca banuitul, invinuitul, inculpatul ar putea sa se
ascunda de organul de urmarire penala, sa impiedice stabilirea adevarului in
procesul penal sau sa savirseasca alte infractiuni. Arestarea preventiva si
masurile preventive alternative arestarii se aplica doar in cazurile unei arestari
rezonabile privind savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa
privativa de libertate pe un termen mai mic de 2 ani. La solutionarea aplicarii
masurii preventive se vor lua in considerare : caracterul si gradul prejudiciabil al
faptei incriminate ; persoana b,i,i ; virsta si starea sanatatii lui ; ocupatia lui ;
situatia familiala si prezenta persoanelor intretinute ; starea lui materiala ;
prezenta unui loc permanent de trai s.a.
2. Analizati procedura aplicarii arestului preventiv fata de banuit
si invinuit.
Arestarea preventiva consta in detinerea banuitului si invinuitului in stare de
arest in locurile si in conditiile prevazute de lege. Arestarea preventiva poate fi
aplicata in cazurile daca: banuitul, invinuitul nu este identificat sau au incalcat
conditiile altor masuri preventive aplicate in privinta sa. La solutionarea
7

chestiunii privind arestarea preventiva, judecatorul de instructie sau instanta de


judecata este in drept sa dispuna de arestare la domiciliu, liberare provizorie sub
control judiciar sau liberare provizorie pe cautiune. Incheierea privind arestarea
preventiva poate fi atacata cu recurs in instanta ierarhic superioara.
BILETUL nr.13
1. Caracteristica generala a liberarii provizorii in procesul penal.
Persoana arestata preventiv poate cere, in tot cursul PP, punerea in libertate
provizorie sub control judiciar sau pe cautiune. Sunt formele de liberare
provizorie: Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei detinute se
poate acorda de catre judecatorul de instructie sau dupa caz de catre instanta de
judecata. Aceasta nu se acorda banuitului, invinuitului, inculpatului in cazul in
care acestia au antecedente penale nestinse pentru infractiuni grave. Liberarea
provizorie este insotita de catre obligatii : sa nu paraseasca localitatea ; sa
comunice org. de urm. pen. orice schimbare de domiciliu ; sa nu mearga in
anumite locuri stabilite ; sa nu intre in legatura cu anumite persoane ; sa nu
conduca autovehicule ; sa nu exercite o profesie in lagatura cu care s-a folosit la
savirsirea infractiunii ; sa predea pasaportul judecatorului de instructie sau
instantei de judecata. Liberarea provizorie pe cautiune a persoanei detinute
poate fi acordata in cazul in care este asigurata repararea prejudiciului cauzat de
infractiune si s-a depus cautiunea stabilita. Aceasta nu se aplica daca exista unul
din cazurile enumerate mai sus. Cuantumul cautiunii se fixeaza intre 300-1000
unitati conv. In dependenta de gravitatea infractiunii.
2. Caracterizati modalitatea de autorizare de catre judecatorul de
instructie a efectuarii actiunilor procesuale si a masurilor
operative de investigatii.
Judecatorul de instructie asigura controlul judecatoresc in cursul urmaririi penale
prin : dispunerea, inlocuirea, incetarea sau revocarea arestarii preventive si a
arestarii la domiciliu ; dispunerea liberarii provizorii a persoanei retinute sau
arestate, revocarea ei, ridicarea provizorie a permisului de conducere ;
autorizarea efectuarii perchezitiei, examinarii corporale, punerea sub sechestru a
bunurilor, ridicarea de obiecte ce contin secret de stat ; dispunerea internarii
persoanei in institutie medicala ; autorizarea interceperii comunicarilor, a
sechestrului corespondentei, a inregistrarii de imagini ; audierea martorilor s.a.
BILETUL nr.15
1. Competenta organelor de urmarire penala.
Urmarirea penala se face de catre ofiterii de urmarire penala ai organelor de
urmarire penala. OUP au sarcina de a efectua anumite masuri operative de
investigatii, inclusiv de a folosi inregistrari audio si video, foto, filmari, s.a.in
8

scopul descoperirii indicilor infractiunilor si persoanelor care au savirsit-o. OUP


are de asemenea obligatia de a lua toate masurile necesare pentru prevenirea si
curmarea infractiunii. Daca sunt indici ai infractiunii OUP porneste procesul de
urmarire penala calauzindu-se de dispozitiile CPP, face actiuni de urmarire
penala pentru descoperirea ei, fixarea probelor care confirma sau infirma
savirsirea infractiunii. Ia masuri in privina confiscarii bunurilor ilicite.
2. Analizati modalitatile de arestare a persoanei cit si asigurarea
drepturilor persoanei arestate.

BILETUL nr.22
1. Caracteristica generala a hotaririlor instantei de fond.
2. Apreciati particularitatile statutului martorului in procesul
penal.
Martorul este persoana citata in aceasta calitate de catre organul de urmarire
penala sau de instanta precum si de persoana care face declaratii, in modul
prevazut de prezentul cod in calitate de martor. Ca martori pot fi citate
persoanele care au informatii cu privire la vreo circumstanta care urmeaza sa fie
constatata in cauza. Nici o persoana nu pote fi silita sa faca declaratii contrar
intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate. No pot fi citati si ascultati ca
martori : persoanele care din cauza deficientelor fizice sau psihice nu sint in stare
sa inteleaga just imprejurarile care au importanta pentru cauza ; aparatorii,
colaboratorii birourilor de avocati in cazul cunoasterii cauzei in legatura cu
adresarea pentru asistenta juridica ; judecatorul, procurorul, grefierul, jurnalistul,
slujitorii cultelor, medicul de familie. Martorul este obligat sa se prezinte la
citarea ; sa faca declaratii veridice, sa comunice tot ce stie in legatura cu cauza
respectiva ; sa prezinte obiecte, documente, mostre ; sa nu paraseasca sala fara
pemisiunea judecatorului. Martorul are dreptul : sa stie in legatura cu care cauza
este citat ; sa ceara recuzarea interpretului, traducatorului care participa la
audierea sa ; sa ininteze cereri ; sa faca declaratii in limba materna s.a.
BILETUL nr.23
1. Hotaririle supuse apelului si recursului si titularii dreptului de
apel si recurs.
9

Titularii dr. de apel sunt : Procurorul este titularul dr.de apelare, spre deosebire
de ceilalti, nu exercita apelul in nume propriu, in scopul realizarii dr. si
intereselor personale.poate declara apel atit ceea ce priveste latura penala, cit si
latura civila. Inculpatul ca subiect are interes atit asupra laturii penale, cit si in
cea civila a cauzei, se bucura de dreptul de a ataca ambele leturi ale hotaririi sub
toate aspectele. Martorul, expertul, interpretul, aparatorul fiind subiecti
procesuali pot ataca hotarirea sub aspectul cheltuielilor judiciare cuvenite.
Titularii dr.de recurs ordinar: Procurorul in ce priveste latura penala si cea civila,
inculpatul ,in ce priveste latura penala si latura civila. Sentintele de achitare sau
de incetare a procesului penal pot fi atacate si in ce priveste temeiurile achitarii
sau incetarii procesului penal ; partea vatamata, in ce priveste latura penala in
cazurile in care PP se porneste doar la plingerea prealabila a acesteia in conditiile
legii ; partea civila si partea civilmanteresponsabila, in ceea ce priveste latura
civila ; martorul, expertul in ceea ce priveste cheltuielile judiciare.
2. Dati caracteristica generala a statutului aparatorului in
procesul penal.
Aparatorul este persoana care pe parcursul procesului penal, reprezinta interesele
b,i,i, ii acorda asistenta juridica prin toate mijloacele si metodele neinterzise de
lege. Aparatorul nu poate fi asimilat de catre organele de stat si persoanele cu
functie de raspundere cu persoana interesele careia le apara si cu caracterul
cauzei penale care se examineaza cu participarea lui. In calitate de aparator in PP
pot participa : avocatul, alte persoane abilitate prin lege cu atributii de aparator ;
un avocat din strainatate in cazul in care acesta este asistat de o persoana special
abilitata. Avocatul care acorda asistenta juridica banuitului sau invinuitului la
retinere sau arestare se considera avocatul lor pe aceasta perioada de timp si cu
consimtamintul lor el poate continua participarea in calitate de aparator pina la
terminarea procesului. Aparatorul nu-si poate asuma aceasta functie si nu poate fi
numit in aceasta calitate de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta
in cazurile expres prevazute de lege.

BILETUL nr.24
1. Termenele apelului si recursului. Repunerea in termen, apel
peste termen.
Termenul de apel este de 15 zile de la data redactarii sau a pronuntarii sentintei
integral, daca legea nu dispune altfel. Pentru inculpatul arestat, termenul de apel
curge de la inminarea copiei de pe sentinta redactata, iar pentru partile care au
lipsit de la pronuntarea sentintei de la data comunicarii in scris despre
10

redactarea sentintei. Daca procurorul care a participat la judecarea cauzei sau


partea vatamata a declarat intermen apel in defavoarea inculpatului, procurorul
participant in instanta de apel, in termen de 15 zile de la data primirii de catre
parte a copiei apelului declarat, pot declara apel suplimentar, in care pot invoca
motive suplimentare de apel. Daca inculpatul declara apel in termen si isi
inlocuieste aparatorul, noul aparator in termen de 15 zile, de la data primirii de
catre parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru
inculpat, in care poate invoca motive adaugatoare de apel.
2. Analizati statutul procesual al invinuitului, inculpatului si
colaborarea acestuia cu aparatorul.
Invinuitul este recunoscut figura centrala a PP, dat fiind ca activitatea procesuala
se desfasoara in jurul faptei savirsite de aceasta persoana si in vederea tragerii
sale la raspundere. Invinuit pote fi numai o persoana fizica. Actul procesual prin
care se confera calitatea de invinuit este ordonanta de punere sub invinuire.
Inaintarea acuzarii se face de catre procuror in prezenta avocatului in decurs de
48 de ore din momentulu emiterii ordonantei de punere sub invinuire. Invinuitul
in privinta caruia cauza a fost trimisa in judecata se numeste inculpat. Persoana
in privinta careia sentinta a devenit definitiva, adica impotriva careia nu mai
exista nici o cale ordinara de atac se numeste : condamnat daca sentinta este
partial sau integral de condamnare sau achitat daca sentinta este integral de
achitare. Invinuitul are drepturi stipulate expres in CPP. Acesta trebuie sa fie
prezent la desfasurarea procesului penal.
BILETUL nr.25
1. Judecarea apelului si solutiile pronuntate.
Etapa premergatore judecatii. Judecarea apelului se face dupa reguli si principii
comune judecatii in I instanta. Pentru a asigura examinarea apelului, sunt
necesare anumite masuri luate atit de instanta care a pronuntat hotarirea, cit si de
catre instanta de apel. Masurile necesare pentru pregatirea cauzei de judecare in
apel se iau de catre presedintele instantei de apel. Procedura examinarii si
judecarii apelului. Judecarea apelului are aceiasi structura ca judecata de fond.
Judecata incepe cu enuntarea cauzei care se va judeca si cu apelul nominal al
partilor. Presedintele anunta numele aparatorului. Dupa incheierea dezbaterilor
judecatorul trece la deliberare. Instanta de apel verifica temeinicia si legalitatea
hotaririi pe baza intregului material probator. Decizia instantei de apel. Dupa
judecarea apelului instanta poate pronunta una din urmatoarele decizii :
respingerea apelului sau admiterea apelului.
2. Caracterizati statutul banuitului si colaborarea acestuia cu
aparatorul.
11

Savirsirea infractiunii genereaza un raport de drept general substantial. Subiestii


fiind pe de o parte societatea si cel ce a savirsit fapta prejudiciabila. Calitatea
procesuala de banuit apare doar dupa pornirea urmaririi penale. Banuit poate fi
doar persoana fizica fata de care exista anumite probe ca a savirsit o infractiune.
Actele procedurale prin care se capata calitatea de banuit : procesul verbal de
retinere ; ordonanta sau incheierea de aplicare a unei masuri preventive ;
ordonanta de recunoastere in calitate de banuit. Pentru a detine calitatea de
procesuala de banuit este sufiecienta emiterea unuia din aceste acte procedurale.
Legiuitorul enumera exhaustiv modalitatile prin care persoana pierde calitatea de
banuit :eliberarea banuitului retinut ; revocarea masurii preventive aplicate fata
de banuit s.a.
BILETUL nr.26
1. Examinarea recursului si solutiile pronuntate.
Recursul impotriva hotaririlor instantelor de apel corespunde celui de al III-lea
grad de jurisdictie, pe cind recursul impotriva hotaririlor judecatoresti pentru
care nu este presupusa calea de atac apelul corespunde celui de-al II- lea grad de
jurisdictie. Dupa primirea cererii de recurs, instanta de recurs este obligata sa
efectuieze acte procedurale preperatorii, privitor la recursul impotriva instantelor
de apel. 1. Sa solicite dosarul de instanta respectiva ; 2. Sa desemneze un
judecator, sau dupa caz un judecator asistent pentru a intocmi un raport scris
asupra recursului. 3. Sa fixeze termenul pentru intocmirea raportului. 4. Cauza
se numeste spre judecare, cu inminarea copiilor de pe recurs partilor interesate.
Procedura judecarii recursului este orala, publica si contradictorie. La judecarea
recursului participa numai procurorul si avocatii admisi de Curtea Suprema de
Justitie. Avocatii reprezinta interesele partilor in proces si au cuvintul la
dezbaterile cu privire la recursul declarat anterior. Presedintele sedintei de
judecata anunta cauza in care a fost declarat recursul, numele si prenumele
judecatorilor completului de judecata, al procurorului, avocatilor, interppretului
s.a. In cazul recursului impotriva hotaririlor instantelor de apel : respinge
recursul ca inadmisibil ; admite recursul.
2. Analizati statutul ofiterului de urmarire si caracterizati
colaborarea acestuia cu procurorul.
Ofiterul de urmarire penala este persoana cu functie de raspundere, care in
numele statului, in limitele competentei sale, efectuiaza urmarire penala in cauze
penale. Atributii : asigura inregistrarea infractiunii in modul stabilit, propune
procurorului de a inceta urmarirea penala, clasa dosarul penal sau de a nu incepe
urmarirea penala in lipsa indicilor infrcatiunii ; porta raspundere pentru
efectuarea legala si la timp a urmaririi penale ; citeaza si audiaza persoane in
calitate de banuit, parte vatamata, martori ; cerceteaza locul savirsirii
12

infractiunii ; executa indicatiile scrise ale procuorului ; prezinta la cererea


procurorului, explicatii in scris ; prezinta procurorului probe acumulate in cauza,
necesare pentru punerea sub invinuire.
BILETUL nr.27
1. Acordul de recunoastere a vinovatiei.
Acordul de recunoastere a vinovatiei este o tranzactie incheiata intre procuror si
invinuit sau dupa caz inculpat care si-a dat consimtamintul de a-si recunoaste
vina in schimbul unei pedepse reduse. Se intocmeste in scris, cu participarea
obligatorie a aparatorului, invinuitului sau inculpatului. Este interzis instantei de
judecata sa participe la discutii de recunoastere a vinovatiei. Instanta de judecata
este obligata sa constate deca acordul de recunostere a vinovatiei a fost incheiat
in conditiile legii. Acordul de recunoastere a vinovatiei poate fi incheiat in orice
moment dupa punerea sub invinuire pina la inceperea cercetarii judecatoresti. In
cazul infractiunii savirsite cu participatie cauza in privinta persoanei care a
semnat acordul de recunoastere a vinovatiei, acceptat de catre instanta de
judecata, sa disjunga formind un dosar separat.
2. Caracterizati institutiile conflictelor de competenta si
stramutarii cauzei penale in procesul penal.
Cind 2 sau mai multe instante se considera competente de a judeca aceiasi cauza
ori isi declina competenta, conflictul se solutioneaza de instanta ierarhic
superioara comuna. Curtea suprema de Justitie stramuta judecarea unei cauze
penale de la instanta competenta la o alta instanta egala in grad in cazul in care
prin aceasta se obtine solutionarea ei obiectiva, rapida si completa si se asigura
desfasurarea normala a procesului. Stramutarea cauzei pote fi ceruta de catre
presedintele instantei de judecata sau de una dintre parti. Cererea de stramutare
se adreseaza Curtii Supreme de Justitie pina la inceperea cercetarii judecatoresti
si trebuie motivata. In cerere se face mentiune daca sunt persoane arestate. CEJ
dispune cu indicarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii de staramutare.
BILETUL nr.28
1. Procedura in cazurile cu infractorii minori.
Persoanele minore sunt pina la 18 ani. In cadrul urmaririi penale si judecarii
cauzei penale privind minorii se stabileste : virsta minorului ; conditiile in care
traieste si este educat, gradul de dezvoltare intelectuala, volitiva si psihologica a
lui, caracterul, temperamentul ; influienta adultilor sau a altor minori ; cauzele,
conditiile care au contribuit la savirsirea infractiunii. Audierea minorului nu pote
dura mai mult de 2 ore consecutiv, nu pote depasi 4 ore pe zi. Participarea
aparatorului, reprezentantului legal este obligatorie. La terminarea urmaririi
penale organul de urm.pen. poate sa nu prezinte invinuitului minor unele
materiale ale urmaririi penale care pot influienta negativ asupra minorului.
13

Inculpatul minor poate fi indepartat din sala sedintei de judecata daca exista
circumstante care pot avea influienta negativa asupra minorului. Minorul poate fi
eliberat de pedeapsa penala aplicindu-se fata de el masuri cu caracter educativ.
2. Analizati statutul procurorului in faza de urmarire si
colaborarea cu judecatorul de instructie.
Procurorul este persoana cu functie de raspundere care exercita in numele
statului urmarirea penala, reprezinta invinuirea la instanta s.a. Procurorul este in
drept sa porneasca o actiune civila contra invinuitului care poarta raspundere
materiala pentru fapta invinuitului. Procurorul este independent si se supune
numai legii. Este in drept sa declare apel sau recurs impotriva hotaririlor
judecatoresti pe care el le considera ilegale sau neintemeiate. In cadrul urmaririi
penale : porneste urmarirea penala ; exercita nemijlocit urmarirea penala ;
conduce personal u.p., efectuiaza controlul asupra legalitatii retinerii persoanei ;
asista la efectuarea oricarei actiuni de u.p. sau o face personal ; pune sub
invinuire ; aduce la cunostinta partilor materialelor dosarelor. In instanta de
judecata : reprezinta acuzarea in numele statului si przinta probele ; prezinta noi
probe necesare necesare pentru confirmarea acuzarii.
BILETUL nr.29
1. Extradarea si comisia rogatorie.
Republica Moldova se poate adresa unui stat strain cu cerere de extradare a
persoanei in privinta careia se efectuiaza u.p. in legatura cu infractiunile pe care
legea penala prevede o pedeapsa maxima de cel putin un an de inchisoare ori o
alta persoan in privinta careia a fost adoptata o sentinta de condamnare la
pedeapsa inchisorii pe o durata de cel putin 6 luni in cazul extradarii pentru
executare, daca tratatele internationale nu prvad altfel. Cererea de extradare
trebuie sa contina o descriere corespunzatoare privind : denumirea si adresa
institutiei solicitate ; denumirea institutiei solicitate ; tratatul international sau
acordul de reciprocitate in baza caruia se solicita extradarea s.a. Pentru
extradare sunt necesare un sir de documente. Organul de urmarire penala sau
instanta de judecata, in cazul in care considera necesara efectuarea unei actiuni
procesuale pe teritoriul unui stat strain, se adreseaza prin comisie rogatorie
instantei de judecata din statul respectiv. Cererea de comisie rogatorie se face in
scris si trebuie sa cuprinda : denumirea organului care se adreseaza cu cerere ;
denumirea si adresa daca este cunoscuta ; tratatul international respectiv s.a.
Cererea de comisie rogatorie si documentele anexate se semneaza si se
autentifica cu stampila oficiala a institutiei competente solicitante.
2. Apreciati importanta institutiilor pertinentei, concludentei si
utilitatii probelor in procesul penal.
14

Prin pertinenta se intelege legatura dintre continutul probei si circumstantele


care necesita a fi probate intr-o cauza penala. Este necesar sa se tina cont de 2
aspecte : daca se include faptul ca va fi dovedit drept proba in obiectul
probatiunii ; daca este in stare proba data sa constate acest fapt. Concludente
sunt probele care influienteaza asupra solutionarii cauzei penale. Probele care nu
sint edificatoare, intrucit nu determina in nici un fel solutia, se numesc
neconcludente. Utile sunt probele concludente, care prin informatiile care le
contin sunt necesare solutionarii cauzei. Nu toate probele concludente sunt si
utile. In cazul in care proba nu este necesara pentru solutionarea cauzei, ea este
inutila. O proba poate fi pusa la baza sentintei numai daca intruneste calitatile de
admisibila, pertinenta, concludenta si utila.
BILETUL nr.30
1. Procedura de suspendare conditionata a urmaririi penale si de
eliberare de raspundere penala.
In privinta persoanei puse spre invinuire pentru o infractiune usoara sau mai
putin grava, care isi recunoaste vinovatia, nu prezinta pericol social si poate fi
reeducata fara aplicarea unei pedepse penale, urmarirea penala poate fi
suspendata conditionat, cu liberarea ulterioara de raspundere penala. Aceste
prevederi nu se aplica fata de persoanele : care au antecedente penale ; care sunt
dependente de alcool sau droguri ; cu functii de raspundere ce au comis
infractiuni facind abuz de sevciu ; care nu au reparat paguba cauzata in urma
infractiunii. Procedura de suspendare conditionata a urmaririi penale. Procurorul
prin ordonanta suspenda conditionat urmarirea penala pe un termen de 1 an
stabilindu-i una sau mai multe din urmatoarele obligatii : sa nu paraseasca
localitatea unde isi are domiciliul ; sa comunice organului de urmarire penala
orice schimbare de domiciliu ; sa nu savirseasca infractiuni sau contraventii ; sa
continuie lucrul sau studiile. Daca in termenul de suspendare conditionata a
urmaririi penale, invinuitul a respectat conditiile stabilite de procuror, procurorul
inainteaza un demers judecatorului de instructie cu propunerea de a libera
persoana de raspundere penala. Judecatorul poate sa accepte sau sa respinga
demersul.
2. Determinati importanta incompatibilitatii abtinerii
si
recuzarii in procesul penal si caracterizati aceste institutii.
Incompatibilitatea judecatorului. Judecatorii care sunt soti sau rude nu pot face
parte din acelasi complet de judecata. Judecatorul trebuie recuzat : daca e direct
sau indirect interesat in proces(el sau rudele); daca el e parte vatamata sau
reprezentant al ei, parte civila, parte civilmente responsabila, sot, ruda s.m.d.;
daca si-a expus opinia asupra vinovatiei anterior. Nu poate participa la judecarea
apelului sau recursului daca a judecat in I instanta. Daca exista motive prevazute
15

judecatorul e obligat sa faca declaratie de abtinere de la judecarea cauzei. Pentru


aceleasi motive judecatorul poate fi recuzat si de catre partile din proces.
Recuzarea trebuie sa fie motivata si poate fi propusa inainte de inceperea
cercetarii judecatoresti.

16