Judecata in prima instanta

Desfasurarea judecarii cauzelor

Obiectul judecatii

In cadrul judecatii in prima instanta, aceasta trebuie sa rezolve integral

fondul cauzei si este tinuta sa se pronunte cu privire la toate aspectele care
formeaza obiectul judecatii.

Obiectul judecatii in prima instanta este delimitat prin fapta/ele si

persoana/ele aratate in actul de sesizare.

Referitor la actul de sesizare a instantei de judecata se intelege:

 Rechizitoriul-se limiteaza la fapta si persoana pentru care s-a efectuat

urmarirea penala si cuprinde mentiunile prevazute penntru continutul
ordonantei ( art. 286 alin (2) CPP ), date referitoare la fapta retinuta si
incadrarea juridica a inculpatului, probele si mijloacele de proba, cheltuielile
judiciare si mentiuni referitoare la masurile preventive, asiguratorii sau a
masurilor de siguranta, precum si dipozitia de trimitere in judecata si alte
mentiuni necesare pentru solutionarea cauzei.
 Acordul de recunoastere a vinovatiei-pe langa celelalte mentiuni
prevazute de lege, acesta are in continutul sau si date referitoare la persoana
inculpatului ( art. 107 alin (1) CPP ). Procurorul are obligatia de a inainta
instantei numai actele de urmarire penala care se refera la faptele si
persoanele ce au facut obiectul acordului de recunoastere a vinovatiei.
 Incheierea-reprezinta hotararea judecatorului de camera preliminara prin
care solutioneaza plangerea impotriva solutiei de netrimitere in judecata.

In ceea ce priveste faptele cu care este sesizata instanta, acestea trebuie

descrise explicit in rechizitoriu si sa respecte limitele in care a fost efectuata
investigatia, instanta nefiind tinuta de incadrarea juridica a faptei descrisa in actul
de sesizare, putand a se dispune schimbarea incadrarii juridice de catre instanta
prin raportare la situatia de fapt pentru care a fost investita.
1
 In ceea ce priveste persoanele aratate in actul de sesizare, acestea sunt
reprezentate de inculpatii pentru care s-a dispus o solutie de trimitere in judecata,
respectiv de incepere a judecatii.

Instanta nu poate extinde obiectul initial al judecatii cu privire la alte fapte

sau persoane si nu poate dispune restituirea cauzei la parchet.

Desfasurarea efectiva a judecatii in prima instanta

Judecata in prima instanta are urmatoarele etape de parcurgere:

 Etapa activitatilor de verificare, masurile premergatoare si instiintari sau

lamuriri;
 Etapa desfasurarii cercetarii judecatoresti si procedura abreviata;
 Etapa dezbaterilor si ordinea in care se da cuvantul ;
 Deliberarea (cu posibilitatea reluarii cercetarii judecatoresti sau a
dezbaterilor);
 Pronuntarea hotararii;
 Redactarea, semnarea si comunicarea hotararii.

Verificarile referitoare la inculpat

Verificari pentru inculpatul persoana fizica

Presedintele completului de judecata verifica identitatea acestuia

corespunzator dispozitiilor art. 107 CPP. Verificarea se efectueaza la primul
termen de judecata, dupa strigarea cauzei.

Verificari pentru inculpatul persoana juridica

Presedintele completului de judecata verifica: denumirea, sediul social si

sediile secundare, codul unic de identificare, precum si identitatile si calitatile
persoanelor abilitate sa o reprezinte.

2
 In cazul in care reprezentantul legal are calitatea de inculpat pentru aceeasi
fapta sau pentru fapte conexe, aceasta isi numeste un mandatar pentru a o
reprezenta, iar in cazul in care persoana juridica nu si-a numit un mandatar,
instanta desemneaza din randul practicienilor in insolventa un mandatar care sa-i
reprezinte interesele.

Masurile premergatoare privind martorii, expertii si interpretii

Dupa ce au fost apelati martorii, expertii si interpretii citati, presedintele

completului de judecata cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta,
punandu-le in vedere sa nu se indeparteze fara permisiunea sa.

Presedintele completului de judecata poate permite expertilor sa ramana in

sala de sedinta, audierea acestora se face la cererea procurorului, partilor,
subiectilor procesuali principali sau din oficiu daca instanta apreciaza ca audierea
este necesara pentru lamurirea constatarilor.

De asemenea se permite interpretilor sa ramana in sala de sedinte pentru a

face traducerile necesare si a da lamuriri asupra traducerilor facute anterior.

Martorii, expertii si interpretii prezenti in sala pot fi ascultati si in situatia in

care nu au fost citati sau nu au primit citatie, acesta situatie fiind posibila numai
dupa identificarea lor prealabila si in concordanta cu dispozitiile care
reglementeaza modul de ascultare a martorului.

Aducerea la cunostinta a invinuirii

Odata cu finalizarea verificarilor referitoare la inculpat si luarea masurilor ce

vizeaza martorii, expertii si interpretii; presedintele completului de judecata
dispune la primul termen de judecata la care procedura de citare este legal
indeplinita si cauza care se afla in stare de judecata citirea sau prezentarea succinta
a actului de sesizare.

3
 Citirea actului de sesizare sau prezentarea pe scurt se realizeaza de catre
grefierul de sedinta si din acest moment pot fi invocate exceptiile de necompetenta
materiala sau dupa calitatea persoanei.

Dupa citirea sau prezentarea actului de sesizare, presedintele completului de

judecata are urmatoarele obligatii:

~ De a explica inculpatului motivele de care este acuzat;

~ De a-i aduce la cunostinta ca are dreptul de a nu face nicio declarative;
~ De a-i aduce la cunostinta inculpatului ca are dreptul de a pune intrebari;
~ De a instiinta inculpatul ca are dreptul de da explicatii pe tot cursul cercetarii
judecatoresti;
~ Instiintarea partii civile, partea responsabila civilmente si a persoanei
vatamate in legatura cu probele administrate in faza de urmarire penala si
care au fost excluse in procedura de camera preliminara, deci nu vor fi luate
in calcul la solutionarea cauzei’
~ Aducerea la cunostinta persoanei vatamate a posibilitatii de a se constitui
parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti;
~ De a pune in vedere inculpatului ca poate solicita ca judecata sa aiba loc
numai pe baza probelor administrate in cursul urmarii penale cu conditia
recunoasterii in totalitate a faptelor ce au fost retinute in sarcina sa,
aducandu-i la cunostinta reducerea limitelor de pedeapsa.

Dupa momentul citirii actului de sesizare si aducerea la cunostinta a invinuirii

precum si a drepturilor, se stabileste modul de judecata potrivit procedurii de drept
comun sau procedura abreviata.

Procedura comuna

4
In cazul in care judecata se desfasoara dupa procedura comuna sau obisnuita,
presedintele completului de judecata intreaba procurorul, partile si persoana
vatamata daca propun administrarea de probe.

Codul de procedura nu restrictioneaza cererea de administrare de probe numai la

momentul citirii actului de sesizare astfel ca procurorul, persoana vatamata si
partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii judecatoresti pana
la momentul dezbaterilor.

Probele propuse trebuie sa fie noi, neadministrate in cursul urmaririi penale,

deoarece probele administrate in cursul urmaririi penale si necontestate de parti sau
persoana vatamata nu se mai administreaza in cursul cercetarii judecatoresti.
Acestea se vor valorifica prin punerea in dezbatere contradictorie a partilor, a
persoanei vatamate si a procurorului, fiind avute in vedere de instanta in momentul
deliberarii.

Propunerea probelor oblige la indicarea urmatoarelor aspecte:

 Faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite;

 Mijloacele de proba propuse;
 Locul unde se afla probele;
 Identitatea si adresa martorilor si expertilor.

In cazul propunerii de probe instanta poate :

 Admite cererea de probe sau

 Respinge cererea de probe atunci cand:
o Proba nu este relevanta cauzei;
o Instanta apreciaza ca a administrat suficient material probator pentru
dovedirea elementului de fapt;
o Proba a fost obtinuta illegal;
o Cererea de probe nu a fost formulata de persoana indreptatita de lege;
o Obtinerea probei este imposibila.

Instanta are posibilitatea ca pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei,

sa dispuna din oficiu administrarea de probe pe tot parcursul cercetarii
judecatoresti.

5
 Procedura in cazul recunoasterii invinuirii

Judecata in cazul recunoasterii invinuirii reprezinta o procedura abreviata cu

privire la faptele de care este acuzat inculpatul, desfasurata in general pe baza
probelor administrate in cursul urmaririi penale.

Procedura abreviata poate fi urmata daca sunt indeplinite cumulativ

urmatoarele conditii :

 Inculpatul sa nu fie acuzat de savarsirea unei infractiuni pentru care legea sa

prevada pedeapsa detentiunii pe viata;
 Inculpatul sa-si manifeste vointa de a fi judecat in procedura simplificata la
primul termen la care procedura este legal indeplinita, dupa citirea actului de
sesizare, insa pana la momentul inceperii cercetarii judecatoresti;
 Solicitarea inculpatului ca judecata sa se faca in baza probelor administrate
in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor no ice pot fi prezentate de parti
sau persoana vatamata;
 Inculpatul sa recunoasca in totalitate faptele retinute in sarcina sa;
 Inscrisul sa imbrace forma autentica in cazul in care inculpatul isi manifesta
vointa de a fi judecat in procedura simplificata in scris;
 Acordul reprezentantului legal in cazul in care inculpatul este minor.

In cazul in care inculpatul solicita ca judecata sa se desfasoare in procedura

abreviata, instanta procedeaza la ascultarea acestuia ce consta in luarea unei
declaratii, anterior pronuntarii instantei asupra cererii de solicitare pentru
desfasurarea judecatii in procedura abreviata.

Dupa momentul ascultarii, instanta pune cererea in discutia:

 procurorului si
 celorlalte parti ( tinand cont de concluziile acestora).

Dupa luarea concluziilor, instanta se pronunta pe cerere in incheiere motivata in

sensul:
6
  admite cererea cu obligatia de a intreba partile si persoana vatamata daca
propun administrarea de probe cu inscrsiuri;
 respinge cererea-in cazul in care nu sunt intrunite conditiile pentru
desfasurarea judecatii in procedura abreviata sau daca nu apreciaza ca fiind
suficient materialul probator din faza de urmarire penala in elucidarea
cauzei.

Cercetarea judecatoreasca in cazul recunoasterii invinuirii

In cadrul acestei proceduri, cercetarea judecatoreasca este abreviata,

limitandu-se numai la administrarea probei cu inscrisuri. Urmatorul moment in
cazul in care instanta a admis cererea de judecata in procedura abreviata este
reprezentat de administrarea probei cu inscrisuri- acestea sunt puse la dosar si
dezbatute in etapa dezbaterilor, inscrisurile admise pot fi prezentate la:

 termenul la care instanta se pronunta asupra cererii de judecata in

procedura abreviata;
 un termen ulterior ce se acorda in acest sens.

In cazul in care instanta admite proba cu inscrisuri si ulterior constata ca proba

respective nu poate fi administrate, fiind o proba ce a fost administrate in faza de
urmarire penala, instanta pune aceste aspecte in discutie procurorului, persoanei
vatamate si partilor, urmarind sa se tina seama de ea la judecarea cauzei.

In cazul in care judecata se desfasoara potrivit procedurii abbreviate si se constata

de catre instanta din oficiu, la cererea procurorului sau a partilor ca incadrarea
faptei din actul de sesizare trebuie schimbata, instanta este obligata sa puna in
discutie noua incadrare si sa atraga inculpatului atentia ca are dreptul sa solicite
lasarea cauzei mai la urma.

Pentru cazul in care noua incadrare face referire la o infractiune pentru care
actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate,
instanta procedeaza astfel :

 cheama persoana vatamata la un alt termen

7
  o intreaba daca intelege sa faca plangere prealabila.

Apar astfel doua situatii:

 cazul in care persoana vatamata face plangere prealabila si instanta continua

cercetarea judecatoreasca;
 persoana vatamata nu face plangere prealabila si instanta dispune incetarea
procesului penal, intrucat lipseste conditia prevazuta de lege pentru punerea
in miscare a actiunii penale.

Cercetarea judecatoreasca dupa procedura comuna

Reprezinta activitatea procesuala desfasurata de instanta de judecata ce

consta in administrarea probelor intr-o cauza penala cu respectarea principiilor
publicitatii, oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii in vederea judecarii cauzei.

Inceperea cercetarii judecatoresti este momentul sedintei de judecata care se

declara de catre instanta in sedinta publica dupa incuviintarea probatoriului.

Cercetarea judecatoreasca in procedura obisnuita are urmatorul parcurs:

 audierea inculpatului;
 audierea coinculpatilor;
 audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente
 audierea martorului
 consemnarea declaratiilor.

Renuntarea la probe
Procurorul, persoana vatamata si partile pot formula cerere de renuntare la
administrarea probelor pe care le-au propus si care au fost deja incuviintate de
catre instanta.

Instanta de judecata este obligate sa puna in discutia procurorului si a partilor

cererea de renuntare la probe , putand dispune admiterea cererii, in acest caz, daca
instanta apreciaza ca nu mai este necesat, proba nu va mai fi administrate. Conform
art. 383 alin (3) CPP instanta poate dispune ca o proba sa nu mai fie administrate,
8
atunci cand in cursul cercetarii judecatoresti, administrarea unei probe anterior
admise apare ca fiind inutila sau imposibil de administrat..

In cazul in care in cauza dedusa judecatii exista mijloace materiale de proba,

instanta din oficiu sau la cerere, dispune aducerea si prezentarea lor in cursul
cercetarii daca acest lucru este posibil.

Amanarea pentru probe noi

In vederea lamuririi cauzei si administrarea probelor noi, instanta are posibilitatea

de a dispune una dintre solutiile urmatoare:

 judecarea cauzei in continuare;

 amanarea pentru administrarea probelor;
 solicitarea unui supliment de expertiza.

Schimbarea incadrarii juridice

Necesitatea schimbarii incadrarii juridice data faptei prin actul de sesizare poate sa
apara pe parcursul judecatii, insa trebuie sa se tina cont de urmatoarele conditii:

 Obligatia instantei de a pune in discutia procurorului, persoanei vatamate si

a partilor noua incadrare juridica;
 Obligatia instantei de a atrage atentia inculpatului, in legatura cu dreptul de a
solicita amanarea judecatii, pentru pregatirea apararii pentru noua incadrare
juridica.

Ipotezele pentru care in noua incadrare juridica are in vedere o infractiune pentru
care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila sunt asemenea celor
de la schimbarea incadrarii juridice in procedura abreviata.

Terminarea cercetarii judecatoresti

9
 Momentul procesual in cadrul etapei de judecata in prima instanta in care
presedintele completului de judecata constata ca au fost administrate toate probele
relevante si utile, necesare judecarii cauzei penale.

Dupa administrarea tuturor mijloacelor de proba incuviintate, presedintele

completului trebuie sa intrebe procurorul, persoana vatamata si partile daca mai au
de dat explicatii sau de formulat noi cereri pentru completarea cercetarii
judecatoresti.

Instanta declara terminate cercetarea judecatoreasca in cazul in care nu s-au

formulat noi cereri sau cererile formulate au fost response de catre instanta si in
momentul in care au fost realizate completarile cerute de presedintele instantei.

Dezbaterile si ordinea in care se da cuvantul

Dezbaterea reprezinta stadiul procesual in etapa judecatii, situate dupa terminarea

cercetarii judecatoresti si inaintea ultimului cuvant al inculpatului, in care
procurorul ori persoana vatamata si partile, personal sau prin avocati, discuta oral
si in contradictoriu situatia de fapt, incadrarea juridica, Solutia ce trebuie
pronuntata in cauza, atat pe latura penalacat si civila, individualizarea pedepsei sau
a executarii acesteia precum si orice alt aspect necesar rezolvarii cauzei penale.

In ceea ce priveste ordinea in care se da cuvantul, dupa terminarea cercetarii

judecatoresti, se trece la dezbateri, presedintele da cuvantul intr-o ordine
prestabilita, pentru a pune concluzii urmatorilor subiecti procesuali:

 Procuror;
 Persoana vatamata;
 Partea civila;
 Partea responsabila civilmente;
 Inculpat.

Ordinea in care se da cuvantul , nu poate fi schimbata nici macar in situatia in care

presedintele da cuvantul in replica.

10
Dezbaterile pot fi intrerupte doar pentru motive temeinice, intreruperea nu poate
depasi 3 zile, iar la finalul dezbaterilor, procurorul, persoana vatamata si partile pot
depune si concluzii scrise la cererea instantei sau din oficiu.

Ultimul cuvant al inculpatului

Este momentul final al judecatii cand inculpatul personal are cuvantul in vederea
prezentarii punctului sau de vedere cu privire la acuzatia ce ii este adusa, fara a-i
putea fi puse intrebari si fara a fi interrupt.

Daca pe parcursul cercetarii judecatoresti inculpatul este primul subiect procesual

audiat, in cadrul dezbaterilor, este ultimul subiect procesual caruia i se da cuvantul,
astfel ca inainte de a declara incheierea dezbaterilor, presedintele da ultimul cuvant
inculpatului personal.

In cazul in care ultimul cuvant al inculpatului face referiri la fapte sau imprejurari
noi, necunoscute instantei pana in acel moment dar care sunt esentiale pentru
solutionarea cauzei, instanta dispune reluarea cercetarii judecatoresti.

Deliberarea

In solutionarea cauzei atat deliberarea cat si pronuntarea hotararii instantei se fac

in aceeasi zi in care au avut loc dezbaterile, prin exceptie deliberarea si
pronuntarea hotararii se pot face la o data ulterioara, dar nu mai tarziu de 15 zile de
la momentul la care presedintele instantei a declarat incheiate dezbaterile. Instanta
poate amana pronuntarea hotararii o singura data cu titlul exceptional, avand ca
justificare complexitatea cauzei judecate.

Deliberarea reprezinta activitatea procesuala potrivit careia membrii completului

de judecata chibzuiesc in secret in “camera de chibzuinta” asupra solutiei pe care
o vor pronunta in cauza ce le-a fost supusa judecatii.

Deliberarea se realizeaza numai de catre membrii completului de judecata in fata

carora a avut loc dezbateream iar completul trebuie sa ramana in aceeasi
compunere pe tot parcursul judecatii. Cand acest lucru nu este posibil schimbarile
pot intervene pana la inceperea dezbaterilor insa cand din motive obiective

11
component completului se modifica dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare
intervenita in compunerea completului , atrage reluarea dezbaterilor.

In ceea ce priveste obiectul deliberarii, completul delibereaza mai intai asupra

chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept. Presedintele completului
isi prezinta parerea dup ace toti membrii completului si-au exprimat punctul de
vedere.

Luarea hotararii
Hotararile se iau in unanimitatem ele insumand acordul unanim al membrilor
completului de judecata insa in cazul in care unanimitatea nu poate fi intrunita,
hotararea se ia cu majoritate.

Majoritatea se realizeaza astfel:

 Cand completul este compus din trei judecatori, majoritatea presupune

acordul a doi dintre acestia;
 Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri, judecatorul care
opineaza pentru Solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai
apropiate de parerea sa.

In cazul in care in urma deliberarii nu se poate intruni majoritatea sau

unanimitatea, se reia judecarea cauzei in complet de divergenta.

Completul de divergenta se constituie prin includerea in completul de judecata a

presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a
judecatorului din planificarea de permanenta iar rezultatul deliberarii se
consemneaza intr-o minuta.

Reluarea cercetarii judecatorestti sau a dezbaterilor reprezinta atributul exclusive al

completului de judecata care a participat la dezbateri si la deliberare si poate
intervene cand in cursul deliberarii, membrii completului apreciaza ca o anumita
imprejurare trebuie lamurita si este necesara reluarea cercetarii judecatoresti.

Solutii pe care le poate pronunta prima instanta

12
 Masurile premergatoare primului termen de judecata

Presedintele completului de judecata dispune prin rezolutie masurile

administrative necesare pentru pregatirea primului termen de judecata: citarea
partilor si a subiectilor procesuali principali, adresa la barou (in vedereaa
desemnarii unui avocat din oficiu atunci cand asistenta juridica este obligatorie),
precum si instiintarea persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila pana la
inceperea cercetarii judecatoresti.

13