Dispozi ii generale privind judecata

Principiile specifice fazei de judecata Publicitatea fazei de judecata

Principiu constituional Se sancioneaz cu nulitate absoluta atunci cnd este nclcat. Hotrrile judectoreti trebuie sa cuprind si meniunea daca edina de judecata a fost sau nu publica. Att judecarea cauzelor cat si pronunarea soluiei trebuie sa aib loc in edina publica Excepii de la publicitatea edinei de judecata
o

Judecarea in edina publica ar putea aduce atingere unor interese de stat Judecarea in edina publica ar putea aduce atingere moralei Judecarea in edina publica ar aduce atingere demnitarii sau vieii intime a unei persoane

o o

o Judecarea infractorului minor

o

Judecarea infraciunilor de trafic de persoane si infraciunilor de pornografie infantila

Declararea edinei secrete se face in edina publica la cererea procurorului, a parilor sau din oficiu

Nemijlocirea a regula a judeca ii

Obligaia instanei de a ndeplini in mod direct toate actele procesuale si procedurale care dau coninut edinei de judecata Instana readministreaz, in msura in care este posibil, probele care au fost administrate in timpul urmririi penale Legea prevede unicitatea completului de judecata. Acesta se poate schimba numai pana la nceperea dezbaterilor. Orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage reluarea de la nceput a dezbaterilor

Contradictorialitatea ca regula a fazei de judecata

Toate probele administrate in cauza penala sunt supuse discuiei parilor, procurorului, instanei si aparitorului

Oralitatea ca regula a fazei de judecata

Numai prin exprimarea orala a celor ce participa la judecata, judectorul are posibilitatea sa perceap nemijlocit cele afirmate de pari, martori etc. In faza de judecata, spre deosebire de faza de urmrire penala, la pronunarea hotrrii, instana va tine seama si de ceea ce s-a discutat in etapa dezbaterilor

Reglementari generale privind judecata Rolul activ al instan ei de judecata

Instana si exercita atribuiile in mod activ, in vederea aflrii adevrului si a realizrii rolului activ al judecaii

Locul unde se desfoar judecata

Judecata are loc la sediul instanei, nsa pentru motive temeinice, instana poate dispune ca judecata sa se desfoare si in alt loc dect in sediul ei

Citarea par ilor la judecata

Judecata poate avea loc numai daca prtile sunt legal citate si procedura este ndeplinita Instana este obligata sa citeze prtile, dar neprezentarea acestora nu mpiedica judecarea cauzei. Instana, cnd considera necesara prezenta uneia dintre pari lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, amnnd in acest scop judecata Partea prezenta la un termen de judecata nu mai este citata pentru termenele urmtoare, chiar daca ar lipsi la unul dintre aceste termene
o

Pentru a opera prezumia ca partea are termenul in cunotina, se cere ca procesul penal sa aib o desfurare nentrerupta si sa nu intervin elemente noi, care prin natura lor sa impun totui citarea parilor. De asemenea, nu opereaz excepia nici cnd la termenul la care partea lipsete, i se agraveaz situaia in proces si pentru

a face o aprare eficienta, partea trebuie citata pentru urmtorul termen de judecata
o

De asemenea nu se aplica atunci cnd a fost schimbat cursul firesc al procesului penal Se citeaz la fiecare termen, obligatoriu: de inu ii si militarii Termen n cunotin -> (Legea 202/2010) -> partea este
prezent la un termen prin intermediul reprezentantului, prin intermediul avocatului ales i a avocatului din oficiu cu condiia ca acesta din urm s fi luat contact la un termen cu partea pe care o reprezint, la care se adaug i cazurile n care se constat i partea care lipsete a fost ncunotinat despre stabilirea unui singur termen prin nmnarea citaiei, precum i n situaia n care reprezentantului prii i s-a nmnat citaia, sau avocatului ales, sau n pi persoanei nsrcinat cu primirea corespondenei Nu este aplicabil atunci cnd citaia se afieaz sau atunci cnd citaia nu este scris n cazul tuturor celorlalte persoane care pot primi citaia i pot semna potrivit legii, excepia nu este aplicabil.

o o

Nerespectarea dispoziiilor privind citarea atrage nulitatea relativa in condiiile art. 194 alin 1 si 4. Daca partea nu a declarat apel privind nelegala sa citare la instana de fond, nseamn ca nulitatea s-a acoperit Legea 202/2010 -> Nelegalitatea procedurii de citare se acoper dac partea se prezint, personal sau prin reprezentant, ori prin avocat ales sau avocat din oficiu (n acest din urm caz, dac avocatul a luat legtura cu inculpatul) Legea 202/2010 -> Preschimbarea termenului de judecat poate fi dispus de ctre completul nvestit cu judecarea cauzei, din oficiu sau la cererea prilor, dac instana nu i poate desfura activitatea la termenul fixat sau n vedere soluionrii cu celeritate a cauzei.

Recunoaterea vinoviei (CEDO, hotrrea din 28 august 1991, n cauza Brandstetter contra Austriei)

Instana s fie competent s judece cauza i legal sesizat

inculpatul s nu fie acuzat de svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa deteniunii pe via;

Inculpatul s fi declarat personal sau prin nscris autentic nainte de citirea actului de sesizare a instanei c recunoate n totalitate svrirea faptelor reinute n rechizitoriu
o

Inculpatul nu este obligat s recunoasc i ncadrarea juridic a faptei/faptelor astfel cum a/au fost reinut/reinute n actul de sesizare putnd solicita schimbarea ncadrrii juridice a acestora, n condiiile art. 334 C. proc. Pen.

Inculpatul trebuie s solicite ca judecata s se fac n baza probelor administrate n faza de urmrire penal

Compunerea instan ei de judecata

Prima instana 1 judector, apel 2 judectori, recurs 3 judectori Completul de judecata poate fi schimbat pana la nceperea dezbaterilor. Orice schimbare dup nceperea dezbaterilor atrage reluarea de la nceput a dezbaterilor Nerespectarea dispoziiilor referitoare la compunerea instanei este sancionata cu nulitatea absoluta

Asigurarea aprrii

In cauzele in care desemnarea unui aprtor din oficiu este obligatorie, judectorul cauzei, o data cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea aprtorului

Asigurarea ordinii si solemnitii edinei de judecata

Preedintele completului de judecata vegheaz asupra meninerii ordinii si solemnitii edinei, putnd lua masurile necesare in acest scop (limitarea accesului in sala de judecata, atenionarea celor care tulbura edina de judecata, ndeprtarea din sala a persoanelor care nesocotesc modul de desfurare a edinei, amendarea persoanei care a tulburat edina de judecata)

Constatarea infrac iunilor de audienta

Infraciunile de audienta sunt cele svrite in fata completului de judecata. Locul si timpul comiterii infraciunii sunt circumstane eseniale ale infraciunilor de audienta

Preedintele completului de judecata constata acea fapta si identifica pe fptuitor; ntocmete un proces verbal pe care-l trimite procurorului

Suspendarea judeca ii Suspendarea judeca ii in caz de boala grava a inculpatului

Se dispune cnd inculpatul sufer de o boala grava, care l mpiedica sa participe la judecata. Boala inculpatului trebuie sa fie constata numai printr-o expertiza medico-legala. Instana are obligaia sa se intereseze periodic de starea sntii inculpatului Instana dispune prin ncheiere, suspendarea procesului. Recurs in 24 de ore nu suspenda executarea si se judeca in 3 zile in cazul ridic rii unei excep ii de

Suspendarea judeca ii neconstitu ionalitate

Intervine in situaia in care in cauza a fost ridicata o excepie de neconstituionalitate In cazul ridicrii unei excepii de neconstituionalitate, suspendarea judecaii intervine de drept, prin efectul legii In cazul suspendrii pana la rezolvarea excepiei, instana este obligata sa se pronune asupra legalitii si temeiniciei arestrii preventive, in condiiile art. 3002. Dispoziia instanei privind suspendarea judecaii nu afecteaz dispoziia aceleai instane privind meninerea arestrii preventive Instana se pronuna prin ncheiere. Recurs in 24 de ore se judeca in 3 zile

Abrogat prin Legea 177/2010

Suspendarea judeca ii in cazul procedurii de mediere

Este aplicabila dispoziia pentru infraciunile pentru care retragerea plngerii prealabile sau mpcarea parilor nltura rspunderea penala

Suspendarea dureaz pana la ncheierea procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnrii contractului de mediere

Dispozi ii generale privind hot rrile judec tore ti Deliberarea si redactarea hotrrilor judectoreti

Deliberarea si pronunarea hotrrii se fac de ndat dup ncheierea dezbaterilor. Pentru motive temeinice, deliberarea si pronunarea pot fi amnate cel mult 15 zile. La deliberare iau parte numai membrii completului de judecata in fata cruia a avut loc dezbaterea In cazul in care amna deliberarea si pronunarea hotrrii, instana este obligata sa ntocmeasc o ncheiere de edina separata. Nerespectarea obligaiei -> nulitatea absoluta a hotrrii Hotrrea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata asupra soluiilor date chestiunilor supuse deliberrii. Cnd unanimitatea nu poate fi ntrunita, hotrrea se ia cu majoritate. Daca din deliberare rezulta mai mult de doua preri, judectorul care opineaz pentru soluia cea mai severa trezie sa se alture aceleia mai apropiate de prerea sa In cazul in care completul de judecata este format din doi judectori si unanimitatea nu poate fi ntrunita, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta Rezultatul deliberrii se consemneaz intr-o minuta. Daca nu s-a ajung la luarea unei hotrri, nu se ntocmete o minuta, ci un proces-verbal, in care se consemneaz cauzele care au mpiedicat luarea hotrrii Inexistenta minutei este sancionata cu nulitatea absoluta a hotrrii. In ipoteza in care minuta nu conine meniuni dintre cele artate expres de lege (art. 309 si art. 357), hotrrea este lovita de nulitate absoluta Minuta se semneaz de ctre membrii completului de judecata. Nesemnarea de ctre toi membrii duce la imposibilitatea verificrii legalitii constituirii completului, aadar nesemnarea minutei de ctre un judector duce la sanciunea nulitii absolute a hotrrii
6

Modificarea minutei, neconfirmate potrivit dispoziiilor art. 194 cu privire la aspecte eseniale ale cauzei, determina anularea hotrrii pronunate in respectiva cauza. RIL 17/2005 -> in cazurile in care judectorul sau instana se pronuna prin ncheiere asupra masurilor preventive este obligatorie ntocmirea unei minute sub sanciunea nulitii absolute Minuta se ntocmete in doua exemplare originale, din care unul se ataeaz dosarului cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instanei Hotrrea se pronuna in edina publica, de ctre preedintele completului asistat de grefier. La pronunarea hotrrii, prile nu se citeaz Hotrrea se redacteaz in cel mult 20 de zile de la pronunare

Felurile hotrrilor judectoreti

Sentin a = hotrrea prin care cauza este soluionata de prima instana de judecata sau prin care aceasta se deznvestete fr a soluiona cauza Sentintele prin care instanta solutioneaza cauza sunt supuse apelului, cu exceptia celor care sunt atacate direct cu recurs Deasemenea, instanta hotaraste prin sentinta si in cazul in care solutioneaza o problema de natura contencioasa care nu vizeaza fondul cauzei (plangerii formulate impotriva ordonantelor procurorului) Sentinte de dezinvestire: declinarea de competenta (art. 42 nesupusa niciunei cai de atac ), restituirea cauzei parchetului in vederea refacerii urmaririi penale (art. 332) Decizia = hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in interesul legii precum si hotararea pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea cauzei Incheierile = toate celelalte hotarari date de instante in cursul judecaii: luarea, inlocuirea sau revocarea masurilor de preventie, amanarea cauzei pentru lipsa de aparare, admiterea sau respingerea unor propuneri de probe etc

Incheierile nu pot fi, de regula, atacate cu apel ori recurs decat o data cu fondul cauzei. Cand hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata, nu se intocmeste incheiere separata. Lipsa incheierii de sedinta de la termenul cand s-a dezbatut cauza si s-a amanat pronuntarea atrage sanctiunea nulitatii absolute.

Judecata in prima instanta

Participantii la judecata in prima instanta Participarea procurorului la judecarea cauzelor penale in prima instanta

Participarea obligatorie a procurorului in toate cauzele, cu exceptia celor care au loc la judecatorie, unde procuroru participa la anumite cauze Prezenta procurorului urmatoarele cauze: este obligatorie la judecatorie in

o Instanta a fost sesizata prin rechizitoriu o Legea prevede pentru infractiunea inchisorii de 3 ani sau mai mare savarsita pedeapsa

Nu se tine cont de circumstante agravante/atenuante Aplicarea imediata a legii penale daca pedeapsa era sub 3 ani la data comiterii iar ulteriror a fost majorata la 3 ani de inchisoare -> prezenta obligatorie Aplicabil si daca pedeapsa amenzii este prevazuta alternativ Daca infractiunea are maximul special de 3 ani iar obiectul judecatii este o tentativa -> prezenta obligatorie o Unul dintre inculpati se afla in stare de detentie Inculpatul poate sa se afle in stare de detentie in cauza care se judeca, in alta cauza sau in executarea unei condamnari
o

Atunci cand asistenta juridica a inculpatului este obligatorie (art. 171 alin 2)

Atunci cand se inlocuieste amenda neexecutata cu reaintentie cu pedeapsa inchisorii (art 631 C pen )

o In alte cauze prevazute de lege (reabilitarea judecatoreasca, revizuirea etc)

In cazul in care participarea procurorului este obligatorie, lipsa acestuia atrage, potrivit art 197 alin 2, sanctiunea nulitatii absolute

Atunci cand prezenta lui este obligatorie, procurorul trebuie sa participe la toate termenele de judecata, la judecarea laturii penale, cat si a laturii civile Procurorul trebuie sa participe si la indreptarea unor erori materiale evidente din cuprinsul unui act procedural Participarea instanta partilor la judecarea cauzelor penala in prima

Judecarea inculpatului aflat in imposibilitate de a se prezenta, fara a lua in considerare cererea acestuia de a se amana judecata si actele ce dovedesc aceasta imposibilitate, constituie o incalcare a obligatie prevazute in art. 6 alin 2 Neprezentarea partilor legal citate nu impiedica judecarea cauzei Daca la judecata se prezinta o parte care nu a fost citata sau nu a primit citatie, participarea ei la judecata este permisa, cu conditia ca presedintele completului sa-i stabileasca identitatea

Citatia trebuie sa fie inmanata inculpatului cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat

Daca inculpatul nu locuieste in tara, instanta este obligata sa tina seama, la fixarea termenelor, de reglementari speciale privind asistenta judiciara internationala in materie penala

Inculpatul trimis in judecata in stare de arest trebuie sa i se comunice citatia si copia actului de sesizare a instantei in interiorul termenului maxim de 48 de ore de la data primirii dosarului de catre judecatori

Judecata se poate amana, la cererea inculpatului (art 318 CPP)

In stare de libertate, cand comunicarea s-a facut cu mai putin de 3 zile inaintea termenului de judecata In stare de arest, cand actul de sesizare nu i-a fost comunicat in interiorul termenului de 48 de ore

Judecata nu poate avea loc in absenta inculpatului cand acesta se afla in stare de detinere (in cauza, in alta cauza sau in executarea unei condamnari). Inculpatul arestat se aduce obligatoriu la judecarea cauzei -> Nerespectare = nulitate absoluta

Inculpatul poate fi reprezentat in orice situatie, cu exceptia cazurilor in care prezenta sa este obligatorie Obiectul judecatii in prima instanta

Judecata se margineste la fapta si la persoana aratate in actul de sesizare a instantei. (rechizitoriul sau plangerea facuta impotriva actelor procuroului, in cazul admiterii) Instanta are obligatia sa se pronunte si cu privire la faptele care au fost precis determinate in partea expozitiva a rechizitoriului, dar cu privire la care in dispozitivul rechizitoriului nu s-a mentionat expres trimiterea in judecata a inculpatului

Etapele procesuale ale judecatii in prima instanta Masurile premergatoare sedintei de judecata

De regula, legea nu face precizari in privinta fixarii termenului de judecata. Insa, in cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv, judecata se face de urgenta si cu precadere. Deasemenea, in cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, presedintele de complet, la primirea dosarului, fixeaza termen care nu poate fi mai mare de 48 de ore (termen inauntrul caruia trebuie si citat inculpatul) In cazul infractiunilor flagrante, presedintele instantei fixeaza termen de judecata in urmatoarele 5 zile de la data primirii dosarului.

In cazurile in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, judecatorul cauzei, odata cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea unui aparator

In cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, instanta este datoare sa verifice din oficiu, in camera de consiliu,
10

legalitatea si temeinicia arestarii preventive inainte de expirarea duratei acesteia (art 3001). Daca temeiurile se impun in continuare sau exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate, mentine arestarea preventiva prin incheiere motivata. (v art. 159 alin 3,4,5 si 11) Sedinta de judecata in prima instanta Inceputul judecatii 1. Deschiderea sedintei de judecata i. Dupa acest moment, cei prezenti in sala sunt obligati sa respecte disciplina in care trebuie sa se desfasoare judecarea cauzei

2. Strigarea cauzei si apelul celor citati i. ii. Presedintele completului anunta, potrivit ordinii de pe lista, cauza a carei judecare este la rand Dupa apelul partilor si celorlalte persoane citate, presedintele completului verifica personal daca procedura de citare a fost legat indeplinita

3. Verificarea legalitatii sesizarii instantei

i.

Modalitati de sesizare: rechizitoriul procurorului, plangerea persoanei vatamate in conditiile art 2781 alin. 8 lit. C, extinderea actiunii penale si extinderea procesului penal. Modalitati neoriginare de sesizare: casarea cu trimitere, declinarea de competenta, regulatorul de competenta, stramutarea cauzei penale Instanta este obligata sa verifice, din oficiu, la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare. Daca sesizarea nu este facuta conform legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata nici prin acordarea unui termen, dosarul se restituie organului care a intocmit actul de sesizare, pentru refacerea lui

ii.

iii.

i.

I.C.C.J., Sec ia penal, decizia nr. 377 din 2 februarie 2010 -> Dac rechizitoriul a fost ntocmit cu respectarea condiiilor de form i de coninut prevzute n art. 262, art. 263 i art. 264 C. proc. pen., instana nu poate dispune restituirea dosarului la procuror n vederea refacerii rechizitoriului, potrivit art. 300 alin. (2)
11

C. proc. pen., cu motivarea c au fost nclcate dispoziiile legale care reglementeaz efectuarea urmririi penale, ntruct examinarea modului n care au fost respectate dispoziiile legale care reglementeaz efectuarea urmririi penale este o activitate distinct de examinarea regularitii actului de sesizare i rezult din existena, distinct, a art. 300 C. proc. pen. i a art. 332 C. proc. pen. care reglementeaz restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmririi penale.
iv.

RIL 28/2007 -> Hotararea instantei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului procurorului, in vederea refacerii actului de sesizare, este supusa caii ordinare de atac a recursului, in 3 zile. Dispozitiile referitoare la sesizarea instantei sunt imperative sub sanctiunea nulitatii absolute

v.

4. Verificari privitoare la inculpat i. ii. Presedintele completului de judecata trebuie sa verifice identitatea inculpatului si procedura de citare a acestuia Pentru inculpati arestati/detinuti -> v mai sus

5. Masuri privind martorii, expertii si interpretii i. Presedintele cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta si le pune in vedere sa nu se indeparteze fara incuviintarea sa Expertii raman in sala, in afara de cazul cand instanta dispune altfel

ii.

6. Lamuriri exceptii si cereri i. Presedintele completului pune in vedere persoanei vatamate ca poate participa la proces ca parte vatamata, ca se poate constitui parte civila, dar numai pana la momentul citirii actului de sesizare Presedintele completului trebuie sa intrebe pe procuror si pe parti daca au de formulat exceptii, cereri sau daca propun administrarea de probe noi

ii.

12

Cercetarea judecatoreasca Are ca obiect administrarea probelor necesare rezolvarii cauzei penale

Legea prevede o anumita ordine de administrare a probelor. Aceasta poate fi schimbata de instanta, dar daca inculpatul este prezent, schimbarea ordinii sa fie dispusa dupa ascultarea acestuia

1. Inceputul cercetarii judecatoresti i. Presedintele dispune ca grefierul sa dea citire sau sa faca o prezentare succinta a actului de sesizare a instantei, dupa care explica inculpatului in ce consta invinuirea si dreptul lui de a nu face nici o declaratie

2. Ascultarea inculpatului i. Administrarea probelor incepe prin ascultarea inculpatului ->Nerespectarea atrage nulitate relativa in conditiile art. 197 alin. 1 Ascultarea inculpatului se face prin lasarea acestuia sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis in judecata, apoi i se pot pune intrebari de catre presedinte, ceilalti membri ai completului, procuror, partea vatamata, partea civila, partea resp civilmente, ceilalti inculpati si de catre aparatorul inculpatului Instanta poate respine intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei Inculpatului i se pot citi declaratiile sale anterioare cand nu-si mai aminteste anumite fapte sau imprejurari sau cand exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date anterior

ii.

iii.

iv.

3. Ascultarea coinculpatilor i. ii. In cazul in care sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia se face in prezenta celorlati inculpati Instanta poate dispune insa ca ascultarea vreunuia dintre ei sa se faca fara ca ceilalti sa fie de fata

4. Ascultarea celorlalte parti

13

i. ii.

Procedura de ascultare a acestora este aceeasi ca si in cazul inculpatului Ascultarea partilor se face inaintea ascultarii martorilor

5. Ascultarea martorului, expertului sau interpretului

i.

Pentru ascultarea lor sunt invitati pe rand in sala de sedinta; inainte de ascultarea propriu-zisa, se da curs dispozitiilor din partea generala a CPP (art 78 - 865) Martorul este lasat sa declare tot ce stie cu privire la ceea ce este intrebat Dupa ce martorul a fost ascultat, acestuia i se pot pune intrebari, in ordine, de catre instanta, procuror, partea care l-a propus si apoi celelalte parti In situatia in care audierea ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale. Aceste prevederi sunt aplicabile numai in cazul in care, in ciuda eforturilor rezonabile ale instantei, martorii nu pot fi adusi in fata acesteia pentru a fi audiati Martorii raman in sala pana la terminarea actelor de cercetare judecatoreasca In anumite conditii, legea prevede si posibilitatea de a se renunta la martorii propusi a fi audiati in cauza. Procurorul si partile pot renunta la martorii propusi, cu obligatia ca renuntarea sa fie pusa in discutie si instanta sa fie de acord cu ea. Instanta poate renunta la audierea unor martori numai daca se constata ca probele sunt complete si audierea lor ar fi inutila. Instanta, inainte de a hotara, asculta procurorul si partile. Omisiunea de a asculta procurorul/partile -> nulitate relativa

ii. iii.

iv.

v. vi.

vii.

6. Terminarea cercetarii judecatoresti i. Inainte de a declara terminata cercetarea judecatoreasca, presedintele completului intreaba pe procuror si pe parti daca
14

mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti ii. In raport cu intrebarea instantei, cercetarea judecatoreasca se considera terminata cand: Nu s-au formulat cereri noi Cererile formulate au fost gasite neintemeiate de catre instanta, si, in consecinta au fost respinse Cererile formulate au fost admise judecatoreasca a fost completata si cercetarea

Restituirea cauzei la procuror

Instanta restituie cauza la procuror:

o

Daca, inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, se constata ca s-a efectuat cercetarea penala de un alt organ decat cel competent. Daca se constata ca urmarirea penala a fost efectuata cu incalcarea vreuneia din dispozitiile legale aflate sub incidenta nulitatii absolute (competenta dupa materie/persoana, sesizarea instantei, prezenta inculpatului/invinuitului, asistarea acestuia de aparator)

Instanta va restitui cauza procurorului care a sesizat instanta prin rechizitoriu, nu organului competent

Cauza NU se restituie la procuror:

o

Daca instanta constata, dupa inceperea dezbaterilor, ca urmarirea penala a fost efectuata de organ necompetent Daca instanta, dupa inceperea dezbaterilor, schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare sau ar fi trebuit efectuata de procuror.

Instanta se desesizeaza prin sentinta. Daca constata ca organul de urmarire penala e competent, respinge cererea prin incheiere. Numai sentinta de desesizare (incheierea odata cu fondul cauzei) este supusa recursului in 3 zile de la pronuntare/comunicare

15

 Instanta este obligata sa se pronunte si asupra masurilor de preventive, asupra masurilor de siguranta precum si asupra masurilor asiguratorii

RIL 65/2008 -> in situatia restituirii cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale, durata maxima a arestarii preventive nu poate depasi 180 zile, calculata prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare in cursul urmaririi penale si ulterioare restituirii cauzei la procuror.

Schimbarea incadrarii juridice Avand in vedere ca in cursul judecatii sunt readministrate probele din urmarirea penala, putandu-se administra probe noi, este posibil ca sa apara data care conduc la concluzia ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare trebuie schimbata

Instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare juridica si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma, eventual, amanarea judecatii pentru a-si pregati apararea Obligatia instantei trebuie respectata si in ipoteza in care se face schimbarea intr-o incadrare mai usoara

Nerespectarea obligatiei de a pune in discutie noua incadrare -> casarea hotararii Probleme de competenta:
o

Daca instanta schimba incadrarea juridica inainte de terminarea cercetarii judecatoresti si constata ca s-a facut cercetarea penala de un organ necompetent -> Restituie cauza procurorului Daca instanta schimba incadrarea juridica dupa terminarea cercetarii judecatoresti sau in orice alt moment ulterior -> instanta mentine cauza spre solutionare (daca instanta este competenta sau noua incadrare juridica atrage competenta unei instante inferioare in grad) Daca , in cursul cercetarii judecatoresti sau al dezbaterilor, instanta constata ca fapta urmeaza sa primeasca o noua incadrare juridica ce atrage competenta instantei superioare, va face aplicatia art. 334, si isi va declina
16

competenta (art. 42) in favoarea instantei superioare si NU va restitui dosarul procurorului. RIL 1/2006 -> Schimbarea incadrarii juridice a faptei ce formeaza obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei, nu atrage incompatibilitatea judecatorului care a facut parte din completul de judecata. Extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale Actele materiale descoperite nu au autonomie infractionala . ele integrandu-se in mod obiectiv in elementul material al infractiunii pentru care inculpatul a fost trimis in judecata

Cand, in cursul judecatii, se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta, prin incheiere, extinde actiunea penala cu privire la aceste acte si procedeaza la judecarea infractiunii in intregul ei Intr-o asemenea situatie, instanta se sesizeaza din oficiu cu judecarea actelor materiale noi. De aceea, este intotdeauna necesar ca instanta sa dea o incheiere de extindere a actiunii penale. Lipsa incheierii -> nulitate absoluta pentru nerespectarea dispozitiile referitoare la sesizarea instantei Daca cu privire la unele acte materiale s-a pronuntat anterior o hotarare definitiva, instanta reuneste cauza cu aceea in care s-a dat hotararea definitiva, pronuntand o noua hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii si desfiinteaza hotararea anterioara.

Extinderea procesului penal Extinderea procesului penal pentru alte fapte

Este posibil ca, in timpul judecatii, sa se descopere in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata Faptele nou descoperite au autonomie infractionala, ele nefiind deci elementele laturii obiective a infractiunii care face obiectul judecatii

17

Daca procurorul este prezent poate cere extinderea procesului penal in ceea ce priveste fapta nou descoperita, iar instanta, dupa caz:
o

Daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, instanta, atunci cand gaseste cererea intemeiata, procedeaza la extinderea procesului penal si judecarea cauzei cu privire la fapta descoperita Daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, instanta sesizeaza, prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru efectuarea cercetarii cu privire la fapta nou descoperita

Daca procurorul nu participa la judecata, instanta extinde din oficiu procesul si poate proceda in mod diferit: o Judeca cauza respectiva in intregul ei
o

Sesizeaza prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru efectuare cercetarii cu privire la fapta descoperita

Instanta de judecata nu poate avea nici o initiativa in aceasta materie, intrucat cerea de extindere a procesuui penal apartine exclusiv procurorului. (cand este prezent)

In cazul extinderii, instanta este obligata sa puna in discutie actele cu privire la care s-a dispus extinderea, iar daca schimba incadrarea juridica a faptei, face aplictia dispozitiilor legale in aceasta materie Extinderea procesului penal pentru alte persoane Doua ipoteze:
o

Sa se descopere data cu privire la participarea unei alte persoane la savarsirea faptei retinute in sarcina inculpatului Indivizibilitate art 33 lit a) Sa se descopere date cu privirea la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului:

Raport de corelativitate (infractiune antecedenta -> infractiune subsecventa)

18

Raport de conexitate (Infractiune savarsita printr-o infractiune de fals)

de

inselaciune

Aceeasi procedura ca la extinderea procesului penal pentru alte fapte: dispozitia apartine, in primul rand, procurorului sau, in ipoteza in care acesta nu participa la sedinta de judecata, instantei Dezbaterile In cadrul dezbaterilor se realizeaza o tratare contradictorie, orala si publica a intregului continut al procesului penal Presedintele completului de judecata da cuvantul in urmatoarea ordine: o Procuror o Partea vatamata o Partea civila o Partea responsabila civilmente o Inculpat

Spre deosebire de cercetarea judecatoreasca, in cadrul dezbaterilor, ordinea fixata de lege privind luare cuvantului este obligatorie poate sa dea cuvantul in replica,

Presedintele completului respectand aceasi ordine

In cazurile in care sunt motive temeinice, dezbaterile pot fi intrerupte, insa nu pentru o perioada mai mare de 5 zile

Procurorul si partile pot depune concluzii scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta Ultimul cuvant al inculpatului Sedinta de judecata se incheie intotdeauna prin acordarea ultimului cuvant inculpatului In timpul in care inculpatul are ultimul cuvant nu i se pot pune intrebari

Omisiunea instantei de a acorda ultimul cuvant -> nulitate relativa -> poate determina casarea numai daca a produs o vatamare ce nu ar putea fi inlaturata in alt mod
19

Deliberearea si rezolvarea cauzei penala in prima instanta Deliberarea este definita ca activitate logica care sta la baza procesului de solutionare a cauzelor penale In cadrul deliberarii, instanta examineaza in ordine: existenta faptei si a vinovatiei faptuitorului, dupa care delibereaza la stabilirea pedepsei, a masurii educative ori a masurii de siguranta cand este cazul sa fie luate La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia au avut loc dezbaterile Deliberarea are loc in secret, toti membrii spunandu-si parerea asupra fiecarei chestiuni, presedintele spunandu-si parerea cel din urma

In cazul in care unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate care se

Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta semneaza de membrii completului de judecata

Daca instanta, in cursul deliberarii gaseste ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si ca este necesara reluarea cercetarii judecatoresti, repune cauza pe rol (reluarea cercetarii judecatoresti) sau numai reluarea dezbaterilor Rezolvarea cauzei penale

Pentru pronuntarea condamnarii, instanta trebuie sa constate ca sunt realizate cumulativ conditiile: o Fapta exista o Fapta constituie infractiune o Fapta a fost savarsita de inculpat

Pentru pronuntarea achitarii, instanta trebuie sa constate existenta unuia dintre cazurile de la art 10 lit a -> e
o

Daca pronunta achitarea pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, in mod obligatoriu face aplicarea art 181 alin. 3 C.pen

Pentru pronuntarea incetarii procesului penal, instata trebuie sa constate existenta unuia dintre cazurile de la art 10 lit f -> j
20

o Daca pronunta incetarea procesului penal prin inlocuirea raspunderii penale, instanta face aplicarea art 91 Cpen

Daca subzita impedimente care atrag atat achitarea cat si incetarea procesului penal, instanta trebuie sa ia in considerare solutia achitarii

Instanta are obligatia ca prin hotarare sa se pronunte cu privire la luarea, mentinerea sau revocarea masurii arestarii preventive a inculpatului si asupra luarii sau revocarii masurii obligarii acestuia de a nu parasi localitatea sau tara, motivand solutia pronuntata

Masurile de preventie inceteaza de drept in caz de achitare sau de incetare a procesului penal

Instanta este obligata sa dispuna punerea in libertate a inculpatului arestat preventiv si atunci cand pronunta: o O pedeapsa cu inchisoarea cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive o O pedeapsa cu inchisoarea, cu suspendarea conditionata a executarii, ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executare la locul de munca o Amenda o Masura educativa Instanta este obligata ca, prin sentinta prin care rezolva latura penala a cauzei, se se pronunte si asupra laturii civile
o

Art 10 lit b1, d, e (fapta nu prezinta pericolul social, lipseste unul din elemente constitutive, exista cauza care inlatura caracterul penal) -> instanta poate acorda despagubiri civile Art 10 lit a, c (fapta nu exista, fapta nu a fost savarsita de inculpat) -> respinge actiunea civila Art 10 lit b, f,h, j (fapta nu este prevazuta de legea penala, lipseste plangerea prealabila, a fost retrasa plangerea prealabila, exista autoritate de lucru judecat) -> lasa nesolutionata actiunea civila

Instanta poate disjunge actiunea civila si sa amane judecarea acesteia, daca rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale
21

Cand instanta lasa nesolutionata actiunea civila, masurile asiguratorii se mentin. Acestea inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile, la 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii.

Pronuntarea hotararii

Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata, asistat de grefier. Ceea ce se pronunta in sedinta publica este dispozitivul hotararii (minuta) Nerespectarea dispozitiilor legale privind pronuntarea hotararii in sedinta publica atrage sanctiunea nulitatii absolute La pronuntarea hotararii, partile nu se citeaza. Daca ele sunt prezente, presedintele trebuie sa le explice ca pot declara apel dau recurs, dupa caz In cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, presedintele face cunoscut celui condamnat masurile de supraveghere la care este supus si obligatiile pe care trebuie sa le respecte In cazurile in care partile au lipsit atat de la judecata, cat si de la pronuntare, instanta are obligatia sa comunice acestora copii de pe dispozitivul hotararii Daca nu se cunoaste adresa unde locuieste inculpatul si nici locul sau de munca, dispozitivul hotararii se comunica prin afisare la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea

Inculpatului detinut precum si inculpat aflat intr-una din situatiile de la art. 171 alin 2, care au lipsit la pronuntarea hotararii, i se comunica copia dispozitivului hotararii. Fata de acesti subiecti este prevazuta si obligatia unei a doua comunicari, cea a hotararii (dupa redactare) Structura si continutul hotararii judecatoresti pronuntate in prima instanta Partea introductiva

In cazul in care hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata, lipsind o incheiere de sedinta, partea introductiva cuprinde atat mentiunile prevazute la art. 305 cat si art 355 alin 2

22

Daca pronuntarea a avut loc in alta zi, existand incheiere de sedinta, partea introductiva a hotararii se limiteaza la mentiunile aratate in art. 355 alin 2

Expunerea Cuprinde: o Datele privind indentiatea partilor o Descrierea faptei ce face obiectul invinuirii o Analiza probelor
o

Aratarea temeiurilor de drept ce justifica solutiile date in cauza

In caz de condamnare, mai cuprinde: o Fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului, forma si gradul de vinovatie, circumstantele atenuante/agravante, starea de recidiva

Dispozitivul Dispozitivul consta in reproducerea in finalul hotararii a minutei redactate in urma deliberarii si citite in sedina publica cu ocazia pronuntarii

Dispozitivul trebuie sa fie concis, explicit, categoric, autoritar Nementionarea in minuta si in dispozitiv, demunirea infractiunii si textul de lege in care aceasta se incadreaza, atrage sanctiunea nulitatii absolute cu consecinta casarii si rejudecarii cauzei Dispozitivul trebuie sa cuprinda intotdeauna mentiunea ca hotararea este supusa apelului, sau, dupa caz a recursului, cu aratarea termenului in care poate fi exercitat, precum si mentiunea datei cand hotararea a fost pronuntata si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica RIL 24/2006 -> Lipsa mentiunii pronuntata in sedinta publica atrage nulitatea hotararii, in conditiile reglementate de art 197 alin 1 si 4, numai atunci cand se dovedeste ca s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act, iar anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si pentru justa solutionare a cauzei

23