CAMERA PRELIMINARA

I.OBIECTUL CAMEREI PRELIMINARE

Obiectul acestei faze a procesului penal consta, potrivit art. 342 din
Codul de procedura penala, in verificarea , dupa trimiterea in judecata a
cauzei a:
-competentei si legalitatii sesizarii instantei;
-legalitatii administrarii probelor in faza de urmarire penala;
-legalitatii efectuarii actelor de urmarire penala.
Se poate observa ca in camera preliminara se analizeaza legalitatea
activitatii din cursul urmaririi penale, sin u fondul cauzei.
Cauza penala va ajunge in camera preliminara numai atunci cand
sesizarea instantei s-a facut printr-un rechizitoriu; in ipoteza in care
sesizarea instantei s-a realizat printr-un accord de recunoastere a vinovatiei,
procedura de camera preliminara nu va fi parcursa, ci se trece direct in faza
de judecata. 1
Durata procedurii de camera preliminara este de cel mult 60 de zile de la
data inregistrarii cauzei la instanta.Acest termen de 60 de zile este un
termen de recomandare.2

II.Etapele Procedurii
Masuri premergatoare
1. Sesizarea instantei si inregistrarea dosarului-rechizitoriul insotit de
dosarul cauzei si de un numar necesar de copii certificate ale
rechizitoriului, respectiv ale traducerii autorizate a rechizitoriului,
respectiv ale traducerii autorizate a rechizitoriului, pentru a fi
communicate inculpatilor, se trimit instantei competente sa judece
cauza in fond;
2. Repartizarea aleatorie a dosarului judecatorului de camera
preliminara;
1

Bogdan Micu, Alina-Gabriela Paun, Radu Slavoiu, Procedura penala-Curs pentru admitere in magistratura
si avocatura.Teste -grila, Editura Hamangiu, Bucureti, 2014, pag. 225.
2

Mihail Udroiu, Fise de procedura penala-Noul Cod de procedura penala,Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2014, pag. 383.

3. Masuri prealabile dispuse de judecatorul de camera preliminara

prin rezolutie:
-comunicarea copiei certificate a rechizitoriuluisi, dupa caz, traducerea
autorizata a acestuia inculpatului;
-stabilirea termenului in care inculpatul poate formula cereri si exceptii(cel
putin 20 de zile de la data comunicarii);
-incunostintarea inculpatului despre obiectul procedurii in camera
preliminara, dreptul de a-si angaja un aparator ales si termenul in care poate
formula in scris cereri si exceptii cu privire la legalitatea administrarii
probelor si a efectuarii actelor de catre organelle de urmarire penala;
-desemnarea unui avocat din oficiu in cazul in care asistenta juridica a
inculpatului este obligatorie;
4.Comunicarea cu Parchetul
Judecatorul de camera preliminara comunica procurorului:
-cererile si exceptiile formulate de catre inculpat sau avocatul acestuia
-exceptiile ridicate din oficiu
Daca nu s-au formulat cereri si exceptii de inculpat ori judecatorul de
camera preliminara nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea termenului
stabilit judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii
instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penal si
dispune inceperea judecatii;
Inculpatul sau avocatul acestuia nu pot solicita administrarea de probe in
vederea dovedirii nelegalitatilor actelor de urmarire penala sau a probelor
administrate , cererile si exceptiile trebuind sa fie raportate la actele
dosarului de urmarire penala;
Exceptiile invocate de judecatorul de camera preliminara din oficiu
trebuie consemnate in incheiere, care se comunica procurorului.
5.Rspunsul parchetului
a. facultativ: procurorul poate opta s nu rspund cererilor i excepiilor
transmise de judectorul de camer preliminar;
b. rspunsul la excepii ar trebui s fie redactat de procurorul care a
efectuat sau supravegheat urmrirea penal, acesta avnd o imagine de
ansamblu cu privire la actele de urmrire penal; n ipoteza n care
2

procurorul decide s rspund excepiilor comunicate, rspunsul trebuie

formulat n scris;
c. n termen de 10 zile de la comunicarea excepiilor.
III.Analiza (preliminar) efectuat de judectorul de camer
preliminar
- se desfoar n edin nepublic (camera de consiliu), cu participarea
procurorului i a inculpatului ori a altor pri sau subieci procesuali;
-se analizeaz doar cererile scrise i rspunsul procurorului prin raportare la
ansamblul materialului de urmrire penal;
-judectorul de camer preliminar se pronun prin ncheiere motivat la
expirarea termenului n care procurorul putea rspunde cererilor i
excepiilor;
- avnd n vedere obiectul camerei preliminare, judectorul de camer
preliminar poate dispune urmtoarele:
a. constat legalitatea sesizrii instanei, a administrrii
probelor i a efecturii actelor de urmrire penal (dac au fost respinse toate
cererile i excepiile formulate de
inculpat sau invocate din oficiu ori nu s-a formulat nido cerere sau excepie)
i dispune nceperea judecii;
b. constat neregularitatea actului de sesizare (de pild, se
constat c actul de sesizare nu este apt s nvesteasc n mod valabil
instana de judecat, nefiind descris fapta de care este acuzat inculpatul, sau
nu se poate stabili intervalul de timp n care a fost comis fapta ori
rechizitoriul nu a fost ntocmit de procurorul din cadrul parchetului
competent sau nu a fost verificat sub aspectul legalitii i temeiniciei de
procurorul ierarhic superior);
c. exclude toate probele administrate, constatnd nulitatea
actelor, prin care s-a dispus ori a fost autorizat administrarea probelor ori
prin care probele au fost administrate;
d. exclude o parte din probele administrate, constatnd
nulitatea doar a unor acte prin care s-a dispus ori a fost autorizat
administrarea probelor ori prin care probele au fost administrate;
e. constat incidena sanciunii nulitii absolute [prin
raportare la dispoziiile art. 281 alin. (1) lit. e) i f) NCPP] sau a nulitii
relative [dac aceasta a fost invocat de persoana interesat n termenul
prevzut de art. 282 alin. (4) lit. a) NCPP i exist o vtmare important a

drepturilor procesuale ale persoanei care nu poate fi nlturat altfel dect

prin anularea actului].1
In situatiile de mai sus , procurorul are la dispozitie maxim 5 zile de la
comunicarea incheierii pentru a remedia neregularitatile constatate si are
obligatia ca, in acelasi termen, sa comunice judecatorului de camera
preliminara daca mentine dispozitia de trimitere in judecata sau solicita
restituirea cauzei. Mentionam ca, desi incheierea poate privi oricare dintre
ipotezele mai sus descrise, procurorul poate remedia doar neregularitatile
actului de sesizare, iar nu si actele nule sau probele excluse, intrucat
dosarul se afla deja in camera preliminara, procedura in care procurorul nu
are competenta functionala de a administra probe, procurorul are doar
alternative intre a mentine dispozitia de trimitere in judecata sau a cere
restituirea cauzei.2

IV.Solutii
Solutiile pe care le poate adopta judecatorul de camera preliminara sunt,
potrivit dispozitiilor art. 346 din Codul de procedura penala:
1. restituirea cauzei la parchet, in oricare dintre urmatoarele ipoteze:
a) rechizitoriul este neregulamentar intocmit, neregularitatea nu a fost
remediata de procurer si, datorita acestei neregularitati , nu se pot stabili
obiectul sau limitele judecatii. In aceasta situatie, este vorba despre o
neregularitate a rechizitoriului(referitoare la conditiile de fond sau de forma)
care conducela imposibilitatea judecatorului de camera preliminara de a
stabili obiectul si limitele judecatii, prima instanta neputand fi investita cu
respective cauza,intrucat nu se poate determina daca o anumita chestiune
face sau nu parte din sesizare. Spre exemplu, s-ar putea retine o asemenea
situatie atunci cand dispozitivul rechizitoriului face referire la o infractiune
continuata compusa din 10 acte materiale, dar dintre acestea in cuprinsul
rechizitoriului sunt analizate doar 8,astfel ca nu se poate determina daca
judecata urmeaza a se efectua cu privire la toate actele materiale sau doar la
o parte din ele;
1

Mihail Udroiu, Fise de procedura penala-Noul Cod de procedura penala,Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2014, pag. 385-386.
2
Bogdan Micu, Alina-Gabriela Paun, Radu Slavoiu, Procedura penala-Curs pentru admitere in magistratura
si avocatura.Teste -grila, Editura Hamangiu, Bucureti, 2014, pag. 227.

b)a exclus toate probele administrate in cursul urmaririi penale. Este

vorba despre ipoteza in care se constata lipsa de legalitate sau de loialitate a
tuturor probelor ,situatie in care judecata nu poate incepe, intrucat dispozitia
de trimitere in judecata nu este sustinuta prin niciun element al
probatoriului.Daca , spre exemplu, in cazul unei infractiuni de luare de mita,
rechizitoriul are la baza , ca mijloace de proba , un autodenunt,declaratiile
denuntatorului si inregistrarile convorbirilor telefonice ale inculpatului, iar
judecatorul de camera preliminara constata ca interceptarea a fost facuta in
baza unei autorizatii lovite de nulitate absoluta, dar si ca declaratiile au fost
obtinute de la denuntator prin amenintare, va exclude toate probele si, ca
urmare, va dispune restituirea cauzei la parchet in vederea refacerii urmaririi
penale;
c)procurorul solicita restituirea cauzei. Este vorba despre ipoteza in care,
dupa ce s-a comunicat parchetului incheierea prin care judecatorul de
camera preliminara a constata neregularitati ale rechizitoriului , a anulat
unele acte de urmarire penala sau a exclus una sau mai multe probe,
procurorul nu mentine dispozitia de trimitere in judecata, fie explicit
(solicitand restituirea cauzei), fie implicit(prin aceea ca nu comunica
judecatorului decizia sa in termenul de 5 zile);
2.dispunerea inceperii judecatii, in urmatoarele situatii;
a)desi s-au constatat neregularitati ale actului de sesizare, s-au anulat acte
de urmarire penala ori s-au exclus probe, totusi cauza nu a fost restituita la
parchet.
Spre exemplu, se poate dispune inceperea judecatii atunci cand judecatorul
de camera preliminara asanctionat doar o parte din actele de urmarire penala
sau probele administrate in aceasta faza, iar procurorul a mentinut dispozitia
de trimitere in judecata. De asemenea solutia este posibila atunci cand
rechizitoriul este neregulamentar, dar aceasta nu impiedica stabilirea
obiectului judecatii(spre exemplu , lipsesc mentiunile necesare asupra
masurilor asiguratorii luate sau cele privind cheltuielile judiciare).
Trebuie precizat insa caprobele excluse de catre judecatorul de
camerapreliminara nu vor fi avute in vedere la judecarea cauzei;
b) constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a
efectuarii actelor de urmarire penala;
c)isi declina competenta, atunci cand constata ca instanta sesizata nu este
competenta;
Judecatorul de camera preliminara care a dispus o solutie de incepere a
judecatii devine si judecatorul care va solutiona fondul cauzei, iar in cazul

Inaltei Curti de Casatie si Justitie, devine presedinte al competului care

solutioneaza cauza in fond.
Oricare dintre solutii se pronunta de catre judecatorul de camera
preliminara prin incheiere. Aceasta incheiere este, ca regula, supusa
contestatiei , care se poate exercita in termen de 3 zile de la comunicare si
se solutioneaza de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta
ierarhic superioara , respective de completul competent in cazul ICCJ.
Singura exceptie de la aceasta regula este reprezentata de incheierea
pronuntata de judecatorul de camera preliminara prin care acesta isi declina
competenta. Aceasta incheiere este o hotarare definitive , nefiind supusa
niciunei cai de atac.1

Contestaia
In termen de 3 zile de la comunicarea ncheierii judectorului de
camer preliminar, procurorul i inculpatul pot face contestaie;
contestaia poate viza:
a. modalitatea n care judectorul de camer preliminar s-a \
pronunat cu privire la neregularitatea actului de sesizare, \ legalitatea
probelor sau a actelor de urmrire penal (de \ pild, greita
excludere/neexcludere a unor probe, greita constatare a regularitii actului
de sesizare etc.);
b. soluia de ncepere a judecii (fie n ipoteza n care au fost respinse
toate excepiile, fie atunci cnd au fost anulate acte de urmrire penal,
excluse probe sau constatat neregularitatea actului de sesizare, iar
procurorul a acoperit n condiiile legii neregularitatea sesizrii i a meninut
trimiterea n judecat), respectiv soluia de restituire a cauzei la parchet.
n ipoteza n care inculpatul nu a formulat cereri sau excepii i nici
judectorul de camer preliminar nu le-a invocat din oficiu, ncheierea prin
care se dispune nceperea judecii este definitiv i, pe cale de consecin,
contestaia este inadmisibil;
contestaia se depune la judectorul de camer preliminar care a |
pronunat hotrrea care se atac i se motiveaz pn la termenul
stabilit pentru soluionare;

Bogdan Micu, Alina-Gabriela Paun, Radu Slavoiu, Procedura penala-Curs pentru admitere in magistratura
si avocatura.Teste -grila, Editura Hamangiu, Bucureti, 2014, pag. 227-228

 contestaia se judec de ctre judectorul de camer preliminar de la

instana ierarhic superioar celei sesizate, n camera de consiliu, ffr
participarea procurorului;
judectorul de camer preliminar cruia i s-a repartizat aleatoriu
contestaia procedeaz la comunicarea acesteia intimatului
(procurorul, respectiv inculpatul), precum i a termenului n care
poate formula cereri/excepii ori angaja un avocat; n ipoteza n care
apararea este obligatorie, judectorul de camer preliminar care
soluioneaz contestaia procedeaz la desemnarea unui avocat din
oficiu;
la expirarea termenului, judectorul de camer preliminar solu
ioneaz contestaia analiznd motivele pe care aceasta se nte
meiaz, precum i cererile sau excepiile invocate;
non reformatio in peius se aplic cu privire la soluiile pe care le
poate dispune judectorul de camer preliminar cu ocazia
soluionrii contestaiei formulate numai de inculpat;
judectorul de camer preliminar care soluioneaz contestaia |
poate dispune prin ncheiere pronunat n camera de consiliu una
dintre urmtoarele soluii:
a. respinge contestaia ca tardiv sau inadmisibil ori, dup caz, ca
nefondat;
b. admite contestaia, desfiineaz dispoziiile prin care n mod nelegal
judectorul de camer preliminar a constatat neregularitatea sesizrii ori
prin care a dispus excluderea unor probe i dispune nceperea judecii; ---
c. admite contestaia, desfiineaz dispoziiile prin care n mod nelegal
judectorul de camer preliminar a respins excepiile privind nelegalitatea
sesizrii ori privind nelegalitatea administrrii probelor i dispune restituirea
cauzei la procuror;
d. admite contestaia i trimite cauza spre rejudecare judec torului de
camer preliminar de la prima instan, n ipoteza n care nu au fost
respectate dispoziiile privind comunicarea;
e. ia act de retragerea contestaiei.
1. odat cu rmnerea definitiv a ncheierii judectorului de camer
preliminar, faza camerei preliminare este ncheiat; n ipoteza n care prin
ncheierea definitiv s-a dispus nceperea judecii, instana stabilete termen
i dispune citarea prilor i a subiecilor procesuali principali;

2. judectorul de camer preliminar nu este incompatibil s exercite i

funcia de judecat.1
Problemele procedurale care au fost verificate de catre judecatorul de
camera preliminara si asupra carora s-a dispus prin hotarare definitiva nu
mai pot fi reluate in cursul judecatii asupra fondului cauzei.
Spre exemplu , instanta care judeca respectiva cauza in prima instanta nu
poate sa constate nulitatea unui act de urmarire penala, dupa cum nu poate
exclude vreuna dintre probele administrate in cursul urmaririi penale, daca
respectivul act sau respective proba a fost mentinuta de judecatorul de
camera preliminara.
De la aceasta regula exista insa o exceptie:chiar daca judecatorul de
camera preliminara constata competenta instantei sesizate, instanta de apel
poate desfiinta sentinta primei instante pentru necompetenta materiala sau
personala,urmand a trimite cauza spre rejudecare la instanta competenta.(art.
421 pct 2 lit b CPP).2

(4) La expirarea termenelor prevzute la alin. (2) i (3), judectorul de

camer preliminar comunic cererile i excepiile formulate de ctre
inculpat ori excepiile ridicate din oficiu (trebuie consemnate in incheiere si
se comunica procurorului) parchetului, care poate rspunde n scris, n
termen de 10 zile de la comunicare.
- inculpatul sau avocatul acestuia nu pot solicita administrarea de probe in
vederea dovedirii nelegalitatilor actelor de urmarire penala sau a probelor
administrate, cererile si exceptiile trebuind sa fie raportate la actele
dosarului de urmarire penala.
- participantii in procedura de camera preliminara sunt: judecatorul de
camera preliminara, procurorul si inculpatul.
- judecatorul de camera preliminara poate invoca din oficiu doar cazurile
de nulitate absoluta nu si pe cele de nulitate relativa.
- prin Decizia CCR 641/2014 au fost declarate neconstitutionale dispozitiile
art. 344 alin. (4) in intregime. Astfel, deducem ca instanta de contencios
constitutional opineaza ca prin aceasta procedura de comunicare scrisa a
cererilor si exceptiilor catre procuror este afectat dreptul la un proces
echitabil al inculpatului in componenta referitoare la garantarea
1

Mihail Udroiu, Fise de procedura penala-Noul Cod de procedura penala,Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2014, pag. 389-391.
2
Bogdan Micu, Alina-Gabriela Paun, Radu Slavoiu, Procedura penala-Curs pentru admitere in magistratura
si avocatura.Teste -grila, Editura Hamangiu, Bucureti, 2014, pag. 229.

contradictorialitatii procedurilor penale, precum si cu referirea la

respectarea garantiei
egalitatii armelor intre acuzare si aparare; deopotriva, CCR lasa sa se
inteleaga ca faza camerei preliminare nu este in ansamblu neconstitutionala,
ci numai in cmponenta referitoare la necesitatea asigurarii
contradictorialitatii procedurilor.
Prin Decizi CCR 641/2014 au fost declarate neconstitutionale dispozitiile
art. 345 (1) si 346 (1) insa nu in integralitatea lor, ci numai cu privire la
prevederea ca procedura in camera preliminara se desfasara fara participarea
procurorului si a inculpatului. Urmare a acestei decizii, judecatorul de
camera preliminara va trebui sa stabileasca termen in camera de consiliu, sa
dispuna citarea inculpatului si incunostintarea procurorului.
Prin Decizia CCR nr. 641/2014 au fost declarate neconstitutionale
dispozitiile art. 347(3) raportate la cele ale art. 344(4), 345(1) si 346(1) ; prin
urmare, instanta de contencios constitutional a retinut caracterul
contradictoriu al procedurii si in calea de atac a contestatiei.

2, MSURI PREVENTIVE N CAMERA PRELIMINAR

judectorul de camer preliminar se pronun cu privire la:
a. luarea unei msuri preventive (controlul judiciar, controlul
judiciar pe cauiune, arestul la domiciliu sau arestarea preventiv), la cererea
procurorului sau din oficiu;
b. nlocuirea, revocarea sau ncetarea de drept a msurilor
preventive luate sau prelungite n cursul urmririi penale la cererea
inculpatului, a procurorului sau din oficiu;
c. legalitatea i temeinicia msurii arestului la domiciliu,
arestrii preventive, controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauiune
luate sau, dup caz, prelungite n cursul urmririi penale;
d. legalitatea sau- temeinicia msurii arestrii preventive sau a
arestului la domiciliu, nainte de expirarea termenului de 30 de zile pentru
care aceste msuri au fost luate sau prelungite n cursul urmririi penale;
e. confirmarea msurii arestrii preventive luate n lips fie de

judectorul de camer preliminar, fie de judectorul de drepturi i liberti

n cursul urmririi penale.1

Mihail Udroiu, Fise de procedura penala-Noul Cod de procedura penala,Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2014, pag. 392.

10