Procedurile speciale sunt modalități de desfășurare a procesului penal diferite de

procedura obișnuită, constituite dintr-un complex de norme cu caracter complementar și

derogatoriu, ceea ce presupune că, în cazul aplicării lor, procesul penal se desfășoară
după normele comune numai în măsura în care nu există dispoziții speciale care au
prioritate.
a) Sunt considerate proceduri speciale propriu-zise cele în care sunt rezolvate
aspecte privind tragerea la răspundere penală a celor ce săvârșesc infracțiuni,
incluzându-se aici:
-tragerea la răspundere penală a persoanei juridice
- procedura în cauzele cu infractori minori

- procedura acordului de recunoaștere a vinovăției.

b) Procedurile speciale auxiliare au ca scop rezolvarea unor aspecte adiacente
raportului juridic procesual principal în curs de desfășurare sau deja încheiat și, potrivit
actualei reglementări, sunt următoarele:
- procedura contestației privind durata procesului penal,
- procedura dării în urmărire,
-procedura reabilitării,
- procedura reparării pagub. mater. sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în
caz de privare nelegală de libert. ori în alte cazuri,
-procedura de confiscare sau desființare a unui înscris în cazul clasării.
În cazul în care se încheie acord de recunoaștere a vinovăției doar cu unii dintre
inculpați, ceilalți inculpați beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție, iar
inculpații cu care s-a încheiat acordul pot fi audiați ca martori în cauza disjunsă, fără ca
declarația dată în calitate de martor să poată fi folosită vreodată împotriva lor.
În cazul în care instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției, va putea
dispune o soluție d:
- condamnare,
-de renunțare la aplicarea pedepsei sau
-de amânare a aplicării pedepsei.
În ceea ce privește soluționarea acțiunii civile în cazul admiterii acordului de
recunoaștere a vinovăției și dacă între părți s-a încheiat tranzacție sau acord de mediere
cu privire la acțiunea civilă, instanța va lua act de aceasta prin sentință, iar dacă între
părți nu s-a încheiat tranzacție sau acord de mediere cu privire la acțiunea civilă,
instanța va lăsa nesoluționată acțiunea civilă, situație în care hotărârea prin care s-a
admis acordul nu are autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului în fața
instanței civile.
Analizând dacă sunt îndeplinite criteriile, judecătorul de drepturi și libertăți sau
instanța poate respinge contestația ca neîntemeiată ori o poate admite, stabilind,
totodată, termenul în care procurorul trebuie să rezolve cauza prin emiterea
rechizitoriului sau, după caz, prin dispunerea unei soluții de netrimitere în judecată,
respectiv instanța de judecată să soluționeze cauza, precum și termenul în care o nouă
contestație nu poate fi formulată.
Formularea contestației nu suspendă soluționarea cauzei, dar este posibil ca până
la soluționarea contestației procurorul să finalizeze urmărirea penală sau instanța de
judecată să pronunțe o hotărâre, caz în care contestația va fi respinsă ca nefondată.
Din coroborarea textului alin. (6) și (8) ale art. 257 CPP rezultă că citarea
suspectului sau inculpatului minor cu vârsta mai mică de 16 ani se face prin citație
scrisă, în plic închis, prin intermediul părinților sau al tutorelui, cu excepția cazului când
acest lucru nu este posibil. Minorul se va cita la adresa unde locuiește.
Dacă minorul locuiește la altă adresă decât părinții sau tutorele acestuia, se va
proceda la citarea persoanelor prevăzute în cuprinsul art. 505 alin. (1) CPP la adresa
unde locuiesc acestea, iar minorul se va cita printr-o citație distinctă la adresa unde
locuiește.
Potrivit art. 90 alin. (1) lit. a) CPP, asistența juridică a minorului este obligatorie
în cursul urmăririi penale, de unde rezultă că lipsa ei se sancționează cu nulitatea
absolută, potrivit art. 281 alin. (1) lit. f) CPP.
Referatul de evaluare furnizeaza date privind mediul familial și social al
minorului, situația educațională și profesională, conduita generală a minorului, starea de
sănătate, la evoluția minorului din punct de vedere fizic, afectiv, moral și intelectual,
analiza comportamentului infracțional, riscul de săvârșire a unor infracțiuni, precum și
orice alte date relevante pentru situația minorului.
Completurile și secțiile specializate pentru minori și familie, precum și tribunalele
specializate pentru minori și familie judecă atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și
infracțiunile săvârșite asupra minorilor. Pentru acestea din urmă însă, nu se aplică
dispozițiile procedurale speciale din Codul de procedură penală.
De asemenea, potrivit art. 40 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, când în aceeași
cauză sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori, și nu este posibilă
disjungerea, competența aparține tribunalului specializat pentru minori și familie.
La judecata în cauzele cu minori participă procurorul, persoana vătămată, părțile,
avocații acestora, subiecții procesuali citați în cauză, serviciul de probațiune, părinții
minorului sau, după caz, tutorele, curatorul sau persoana în îngrijirea sau supravegherea
căreia se află temporar minorul.
Asistența juridică a minorilor în faza de judecată este obligatorie, constituind o
garanție a respectării dreptului la apărare al acestora.
Cauzele în care sunt judecați inculpați minori cu majori se judecă în complet cu
compunerea precizată în art. 507 CPP, dar după procedura obișnuită, însă numai dacă
disjungerea cauzei nu este posibilă [art. 510 alin. (1) CPP].