Sunteți pe pagina 1din 3

Participantii in procesul penal, succesorii, reprezentantii si substitutii procesuali I. 1. Consideratii generale privind participantii in procesul penal 2.

Alti participanti cu calitati diferite in procesul penal , aspecte: a) Succesorii b) Reprezentantii c) Substitutii procesuali II. 1. Participarea succesorilor in procesul penal, particularitatii fata de procesul civil 2. Reprezentarea in procesul penal a) Notiunea de reprezentant si cazuri in care intervine in procesul civil b) Reprezentarea in procesul penal; reprezentantii legali si reprezentantii conventionali 3. Substituitii procesuali subiecti in cadrul procesului penal III. Aspecte de drept comparat IV. Concluzii si aspect din Proiectul de modificare a Codului de Procedura Penala

Capitolul 1. 1. Consideratii generale privind participantii in procesul penal

n urma savrsirii unei infractiuni ia nastere un conflict de drept penal substantial care genereaza un raport juridic de drept penal. Acest conflict este adus spre rezolvare n fata justitiei penale, n cadrul unui proces, situatie n care ia nastere un raport juridic procesual penal, care se dezvolta si se rezolva progresiv cu devoltarea si solutionarea procesului penal. Solutionarea raportului juridic procesual penal se realizeaza prin rezolvarea conflictului aparut n procesul de aplicare a normelor juridice penale, n cadrul distinct al unui proces penal care se compune dintr-un complex de acte succesive, ndeplinite de anumite organe si persoane care au diferite calitati procesuale. Procesul penal este, prin urmare, o activitate complexa reglementata de lege care se desfasoara progresiv si coordonat, prin participarea organelor judiciare si a unor persoane ca titulare de drepturi si obligatii, n scopul constatarii faptelor care constituie infractiuni si pentru tragerea la raspundere penala celor care le-au savrsit. Aceste organe si persoane care, prin activitatea lor, participa la realizarea scopului procesului penal, au calitatea de participanti n desfasurarea acestuia. Delimitarea conceptuala concreta a notiunii de participant n procesul penal este indiscutabil legata de notiunea de proces penal. Astfel, dintre definitiile procesului penal, o redam pe urmatoarea (care se bazeaza pe o corelatie evidenta dintre procesul penal si participantii la acesta)[1]: procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata ntr-o cauza penala, de catre organele judiciare cu participarea partilor si a altor persoane, ca titulare de drepturi si obligatii, avnd ca scop constatarea la timp si n mod complet a infractiunilor si tragerea la raspundere penala a celor care le-au savrsit, pentru asigurarea ordinii de drept si pentru apararea intereselor legitime ale persoanelor. Prin participanti n procesul penal se nteleg organele judiciare, partile si aparatorul[3]. Persoanele care coopereaz n cadrul procesului penal n vederea atingerii scopului acestuia poart denumirea de participani.

n sensul larg al noiunii de participani n procesul penal sunt nglobai toi subiecii oficiali sau particulari, care, n mod efectiv, iau parte la activitile ce se desfoar n procesul penal.

Fac parte din categoria participanilor n acest sens: - organele judiciare - prile - aprtorul - alte persoane n sensul restrns al noiunii de participani n procesul penal se cuprind: - organele judectoreti; - procurorul; - organele de cercetare penal.

Daca am ncerca sa comparam cele doua acceptiuni, ar rezulta ca prima se refera la o notiune de participare mai complexa, incluznd n plus acele persoane care au un rol auxiliar n procesul penal (n materia probatiunii sau n cea a executarii): grefierii, executorii judecatoresti, expertii, interpretii, traducatorii, martorii, martorii asistenti, denuntatorii etc. Aceasta categorie de participanti, sau mai concret spus, unii dintre acesti participanti nu sunt ntlniti la toate procesele penale, prezenta lor fiind determinata de natura si mprejurarile concrete ale fiecarei cauze[4]. mbratisnd cea de a doua acceptiune, trebuie sa mentionam ca n cadrul organelor judiciare intra instantele de judecata (si aici au n vedere numai completele care judeca dosare de natura penala de la judecatorii si sectiile penale de la celelalte instante), reprezentantii Ministerului Public (procurorii si procurorii militari) si organele de cercetare penala (angajatii Ministerului Administratiei si Internelor[5], de obicei, ofiteri de politie cu studii superioare de profil juridic). Pe de alta parte, dintre partile n procesul penal, una este obligatorie (nvinuitul sau inculpatul), alta fiind obligatorie numai n cazul anumitor infractiuni pentru urmarirea si judecarea carora este necesara prezenta si marturia sa (partea vatamata), iar n cazul n care partea vatanata se constituie si parte civila, n cazurile n care legea prevede, pe lnga nvinuit sau inculpat n procesul penal este chemata si partea responsabila civilmente. n ceea ce priveste aparatorul, acesta are calitatea de avocat dobndita conform Legii nr. 51/1995, republicata, si prezenta acestuia este obligatorie numai n anumite cazuri prevazute explicit de lege (reprezentare legala), n restul situatiilor acesta intervenind pe baza unei reprezentari conventionale.

S-ar putea să vă placă și