Sunteți pe pagina 1din 4

PARTICIPANTII IN PROCESUL PENAL - drept procesual penal

1. Organele judiciare (Art. 30)- organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara:
Organele de cercetare penala si Procurorul (organe de urmarire penala); Organele de cercetare penala prin (Art. 286(4) :
- referat: formuleaza propuneri;
- ordonanta: dispune asupra actelor si masurilor procesuale (Procurorul solutioneaza cauza prin ordonanta (Art. 286). Procurorul emite
ordonanta prin care claseaza cauza sau renunta la urmarire (Art. 327b));
- rechizitoriu: act de sesizare a instantei de judecata emis de procuror prin care dispune trimiterea in judecata daca din materialul de
urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de inculpat si ca acesta raspunde penal (Art. 327a).
Judecatorul de drepturi si libertati. Potrivit competentei instantei, solutioneaza, in cursul urmaririi penale, cererile, propunerile,
plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind (Art. 53):
- masurile preventive;
- masurile asiguratorii;
- masurile de siguranta cu caracter provizoriu;
- actele procurorului in cazurile expres prevazute de lege;
- incuvintarea perchezitiilor, a folosirii metodelor si tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit
legii;
- procedura audierii anticipate;
- alte situatii prevazute expres de lege.
Judecatorul de camera preliminara: judecatorul care, in cadrul instantei, potrivit competentei acesteia (Art. 54):
- verifica legalitatea trimiterii in judecata dispuse de procuror;
- verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele de urmarire penala;
- solutioneaza plangerile impotriva solutiilor de neurmarire sau de netrimitere in judecata;
- solutioneaza alte situatii expres prevazute de lege.
Instantele judecatoresti. 1.1 Competenta dupa teritoriu este determinata, in ordine, de (Art. 41(1), (2) pentru infractiunile savarsite pe
teritoriul Romaniei:
- locul savarsirii infractiunii (locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in total sau in parte, ori locul unde s-a produs urmarea
acesteia);
- locul in care a fost prins suspectul/inculpatul;
- locuinta suspectului/inculpatului PF/sediul inculpatului PJ, la momentul la care a savarsit fapta;
- locuinta/sediul persoanei vatamate.
1.2 Competenta dupa teritoriu pentru infractiunile savarsite in afara teritoriului Romaniei (Art. 42):
- instantele in a caror circumscriptie se afla locuinta suspectului/inculpatului PF/sediul inculpatului PJ (alin. 1);
- daca inculpatul nu locuieste/nu are sediul in Romania iar infractiunea este de competenta judecatoriei, aceasta se judeca de Judecatoria
Sectorului 2 Bucuresti iar in celelalte cazuri, de instanta competenta dupa materie/dupa calitatea persoanei din Municipiul Bucuresti, in
afara de cazul cand prin lege se dispune altfel (alin. 2);
- infractiunea savarsita pe o nava/aeronava este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla primul port/aeroport roman in
care ancoreaza nava/aeronava, in afara de cazul cand prin lege se dispune altfel;
- daca nava/aeronava nu ancoreaza/nu aterizeaza intr-un port/aroport roman, competenta este cea prevazuta la alin. 1 si 2.
1.3 Compunerea instantei (Art. 354 (2), (3)):
- completul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand acest lucru nu este posibil, completul se poate
schimba pana la inceperea dezbaterilor;
- dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitain compunerea completuluiatrage reluarea dezbaterilor.
1.4 Felul hotararilor instantelor judecatoresti (Art. 370 (1),(2),(3),(5),(6)):
- Sentinta: hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a
solutiona cauza. Instanta se pronunta prin sentinta si in alte situatii prevazute de lege;

Decizie: hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului in casatie si recursului in interesul legii. Instanta se
pronunta prin decizie si in alte situatii prevazute de lege;
Incheieri: toate celelalte hotarari pronuntate de instanta in cursul judecatii. Se intocmeste de grefier in termen de cel mult 72 de ore de
la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata si de grefier. Cand hotararea se pronunta in ziua in care a
avut loc judecata, nu se intocmeste incheierea;
Notele grefierului: in cursul sedintei de judecata, grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului. Procurorul si partile pot cere
citirea notelor si vizarea lor de catre presedinte. Dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces primesc la cerere cate o
copie de pe notele grefierului. In caz de contestare, de catre participantii la proces, a notelor grefierului, acestea vor fi verificate si
eventual completate ori rectificate pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata (Art. 369(2),(3),(4),(5));
Minuta: act procesual care cuprinde pe scurt rezultatul deliberrii i al crui coninut, prin pronunare, este adus la cunotina prilor la
sfritul edinei de judecat. Minuta, ca nscris autentic, sub pedeapsa nulitii, trebuie s fie semnat de toi judectorii care au fcut
parte din completul de judecat n faa cruia pricina a fost dezbtut n fond. Transcrierea minutei n dispozitivul propriu-zis al hotrrii
trebuie fcut cu exactitate i chiar n termenii n care rezultatul judecii a fost adus la cunotina prilor cu ocazia pronunrii. Este
absolut interzis de a se opera modificri cu privire la modul n care rezultatul deliberrii a fost consemnat sau de a se acoperi vreo
nulitate, cum ar fi, de exemplu, de a se aduga i soluionarea altor capete de cerere omise a fi inserate n minuta, care s-a ntocmit
imediat dup deliberarea i pronunarea hotrrii n edin public. Intocmirea minutei este obligatorie in cazurile in care judecatorul sau
instanta dispune asupra masurilor preventive si in alte cazuri expres prevazute de lege (Art. 400 (1),(2));
Dispozitivul hotrrii: parte a unei hotrri judectoreti care const n reproducerea n finalul hotrrii a minutei redactate n urma
deliberrii.

2. Avocatul : Asista sau reprezinta partile ori subiectii procesuali principali (Art. 88 (1)). Nu are calitatea de parte fiind doar participant. Incalcarea
normelor procesuale privind asisitenta juridica obligatorie a suspectului sau inculpatului este sanctionata cu nulitatea absoluta.
Asistenta obligatorie a suspectului/inculpatului:
- Cand suspectul/inculpatul este minor, internat intr-un centru de detentie/educativ, retinut/arestat chiar in alta cauza, cand fata de acesta a fost
dispusa masura de siguranta a internarii medicale, chiar in alta cauza, precum si in alte cazuri prevazute de lege: Art: 204(8), 205(8), 209(5),
212(3), 213(5), 214(3), 219(6), 220(3), 225(5), 241(3), 242(8), 480(2);
- In cazul in care organul judiciar apreciaza ca suspectul/inculpatul nu si-ar putea face singur apararea;
- In cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare
de 5 ani.
Asistenta obligatorie a persoanei vatamate/partii civile/partii responsabile civilmente:
- Cand persoana vatamata/partea civila este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa.
- In cazul in care organul judiciar apreciaza ca din anumite motive, persoana vatamata/partea civila/partea responsabila civilmente nu si-ar putea
face singura apararea, dispune luarea masurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
3. Partile:
Inculpatul (PF/PJ impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala de procuror, prin ordonanta, in cursul urmaririi penale, cand acesta
constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarsit o infractiune, in vederea tragerii la raspundere penala. Punerea in miscare
a actiunii penale este comunicata inculpatului de catre organul de urmarire penala care il cheama pentru a-l audia (Art. 309 (1), (2)). Din
acest moment faptuitorul/suspectul devine inculpat. Sub aspectul laturii civile, este cel caruia i se imputa fapta ilicita cauzatoare de
prejudiciu.);
Partea civila (PF/PJ vatamata exercita actiunea civila in procesul penal, solicitand daune interese). Constituirea ca parte civila se poate face
in scris sau oral in tot cursul UP ori in fata instantei de judecata, pana la inceperea cercetarii judecatoresti, nu doar pana la citirea actului de
sesizare Art.20. Au calitatea de parte civila si succesorii persoanei prejudiciate daca exercita actiunea civila in cadrul procesului penal (Art.
84 (2));
Pana la terminarea cercetarii judecatoresti, partea civila poate (Art. 20(5):
- indrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civila;

mari sau micsora intinderea pretentiilor;


solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despagubiri banesti, daca repararea in natura nu mai este posibila.
Renuntarea la pretentiile civile ale partii civile (Art. 22):
- partea civila poate renunta, in tot sau in parte, la pretentiile civile formulate, pana la terminarea dezbaterilor in apel;
- renuntarea se poate face fie prin cerere scrisa, fie oral in sedinta de judecata;
- partea civila nu poate reveni asupra renuntarii si nu poate introduce actiune la instanta civila pentru aceleasi pretentii.
Partea responsabila civilmente (PF/PJ care potrivit legii civile, are obligatia legala/conventionala de a repara in intregime/parte, singura/in
solidar, prejudiciul cauzat prin infractiune si este chemata sa raspunda in proces Art. 86).
Partea responsabila civilmente participa in procesul penal :
- prin introducerea in cauza la cererea partii civile/procurorului pana la inceperea cercetarii judecatoresti in prima instanta si pe tot cursul
urmaririi penale (Art. 21 (1), (2));
- prin interventie din proprie initiativa pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta, luand procedura din stadiul in care se
afla (Art. 21 (3);
- daca persoana prejudiciata este lipsita/are limitata capacitatea de exercitiu, procurorul este obligat sa ceara introducerea in proces a PRC
in fata instantei de judecata pana la inceperea cercetarii judecatoresti).
Partile (inculpatul, partea civila, partea responsabila civilmente): tranzactia, medierea si recunoasterea
pretentiilor civile (Art.23):
- in cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie
sau un acord de mediere potrivit legii;
- inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile partii civile;
- in cazul recunoasterii pretentiilor civile, instanta obliga la despagubiri in masura recunoasterii. Cu privire la pretentiile civile
nerecunoscute, pot fi administrate probe.

4. Subiectii procesuali principali:


Suspectul (Cand din datele si probele existente in cauza, rezulta indicii rezonabile ca o anumita persoana a savarsit o fapta pentru care s-a
inceput urmarirea penala, procurorul dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea
de suspect (Art. 305(3)). Aducerea la cunostinta a calitatii de suspect: persoanei care a dobandit calitatea de suspect i se aduc la
cunostinta, inainte de prima sa audiere, aceasta calitate, fapta pentru care este suspectata, incadrarea juridica a acesteia, drepturile
procesuale prevazute la art. 83, incheindu-se in acest sens un proces verbal (Art. 307). Spre deosebire de inculpat, suspectul: nu poate fi
arestat preventiv/la domiciliu, supus controlului judiciar,trimis in judecata.);
Persoana vatamata (a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin fapta penala (Art. 79); Este singura persoana, sau reprezentant
legal pentru minor sau incapabil, care poate depune plangere penala prealabila (Art. 295(1)) in termen de 3 luni din ziua in care persoana
vatamata/reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea faptei (Art. 296(1), (2)). Cand nu doreste sa participe la procesul penal , trebuie
sa instiinteze organul judiciar, care daca apreciaza ca este necesar, o va putea audia in calitate de martor. Pentru primul termen de
judecata, persoana vatamata se citeaza cu mentiunea ca se poate constitui ca parte civila pana la inceperea cercetarii judecatoresti (Art.
353(3), Art. 374 (3))
. Persoana vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii in latura penala a cauzei (Art. 366(2)). Are caracter personal si
netransmisibil. Nu au calitatea de persoana vatamata si succesorii persoanei prejudiciate (Art. 84(2)).
5. Alti subiecti procesuali:
Martorul, Expertul, Interpretul;
Agentul procedural;
Organele speciale de constatare;
Orice alte persoane sau organe prevazute de lege.
OBSERVATII:

1. Faptuitorul: este persoana care a savarsit o fapta penala dar nu a inceput urmarirea penala. In cazul in care organele de urmarire penala
incep urmarirea penala cu privire la o fapta prevazuta de legea penala, persoana care a comis acea fapta are calitatea de faptuitor pana
cand procurorul dispune continuarea efectuarii urmaririi penale fata de acesta, cand dobandeste calitatea de suspect. Nu este parte
procesuala. CPP face referire la faptuitor in Art.: 44, 48, 61, 62, 147, 148, 154, 158, 252, 289, 293, 296, 310, 321, 360, 452, 567).
2. Drepturile persoanei vatamate = Drepturile partii civile = Drepturile partii responsabile civilmente:
- Dreptul de a fi informata cu privire la drepturile sale;
- Dreptul de a propune administrarea de probe, de catre organele judiciare, de a ridica exceptii si de a pune concluzii;
- Dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale a cauzei;
- Dreptul de a fi informata, intr-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmaririi penale, la cererea sa expresa, cu conditia de a
indica o adresa pe teritoriul Romaniei, o adresa de posta electronica sau mesagerie electronica , la care sa ii fie comunicate aceste
informatii;
- Dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
- Dreptul de a fi ascultata;
- Dreptul de a adresa intrebari inculpatului/martorilor/expertilor;
- Dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege/nu se exprima bine/nu poate comunica in limba
romana;
- Dreptul de a fi asistata/reprezentata de avocat;
- Dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege;
- Alte drepturi prevazute de lege.
3. Drepturile inculpatului = Drepturile suspectului (Art. 78):
- Dreptul de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului penal, atragandu-i-se atentia ca daca refuza sa dea declaratii nu va suferi
nicio consecinta defavorabila iar daca va da declaratii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de proba impotriva sa;
- Dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat si incadrarea juridica a acesteia;
- Dreptul de a consulta dosarul, in conditiile legii;
- Dreptul de a avea un avocat ales, iar daca nu isi desemneaza unul, in cazurile de asistenta obligatorie, dreptul de a i se desemna un
avocat din oficiu;
- Dreptul de a propune administrarea de probe in conditiile prevazute de lege, de a ridica exceptii si de a pune concluzii;
- Dreptul de a formula orice alte cereri ce tin de solutionarea laturii penale si civile a cauzei;
- Dreptul de a beneficia in mod gratuit de un interpret atunci cand nu intelege/nu se exprima bine/nu poate comunica in limba romana;
- Dreptul de a apela la un mediator, in cazurile permise de lege;
- Dreptul de a fi informata cu privire la drepturile sale;
- Alte drepturi prevazute de lege.

S-ar putea să vă placă și