Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 2 Procedura Penala (03.03.

2014)

URMARIREA PENALA VCPP VS NCPP

I.ORGANELE DE URMARIRE PENALA = acele organe judiciare care exercita functia de urmarire penala (au in competenta lor functionala capacitatea de a efectua acte de urmarire penala sau de a exercita faza de urmarire penala). Alti subiecti oficiali/organe cu caracter oficial , dar care nu sunt organe de urmarire penala ex : judecatorul din timpul urmaririi penale. Organele de constatare (art 61-62 CPP) au caracter extrajudiciar , dar au capacitatea de a incheia acte cu caracter juridic. Conform art 55 organele de urmarire penala sunt : Procurorii Organele de cercetare penala

A.Procurorii - atributiile lor au caracter judiciar , fiind reglementate in mod expres in CPP (art 55 alin3) - pot incheia acorduri de recunoastere a vinovatiei conform NCPP. B.Organele de cercetare penala a) Ale politiei judiciare

- art 55 CP : atributiile sunt indeplinite de lucratori specializati din MAI politisti , anume desemnati potrivit legii speciale (L 364/2004 privind organizarea politiei judiciare). OUG 43/2002 DNA si DIICOT au propria politie judiciara. Pentru a fi organ de cercetare al politiei judiciare trebuie sa avem : politisti (ofiter de politie , absolvent de facultate) , desemnati nominal sau potrivit legii , si care trebuie sa primeasca avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ sau un alt procuror desemnat in acest sens. (Ex : politistii de la DNA sunt desemnati de procurorul sef DNA). b) Speciale - sunt formate din militari , anume desemnati , care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa ICCJ. Atat organele de cercetare penala ale politiei judiciare , cat si cele speciale isi desfasoara activitatea sub conducerea si supravegherea procurorului , fiind consacrata astfel subordonarea functionala intre procuror si organele de cercetare penala. 1

Curs 2 Procedura Penala (03.03.2014) II.ACTELE DE URMARIRE PENALA A. - in timpul UP functia judiciara principala este aceea de urmarire penala care se exprima material si presupune anumite sarcini care sunt aduse la indeplinire prin anumite acte. Legea contine dispozitii pentru fiecare din categoriile juridice desemnate prin termenul de acte. Act = atat operatiunea juridica , cat si inscrisul sau suportul material prin care aceasta operatiune se materializeaza. Activitatea de urmarire penala presupune efectuarea a 3 categorii de acte : 1. Acte procesuale 2. Acte procedurale 3. Masuri procesuale 1.Acte procesuale = actul de dispozitie ; manifestarea de vointa prin care decid ; actul de hotarare in sens larg 2.Masurile procesuale = acte procesuale caracterizate ; = acte cu caracter constrangator - intra aici : a) masurile de preventie ; b) masurile asiguratorii ; c) masuri de siguranta - specificitatea lor : caracterul constrangator 3.Acte procedurale = activitati prin care actele procesuale si masurile procesuale sunt aduse la indeplinire Potrivit art 287(1) CPP aceste acte pot fi afectate de modalitati (=conditii prin care efectele juridice ale actelor de urmarire penala se vor materializa) a) Incuviintarea b) Autorizarea c) Confirmarea Teza 1 : Autorizarea , spre deosebire de incuviintare si confirmare, este prealabila si este o conditie insasi de existenta a actului. Teza 2 : Confirmarea este o conditie ulterioara prin care actul exista in mod valabil , dar nu isi va produce efectele decat dupa ce a intervenit aceasta confirmare.

Curs 2 Procedura Penala (03.03.2014) B.Inscrisuri = suport material prin care aceste operatiuni se pot materializa juridic Actele si masurile procesuale au caracter dispozitiv. Se pot materializa in ordonante (art 286 CPP) , daca legea nu dispune altfel (Regula unicitatii de forma) . Exceptii de la aceasta regula! i. ii. Rechizitoriul = act de dispozitie prin care procurorul dispune trimiterea in judecata. Deci , trimiterea in judecata nu se poate materializa in alt mod , decat prin rechizitoriu. Propunerea = act prin care se realizeaza sesizarea judecatorului (care acum se numeste judecator de drepturi si libertati)

Uneori , competenta organului de cercetare penala este limitata. Exista o serie de acte la care acesta nu are acces ( adica act la care are acces doar procurorul , nu si organul de cercetare penala ex : rechizitoriu ; punerea in miscare a actiunii penale). Pentru a suplini aceasta absenta a competentei , legea spune ca organul de cercetare penala poate face propuneri procurorului prin referat motivat. Actele procedurale se materializeaza prin : procese verbale , declaratie. Toate inscrisurile care materializeaza , pe de o parte actele procesuale si masuri procesuale , pe de alta parte actele procedurale , alcatuiesc dosarele de urmarire penala. Art 287(2) CPP dispozitie speciala cu privire la dosarele de urmarire penala Ex : in timpul urmaririi penale intalnim singura posibilitate in care 2 functii judiciare pot fi exercitate in mod simultan. Doar ca acest suport material al exercitarii celor 2 functii judiciare este acelasi dosar de urmarire penala. Avem situatia in care intr-un dosar de UP apare necesitatea de a se dispune propunerea de arestare preventiva. Vom sesiza judecatorul de drepturi si libertati , fiind obligati sa fundamentam in aceasta situatie propunerea prin dosarul de urmarire penala. Concluzia : se trimit copii certificate si numerotate , fie de pe toate actele dosarului , fie doar de pe acelea care sunt incidente in cauza , iar orginalul se pastreaza la parchet in vederea continuarii urmaririi penale.

III.COMPETENTA IN FAZA DE URMARIRE PENALA a) Competenta organelor de urmarire penala - noua legislatie penala consacra in mod categoric si expres calitatea procurorului de a fi principalul organ de urmarire penala (art 55 si art 56 CPP) - in faza de urmarire penala , procurorul are 2 competente principale : a. competenta de a efectua urmarirea penala 3

Curs 2 Procedura Penala (03.03.2014) b. competenta de a supraveghea urmarirea penala Fiecare dintre cele 2 forme ale acestei competente implica sarcini si activitati care se materializeaza in acte specifice. Vorbim despre o specializare a procurorilor : Procurorii care efectueaza activitati specifice urmaririi penale ( supravegherea , efectuarea UP) procurori criminalisti sau anchetatori Procurorii care reprezinta Ministerul Public in fata instantelor de judecata procurori judiciari

In succesiunea judiciara normala a procesului penal , principala competenta a procurorului este de a supraveghea urmarirea penala. Potrivit art 56(1) CPP : procurorii conduc si controleaza activitatea organelor de cercetare penala. Urmarirea penala ar trebui efectuata in principal de organele de cercetare penala sub supravegherea procurorului , si abia apoi de procuror!

a.Competenta procurorului de a efectua urmarirea penala - art 56(2,3) aceasta competenta este de 2 feluri : obligatorie , in cazurile expres prevazuta de lege facultativa (spre ex : procurorul poate in cauzele pe care le supravegheaza sa efectueze orice act de urmarire penala ; sau poate prelua(retine) orice cauza de la organul de cercetare penala pentru a efectua urmarirea penala)

- aceasta calitate a procurorului de a efectua urmarirea penala in orice situatie a determinat doctrina sa considere ca procurorul are o vocatie generala. - procurorul efectueaza in mod obligatoriu urmarirea penala in cazul infractiunilor savarsite de militari. Mai mult , in aceste cauze urmarirea penala se realizeaza de procurori militari. - obligativitatea efectuarii urmaririi penale de catre procuror nu trebuie inteleasa ca obligatie pentru acesta de a efectua toate actele de urmarire penala , fiind o obligatie imposibila. In acest sens , instrumentul juridic prin care procurorul se poate degreva este dat de institutia delegarii. Potrivit art 324(3) , procurorul prin ordonata poate delega efectuarea anumitor acte. Ce fel de acte pot fi efectuate prin delegare?? R : doar actele procedurale. - competenta materiala a procurorului (efectuare+supraveghere) se determina prin raportare la competenta similara a instantei de judecata. Art 56(6) : este competent procurorul din cadrul parchetului corespunzator instantei competente sa judece cauza in prima instanta. 4

Curs 2 Procedura Penala (03.03.2014) Aceasta competenta materiala a procurorului poate fi modificata pe cale judiciara prin institutia numita : preluarea cauzelor de alte parchete. Dupa cum stim , aceasta competenta materiala , pe vechea reglementare , este o forma absoluta de competenta. Ei bine , asa a ramas si in prezent , dar pe jumatate . Consecinta directa a acestei categorii este ca o forma de competenta absoluta nu poate fi modificata pe cale judiciara , ci doar legala ; in timp ce o forma de competenta relativa poate fi modificata pe cale judiciara. Consecinta : in timpul urmaririi penale normele de competenta se relativizeaza (adica competenta materiala a procurorului se poate modifica pe cale judiciara preluarea cauzelor de alte parchet). Aceasta posibilitate corespunde principiului subordonarii functionale , care diferentiaza Ministerul Public de instantele de judecata. Astfel , potrivit art 325 CPP , procurori din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua cauze de competenta parchetelor ierarhic superioare prin dispozitia motivata a conducatorului parchetului ierarhic superior. (ex : cauze de omor). Procurorul ierarhic inferior nu se poate opune acestei preluari , nu poate decat sa accepte preluarea.

- nerespectarea dispozitiilor referitoare la competenta procurorului , chiar si in cazurile in care ea este obligatorie , nu mai atrage sanctiunea nulitatii absolute , ci sanctiunea nulitatii relative (art 282 CPP) modificare importanta!!! Consecinta => pe planul invocarii : Regula : nu mai poate fi invocata decat pana la inchiderea procedurii de camera preliminara In cazul in care instanta a fost sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei pana la primul termen de judecata , cu procedura legala indeplinita.

b. Competenta procurorului de a supraveghea urmarirea penala = principala forma a competentei exercitate de procuror in timpul UP - priveste raportul dintre procuror (ca reprezentant al MP) si organele de cercetare penala - reglementare : art 299-304 CPP - obiectul supravegherii : Obiect generic = a verifica respectarea legii in activitatea de urmarire penala In concret , particularizare 2 obiective (299 (1,2) CPP) : Activitatea de rezolvare a fondului cauzei + vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita , iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie trasa la rasp penala

Curs 2 Procedura Penala (03.03.2014) Activitatea judiciara care se desfasoara in cursul urmaririi penale , dar cu caracter subsidiar : sa vegheze ca niciun suspect/inculpat sa nu fie retinut decat in cazurile si conditiile prevazute de lege. Pentru a fi realizate aceste obiective de supraveghere , procurorul are o serie de instrumente (=forme recunoscute judiciar) : Obligatia de informare pe care o are oricare organ de cercetare penala dupa sesizare (art 300(2)) Dreptul procurorului de a lua masuri adecvate sau de a da dispozitii organelor de cercetare penala (ele sunt obligatorii si prioritare) Dreptul procurorului de a asista la efectuarea oricarui act de cercetare sau dreptul sau de a-l efectua personal (este un drept absolut) Dreptul procurorului de a cere spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala Dreptul procurorului de a retine orice cauza in vederea efectuarii urmaririi penale (cere dosarul , ii place , il retine ) Trimiterea cauzei la organul competent Trecerea cauzei de la un organ de cercetare la altul , conditionata de aprecierea unilaterala a procurorului Posibilitatea procurorului de a infirma actele procesuale sau procedurale efectuate de organul de cercetare penala (singura posib in cursul UP motive de neleg/netemeinicie)

b) Competenta organelor de cercetare penala 1. Politia judiciara - pentru orice faza judiciara avem nevoie de un organ judiciar cu competenta generala. - are competenta materiala generala in faza de urmarire penala - art 57(1) : efectueaza urmarirea penala pentru orice infractiuni care nu sunt date prin lege in competenta procurorului sau a organului de cercetare penala special. - regulile privind competenta materiala a politiei judiciare sunt foarte flexibile , urmarirea penala putand fi efectuata , acolo unde legea permite , de orice organ de cercetare a politiei judiciare , indiferent ca acesta lucreaza in birouri de cercetare penala , directii sau inspectorate. - art 302(2) o cauza poate fi preluata de un organ de cercetare penala superior. 6

Curs 2 Procedura Penala (03.03.2014)

2. Organele de cercetare penala speciale - competenta este reglementata in art 56(2) si se pare ca are caracter exclusiv : pot efectua doar acte de cercetare , in cazul infractiunilor savarsite de militari , precum si in cazurile de coruptie sau contra sigurantei navigatiei prevazute de legi speciale.

Exista vreo diferenta intre urmarirea penala efectuata de un organ de cercetare penala si urmarirea penala efectuata de procuror? R : Urmarirea penala efectuata de procuror are caracter complet , incluzand atat actele pe care le-ar putea face organul de urmarire penala , cat si actele de urmarire care se afla in competenta exclusiva a procurorului (trimiterea in judecata , terminarea urmaririi penale). Deci , urmarirea penala efectuata de procuror include cercetarea penala + acte de dispozitie exclusive procurorului. De aici rezulta , ca UP efectuata de un organ de cercetare penala are caracter incomplet, ea se opreste atunci cand intervin actele de dispozitie ale procurorului. Pentru a suplini lipsta de competenta , organul de cercetare penala poate intocmi un referat motivat.