Procedur penal. Cursul 1, 01.10.

2014
Ce este procedura penal? Este un ansamblu de reguli de drept care privesc
desfurarea procesului penal i a altor proceduri judiciare care au legtur cu
procesul penal.
Art. 1 CPP prevede expres innd seama de legislaiile statelor membre
europene c normele de procedur penal au un obiect complex.
1. Desfurarea procesului penal
2. Desfurarea altor proceduri judiciare care au legtur cu o cauz penal
Este criticabil aceasta formul pentru c nu poate fi computata notiunea de
proces penal cu cel de cauza penal ( obiectul acelei activiti).
In ceea ce priveste desfasurarea procesului penal ca obiect al procedurii penale ea
este compusa din reguli care se refera la
1. Constatarea infractiunilor ( faptelor care pot constituii infractiune)
2. Identificarea persoanelor cu privire la care exista suspiciunea rezonabil ca
le-au comis
3. Prinderea persoanelor
4. Urmarirea acestora
5. Judecata
6. Executarea pedepselor si a altor sanctiuni penale care se aplic persoanelor
care au comis infractiunea
Desfasurarea procedurilor judiciare deriva din procesul penal si sunt constituite din
reguli care se refera la proceduri care se desfasoara in mod distinct in raport cu
desfasurarea procesului penal. Proceduri incidente, insa autonome.
Exemplu masurile de prevenire
Necesitatea procedurii penale - Echilibru intre interesul public si interesele private
ale partilor. Procedura penala este valabila, ea poate fi eficienta, ea este functionala
doar daca este garantata de garantii procesuale. Este necesar sa fie determinate
exigentele procdurale ( latura privind desfasurarea procesului penal si cea a
desfasurarii procedurii). Aceste exigente sunt de 2 feluri
i.
Straine procedurii penale
a) Se refera la dreptul penal temelia procedurii penale. Ex. delictele de opinie.
Procedura este indisociabila fata de dreptul penal.
b) Masurile luate de stat pentru functionarea justitiei pentru asigurarea
eficientei (conditiile materiale, mijloacele folosite de stat). CEDO a decis ca
drepturile persoanelor nu sunt iluzorii si teoretice, statul are obligatia prin
autoritatile sale sa dispuna masuri pentru ca drepturile sa fie realizate efectiv.
Ex. dreptul inculpatului de a comunica cu avocatul sau. Statul trebuie sa ii
puna la dispozitie un loc in care sa isi exercite acest drept, cu respectarea
dreptului confidentialitatii.
c) Respectarea deontologiei profesionale deontologia membrilor organelor
judiciare. Magistratii si politistii trebuie sa manifeste o respectare stricta a
deontologiei profesionale in ceea ce priveste procedura penala.
ii.
Exigente ce apartin procedurii penale. Au fost formulate principii
fundamentale ale procesului penal. Ele au mai fost denumite in
doctrina de specialitate si principii covarsitoare pentru procesul penal
in ansamblul sau si principii universale ale procesului penale. Au rolul
de a garanta echitatea procesului penal care conditioneaza calitatea
actului de justitie. Impiedica devierea procesului penal de la principii.
Articolul 1 alin. 2 CPP prevede in mod expres care este scopul normelor de
procedura penala. Se prevede ca normele de procedura penala urmaresc
Page 1 of 89

exercitarea cu eficienta a atributiilor organelor judiciare penale in vederea

desfasurarii procesului penal si a procedurii penale cu participarea activa a partilor
si a subiectilor procesuali principali si cu garantarea drepturilor si libertatilor
acestora, astfel incat sa fie respectata Constitutia, sa se respecte tratatele de
constituire a Uniunii Europene precum si celelalte regelementari ale UE precum si
pactele si tratatele internationale privind drepturile omului.
Din continutul acestei prevederi rezulta ca procedura penala nu poate fi confundata
cu procesul penal, procedura penala este indrumatorul legal al procesului penal iar
procesul penal este o activitate concreta care presupune exercitarea de catre
organele procesului penal ( organe judiciare) a atributiilor care sunt prevazute de
lege. Totodata, mai rezulta ca prin reglementarea procesului penal si a procedurii
penale se urmareste exercitarea in mod eficient a atributiilor de catre organele
judiciare penale. Mai rezulta ca ea este conditionata de exigentele procedurale care
sunt determinate in mod expres in consens cu celelalte legislatii ale UE Constituia
( subliniaza primatul Constitutie ), dreptul UE si dreptul international al dreptuilor
omului. Acest mod de reglementare nu reprezinta o noutate in raport cu
reglementarea anterioara. Noutatea este ca exista o prevedere expresa in actualul
CPP si demonstreaza diversitatea surselor formale (izvoarelor) a procedurii penale.
Procedura penale are mai intai un caracater legislativ. Caracterul legislativ al
procedurii penale decurge din existenta unui CPP si de asemenea si a unor
numeroase legi speciale care reglementeaza procesul penal si procedurile care au
legatura cu procesul penal. Principala lege (sursa, izvor) a procedurii penale este
CPP.
CPP si altele nu sunt singurele resurse ale procedurii penale. Astfel, o sursa
principala reprezinta Constitutia ( primatul Constitutiei). Ea trebuie respectata in
procesul penal pentru ca are numeroase reglementari aplicabile in mod direct
procesului penal ( reglementarile referitoare la senatori, deputati si cele referitoare
la drepturile si libertatile persoanelor), reprezentand exigente pe care organele
judiciare penale trebuie sa tina seama in cadrul proceselor si procedurilor penale.
Un rol important il are Curtea Constitutionala , a carei decizii au aplicabilitate
directa in procesul penal. Legea permite invocarea in cadrul procesului penal a
exceptiilor de neconstitutionalitate. Instanta penala nu are competenta de rezolvare
a acestor exceptii, ea poate sa le respinga ca inadmisibile doar daca nu intrunesc
conditiile de admisibilitate prevazute de lege iar in caz contrar daca ele sunt
considerate admisibile sesizarea Curtii Constitutionale este obligatorie. Prevederile
din cuprinsul Costitutiei.referitoare la dreptul penalConstitutiei formeaza asa zisul
bloc de constitutionalitate, constituind fundamentele constitutionale ale procedurii
penale.
Tratatul UE precum si reglementariile acesteia ( regulamente, directive, decizii
cadru ale Parlamentului UE). Regulamentele au aplicabilitate directa in ordinea
juridica interna. Directivele si deciziile cadru trebuie transpuse. La expirarea
termenului de transpunere au aplicabilitate directa in dreptul intern si are ca efect
diminuarea semnificativa a suprematiei Constitutiei printre sursele procesului penal.
Printre sursele procedurii penale figureaza si pactele si tratatele internationale
privind drepturile omului, Declaratia privind drepturile omului, Conventia europeana
a drepturilor omului. Conventia europeana a creat un drept jurisprudential prin
CEDO care prin hotararile date modeleaza sistemul legislativ national si au un efect
decisiv cu privire la desfasurarea procesului penal , constituind o cale exceptionala
de atac revizuirea hotararii.
Page 2 of 89

Un rol important in desfasurarea procesului penal o reprezinta CJUE atat prin

promovarea drepturilor si libertatilor omului. Se adauga conventiile bilaterale in
materia asistentei penale judiciare. Constituie sursa a procedurii penale si CP de
asemenea ci CC si CPC si legile de organizare judiciara.
Se poate vorbii de o incadrare internationala a procesului penal.
Normele de procedura penala sunt de 2 feluri
a) Procesuale reglementeaza acte si masuri care conduc la dinamizarea
procesului penal.
b) Procedurale normele care reglementeaza modalitatile de aducere la
implinire a actelor si a masurilor in cadrul procesului penal.
Codul actual contine in art. 13 reguli privind aplicarea in timp si aplicarea in spatiu a
normelor de procedura penala. Cu privire la aplicarea in timp art. 13 (1) prevede ca
normele de procedura penala se aplica din momentul intrarii in vigoare pana in
momentul iesirii din vigoare a legii cu exceptia situatiilor tranzitorii ( reglementate
prin dispozitii tranzitorii). Din continutul art. 13 (1) rezulta ca la baza aplicarii in timp
a legii procedurale penale sta principiul activitatii. Legea de procedura este o lege
de imediata aplicare deoarece in virtutea principiului activitatii ea se aplica pentru
toate procesele penale aflate in curs de desfasurare inclusiv pentru procedurile
judiciare aflate in curs de desfasurare din chiar momentul intrarii in vigoare cu
exceptia cazurilor prevazute de lege. Din continutul principiului activitatii si din
caracterul de imediata aplicare decurg urmatoarele consecinte.
1. Efectuarea tututor actelor procesuale si procedurale si luarea tuturor
masurilor procesuale si procedurale potrivit legii in vigoare din momentul
efectuarii
2. Recunoasterea ca valabile a tuturor actelor de procedura si a tuturor
masurilor care au fost dispuse inainte de intrarea in vigoare in raport cu
dispozitiile legale in vigoare la acel moment.
3. Lipsirea de efect a legii de procedura cu privire la actele efectuate si a
masurilor dispuse dupa iesirea ei din vigoare chiar daca procesul penal a
pornit inainte de iesirea din vigoare a legii
Exceptiile de la principiul activitatii privesc situatiile tranzitorii, adica acelor acte
caracterizate de trecerea de la legea veche la legea noua. Ele sunt reglementate de
asa numitele dispozitii tranzitorii. Ele sunt justificate de intervenirea asa numitor
legi succesive sau intermediare, legi de trecere. Cele mai numeroase dispozitii
tranzitorii sunt cele prevazute in legea de punere in aplicare a codului de procedura
penala. Acestea sunt prevazute in legea 255/ 2013 , art 3 -24. Ele pot fi sintetizate
in doua categorii.
1. Retroactivitatea inseamna ca are aplicabilitate codul actual de procedura cu
privire la acte efectuate inainte de intrarea in vigoare. Legea de procedura
penala retroactiveaza atunci cand nu mai contine formalitatea ceruta de
legea veche si care nu era indeplinita potrivit legii noi. Art. 4 (2) 255/2013
prevede ca nulitatile actelor efectuate inainte de intrarea in vigoare a noii legi
pot fi invocate numai cu privire la legea noua. Mai retroactiveaza cand este
prevazut expres.
2. Ultraactivitatea
a) Competentei
b) Cailor de atac
c) Termenelor
Aplicarea in spatiu este reglementata in art. 13 (2) CPP care reglementeaza
principiul teritorialitatii legii de procedura penala se aplica actelor efectuate pe
Page 3 of 89

teritoriul tarii. Teritorialitatea decurge din principiul suveranitatii statului. Legea se

aplica in principiu doar pe teritoriul statului nostru. Acest principiu cunoaste
anumite exceptii. ( UE, Europol si dezvoltarea pretutindeni a criminalitatii grave).
Exceptiile privesc in general asistenta judiciara internationala ( mandatul european
de arestare, imunitate diplomatica si consulara, recunoasterea unor organe juridice
straine).
Procesul penal este o activitate concreta, complexa alcatuita dintr-o succesiune de
acte de procedura penala toate indreptate spre o anumita finalitate care se
realizeaza in conformitate cu dispozitiile legale, cu participarea activa a partilor si a
subiectilor procesuali principali care sunt suspectul si persoana vatamata in scopul
constatarii la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni astfel incat
nicio persoana sa nu fie trasa la raspundere penala si orice persoana care a comis o
infractiune sa fie pedepsita potrivit legii. Procesul penal este guvernat de principii
directoare ale procesului penal, care isi au izvorul in practica judiciara penala dar si
in prevederile codului de procedura penala si in reglementarile internationale
privind drepturile omului. Astfel cum ele sunt reglementate au fost puse de acord cu
cu celelalte legislatii procesuale penale ale statelor membre ale UE. Reglementate
de art. 2-12 CPP
Art. 2 principiul legalitatii. Stricta realitate a procesului penal. procesului penal se
desfasoara in intregime cu respectarea dispozitiilor legale ( CPP si legile speciale).
Principiul separatiei functiilor judiciare. Art. 3 care prevede ca in cadrul procesului
penal pot fi exercitate un nr. de 4 functii judiciare
a) Functia de urmarire. Corespunde fazei de urmarire penala si se realizeaza de
procuror. Sub acest aspect formularea din CPP este dificitara. Organul de
cercetare penala organizeaza activitatea de cercetare penala sub
supravegherea procurorului.
b) Functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor persoanei. Aceasta
functie este atribuita unui organ de jurisdictie nou creat, judecatorului de
drepturi si libertati. Aceasta corespunde fazei de urmarire penala, care este o
faza preparatorie a procesului penal.
c) Functia de verificarea a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata.
Aceasta functie este atribuita unui organ de jurisdictie nou judecatorului de
camera preliminara, faza intermediara si anume fazei de camera preliminara.
Ea este prevazute intre urmarire si judecata, adica dupa finalizarea urmarii si
inainte de inceperea procesului penal.
d) Functia de judecata care este atribuita instantei de judecata ( instanta
penala).
Functiile judiciare se exercita din oficiu, afara de cazul in care legea prevede altfe.
Prin aceasta prevedere a fost retinut principiul oficialitatii din CPP anterior. Se
confunda functiile cu atributiile. Atributiile se exercita din oficiu si in mod
obligatoriu, functiile nu se exercita totdeauna din oficiu ( numai cea de urmarire si
nu chiar tot timpul). Functia de dispozitie a drepturilor si a libertatilor nu se exercita
niciodata din oficiu, ci doar la sesizare.
Exercitarea unei functii judiciare este in principiu incompatibila cu exercitarea
oricarei alte functii judiciare, incompatibilitatea fiind o consecinta a separatiei
puterilor cu o exceptie functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in
judecata care este compatibila cu functia de judecata.

Page 4 of 89

Curs 2. Procedura penala. 08.10.2014

Articolul 3. Principiul prezumtiei de nevinovatie
Principiile sunt esentiale si prezinta importanta indeosebi pentru practica,
avand o deosebita valoare practica pentru ca ajuta la intelegerea sensului
termenilor folositi in legislatia procesuala penala si ajuta aplicarea in practica a
tuturor regulilor care privesc procesul aplicarea sa in procesul penal.
Prezumtia de nevinovatie nu este un principiu nou, avand o valoare Constitutionala (
art. 23 (11) ). Mai este prevazuta si in toate reglementarile internationale :
Declaratia Universala a Drepturilor Omului etc. Pretinde ca orice persoana sa fie
considerata in procesul penal ca nevinovata pana in momentul in care vinovatia sa
este legal stabilita printr-o hotarare penala definitiva. Decurg 2 consecinte:
- Una pentru stat este obligat pe tot parcursul procesului penal sa trateze
persoana care este implicata in proces din chiar momentul implicarii ca
nevinovata pana in momentul in care se obtine o hotarare penala definitiva
- O importanta consecinta pentru persoana impotriva careia se realizeaza
urmarirea: i se recunoaste dreptul de a nu contribui la pripria incriminare
(acuzare). Acest drept insoteste unul din drepturile recunoscute
inculpatului :Dreptul la tacere. Corelativa acestui drept i se recunoaste
inculpatului si persoanei vinovate, dreptul de a depunde probe. Ca o
consecinta speciala, acesta beneficiind de prezumtia de nevinovatie nu are
obligatia de a isi dovedi vinovatia.
Sarcina probei revine intotdeauna in exercitiul actiunii penale : procurorului
iar in exercitiul actiunii civile partii civile , persoanei lezate prin infractiune si in
cazurile speciale prevazute de lege cand persoana prejudiciata este fara capacitate
de exercitiu restransa, procurorului. Aceasta reglementare este o consecinta a
renuntarii la rolul activ al instantei de judecata, al judecatorului de fond, dupa
modelul legislatiilor anglo-sexone unde judecatorul in penal este un simplu arbitru.
Se observa ca prezumtia de nevinovatie isi gaseste manifestarea plenara in materia
probelor. Insa, aceasta nu inseamna ca ea nu este prezenta si in alte materii
( intreaga desfasurarea a procesului penal), indeosebi in materia foarte consistenta
si actuala a masurilor preventive ( conditionate de probe si indicii temeinice din care
sa rezulte suspiciunea rezonabila ca suspectul sau inculpatul a savarsit o infractiune
se vorbeste de savarsirea unei infractiuni). Nu se poate vorbi de o infractiune
inainte de judecata definitiva, ci se poate vorbi doar de o fapta presupusa care ar
putea sa constituie infractiune.
Alin . 2 al art. 4 CPP prevede ca dupa administrarea probatoriului orice
indoiala in formarea convingerii organelor judiciare profita suspectului sau
inculpatului. Reprezinta o consacrare cu titlu de principiu a regulii in dubio pro reo
( profita persoanei vulnerabile). Aceasta regula isi gaseste locul in materia probelor
( aprecierea probelor). Nu pot sa nu remarcam si gresita terminologie folosita. Se
vorbeste de probatoriu. Corect este administratrea probatoriului avem in vedere
probele care inseamna faptele sau imprejurarile de fapt.De asemenea, aceasta
redactare contine o eroare de fond pentru ca desi se urmareste introducerea in
procedura penala a unui nou standard al probei imprumutat din dreptul anglo-saxon
si anume in locul intimei convingeri pe care se intemeia codul anterior, un standard
subiectiv care a fost considerat subiectiv, nesatisfacator exigentelor de stabilire a
Page 5 of 89

adevarului in cadrul procesului penal, s-a urmarit introducerea cerintei ca acuzatia

formulata impotriva unei persoana in cadrul procesului penal sa fie dovedita dincolo
de orice indoiala rezonabi la, un standard obiectiv. Insa, asa cum este formulat
textul redactarea acestui standard urmarit s-a oprit la jumatatea drumului, astfel ca
se vorbeste de indoiala in formarea convinerii fara sa se faca nicio referire minima
la necesitatea aceasta sa se intemeieze pe probe, sa aiba un suport obiectiv. In
ceea ce priveste indoiala, nu exista indoiala atunci cand la dosarul cauzei nu exiasta
niciun fel de probe din care sa rezulte vinovatia unei persoane pentru ca in aceasta
situatie inseamna ca acuzatia nu este dovedita si atunci nu exista indoiala si exista
certitudine si solutia trebuie sa fie de achitare. De asemenea, nu exista indoiala nici
atunci cand la dosarul cauzei exista atat probe de vinovatie cat si probe de
nevinovatie, probe contradictorii. Intr-o asemenea situatie, pe baza principiul
legalitatii judecatorul este obligat sa selecteze probele pe care isi fundamenteaza
convingerea. Exista indoiala cand la dosarul cauzei nu exista nici probe de vinovatie
si nici probe de nevinovatie. Indoiala atunci cand ea exista este o proba pozitiva de
nevinovatie si ea trebuie sa conduca la achitare.
Principiul aflarii adevarului este preluat in termeni aproape identici din codul
anterior. Reglementat art. 5 (1) care prevede ca organle judiciare au obligatia de a
asigura intreaga desfasurare a procesului penal, stabilirea adevarului cu privire la
faptele si imprejurarile de fapt ale cauzei cat si cu privire la cele legate de persoana.
Faptele trebuiesc stabilite si se realizeaza doar pe baza de probe care trebuie sa fie
administrate cu respectarea stricta a dispozitiilor legale. Adevarul conditioneaza
justitia si nu trebuie sa fie doar judiciar ci construit pe baza probelor. Este necesar
ca adevarul sa fie stabilit si cu privire la persoana. In procesul penal spre deosebire
de alte tipuri de procese, persoana prezinta o importanta fundamentala, la fel de
mare cu fapta si cu imprejuraril de fapt. Atunci cand se stabilesc faptele si
imprejurarile de fapt este necesara in acelasi timp sa se stabileasca faptele si
imprejurarile de fapt cu privire la persoana. Nu trebuie uitata nici victima
infractiunii. De aceea, stabilirea adevarului trebuie exitinsa la persoana victimei.
Un alt principiu prevazut in art. 6 este ne bis in idem. Decurge din autoritatea
de lucru judecat, care impredica o noua judecata impotriva inculpatului pentru
aceeasi fapta, chiar sub o alta incadrare juridica. In procesul penal o persoana nu
poate fi urmarita sau judecata pentru o fapta dupa ce a fost condamnata definitiv
pentru aceeasi fapta chiar si sub o incadrare juridica diferita. Incadrarea principiului
in CPP nu reprezinta o invoatie ci ea este insipirata din legislatiile procesuale ale
statelor membre UE.
Un alt principiu este cel prevazut in art. 7, obligativitatii punere a actiunii in
miscare si a procesului penal. Decurge din principiul legalitatii, dar asistam la o
legalitate atenuata. Astfel, se prevede cu titlu de principiu ca punerea in miscare si
exercitarea actiunii penale este obligatorie si ea trebuie sa se realizeze din oficiu cu
exceptiile prevazute de lege daca sunt indeplinite 2 conditii cumulative
1. Exista probe din care sa rezulte in termenii codului ca inculpatul a savarsit o
infractiune
2. Nu exista nicio cauza legala de impiedicare de punere in miscare/ exercitarii
actiunii penale. Art. 16 in anumite conditii impiedica definitiv punerea in
miscare/ exercitiul actiunii penale , fiind cauze de stingere a actiunii penale.
Acest principiu are 2 corective.
a) Recunoasterea oportunitatii urmarii penale, nu ca principiu ci ca exceptie. Da
posibilitate procurorului conform art. 8 (2) sa renunte la urmarirea penala
atunci cand pe baza elementelor concrete ale cauzei apreciaza ca interesul
Page 6 of 89

public nu cere realizarea obiectului actiunii penale, adica tragerea la

raspunde penala a inculpatului.
b) Alin. 3 al art. 8 care prevede la fel cu titlu de principiu ca actiunea penala nu
poate fi pusa in miscare si nu poate fi exercitata daca in cazurile prevazute de
lege lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamata in cazuri privind
infracituni de gravitate redusa. conditii de procedura
Un alt principiul este cel din art. 8 si anume principiul caracterului echitabil a
procesului penal si a duratei rezonabile. Durata rezonabila face parte din principiul
echitatii urmarirea si judecata se desfasoara cu respectarea tuturor garantiilor
procesuale in cursul, a drepturilor si libertatilor persoanei astfel incat sa fie
constatate la timp si concret faptele care constituie infractiuni, nicio persoana
nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala si orice persoana care a savarsit o
infractiune sa fie pedepsita potrivit legii cu respectarea duratei rezonabile. In mod
nejustificat se omite referirea la doua din fazele procesului penal
1. Camera preliminara
2. Executarea
Procesul penal nu este format doar din urmarire si judecata, ci este format din patru
faze
1. Urmarire
2. Camera preliminara
3. Judecata
4. Executare
Un alt principiu este cel al garantarii dreptului la libertate si siguranta a persoanei.
Este prevazut in art. 9 din CPP. Nu reprezinta o noutate. Noutatea este ca se adauga
si la dreptul la libertate a persoanei si dreptul la sigurata. Se prevede in art. 9 (1) ca
in cadrul procesului penal. persoana are dreptul de a ii fi garantate libertatea si
siguranta. Notiunea de libertate are in vedere libertatea individuala, care este o
libertate fizica a persoanei, libertatea acesteia de a se deplasa dupa propria vointa.
Astfel spus, pentru procesul penal libertatea inseamna inexistenta unei masuri
privative sau restrictive de libertate. Siguranta inseamna respectarea de catre
organele judiciare competente a dispozitiilor legale privind privarea de libertate a
unei persoane. Siguranta echivaleaza cu inexistenta arbitrariului. Se prevede in mod
expres ca masurile preventive , atat cele restrictive cat si cele privative de libertate
pot fi dispuse doar in mod exceptional fata de suspect sau inculpat in cazurile si
conditiile prevazute de lege.
Se mai prevede si dreptul de informare cu privire la motivele care stau la
baza luarii masurii preventive care trebuie sa se realizeze in cel mai scurt timp
precum si dreptul de contestare a masurii preventive. De asemenea, ca o
consecinta a principiului legalitatii se prevede ca atunci cand o masura preventiva a
fost dispusa cu incalcarea dispozitiilor legale ea trebuie revocata ( obligatoriu) iar in
cazul arestarii (preventive/ arestului la domiciliu) ea trebuie sa fie insotita si de
punerea imediata in libertate. Totodata, in cazul arestarii nelegale se prevede si
dreptul la reparatie. Cu titlu de observatie critica, dreptul la informare este
insuficient relementat, el nu poate fi garantat atat timp cat nu se prevede si o o
obligatie corelativa a organelor judiciare compente. Se vorbeste doar de dreptul
suspectului/ inculpatului dar nu se vorbeste de obligatia ce ar trebui sa o aiba
organele judiciare.
Principiul dreptului la aparare art. 10. Nu este un principiu nou, deoarece
apararea sta la temelia justitiei. Justitia nu se poate realiza fara o aparare efectiva.
Este considerat un drept complex, astfel ca el nu se poate reduce doar la recurgerea
Page 7 of 89

la un avocat. Cu titlu de principiu, apararea inseamna ca partile si subiectii

procesuali principali au dreptul de a se apara singure sau de a recurge la serviciile
unui avocat. Dreptul partilor si subiectilor procesuali principali de a se apara singure
este un drept garanta deoarece alin. 5 al art. 10 prevede obligatia corelativa a
organelor judiciare de a garanta exercitarea efectiva a dreptului la aparare, atunci
cand acestia inteleg sa se apare singuri. Totodata, se mai prevede drepturile partilor
si avocatilor la dreptul sa se apere singuri, dreptul de a fi informat cu privire la
calitarea sa de suspect ( incadrarea juridica a faptei dupa inceperea urmaririi,
informarea cu privire la fapta etc. Aceasta obligatie trebuie sa fie realizata de
indata, in momentul imediat al dispunerii urmarii penale, punerii in miscare a
actiunii penale.
Se mai prevede si dreptul suspectului / inculpatului de a nu da nicio
declaratie, care implica si dreptul de a refuza raspunderea la intrebarile ce i se pun.
Acest drept este prevazut incomplet pt ca nu se prevede care este consecinta
exercitiului acestui drept care presupune o obligatie expresa a organelor judiciare
penale de a aduce la cunostiinta pe calea procesului consecintele. Inculpatului
trebuie sa i se explice ca refuzul acestuia de a da o declaratie nu va antrena
consecinte defavorabile pentru situatia juridica a acestuia. De asemenea trebuie sa
i se aduca la cunoastiinta si faptul ca daca va da o declaratie, declaratia pe care o
da va putea fi folosita in proces impotriva sa.
Al. 6 art. 10 exercitarea dreptului la aparare trebuie sa se realizeze cu buna
credinta. O asemenea prevedere nu trebuia sa isi gaseasca locul printre principiile
procesului penal si cu atat mai mult in cadrul principiului la aparare deoarece induce
ideea realei credinte in exercitarea dreptului la parare si pune apararea in pozitie de
inegalitate cu acuzarea.
In ceea ce priveste garantarea principiului aflarii adevarului, in art. 5 (2) se
prevede ca organele de urmarie de penala au obligatia de a strange probe in
favoarea/ defavoarea suspectului/ inculpatului si de a le administra cu bunacredinta.
Respectarea demnitatii persoanei. Art. 11 in realitate sunt doua principii.
Notiunea de viata privata include atat domiciliul cat si corespondenta. Violarea
acestora trebuie sa aiba loc doar in cazuri stricte, prevazute de lege, iar orice
derogare sa fie necesara intr-o societate democratica.
Art. 12 limbii oficiale a procesului penal, limba romana
Art. 29 Participantii in procesul penal
Procesul penal este o activitate complexa, progresiva si coordonata care se
realizeaza prin interventia fie indatorata, fie interesata pentru realizarea scopului
urmarit potrivit legii. Art. 29 din CPP contine o enumerare a participantilor la
procesul penal, stabilind ca sunt participanti la procesul penal mai intari organele
judiciare, apoi avocatul, partile, subiectii procesuali principali si alti subiecti
procesuali. Rezulta fara dubiu ca toti participantii la procesul penal sunt considerati
subiecti procesuali. Avocatul este prevazut imediat dupa organele judiciare si este
subiect distinct al procesului penal. Prin aceasta, s-a urmarit sa se transeze
controversele existente din codul anterior in ceea ce priveste pozitia avocatului in
procesul penal care nu mai trebuie asimilat cu partea pe care o asista sau pe care o
reprezinta potrivit legii. In noul cod, avocatul este subiect autonom, cu regim juridic
propriu si semnifica importanta care se doreste sa se acorde avocatului dupa
modeulul legislatiilor anglo-saxone. Avocatul este mai apropiat de organele judiciare
Page 8 of 89

decat de parti. Organele judiciare in art. 30 care prevede ca sunt organe judiciare
organele de cercetare penala, procurorul, judecatorul de camera preliminara si
instanta de judecata. Organele judiciare sunt organe de stat care exercita functii
judiciare in cadrul procesului penal. Ele au un rol esential pentru ca au putere de
decizie si contribuie direct la declansarea, dezvoltarea si finalizarea procesului
penal. Avocatul este mentionat in art. 31 prin care se prevede in mod expres ca
avocatul asista si reprezinta in procesul penal partile si subiectii procesuali. Potrivit
legii, aceasta dispozitie generala este in contradictie evidenta cu art. 88 (1) CPP in
care se prevede ca avocatul acorda asistenta juridica si reprezentare doar partilor si
subiectilor procesuali principali, nu si altor subiecti procesuali ( ex. martori).
Partile sunt prevazute in art. 32. Acest text prevede clar ca partile sunt subiectii
procesuali care exercita sau asupra carora se exercita actiunea judiciara. Sunt parti
in procesul penal inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente.
Subiectii procesuali principali art. 33 nu sunt parti, sunt subiecti procesuali carora
legea le recunoaste un inters procesual privat raportat la rezolvarea procesului
penal. Ei nu reprezinta o noutate suspectul si persoana vatamata ( victima
infractiunii, persoana care pretinde ca a suferit o vatamare fizica, mora prin
infractiuni).
Alti subiecti procesuali martori, experti, interpreti, agentii procedurali, organele de
constatare a infractiunilor etc.

Curs 3. Prcedura penala. 13.10.2014

Organele judiciare
Procesul penal spre deosebire de procesul civil se caracterizeaza printr-o
mare diversitate de organe judiciare. In procesul penal organele judiciare sunt
diverse de la organele de cercetare penala( politia judiciara), judecatorul de
drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara, instanta de judecata etc. Se
adauga si alte organe de stat si anume organele constatatoare care intocmesc acte
care privesc procesul penal. De asemenea, mai participa o categorie speciala de
organe penale (investigatorii sub acopeire). Mai intervin si informatori, colaboratori.
imprima procesului penal un caracter complex.
Page 9 of 89

Nu vom putea intelege competenta organelor judiciare penale daca nu

cunoastem reguli elementare absolut necesare privind organizarea si functionarea
organelor judiciare penale.
Organizarea si functionarea organelor judiciare penale.
Organele judiciare sunt organele de cercetare penala (procurorul de drepturi si
libertati, camera preliminara, instanta).
a) Organele de cercetare penala ( veriga de baza a procesului) primele acte de
procedura.
Art. 55 (1) prevede larg care sunt organele de urmarire penala. Din continutul
acestui text rezulta foarte clar ca organele de cercetare penala fac parte din
categoria organelor de urmarire penala pt ca ele intervin in faza de urmarire
penala activitati de cercetare penala. Ele sunt de doua feluri:
i.
Organul de cercetare penala al politiei judiciare organul de cercetare
comun marea majoritate de acte de cercetare cu privire la orice
ii.

infractiune
Organele de cercetare penala speciale doar anumite infractiuni

Politia judiciara este alcatuita din politisti, adica din ofiteri si agenti de politie
care sunt anume desemnati in conditiile legii din cadrul ministerului administratiei si
internelor (MAI) si care au obtinut avizul conform al procurorului general al
parchetului de pe langa ICCJ sau al procurorului anume desemnat potrivit legii.
Politia judiciara este supusa unei reglementari comune care se gaseste in legea nr.
364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare si care formeaza
dreptul comun in materia organizarii si functionarii politiei judiciare precum si unei
relgmentari speciale, cuprinsa intr-o lege speciala OUG 43/2002 privind organizarea
si functionarea DNA. De aceea avem o politie judiciara comuna si una judiciara. Nu
avem o politie judiciara militara!!! Politia a fost demilitarizata odata cu legea
360/2002 privind statutul politistului. Politia judiciara este alcatuita din politisti din
cadrul politiei. Din aceasta perspectiva se poate afirma ca politia romana astfel cum
ea este organizata potrivit legii 218/2002 este alcatuita din doua mari parti:
a) Politia judiciara atributii de cercetare penala . Desemnarea politistilor nu se
poate realiza global ci ea trebuie sa se realizeze nominal pt ca cercetarea
penala presupune o specializare. De aceea, desemnarea politistilor in calitate
de membrii ai politiei judiciare trebuie sa se realizeze nominal. Numirea se
realizeaza prin ordin al ministrului. Este necesar ca politistii desemnati sa
Page 10 of 89

obtina avizul conform al procurorului general sau a celui anume desemnat.

Prin cerinta avizului conform, rezulta ca ea este plasata din punct de vedere
profesional in subordinea procurorului, este pusa la dispozitia procurorului in
vederea efectuarii activitatilor de urmarire penala. In procedura comuna se
poate spune ca politia judiciara se afla in raporturi de dubla subordonare care
afecteaza independenta si impartiabilitatea acesteia. Se afla in raport
administrativ cu organul administrativ din care face parte. Astfel, organul
administrativ ( conducatorul) are dreptrul sa ii dea ordine organului de
cercetare penala in ceea ce priveste constatarea infractiunii, identificarea si
prinderea persoanei presupuse, inclusiv efectuarea primelor cercetari in
vederea inceperii urmaririi penale. Politia judiciara se mai afla intr-un raport
de subordonare profesionala fata de procurorulul care supravegheaza
urmarirea penala deoarece isi desfasoara activitatea sub conducerea si
supravegherea procurorului. Organul administrativ din care face parte nu
poate da dispozitii cu privire la actele de cercetare penala si inceperea
urmaririi penale iar organul de cercetare penala are obligatia sa aduca la
indeplinire ordinele procurorului care sunt obligatorii si executorii chiar daca
au aparenta de nelegalitate. Nu este prevazuta nicio posibilitatea contestarii
dispozitiilor primite de la procuror. Sub aspectul modului de exercitare a
atributiilor prevazute de lege nu se face deosebire intre agenti si ofiteri au
aceeleasi atributii. Atributiile politiei judiciare sunt:
- Constatarea infractiunilor
- Identificarea si prinderea persoanelor cu privire la care exista
-

presupunerea ca le-au savarsit

Strangerea probelor necesare si administrarea probelor necesare pentru
intemeierea actului de inculpare prevazut de lege

Din cadrul politiei judiciare fac parte in reglementarea actuala, in lumina CPP si
politistii de frontiera care anterior erau simple organe de constatare. Ei sunt
organizati si functioneaza in baza OUG 104/2001 aprobata prin legea 81/ 2002,
255/2013 politistii de frontiera au calitate de membrii ai politiei judiciare pe care o
dobandesc in acelasi mod cu politistii din cadrul politiei romane, respectiv prin
desemnarea lor in conditiile legii de organul administrativ din care fac parte si cu
avizul conform al procurorului general al parchetului de pe langa ICCJ. Art. 55 din
CPP prevede ca membrii politiei judiciare dobandesc aceasta calitate si cu cu avizul
Page 11 of 89

unui alt procuror, anume desemnat. Deschide posibilitatea desemnarii politiei

judiciare dupa o reglementare speciala. Desi formularea din actualul cod nu este
suficient de clara este vadit inferioara codului anterior. Este vorba de OUG 43/2002
privind organizarea si functionarea DNA care stabileste ca ca lucratorii politiei
judiciare sunt numiti direct de procurorul sef al DNA si mai prevede ca ofiterii si
agentii de politie judiciara nu efectueaza orice act de cercetare penala cu privire la
orice infractiune, ci doar acele acte de cercetare pe care le dispune procurorul.
Dispozitia procurorului este scrisa si obligatorie.
Spre deosebire de procedura comuna, in procedura speciala nu se mai afla in
raporturi de dubla subordonare. Politia judiciara a pierdut orice legatura cu organul
administrativ din care face parte, ea aflandu-se in raporturi atat administrative cat
si profesionale doar fata de procurorul care efectueaza urmarirea penala. Politia
judiciara face parte din structura parchetului specializat DNA.
O relgmentare similara exista si in privinta combaterii infractiunilor de
criminalitate organizata si de terorism pentru care a fost creeat un parchet
specializat si anume directia de investigare a infractiunilor de criminalitate
organizata si terorism DIICOT 508/2004. Potrivit acestei legi modul de desemnare
a politiei judiciare care deserveste procurorul din cadrul DIICOT este cel prevazut de
dreptul comun. Insa, spre deosebire de procedura comuna, si aici ofiterii si agentii
de politie judiciara efectueaza activitati de cercetare penala doar din dispozitia
scrisa a procurorului. Aceasta reglementare este consecinta competentei exclusive
a procurorului in efectuarea urmaririi penale atat pentru infractiunilor de coruptie
sau care au legatura cu coruptia cat si pentru infractiunile care apartin criminalitatii
organizate potrivit legii.
Principala atributie a politiei judiciare este constatarea infractiunilor inceputul
declansarii procesului penal. In general, constatarea unei infractiuni este atributul
organului de urmarire penala si in principal organului de cercetare penala al politiei
judiciara. Exista o categorie generala de organe de stat care poarta denumirea de
organe de constatarea infractiunilor nu sunt organe judiciare fiind organe cu o
natura administrativa. Au fost cunoscute si in CPP anterior. Ele se gasesc in art. 61
si in art. 62. Organele de constatare comune sunt organele insepctiilor de stat sau
ale altor organe de stat, ale autoritatilor publice, institutiilor publice sau ale altor
persoane juridice de drept public care constituie incalcari a dispozitiilor legale. Se
Page 12 of 89

rermarca directia generala antifrauda OUG 74/2013 care inlocuieste vechea garda
financiara. Spre deosebire de garada financiara, nu are personalitate juridica
distincta intrucat in procese apare ANAF-ul. De asemenea, in temeiul ordonantei
OUG 92/2013 functioneaza si ca organ de constatare directiile regionale. Sunt
organe de constatare si organele de conducere si control ale autoritatilor
administratiei publice si ale altor persoane juridice de drept public pt infractiuni in
legatura cu serviciul pt persoane aflate in subordinea lor. Sunt organe de constatare
si organele de ordina publica si de siguranta nationala ( politia locala, politia
comunitara 371/2004, corpul pompierilor militari 121/ 1996, jandarmeria nationala
550/2004, serviciul roman de informatii). Ornaele de constatare speciale sunt
comandantii de nave. Atributiile organelor de constatare sunt limitate constatarea
faptei, conservarea locului infractiuni, conservarea si ridicarea mijloacelor de proba,
identificarea si privnderea persoanei care a savarsit fapta - flagrant si predare
imediata a persoanei. In CPP actual organele de constatare intocmesc procese
verbale de constatare care constituie acte de sesizare a organelor de urmarire
penala.
b) Restul politiei politia administrativa - atributii de constatare a infractiunii.
Se remarca o restrangere semnificativa a rolului organului de cercetare
penala special. Organele de cercetare penala speciale efectueaza cercetarea
penala pt. 2 infractiuni:
1. Infractiuni savarsite de militari. Cercetarea penala se efectueaza de ofiteri
din cadrul MAI care sunt desemnati de MAI si au abtinut avizul conform al
procurorului general de pe langa ICC
2. Infractiuni de coruptie si de serviciu savarsite de personalul navigant al
marinei civile daca fapta a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta
navei sau al personalului. Acestia sunt capitanii porturilor care sunt
organizatii si functioneaza in baza 191/2003 privind regimul transportului
naval. Capitanii sunt desemnati in calitate de organe de cercetare penala
de organul administrativ, minister cu avizul conform al procurorului ICCJ.
Ele isi desfasoara activitatea ca organele de cercetare penala ale politiei
judiciare sub conducerea si supravegherea procurorului care efectueaza
urmarirea penala.
Procurorul este titularul functiei de urmarire penala functia de
acuzare. Avand domeniul in care actioneaza ( public) este acuzatorul public in
procesul penal. ( acuzare privata victima). Este reprezentantul statului in
Page 13 of 89

procesul penal. Procesul penal se poarte intre stat si inculpat. In calitatea sa

de reprezentant al statului procurorul are obligatia sa exercite functia de
acuzare in conformitate cu dispozitiile legale.

Functioneaza cu titlu

general in cadrul unui parchet care este organizat pe langa o instanta de

judecata in cadrul Ministerului Public. La noi, parchetele care sunt alcatuite
din procurori sunt organizate in functie de organizarea instantelor de
judecata. De aceea, ele se organizeaza pe langa instantele de judecata.
Exista o structura ierarhizata a parchetelor alcatuieste Ministerul Public
simbolizeaza Statul
- Parchetele locale de pe langa judecatorii competenta asemanatoare cu
cea ale judecatoriilor
- Parchetele de pe langa tribunale
- Parchetele de pe langa curtile de apel
- Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Paralel cu parchetele civile exista si parchete militare care au fost
restructurate in sensul ca exista doar 2 categorii de parchete:
- Parchetele de pe langa tribunalele militare
- Parchetul de pe langa curtea militara de apel
Exista si parchete specializate, alcatuite din procurori specializati care insa nu
au atonomie, personalitate juridica fiind create in cadrul parchetului ICCJ dar
alcatuite din procurori autonomi care nu sunt constituite pe langa instante. Ele fac
parte din ICCJ si unele au birouri si au de asemenea servicii teritoriale la nivelul
tribunalelor, curtilor de apel si structuri centrale la ICCJ. Sunt procurori cu o
competenta nationala. Este vorba de
i.

DNA OUG 43/2002

ii.

DIICOT 508/2004 competenta speciala de urmarire a infractiunilor care

reprezinta forme ale criminalitatii organizate
Cele doua organe au creat si proceduri derogatorii ( existenta unei proceduri

penale generala sau comuna care este creata in jurul unei drept penal general si
procedura penala speciala drept penal special). In privinta organizarii si
functionarii parchetelor sunt de subliniat urmatoarele principii:
a) Principiul legalitatii domeniu de specialitate al procurorului. In procesul
penal, are nu doar functia de urmarire ( functie judiciara principala) ci are si
functia de asigurare a respectarii legii de catre toti participantii la procesul
penal. Domeniul de actiune al procurorului este actiunea publica din care
Page 14 of 89

decurge cerinta legalitatii. In actualul CPP legalitatea stricta este inlocuita cu

o legalitate atenuata pt ca in numele aceluiasi interes, al interesului public
procurorului i se recunoaste si dreptul de a aprecia cu privire la oportunitatea
urmaririi penale.
b) Principiul independenti. Parchetele desi sunt infiintate si organizate pe langa
instante, nu sunt dependente de instanta. Sunt independente si fata de parti.
In interiorul parchetului din care face parte procurorul se afla intr-o relativa
stare de depdendenta de procurorul ierarhic, prim procurorul etc. Procurorul
este obligat sa efectueze urmarirea penala si sa efectueze supravegherea
urmaririi penala si sa isi exercite atributiile. Participarea procurorului este
obligatorie el trebuie sa fie independent. La noi procurorul face parte din
corpul magistratilor.
c) Principiul subordonarii ierarhice principiul controlului ierarhic. Presupun ca
procurorul general al ICCJ sa exercite un control global asupra tututor
parchetelor prin intermediul procurorilor general de pe langa curtile de apel,
prim procurorilor din cadrul tribunalelor. Stabilesc subordonarea
conducatorului parchetului din care face parte si subordonarea
conducatorului parchetului conducatorului parchetului ierarhic superior.
Conducatorul poate da dispozitii procurorilor din subordine, pot anula orice
act si masura pe motivul nerespectarii dispozitiilor legale, poate prelua orice
cauza in curs de urmarire penala la procurorul ierarhic inferior.
d) Impartialitatea reprezinta Statul in procesul penal. Pt faza de urmarire
penala, procurorul actioneaza ca un organ judiciar, el nu este doar
reprezentant al statului ci este si organ judiciar penal care exercita atributii
prevazute de lege si da dispozitii care sunt obligatorii contribuind la
finalizarea procesului penal iar in etapa finala a urmaririi penala procedeaza
la rezolvarea cauzei penale in conditiile care sunt prevazute de lege. In
efectuarea activitatilor de urmarire penala este obligat sa fie nepartinitor,
obiectiv, sa administreze atat in favoarea cat si in defavoarea suspectului si
sa urmareasca alaturi de instanta de judecata infaptuirea justitiei in cadrul
proceselor penale. Nu face parte din autoritatea judecatoreasca care este
alcatuita doar din judecatori iar justitia penala se infaptuieste de ICCJ si de
celelalte instante judecatoresti. Insa, ministerul public face parte dintr-un
Page 15 of 89

executiv special care este pus in slujba justitiei, si ajuta instantele de

judecata in infaptuirea justitiei in cadrul instantelor penale. Procurorul nu
realizeaza in mod nemijlocit justitia insa prin formele si prind metodele sale
de activitate, procurorul contribuie la infaptuirea justitiei.
e) Exercitarea de catre procuror a atributiilor sub autoritatea ministrului justitiei
( autoritate administrativa ). Poate solicita verificarea activitatii si poate sa
primeasca informatii prin intermediul Procurorului ICCJ. nu se amesteca in
activitatea profesionala a procurorului.
f) Principiul indivizibilitatii decurge din unitatea de actiune a aceasora. Nu
actioneaza in nume propriu in cadrul parchetului din care face parte, ci in
numele statului, a parchetului, a procurorului general de pe langa ICCJ. Atunci
cand urmarirea se efectueaza de echipe de procurori, procurorii se pot inlocui
unii cu altii.
In privina atributiilor, NCPP aduce noutati astfel ca principala atributie nu mai este
efectuarea urmarii si supravegherea urmaririi penale art. 55. In marea majoritate a
cazurilor se efectueaza acte de cercetare penala.
O a doua atributie este efectuarea urmarirea penala proprie cazuri prevazute in
mod expres de lege art. 56 (3)
a) Se judeca in prima instanta de ICCJ si Curtile de Apel
b) Enumerate in mod expres determinare concreta : omor, omor calificat,
ucidere la cererea victimei, determinarea/ inlesnirea uciderii, ultrajul, presiuni
asupra justitiei, compromiterea intereselor justitiei, ultrajul judiciar,
cercetarea abuziva, supunerea la rele tratamente, tortura, infractiunile de
coruptie prevazute de CP.
c) Competenta de urmarire penala a DNA si DIICOT
d) Infractiuni savarsite cu intentie depasite ce au avut ca urmarire moartea
victimei
Sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati si instanta de judecata,
exercita actiunea penala ( se realizeaza prin participarea la sedintele de
judecata obligatoriu) si cea civila ( capacitate restransa / fara capacitate de
exercitiu), incheie acordul de recunoastere a vinovatiei, exercita si sustine
caile de atac, inclusiv contestatia. Formularea este gresita vorbeste de cai
de atac si contestatii de parca nu ar fi cale de atac.
Page 16 of 89

1. Instanele de judecat
nfptuiesc funcia de judecat i, efectiv, justiia n materie penal prin
judecarea persoanelor i prin condamnarea celor care sunt gsite vinovate n
urma cercetrilor judectoreti i aplicarea pedepselor
Acestea exercit, n cadrul procesului penal, funcia de judecat prin
exercitarea unor activiti specifice judeci complexe n care sunt incluse:
o Controlul activitilor de urmrire penal ( de legalitate i temeinicie ).
n pofida faptului c pentru legalitate a fost creat judectorul de
camer preliminar
Sistemul instanelor de judecat, n conformitate legii 304/2004, cuprinde:
o Judectoriile, care sunt instanele inferioare, verigile de baz ale
sistemului
o Tribunalele
o Curile de apel
o ICCJ
o Totodat, sistemul instanelor de judecat mai include i Tribunalele
specializate ( pentru cauzele cu minori )
o Legea permite i nfiinarea unor secii specializate, n cadrul
tribunalelor i a curilor de apel. Att n cauze cu minori, ct i n cause
specifie, maritime i fluviale
Secie maritim la Tribunalul Constana
Secie fluvial la Tribunalul Galai
Secie martim i fluvial la Curtea de Apel Constana
o Instane militare:
Tribunale militare, restructurate prin legea 255/2013, egale n
grad tribunalelor ( au fost create prin absorbia vechiului tribunal
militar )
Bucureti, Cluj, Iai, Timioara
O curte de apel militar
Cauzele cu inculpai militari se judec la nivelul ICCJ, secia
penal ( a fost desfiinat din 1998 secia militar )
Organizarea instanelor judectoreti pentru cauzele penale:
o Importan fundamental instituia compunerii instanelor de judecat.
Astfel, potrivit art. 281, al. 1, lit a NCPP, nerespectarea dispoziiilor
legale privitoare la compunerea instanelor de judecat se
sancioneaz cu nulitatea absolut.
Page 17 of 89

De asemenea, aceasta este reglementat i n cuprinsul codului

de procedur penal, n cadrul regulilor generale privind
judecata. Exist, vei vedea, o parte general a judecii ce
studiaz regulile comune ( att ci comune ct i atac ), i o
parte special
Astfel, instanele de judecat, spre deosebire de procurori, exercita funcia de
judecat n procesele penale ntr-o anumit compunere. Noiunea de
compunere a instanelor de judecat trebuie neleas n dou sensuri
fundamentale:
Aspect constitutiv: numrul de judectori care formeaz
completul de judecat sau instana, dar nu n sensul
administrativ de organizare judiciar, ci n sensul de complet de
judecat investit cu judecata unei anumite cauze penale
Aspect funcional: Capacitatea funcional a judectorilor care
compun completul de judecat. Formaiunea de judecat.
o n aceast privin, n sistemul nostru instana poate fi compus doar
din judectori profesionali ( nu profesioniti ), adic judectori de
profesie. Profanii nu pot face parte din completul de judecat n
sistemul romnesc ( nu cunoate instituia jurailor, cu toate c textele
Constituiei deschid aceast posibilitate )
Se impunea i la noi s fie introdus instituia ce a cunoscut o
dezvoltare semnificativ, judectorul de pace, care poate judeca
cauze penale de importan redus. Acesta nu este profesional
i se impunea n scopul decongestionrii judectorilor
profesionali care astzi sunt supraaglomerai
Au existat comisiile de judecat mai demult. Nu trebuiau
desfinate ( 1990 ), ns nu au fost nlocuite. Trebuiau doar
reformate i nlocuite cu alte instituii care s corespund
exigenelor internaionale. Scopul este cel al cntririi unei bune
justiii, ori la baza acestui obiectiv trebuie s stea dreptul la un
judector care nu trebuie exercitat ntr-un mod abuziv, ci doar n
anumite cazuri cnd se impune s intervin un judector
profesional ( infraciuni grave cu elemente complexe )
o Aspectul funcional al compunerii instanei mai presupune ca, n
anumite domenii specializate, s nu intervin orice judector ci doar
anumii judectori ( specializai i anume desemnai )
Asa este n cazul infraciunilor svrite de minori
o Referitor la aspectul constitutiv al compunerii instanelor de judecat,
s-a renunat la principiul colegialitii. Colegialitatea este reglementat
doar n anumite cazuri prevzute de lege. Astfel, cu titlu de regul,
completul de judecat este alctuit dintr-un singur judector.
n prim instan judector unic att la judectorii ct i la
tribunale i curi de apel. Doar la ICCJ, judecata n prim instan
( secia penal ) se realizeaz de 3 judectori

Page 18 of 89

n apel 2 judectori la Curile de apel i la Curtea Militar de

Apel. n consecin, cnd este un singur judector -> fond.
Excepie face secia penal a ICCJ. n apel rmne tot
completul de 3 judectori
Apelurile declarate mpotriva sentinelor pronunate de
secia penal a ICCJ se judec de completul de 5
judectori ai ICCJ
- Compunerea instanei de judecat e guvernat de principiul unicitii i
continuitii completului de judecat. Astfel, completul trebuie s rmn
neschimat pe tot parcursul judecrii cauzei.
o n mod excepional, pentru motive obiective, este posibil orice
schimbare n compunerea completului, ns cel mai trziu pn n
momentul nceperii dezbaterilor ( att n fond, ct i n cile de atac )
o Dezbaterile au n coninutul lor pledoariile finale, concluziile
procurorilor i ale avocailor/prilor. Dup nceperea dezbaterilor, orice
schimbare n completul de judecat este interzis.
o Dac intervine o schimbare dup nceperea dezbaterilor, completul nu
va putea trece la soluionarea cauzei, fiind obligatorie reluarea
dezbaterilor judiciare n noua compunere.
2. Judectorul de drepturi i liberti nu trebuie confundat cu instana de
judecat. Creat prin prevederile codului, el exercit, n cadrul procesului penal, n
faza de urmrire penal, funcia de dispoziie cu privire la drepturile i libertile
persoanelor. Dei reprezint o jurisdicie nou, NCPP subliniaz apartenena
judectorului de drepturi i liberti la instana de judecat. Consecina
acestei reglementri este c judectorul de drepturi i liberti, dei este subiect
procesual distinct, cu o jurisdicie autonom, nu are o organizare judiciar proprie.
El funcioneaz i este organizat n cadrul fiecrei instane de judecat n raport de
competeneele prevzute de lege.
Exist, astfel, judectori de drepturi i liberti la judectorii, tribunale, curi de apel,
la ICCJ ( att la secia penal ct i la completul de 5 judectori ), dar i la
tribunalele militare.
Acesta nu judec, ci soluioneaz cereri, propuneri, plngeri, contestaii i alte
sesizri ale procurorului i ale subiecilor procesuali principali. De aceea, atunci
cnd intervine, n cazurile prevzute de lege, judectorul de drepturi i liberti nu
soluioneaz cauzele penale care intr n competena sa n complete de judecat.
Regula: Judectorul de drepturi i liberti este unic.
Excepie: n cadrul ICCJ, n cadrul completului de 5 judectori, dup modificrile
aduse legii 304/2004 i prin OUG 3/2014, soluioneaz cererile ntr-o compunere de
2 judectori. Este vorba de contestaiile formulate mpotriva hotrrilor luate de
judectorul de drepturi i liberti din cadrul seciei penale a ICCJ.

3. Judectorul de camer preliminar este reglementat n aceai manier cu

judectorul de drepturi i liberti. El a fost fcut, prin actualul cod, n scopul
Page 19 of 89

exercitrii unei funcii judiciare noi i anume cea de a verificare a legalitii

trimiterii sau netrimiterii n judecat i este organizat i funcioneaz n
cadrul instanelor de judecat ( la fel ca i judectorul de drepturi i liberti )
Regula: i exercit funcia ntr-o compunere de 1 singur judector.
Excepia: mpotriva ncheierilor judectorilor de camer preliminar a seciei
penale a ICCJ se formeaz un complet de 2 judectori ai completului de 5 judectori.
*Raiunea pentru aceast excepie este c acel complet de 5 judectori fac parte
din secia penal. Pentru soluionarea echitabil a contestaiilor nu este suficient un
singur judector. Pentru asigurarea obiectivitii i a calitii actului de soluionare,
legiuitorul a hotrt c este mai potrivit s fie soluionate de doi judectori.
Spre deosebire de judectorul de drepturi i liberti, dup prerea mea, judectorul
de camer preliminar intervine, n cadrul procesului penal, ntr-o faz distinct,
preliminar ( ntre urmrire i judecat ).
Competena organelor judiciare penale
Organizarea mai sus prezentat este cea care, prin intermediul atribuiilor
prevzute de lege pentru organele judiciare penale ( lege distinct, statut distinct )
este cea care proiecteaz sfera noiunii de competen. Altfel spus, domeniile de
competen ale fiecrui organ judiciar penal, potrivit legii. Le putem califica drept
organe ale procesului penal.
Noiunea de competen trebuie analizat din dou puncte de vedere:
- Acela al organelor judiciare penale:
o Competena nseamn dreptul i obligaia pe care o are, potrivit legii,
un anumit organ judiciar penal, aceea de a instrumenta i de a cerceta
o anumit cauz penal.
- Acela al cauzei penale:
o Formeaz coninutul competenei. Competena penal nseamn
nsuirea unei cauze penale de a fi instrumentat, de a fi cercetat i
soluionat o anumit categorie de organe judiciare penale, dintre cele
prevzute de lege.
Sunt cunoscute mai multe forme de competen. Competena penal nu poate fi
analizat in abstracto. Nu este teoretic, ci practic. De asemenea, ea este o
competen legal, i nu una judiciar ( spre deosebire de instanele anglo-saxone,
unde se apreciaz de la caz la caz ). La noi este prevzut de lege. Va trebui s o
nvai i s o tii pentru c este fundamental. Este fundamental.
Formele competenei:
- Material
o Acea form de competen care este determinat dup natura i
gravitatea infraciunii. Ea are importan pentru c face posibil
determinarea competenei ntre organe judiciare penale de grad diferit
i de natur diferit.
o Art. 281, al. 1, litera b -> nclcarea atrage nulitatea absolut
o Nu se mai sancioneaz cu nulitii absolute nerespectarea
competenei organelor judiciare de cercetare penal
Page 20 of 89

o
Dup calitatea persoanei
o Determinat dup calitatea pe care suspectul sau inculpatul o are n
momentul svririi presupusei infraciuni. Prezint importan
fundamental pentru c, la fel ca i cea material, i competena
ratione personae este prevzut sub sanciunea nulitii absolute.
o Dac nu au fost respectate dispoziiile legale referitoare la judecarea
unei infraciuni de ctre o instan inferioar, dup NCPP,
o Nu se mai sancioneaz cu nulitii absolute nerespectarea
competenei organelor judiciare de cercetare penal
o Calitatea suspectului/inculpatului trebuie s existe la momentul
svririi presupusei infraciuni
o Cea mai dezvoltat unei competene de aceast form este n cazul
tribunalelor militare
o Curile de apel Min: 1:16
o Dobndirea calitii dup svrirea faptei nu are relevan. Cu o
singur excepie:
Art. 48, al. 2 NCPP -> competena de judecat n prim instan
a ICCJ
o Dac dup svrirea infraciunii, suspectul sau inculpatul pierde
calitatea:
Art. 48, al. 1 -> Instana rmne competent doar dac fapta
are legtur cu atribuiile de serviciu ale inculpatului sau dac sa dat citire actului de sesizare a instanei
o n ceea ce privete urmrirea penal, pierderea calitii conduce la
modificarea competenei.
Funcional
o Dei codul actual face referire expres i la competena funcional, ea
nu aparine procedurii penale. Aparine organizrii judiciare. Prezint
importan ns pentru procedura penal, fcnd legtura ntre
normele de organizare judiciar cu normele de procedur penal.
Competena funcional nseamn determinarea atribuiilor pe care
organele judiciare penale le exercit potrivit legii n cadrul procesului
penal. Atribuiile nu sunt prevzute de normele de procedur penal, ci
de normele de organizare judiciar ( legea 364/2004, legea 304/2004 )
Teritorial
o Acea form de competen determinat de criterii teritoriale:
Locul svririi infraciunii
Locul n care a fost prins suspectul/inculpatul
Locuina suspectului/inculpatului / sediul PJ
Locuina persoanei vtmate
o Este prevzut sub sanciunea nulitii relative, nu absolute. Ea face
posibil delimitarea competenelor ntre organe judiciare penale de
acelai grad ( pe linie orizontal, ntre organe de acelai grad i de
aceeai statur )
Page 21 of 89

Dreptul comun, n materia competenei, l reprezint competena instanelor de

judecat. Astfel, n raport de competena instanelor de judecat, se determin
competena celorlalte organe judiciare ( jud. De drepturi i liberti, camer
preliminar, organe de cercetare penal, procuror ). Pentru a nelege mai bine
instituia competenei, vom vorbi prima oar despre ( pe scurt, pe scurt, totul pe
scurt ) competena organelor de urmrire penal.
Competena organelor de cercetare penal
Verigile de baz ale organelor de urmrire penal. Au competen determinat
generic n privina organelor de cercetare penal al poliiei judiciare. Poate efecta
orice act de cercetare penal, pentru orice infraciune, cu excepia infraciunilor ce
sunt date n competena organelor de cercetare penal special sau de urmrire
penal obligatorie procurorului.
La stabilirea competenei organelor de cercetare penal speciale ( organele militare
i cpitanii porturilor ):
- Organele militare: doar pentru infraciuni svrite de militari. Competena
instanelor militare. Urmrirea penal se desfoar sub supravegherea
procurorului militar. n cazul infraciunilor de corupie: competena organelor
maritime Min. 1:26
o n cazul infraciunilor svrite de militari, urmrirea penal se
realizeaz obligatoriu, indiferent de natura i gravitatea infraciunii, de
procurorii militari.
Competena procurorului
Are n competena sa supravegherea activitilor efectuate de organele de
cercetare penal. Cu aceast ocazie, procurorul supravegheaz ca n cadrul
activitilor de cercetare penal s fie respectate dispoziiile legale.
Cnd se efectueaz acte de cercetare penal, procurorul poate prelua orice cauz
penal privind orice infraciune, chiar dac nu este o infraciune de competena
obligatorie a procurorului.
El efectueaz obligatoriu,personal, direct i nemijlocit urmrirea penal n cadrul
infraciunilor prezumate a fi grave:
- Toate infraciunile ce intr n competena de judecat a curilor de apel ICCJ
ca i prim instan
- Omor, uciderea la cererea victimei, ultrajul, presiuni asupra justiiei, omor
calificat, compromiterea justiiei, ultrajul judiciar, supunerea la rele
tratamente, tortura, represiunea nedreapt i toate infraciunile de corupie
din codul penal.
- Toate infraciunile care sunt de competena de urmrire penal proprie a
celor dou parchete specializate ( DNA i DIICOT )
- Totodat i n cazul infraciunilor praeterintenionate ce au avut ca urmare
moartea victimei
Competena funcional, dup materie i dup calitatea persoanei a
instanelor de judecat
A. Competena judectoriilor:
Page 22 of 89

Judecata n prim instan pentru toate infraciunile, cu excepia celor care

sunt date de lege n competena altor instane - Art. 35, al 1.
- n privina judectoriei, competena este determinat generic pentru orice
infraciune.- Art. 35, al 1.
- Al. 2 al art. 35 prevede c judectoria soluioneaz i alte cauze prevzute de
lege. Prin aceasta se face distincie ntre judecat i soluionare
o Cererile de liberare condiionat fac parte din materia executrii
hotrrilor penale definitive. Indiferent de instana care a dat
hotrrea, aceste cereri intr n competena judectoriilor din
circumpscripia locului de executare a pedepsei.
- Judectoria este o instan ce are o competen comun, general de
judecat n prim instan pentru infraciuni simple sau cu grad redus de
gravitate ( pentru stagiari! )
B. Competena tribunalului:
- Instan care a fost creat, ca i judectoria, pentru judecarea fondului
cauzei, fiind o instan ce are competena comun, general de judecat n
prim instan pentru infraciuni care prezint elemente de complexitate sau
care sunt prezumate c au un grad de periculozitate ridicat
- n raport cu judectoriile, tribunalele au o competen, dup materie,
determinat concret, nu generic, pentru anumite infraciuni limitativ
enumerate:
o Art. 36 , (1) Tribunalul judec n prim instan:
-

a) infraciunile prevzute de Codul penal la art. 188-191, art.

209-211, art. 254, 263, 282, art. 289-294, art. 303, 304, 306,
307, 309, 345, 346, 354 i art. 360-367;

b) infraciunile svrite cu intenie depit care au avut ca

urmare moartea unei persoane;

c) infraciunile cu privire la care urmrirea penal a fost

efectuat de ctre Direcia de Investigare a Infraciunilor de
Criminalitate Organizat i Terorism sau Direcia Naional
Anticorupie, dac nu sunt date prin lege n competena altor
instane ierarhic superioare;

c1) infraciunile de splare a banilor i infraciunile de evaziune

fiscal prevzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru
prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, cu modificrile
ulterioare;

d) alte infraciuni date prin lege n competena sa.

Page 23 of 89

(2) Tribunalul soluioneaz conflictele de competen ivite ntre

judectoriile din circumscripia sa, precum i contestaiile formulate
mpotriva hotrrilor pronunate de judectorie n cazurile prevzute
de lege.

(3) Tribunalul soluioneaz i alte cauze anume prevzute de lege

Infraciunile cu privire la care urmrirea penal a fost efectuat de

ctre DIICOT sau DNA, dac nu sunt date prin lege n competena altor
instane ierarhic superioare
Infraciunile de splare de bani i infraciunile de evaziune fiscal
prevzute de art. 9 din Legea 241/2005
Alte infraciuni date prin lege n competena sa
Toate cazurile n care tribunalul este instan de executare

o
o

C. Tribunalele militare
- Competen de judecat n prim instan stabilit prin determinarea
generic ( similar cu cea prevzut pentru judectorii ):
o Toate infraciunile care sunt svrite de militari, pn la gradul de
colonel inclusiv
o Soluioneaz i alte cauze prevzute de lege
D. Competena curilor de apel
- Competen de judecat n prim instan pentru infraciuni deosebit de
grave.
- (1) Curtea de apel judec n prim instan:
o

a) infraciunile prevzute de Codul penal la art. 394-397, 399-412 i

438-445;

b) infraciunile privind securitatea naional a Romniei, prevzute n

legi speciale;

c) infraciunile svrite de judectorii de la judectorii, tribunale i de

procurorii de la parchetele care funcioneaz pe lng aceste instane;

d) infraciunile svrite de avocai, notari publici, executori

judectoreti, de controlorii financiari ai Curii de Conturi, precum i
auditori publici externi;

e) infraciunile svrite de efii cultelor religioase organizate n

condiiile legii i de ceilali membri ai naltului cler, care au cel puin
rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
Page 24 of 89

f) infraciunile svrite de magistraii-asisteni de la nalta Curte de

Casaie i Justiie, de judectorii de la curile de apel i Curtea Militar
de Apel, precum i de procurorii de la parchetele de pe lng aceste
instane;

g) infraciunile svrite de membrii Curii de Conturi, de preedintele

Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjuncii Avocatului
Poporului i de chestori;

h) cererile de strmutare, n cazurile prevzute de lege.

(2) Curtea de apel judec apelurile mpotriva hotrrilor penale pronunate n

prim instan de judectorii i de tribunale.

(3) Curtea de apel soluioneaz conflictele de competen ivite ntre

instanele din circumscripia sa, altele dect cele prevzute la art. 36 alin. (2),
precum i contestaiile formulate mpotriva hotrrilor pronunate de
tribunale n cazurile prevzute de lege.

(4) Curtea de apel soluioneaz i alte cauze anume prevzute de lege.

- Competen specializat apelurilor

- Art. 38
E. Competena curii militare de apel
-

(1) Curtea militar de apel judec n prim instan:

o

a) infraciunile prevzute de Codul penal la art. 394-397, 399-412 i

438-445, svrite de militari;

b) infraciunile privind securitatea naional a Romniei, prevzute n

legi speciale, svrite de militari;

c) infraciunile svrite de judectorii tribunalelor militare i de

procurorii militari de la parchetele militare care funcioneaz pe lng
aceste instane.

d) infraciunile svrite de generali, mareali i amirali;

e) cererile de strmutare, n cazurile prevzute de lege.

(2) Curtea militar de apel judec apelurile mpotriva hotrrilor penale

pronunate de tribunalele militare.
Page 25 of 89

(3) Curtea militar de apel soluioneaz conflictele de competen ivite ntre

tribunalele militare din circumscripia sa, precum i contestaiile formulate
mpotriva hotrrilor pronunate de acestea n cazurile prevzute de lege.

(4) Curtea militar de apel soluioneaz i alte cauze anume prevzute de

lege.

F. Competena ICCJ
-

(1) nalta Curte de Casaie i Justiie judec n prim instan infraciunile de

nalt trdare, infraciunile svrite de senatori, deputai i membri din
Romnia n Parlamentul European, de membrii Guvernului, de
judectorii Curii Constituionale, de membrii Consiliului Superior al
Magistraturii, de judectorii naltei Curi de Casaie i Justiie i de procurorii
de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie.

(2) nalta Curte de Casaie i Justiie judec apelurile mpotriva hotrrilor

penale pronunate n prim instan de curile de apel, de curile militare de
apel i de Secia penal a naltei Curi de Casaie i Justiie.

(3) nalta Curte de Casaie i Justiie judec recursurile n casaie mpotriva

hotrrilor penale definitive, precum i recursurile n interesul legii.

(4) nalta Curte de Casaie i Justiie soluioneaz conflictele de competen

n cazurile n care este instana superioar comun instanelor aflate n
conflict, cazurile n care cursul justiiei este ntrerupt, cererile de strmutare
n cazurile prevzute de lege, precum i contestaiile formulate mpotriva
hotrrilor pronunate de curile de apel n cazurile prevzute de lege.

(5) nalta Curte de Casaie i Justiie soluioneaz i alte cauze anume

prevzute de lege.

Dac judectoriile i tribunalele sunt instane de fond, curile de apel sunt instane
de apel, ICCJ are specializare n recursurile n casaie.

Page 26 of 89

CURS 5 PROCEDURA PENALA

COMPETENTA TERITORIALA
Este reglementat in art 41 si 42. (examenul se va concentra pe texte) competenta
teriotoriala este reglm diferit pt infr sav in tara fata de competenta pt infr savarsite
in strainatate. Nu reprezinta o noutate un asemenea mod de reglementare, este
preluat din codul de procedura penala anterior.
COMPETENTA TERITORIALA PT INFR SAVARSITE IN TARA
Art 41 preia in termini identici din cpp dispozitiile.
locul in care s-a savarsit infractiunea al 2 art 41 consacrat principiul
ubicuitattii, astfel infr se considera sav in locul unde s-a savarsita integral sau
partial infractiunea precum si in locul unde s-a produs urmarea infr prevazute
de lege. (infractiuni de rezultat)
locul in care a fost prins suspectul sau inculpatul poate fi prins oriunde s-ar
afla
locuinta unde locuieste suspectul (domiciliul sau resedinta) , ori in cazul in
care suspectul
locuinta persoanei vatamate sau daca pers vatamata este pers sediul
persoanei juridice
Aceste criterii teritoriale sunt prevazute intr-o anumita ordine, fata de care se
determina criteriile aplicarii. Preferinta legala a instantei de judecata. Ordinea
prevazuta de lege in sensul ca are prioritate mai intai locul savarsirii daca este
cunoscut, apoi locul unde a fost prins, dupa care louinta sau sediul inculpatului.
Aceasta ordina insa, care este prev de lege, este aplicabila intr-o singura situatie
alin 5, in caz de sesizari simultane. Alin 5 al art 41 este formulat fara logica, se
aplica doar teza 1, teza a2-a nu are nici o aplpicabilitate, este rezultatul unei erori
material de formulare, nu are logica. Partea a 2-a nu are nici o aplicabilitate (sa nu
ne incurcam).
Inafara ordinii legale, criteriile teritoriale isi pierd semnificatia deoarece inca
preferinta legala, legiuitorul a prevazut si preferinta cronologica, ea este incidenta
in 2 situatii:
1. Cand nici unul din locurile aratate in art 41 de la a) pana la b)
2. In caz de sesizari successive
In aceste 2 situatii competenta teritoriale a inst de judecata revine instantei
prima sesizata. In situatia in care in conformitate cu alin 3din art. 41 cpp
Page 27 of 89

competenta revine anumitor instante, oricare din instantele pe care le indica

aceste criterii are competenta teritoriala potrivit legii.
Competenta teritoriala pentru judecatorul de libertati si respectiv pentru
judecatorul de camera preliminara se determina dupa competenta teritoriala a
instantelor de jud, ca o consecinta a apartenetei acestei jurisdictii dupa
distinctiile facute.

In privinta competentei teritoriale a organelor de urmarire penala:

- Competenta revine acelor org de urmariere penale care se afla in
circumscriptia teritoriala a instantei de judecata competenta .
Spre deosebire de cpp anterior, in alineatele 6,7,8 din art. 41 este reglementata
competenta teritoriala pentru infr sav pe o nava aflata sub pavilion RO care
revine instantei aflata in circumscriptia primului port romanesc in care ancoreaza
nava si de asemenea comp terit pt infr sav pe o aeronava inmatriculata in RO
care revine potrivit legii inst aflata in circumscriptia locului de aterizare a navei
daca aceasta aterizeaza in ro. Daca nava nu ancoreaza intr-un port romanesc si
aeronava nu aterizeaza pe teritoriul RO. Intr-o asemenea situatie se prevede ca
este aplicabila ordinea, nu cea legala ci cea cronologica, instant competenta va
fi cea mai intai sesizata. In acelasi fel se det si comp teritoriala pt organele de
urmarire penala.
COMPETENTA TER PT INFR SAV IN STRAINANATE (ART 42)
Competenta teritoriala pt infr sav in strainanante revine inst in a carei
circumscriptie isi are domiciliul, sediul suspectului sau inculpatului daca acesta
lociueste in tara sau daca pers juridica are sediul in tara. Per a contrario, daca
suspectul/inculpatul nu are domiciliul sau sediul in tara, competenta va reveni
dupa caz in situatia infr judecate de judecatorie, judecatoriei sectorului 2
bucuresti sau judecatoriei desemnate(la fel era si in vechea reglementare), det
prin lege sau in celelalte cazuri, a celorlalte infractiuni care sunt de competenta
celorlalte instante, altele decat judecatoriile, instantelor corespunzatoare din
municipiul Bucuresti (Tribunal,CA).
Exista si aici o reglementare speciala pentru infractiunile comise pe o nava sau o
aeronava, aceasta este reglementata in termeni identici cu cei mentionati
anterior. Respectiv in cazul infr comise pe o nava, competenta revine instantei
care se afla in circumscriptia primului port romanesc in care ancoreaza nava iar
in cazul infr sav pe o aeronava competenta va reveni instantei in a carei
circumscriptie se afala locul in care aterizeaza daca aceasta aterizeaza pe un
teritoriu romanesc. Daca nava/aeronava nu ancoreaza/aterizeaza pe teritoriul
romanesc competenta se va stabili dupa regulile prevazute in primele doua
alienate din art 42, respectiv in favoarea instantei in a carei circumscriptie se
afla locuinta sau sediul inculpatului. Aici este o EROARE, deoarece vorbim de
instanta, nu putem face referire la suspect, este eroare alineatul 1. In text este
vorba de suspect sau inculpat, este o gresala, nu poate fi vorba si de suspect
Page 28 of 89

deoarece suspectul nu participa la judecata, participarea suspectului se

termina/finalizeaza din momentul in care acesta devine inculpat, chiar in cursul
urmaririi penale. Doar la locuinta sau sediul INCULPATULUI se poate aplica. De
asemenea cand acesta nu are locuinta sau sediul in Romania, competenta va
reveni judecatoriei sectorului 2 Bucuresti sau celorlalte instante competente.
Spre deosebire de competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei,
competenta teritoriala este reglementata sub sanctiunea nulitatii relative.
PROROGAREA DE COMPETENTA
Extinderea competentei legale asupra altor instante sau organe de urm penale
sau mai simplu, altor org judiciare, care in mod normal, potrivit legii nu au
competenta de a instrumenta o cauza penala determinate. In procedura penala
prorogarea de competenta este DOAR LEGALA, ea intervine DOAR in cazurile si
in conditiile prevazute de lege, ea nu este judiciara precum in procesele civile.
Aceasta este o consecinta a caracterului legal al competentei.
Prorogarea legala intervine asadar in anumite cazuri prev de lege
Cazurile de prorogare legala sunt: (nu se deosebesc de reglementarea
anterioara, terminologie invechita fata de vechiul cod, terimologie inspirata..)
Sunt 3 cazuri
1. REUNIREA CAUZELOR PENALE
2. SCHIMBAREA INCADRARII JURIDICE SAU A CALIFICARII FAPTEI
3. CHESTIUNILE PREALABILE
1 . REUNIREA CAUZELOR PENALE
Cazurile de reunire sunt prev expres de lege, sunt predeterminate. Ncpp nu mai
face diferenta intre situatiile de iNCOMPATIBILITATE SI CELE DE conexitate pe care
le facea codul anterior si care era una stiintifica.
Codul actual face distincatia intre cazurile in care reunirea este obligatorie si
cazurile in care reunirea este facultativa.
Reunirea este obligatorie in urmatoarele cazuri:
In caz de infractiune continuata - cand doaua sau mai acte material compun
o singura infractiune. Infractiunea continuata fiind o unitate legala de
infractiune
In alte cazuri in care 2 sau mai multe acte material compun o singura
infractiune: infractiunea complexa, de obicei si infrcatiunea colectiva
In caz de concurs formal de infractiuni cand doua sau mai multe infractiuni
sunt savarsite printr-o singura actiune
In cazurile prezentate se prezuma prin lege in mod absolut ca ea se impune pt o
mai buna administrare/ infaptuire a justitiei in materie penala, si pentru o ami buna
desfasurare a procesului penal. Este o prezumtie legala absoluta. Legea prevede
foarte calar: cazurile SE REUNESC.

Reunirea este facultativa in urmatoarele cazuri:

Page 29 of 89

Ea POATE FI dispusa doar daca prin aceatsa nu se intarzie desf procesului penal, nu
se intarzie judecata sau uarmarirea penala:
In cazul in care 2 sau mai multe infractiuni sunt sav de aceeasi persoana- in
acest caz legatura dintre infractiuni este identitatea de pers
Participatia penala cand o infrcatiune este savarsita prin participarea mai
multor persoane. Poate fi in forma coautoratului, instigarii si complicitatii. In
acest caz reunirea este justificata de pluralitatea de persoane.
Cand intre 2 sau mai multe infr exista orice alta legatura care justifica
reunirea : ex indentitatea de subiect pasiv.
Se mai prevede in art 43 din cpp distinct de aceste 2 situatii (cazurile de reunire
boligatorie si facultativa) si situatiile in care in fata instantei se afla cauze care au
acelasi obiect. In al 3 se prevede ca se aplica primele 2 alineate. Ce intelegem? In
situatia in care se constata ca in fata instantei penale se afla 2 sau mai multe cause
care au acelasi obiect (ex: doua sau mai multe cereri de starmutare care privesc
aceeasi cauza, ssau 2 sau mai multe contestatii care privesc aceeasi masura, este
clar ca obiectul nu este diferit, cand se contesta de ex masura asiguratorie). Acest
text trebuie corectat, interpretarea data de mine, interpretarea justa, (dupa acest
text reunirea poate fi si obligatorie si facultative, ceea ce este imposibil).
Competenta in caz de reunire
Ea se determina dupa regulile prev in art 44 cpp, sunt reguli legale prev de lege.
Astfel, atunci cand competenta in caz de reunire este stabilita de lege in rap de
diferite fapte si faptuitori, suntem in situatie de acelasi grad Ea va reveni instantei
mai intai sesizate. Daca ea este stabilita de lege pt instante de acelasi grad. Daca in
caz de reunire competenta este det in fav unor inst de grad diferit in raport de
diferite fapte si de pers aceatsa reglemenatre tinand seama de cele doua forme de
competenta pe care le-am prezentat, care sunt de regula sub sanctiunea nulitatii
absolute, si anume competenta materiala si competenat personala, ea va revenin in
mod obligatoriu instantei legal superioare.
Ce se intampla daca in caz de reunire, competenta in raport de diferite
persoane (dupa calitate persoanei) revine unor instante de natura civila
respective militara, dupa distinctia facuta in competenta inst civile si
militare? Intotdeauna competenta se va stabili in favoarea instantei
civile.
Ce se intampla daca instant militara este instantanta superioara in grad
instantei civile? Competenta va fi stabilita in favoarea instantei civile
care este echivalenta in grad instantei militare.
In cazul infractiunilor subsecvente, pt infractiunile de tainuire, favorizare a
faptuitorului.., cum se va stabili competenta? Competenta va reveni
instantei care este competenta sa judece infractiunea la care se
refera, adica infractiunea principala la care se refera, intotdeauna.
Daca in raport de diferite fapte si persoane competenata revine unor
instante de gard diferit ea va fi sabilita intotdeauna in favoarea instantei de
grad egal.
Page 30 of 89

Ce se intampla daca ulterior in privinta faptei sau a pers care a determinat

competenta dupa materie sau dupa calitatea pers se dispune disjungerea
cauzei, incetarea procesului penal sau aplicarea? In aceatsa cauza instant
ramane competenta sa judece cauza chiar dac aulterior persoana
care a atras competenta dispune disjungerea, incetarea sau
aplicarea. Aceasta regula insa nu se aplica si in faza de urmarire
penala, in ceea ce priveste competenta organelor de urmarire
penala. Ca atare daca ulterior in cursul urmaririi penale aceasta va avea ca
effect obligatoriu declinarea competentei in favoarea organului de uramrire
penala competent.
PROCEDURA DE REUNIRE A INFRCATIUNILOR SI A CAUZELOR
Desi legea prevede ca aceatsa se realizeaza doar de instant competenta fara sa
mentioneze in mod expres care este instant competenta, dupa parerea mea
competenta apartine EXCLUSIV INSTANTEI CARE ARE COMPETENTA SA JUDECE
INFRACTIUNILE SAU CAUZELE REUNITE. Aceasta este instant care dispune asupra
reunirii, ce acare are si competenta egala de judecata a cauzelor reunite. Nu alte
instante , decat cea care are comptenta. Este foarte important pt ca se dau solutii
uneori nelegale in aceasta privinta, tocmai pt ca textul este neclar.
In orice caz, reunirea poate fi dispusa fie din oficiu de inst competenta care este cea
pe care am mentionato, nu legea v-am mentionat-o eu :>, sau la cererea
procurorului sau partilor (dupa parerea mea si a subiectilor, suspectului pan al
amomentul in care el exista, pana la momentul in care devine inculpate, de
asemenea si pers vatamata care participa in faza de judecat inclusiv in caile de atac
ordinare si in cai de atac extraordinare). In orice caz cpp a mentinut si prevederea
din cpp anterior care a stability ca reunirea este posibila, reunirea infractiunilor sau
cauzelor este posibila ata in fata primei inst cat si in fata inst de rejudecare ca
urmare a desfiintarii sai casarii dupa caz cat si in fata inst de apel. Nu se prevede
nicio alta limitare. O asemenea prevedere fara absolut nicio conditie, dupa parerea
mea este criticabila, parerea mea este ca la unele subieccte este posibila decat
daca o cauza se afla si in acelasi stadiu procesual, este sufficient sa se afle in
aceeasi etapa de judecata. Aceasta este doar o crotica pe care am avut-o asupra
textului legal.
In orice acz reunirea se dispune prin audiere in sensul art 370 al1 ncpp, in sens de
hot judecatoreasca care poate fi atacata doar odata cu fondul cauzei. Aceasta este
prorogarea in caz de reunire.
Vreau sa mai subliniez ca actiunea inversa reunirii este disjungerea, art 46
ncpp, care inseamna separarea cauzelor sau a infractiunilor dupa caz si judecarea
lor separate intr-o procedura sepaarata/distincta. Potrivit noului text, art 46 ncpp,
disjungerea este posibila oricand, in toate cazurile legale de reunire. Textul, daca
obs nu face nicio distinctie sb acest aspect a cazurilor de reunire, de unde se poate
ajunge la interpretare, pt ca textul nu face nicio distinctive, la interpretarea ca
textul este posibil si in cazurile de reunire obligatorie . aceasta dupa parerea mea
este inca o mare eroare a acestui cod. O asemenea reglementare nu are nici o

Page 31 of 89

logica, disjungerea trebuie sa fie posibila doar in cazurile in are reunirea este lasata
la aprecierea organelor judiciare. Insa in cazul in care reunirea este obligatorie,
adica opereaza de drept, adica ce inseamna obligatorie? Ca infractiunile nu pot fi
judecate decat impreuna, cauzele nu pot fi judecate separate ci impreuna. Nu poate
fi posibila disjungerea. In caest fel, dupa parerea mea art 46 intra in contradictie
flagranta cu art 43 al 1 din ncpp si cu al3. De aceea trebuie facuta aceatsa
distinctie. In orice caz disjungerea poate fi dispusa dupa aceeasi proceduar fie de
inst din oficiu care este instant competenta. Si care este inst competenta? Cea care
judeca cauza, fie la cererea procurorului sau a partilor. Hot prin care se dispune
disjungerea este o incheiere care trebuie sa poat fi supusa caii de atac. Aceasta
reglementare a fost diapusa de practicieni pantru a le lasa libertatea de a disjunge
oricand o cauza, pt ca ar putea aprecia ca este necesar pt buna desfasurare a
procesului penal. (acest mod de regelementare este extreme de riscanta pt ca
poate face foarte usor loc abuzurilor cu consecinte grave asupra garantarii
procesului penal. Ex: intr-o cauza in care inst o inst importanta din tara iccj ) in
virtutea principiului celeriltatii, care la un momentdat a impus o solutie imediata
asupra unor categorii de persoane, si cum ea trebuia data in ziua respectiva nu era
posibila pt ca pentru unul dintre inculpate nu era indeplinita procedura, desi era caz
de infractiune continuata care este caz de reunire obligatorie pe codul actual,
instanst a disjuns (a facut ceea ce nu era posibil potrivit legii) si a dat sentinta
executorie. Daca sub codul anterior nu era posibila o astfel de procedura sub codul
actual ea este legitima deoarece este legala , insa asta nu inseaman ca are si o
justificare, si in ratiunea care sta la baza unei asemenea reglementari este
infaptuirea justitie, asigurarea unei mai bune judecati, a unei mai bune desf a
procesului penal. Cu certitudine nu se poate desfasura intr-o asemenea situatie in
care dosarul se separa daca sunt acte material imputate unei pluralitati de pers
care alcatuiesc o singura infr, pt ca actiunea pt care in caz de infr continuata si in
caz de concurs formal de infr si in toate cazurile in care doua sau mai multe acte
alcatuiesc o singura infractiune este aceea de a se da eficienta si de a se face
aplicarea unui principiu care conditioneaza insasi infaptuirea justitiei si anume
unitatea principiului infractiunea este unica ea nu poate fi separate pt ca exista
riscul insurmontabil sa se pronunte solutii diametral opuse (cum s-a si intamplat) ).
2. COMPETENTA IN CAZ DE SCHIMBARE A INCADRARII JURIDICE SAU A CALIFICARII
FAPTEI
Reglementat in art 49 ncpp care face distinctia intre schimbarea incadrarii juridie si
schimbarea incadrarii faptei. Una elementara. In practica judiciara nu se poate face
o asemenea distinctie.( Legat de intrarea in vigoare a ncp. Schimbarea incadrarii
juridice se dispune de organul judiciar atunci cand pe baza faptei si a imprejurarilor
de fapt retinute incadrarea juridica este alta decat cea care este tatal/actul initiat fie
prin ordonanta de catre procuror in faza de urmarire penala fie prin actul de
sesizare al procurorului. Pe cand schimbarea calificarii faptei se dispune prin lege/
opereaza prin lege ea este schimbarea pe care o face legiuitorul in cazul legilor
penale succesive, cum este cazul ncp care a modificat configuratia anumitor
infrcatiuni. Schimbarea calificarii opereaza ope legis, schimbarea incadrarii
Page 32 of 89

opereaza ope iudicis. Consecinta acestei distinctii nu este numai teoretica(pentru ca

asa ne place sa spunem) ci este o consecinta parcatica astfel in caz de schimbare
de incadrare juridica ea nu determina si modificarea competentei daca in urma
schimbarii incadrarii juridice competenta revine inst inferioare.
Ce se intampla daca in urma schimbarii incadrarii juridice competenta revine inst
superioare? Daca in urma schimbarii incadrarii juridice competenta revine instantei
superiaore Competenta se va determina in favoarea instantei inferioare. Aceasta
regula de prorogare care permite inst superiaore sa judece o cauza care este de
competenta, inst inferioare insa sub nici o forma instant inferioara nu poate judeca
o cauza care este de competenta instantei superioare, caz de nulitate absoluta art
281 lit b din ncpp.
In ceea ce priveste schimbarea calificarii faptei ea nu produce nicio consecinta in
scjimbarea competentei decat in cazul in care legea priveste in mod expres. Cum
este cazul infractiunilor la regimul transportul naval care potrivit legii 191/2003 cu
modificarile aduse prin legea nr 225/2013 stabileste competenta tribunalului.
3. CHESTIUNILE PREALABILE (competenta in caz de chestiuni prealabile)
Chestiunile prealabile trebuie deosebite de chestiunile preliminare in cadrul
procesului penal. Chestiunile prealabile sunt imprejurari de fapt sau circumstante de
natura extrapenala care apartin altor materii ale dreptului cum sunt dreptul muncii,
administrative etc, de care depinde solutionarea cauzei, sau termenii. Pe cand
chestiunile preliminare sunt chestiuni care sunt de natura procesual penala, ele
nu aparti altor materii, care trebuie invocate in mod obligatoriu inainte de
intrarea in fondul cauzei dar care nu au nici o evidenta cu privire la solutionarea
cauzei. Ex: invocarea unei situatii de incompatibilitate. Ex: chestiune prealabila:
stabilirea daca inculpatul a indeplinit, avea atributiile de serviciu prevazute pentru
indeplinirea unui act care formeaza obiectul material al unei infrcatiuni reprezinta o
chestiune prealabila pentru ca este o imprejuarre de fapt de natura extrapenlaa de
care depinde soliutionarea cauzei.
In toate situatiile in care in conformitate cu prevederile art 52 din cpp se invoca in
procesul penal o chestiune prealabila solutionarii cauzei chiar daca ea apartine unei
alte materii decat cea penala ea este de competenta inst penale. Inst penala este
competenta sa solutioneze o chestiune prealabaiala daca ea nu apartine materiei
penale, chiar daca apartine altei materii.
Cu exceptia cazurilor in care aceasta nu este de competenta organelor
judiciare.(singura excceptie). Care este semnificatia aceste exceptii? Care este
ratiune ei? Acesta exceptie a fost introdusa ca urmare a limitarii cazurilor in care
inst penala trimite spre solutionare o chestiune, o circumstanta, o imrejurare de
fapt, care nu apartine specialitatii dr penal,unui alt organ de stat, altul decat un
organ judiciar care nu face parte din categoria org judiciare. In aceasta categorie
intra, in reglementarea actuala, si exceptiile de nelegalitate ale unui act
administrativ care pot fi invocate in conditiile prevazute de lege 554/2004 dar care
spre deosebire de reglementarea anterioara nu mai este de competenta exclusiva a
inst de contencios admin ci pot fi solutionate si de instanta penala in fata careia se
Page 33 of 89

invoca aceste exceptii, aceasta ca o consecinta a intrarii in vigoare a ncpc cu

modificari si completari.
Aceasta reglementare are la baza o regula de dr traditionala potrivit careia
judecatorul actiunii este si jud exceptiei, preluata din dr francez. Ea are la baza
prezumtia ca un jud din penal are capacitatea de a solution orice, chair daca este de
competenta altei instnte. Dar nu si invers, sigur ca da! Judecatorilor din civil nu li se
recunoaste aceasta virtute ). Atunci cand instanta penala solutioneaza o
chestiune prealabila ea este judecata in prealabil dupa regulile de dr care sunt
aplicabile in material respectiva, inclusiv in ceea ce priveste administrarea probelor
se aplica regulile materiei din care apartine chestiune prealabile. Al 3 din art 52 din
cpp reglementeaza si situatia in care in privinta unei chestiuni prealabile in procesul
penal exista o hot definitive pronuntata de o alta instanta. Este vb de o hot
pronuntata de o inst civila sau de o inst de contencios admin sau de litigii de
munca. Aici se vb de o autoritate de lucru judecata a hot unei alte instante, o
chestiune prealabila in fata inst penale, insa cu o singura exceptie pe care a
introdus-o cpp actual pe care iarasi imi este dificil sa o inteleg si anume cu
exceptia imprejurarilor care privesc existent infractiunea. La ce se refera
aceste imprejurarai? Pai daca oricum chestiunea, hot uneai alte instante, definitive
cu privire la o chestiune prealabila in procesul penla nu are effect cu privire la
existent infractiunii, care mai este utilitatea unei asemenea reglementari?? Ce efect
are? Inseamnaa ca nu are nici un effect, si atunci nu are rost, nu are sens. De ce sa
mai invoc daca nu are effect? Eu cred ca o asemenea exceptie nu poate opera in
privinta elementelor constitutive ale infractiunii. Adica nu poate opera In cazul de
impiedicare prevazut la art 16 b cpp, poate opera doar ceea ce priveste cazul de
impiedicare prev de art 16 lit a, adica atunci cand se constata ca fapta nu exista,
lipseste in materialitatea sa, doar atunci poate opera. Trebuie sa produca efecte cu
privire la elementele constitutive ale infr, adica cele care privesc obiectul infr, cele
care privesc sub activ/pasiv, latura obiectiva si ce subiectiva.
Ianafara chestiunilor prealabile, desi nu exista o reglem expresa in actualul cod (cu
toate ca, eu cred, ca se impunea o astfel de reglem), cu toate ca nu exista in
procesul penal mai exista si asa numitele chestiuni prejudiciare, adica
imprejurari de fapt sau circumstante care trebuie invocate in mod
obligatoriu inainte de fond, si de care depinde solutionarea cauzei penale,
dar care nu pot fi solutionate de instantele penale, fiind imprejurari sau
circumstante care reclama o specializare stricta pe care nici macar inst
penale nu le pot solutiona. Ex: cele care privesc interpretarea tratatelor
interntionale si a conventiilor pentru care competenata exclusiv poate sa apartina
Ministerului de externe, ministerului care are specializarea (un organ admin). In al
doilea rand este vb de exceptiile de neconstitutionalitate acre pot fi invocate in fata
inst penale dar care nu sunt de competenat acestora decat sub aspectul
admisibilitatii, ele sunt de competenta exclusive a CCR care NU face parte din
categoria organelor judiciare. De aceea exceptiile de constitutionalitate sunt
chestiuni prejudiciare, ele se invoca, de ele depinde solutionarea. De regula in cazul
in care o chestiune de fapt este o chestiune prejudiciara, suspendarea judecatii este
Page 34 of 89

obligatorie pana la solutionarea exceptiei. In reglem actuala insa, nu mai este

posibila suspendarea judecatii ca urmare a invocarii a unei exceptii de
neconstitutionalitate. (exceptiile erau cerute in mod abuziv pentru a obtine amnari
ale proceselor). De asemenea sunt chestiuni prejudiciare si intrebarile preliminare
care se pot adresa inst penale, Curtii de justitie a UE, in baza art 267 din TFUE si in
baza art. 2 din legea 340/2009 care reglem procedura intrebarilor preliminare in
fata inst de judecata. Potrivit acestei procedure daca intrebarea preliminare este
formulate la prima inst, suspendarea judecatii cauzei este facultativa, ea ramane la
aprecierea inst, daca insa intrebarea preliminara este formulata in fata ultimei
instante, adica instantei care da o hot definitiva atunci suspendarea in caz de
sesizare a Curtii de Justitie nu mai este facultativa ci este obligatorie. In acest caz
incheierea prin care inst penala se pronunta asupra suspenadrii este supusa caii de
atac potrivt legii recursului, in actuala reglementare a contestatiei intr-un termen de
72 ore, si care este de competenta inst superioare, si este fara participarea
procurorului si a partilor.
VERIFICAREA COMPETENTEI \ CONTROLUL SI AUTOCONTROLUL COMPETENTEI
Verificare acompetentei se realizeaza de org judiciare penale chiar din momentul
sesizarii, adica inainte ca organele de urmarire penala sa se investeasca. Ea este
reglementata in mod distinct pentru organele de urm penala si respectiv pentru
organele de judecata (jud de dr si libertati respective jud de camera preliminara
care isi exprima si aici apartenenta la instantele de judecata).
In ceea ce priveste competenta organelor de urmarire penala
Organele de urmarire penala au indatorirea sa verifice competenta imediat dupa
sesizare. In sit in care procurorul se considera necompetent are obligatia sa-si
decline competenta in fav procurorului competent potrivit legii. Declinarea
competentei se face de actre procuror printr-o ordonanata care are character
definitive. Daca organul de cercetare penala este, se considera necompetent se
sesizeaza procurorul care supravegeaza urmarirea penala cu propunere de declinare
a competentei in fav org de cercetare penala pe acre il considera competent potrivit
legii.
De la aceasta regula a comp in material org de urmarire penala sunt prev 2 exceptii:
1. Extinderea competentei teritoriale art 59 si cazurile urgente er 60. In
principiu org de sesizare penala pot efectua acte de cercetare penla si inafara
circumscriptiei sale teritoriale. De asemenea poate efectua acte de cercetare
penala si prin comisia rogatorie. Aceeasi regula se aplica si procurorului care
efectueaza personal urmarirea penala. De asemenea in circumscriptia sa
teritoriala organul de urm penala poate efectua orice act de urm penala, chiar
si actele de urm penala acre trebuie effectuate inafara circumscriptiei sale
teritoriale.
2. Cazurile urgente atat procurorul cat si organele de cercetare penala au
competenta de a efectua acte de urm penala si in alte cazuri dcat cele date
in competenta lor potrivit legii daca acestea reclama urgenta. Daca este
vorba despre cazuri de urgenta, fara absolut nicio limitare.
Page 35 of 89

Pentru inst de judecata si de asemene in mod similar si pt jud de dr si libertati si

jud de camera preliminara exista obligativitatea verificarii de competenta fie la
cerere fie din oficiu.
Care este modalitate de verificare a competentei, modalitatea procesuala?
Este cea prev de art 47 cpp si anume exceptia de necompetenta.
Cu alte cuvinte necompetenta poate fi invocata pe cale de exceptie. Ea
este o exceptie de procedura. Ea poate fi invocata la cererea
procurorului sau a partilor, inclusiv a partii vatamate care participa la
judecata sau din oficiu de catre instanta.
In legatura cu momentul in care poate fi invocate exceptia de necompetenta se
face distinctive intrre formele de competenta prev de lege. Astfel in cazul
competentei materiale sau dupa cal persoanei daca judecata se realizeaza de o
instanta inferioaar, nu de una superioara, ea poate fi ridicata oricand, in tot
cursul judecatii pana la momentul hot definitive. Deoarece are la baza un caz de
nul absoluta conform art 281 cpp. Daca insa exceptia de necompetenta dupa
materie sau dupa calitatea persoanei trece in competenta unei nst superioare ea
poate fi invocate doar pana la inceperea procesului penal. In cazul in care
competenta priveste exceptia de necometenta teritoriala ea poate fi invocate, la
fel doar pana la inceperea procesului penal, pt ca are la baza un caz de nulitate
relative. Exceptia de necompetenta se solutioneaza printr-o incheiere care
poate
Ce se intampla in situatia in care instanta, in urma verificarii competentei,
constata ca nu este competenta sa solutioneze cauza? In aceasta
situatie instanta are obligatia sa-si decline competenta
in
favoarea
instantei
competente
potrivit
legii.
Declinarea
competentei de catre instanata se realizeaza printr-o hot jud care
potrivit art 370 al 1 din cpp actual este o sentinta penala. Este
definitive, in sensul ca nu este supusa nici unei cai de atac. in
cuprinsul sentintei penale, in mod obligatoriu, inst penala trebuie
sa indice inst pe care o considera competenta sa judece cauza
potrivit legii.
Ce se intampla daca instanta care isi declina competenta uita sa indice in
dispozitivul cauzei instanat care este competenta sa judece cauza? Care
este remedial? Este caz de intrerupere al cursului normal al justitiei.
Ce se intampla in cazul in care 2 instante se considera deopotriva
competente, sau instantele isi declina reciproc competenta una in fav
celeilalte? In aceste situatii ne gasim in prezenta unor dezacorduri dintre
inst in ceea ce priveste comp materiala care poarta denumirea de
conflicte de competenta. Care sunt extreme de daunatoare si acre trebuie
solutionate in mod obligatoriu deoarece afecteaza infaptuirea justitiei.
Conflictele de competenta sunt de 2 feluri:
a) Negative: cand inst de judecata isi declina competenta unele in
favoarea altora, cand nici una nu se considera ompetenta.
Page 36 of 89

b) Pozitive cand inst se considera deopotriva competente sa judece

cauza.
Cum se procedeaza in sit in care se constata ca exista un conflict
negative sau pozitiv de competenta? Intr-o asemenea situatie
se dispune rezolvarea conflictului. Rezolvarea conflictului de
competenta este de competenta instantei superioara si
comuna instantelor aflate in conflict. Revine dupa caz
Tribunalelor, Curtii de Apel, Curtii Militare de Apel si ICCJ.
Care este procedura de sesizare a instantei competente sa
solutioneze conflictul? Este foarte simpla, sesizarea se poate
realiza in cazul conflictului pozitiv de competenta de
instanta care sa declarant cea din urma competenta, iar in
cazul conflictului negative de competenta sesizarea se face
de catre instanta care si-a declinat cea din urma
competenta.
Sesizarea instantei competente sa solutioneze conflictul se poate
realiza insa si de procuror si de parti, pt ca si ei au interesul in
solutionarea cauzei. Inst sesizata pt solutionarea conflictului
procedeaza si ea la verificarea competentei, isi verifica competenta.
Respectiv daca este inst superioara si comuna raportat la instantele
celelalte. Daca apreciaza, in urma verificarii, ca nu este instanta
superioara si comuna, adica nu este competenta, ea isi va declina
comeptenta in favoarea instantei pe care o considera competeta sa
solutioneze conflictul de competenta. Daca in urma verificarii
competentei instanta se considera competenta, instanta va proceda la
solutionarea conflictului de competenta pronuntand o hot jud definitiva
care este o incheiere si poarta denumirea de regulator de
competenta. Este obligatorie pentru inst care judeca cauza. Ce
inseamna ca este obligatorie? Inseaman ca inst care este desemnata
de catre inst competenat sa solutioneze conflictul nu mai are nici un
drept de apreciere cu privire la competenta, ea este obligata sa judece.
Nu mai poate declina competenta in fav altei instante, ci doar in cazul
in care ulterior intervin fapte sau imprejurari noi care modifica
competenta. In toate cazurile, ata in cazul declinarii de competenta cat
si in cazul solutionarii conflictului de competenta pozitiv sau negativ,
instanta in primul caz, al declinarii, inst la care se declina cauza
precum si in cazul conflictului de competenta instanta care
solutioneaza conflictul de competenta in mod obligatoriu mentine toate
actele effectuate, toate masurile dispuse si probele care au fost
administrate in cazul de competenta teritoriala. In cazul competentei
dupa materie sau dupa calitatea pers , inst competenta poate mentine
actele si masurile care au fost dispuse de instanta anterioara.
Remediile procesuale
Page 37 of 89

Functioneaza pe baza unui principiu care are la baza organizarea

organelor judiciare si acre conditioneaza insasi echitabilitatea
procesului penal si anume, principiul impartialitatii.
Aceste remedii sunt de 2 feluri:
a) Incompatibilitatile - care se rez prin 2 modalitati abtinerea si
recuzarea
pronuntarea cauzelor penale

Incompatibilitate si stramutare
Remediile procesuale
Impartialitatea este un principiu fundamental care guverneaza organizarea si
functionarea tuturor organelor judiciare fiind necesara bunei desfasurari a
procesului penal
Principiul impart. Impune organelor judiciare penale o atitudine obiectiva
nepartinitoare in exercitarea atributiilor ce le revin. Remediile procesuale tocmai pt
asta au fost create
Remediile procesuale in materia competentei mijloacele legale de inlaturare a
suspiciunilor cu privire la obiectivitea si impartialitatea persoanelor ce concura la
realizarea scopului procesului penal.
Au la baza asa numitele cauze de suspiciune care sunt prezumtii legale cu privire
la lipsa de obiectivitate sau impartialitate a organelor judiciare ce solutioneaza o
anumita cauza penela. Sunt de 2 feluri:
1. De suspiciune individuala care se refera persona/ subiectiv la un anumit
judecator/procuror etc
2. De suspiciune colectiva care se refera la totalitatea judecatorilor unei
instante penale.
Remediile procesuale sunt urmatoarele :incompatibilitatea care se rezolva prin
abtinere si recuzare in cazul suspiciunii individuale si stramutarea care este specific
suspiciunilor colective.
Incompatibilitatea ca remediu procesual
Sub aspectul naturii juridice, este situatia de partialitate si subiectivism in care se
afla unul dintre subiectii procesuali oficiali ce intervin intr-o cauza penala concreta.
In acest fel, prin intermediul institutiei incompatibilitatii, persoana suspectata de
partialitate si lipsa de obiectivitate (iudex suspectus) este oprita sa participe la
activitatea procesuala desfasurata intr-un anumit dosar pentru a se asigura
obiectivitatea si solutionarea corecta a pricinii.
Incompatibilitatea nu trebuie confundata cu incompetenta cu toate ca este plasa de
legiuitor in capitolul 2 al titului 3 din CPP ce reglementeaza competenta organelor
judiciare
Page 38 of 89

Este o situatie speciala personala in care se afla un subiect oficial avand menirea
de a asigura posibilitatea organelor judiciare sa solutioneze cauza potrivit legii si
adevarului. De asemenea, incompatibilitatea nu trebuie confundata nici cu
compunerea instantei.
Cazurile de incompatibilitate, ca exceptii de la capacitatea subiectiva a organului
judiciar penal si a altor participanti, sunt expres si limitativ prevazute de lege. Sunt
reglementate cazuri de incompatibilitate si in cazul avocatilor art 88 CPP.
Aceste cazuri nu pot fi extinse printr-o interpretare extensiva si analogica. In
procesul penal, cazurile de incompatibilitate se refera la urmatoarele categorii de
persoane : judecatorul (fie judecatorul de dr si lib/ de camera preliminara/ unul sau
toti judecatorii ce compun completul de judecata in prima instanta sau in caile
ordinare/extraordinare de atac) procuror, grefierul de sedinta, organele judiciare,
expert.
Cazurile de incompatibilitate ale judecatorului
Este incompatibil judecatorul care se afla in una din urmatoarele situatii:
1. Care a fost reprezentant sau avocat al unei parti sau a unui subiect procesual
principal chiar si in alta cauza. Aceasta incompatibilitate este impusa de
necesitatea de a se respecta regula separarii functiilor de jurisdictie si de
aparare. Reprezentantul poate fi legal sau conventional si aparatorul poate fi
din oficiu sau ales. Pentru existenta acestui caz nu se cere ca judecatorul care
a avut anterior aceasta calitate sa fi participat in orice fel la desfasurarea
unor activitati procesuale. Acest caz de incompatibilitate nu este limitat in
timp.
2. Este ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv ori se alfa intr-o situatie din cele
prevazute la 177 NCP este membru de familie cu una dintre parti, cu un
subiect procesual principal, cu avocatul sau reprezentantul acestuia.
3. A fost expert sau martor intr-o anumita cauza penala (aceeasi cauza penala)
4. Este tutore sau curator al unei parti al unui subiect procesual principal
5. A efectuat in cauza acte de urmarire penala sau a participat in calitate de
procuror la orice procedura desfasurata in fata unui judecator sau in fata unei
instante de judecata
6. Exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata.
64(1)f transpunerea teoriei aparentei de impartialitate cum a fost
dezvoltata de CEDO
7. Nu pot face parte din acelasi complet de judecata, judecatorii care sunt afini
intre ei sau se alfa in sit de la 177 NCP.
8. A participat la judecarea unei cauze si nu mai poate participa la judecarea
aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la rejudecare dupa casare. Nu permite
o interpretare restrictiva potrivit caruia s-ar reduce la judecarea aceleiasi
cauze in cadrul unei instante superioare sau la jud cauzei dupa desfiintarea
hotararii prin apel sau dupa casarea hotararii in urma unui recurs in casatie.
Acest caz are in vedere oricare din caile de atac date in competenta unei
instante cum ar fi revizuirea sau contestatia in anulare care ar putea genera o
sit de incompaatib. Fundamentata pe o pronuntare anterioara a judecatorului.
Page 39 of 89

9. Judecatorul de drepturi si libertati nu poate participa in aceeasi cauza la

judecarea in camera preliminara, fond sau caile de atac.
10.Care a participat la solutionarea plangerii in cazuri de neurmarire sau
netrimitere in judecata nu poate participa in aceeasi cauza la judecata in fond
sau caile de atac. Se refera strict la judecatorul de camera preliminara care
intervine in urma emiterii de procuror a unei solutii de clasare sau de
renuntare la urmarirea penala.
11.Care s-a pronuntat cu privire la o masura supusa contestatiei nu poate
participa la solutionarea contestatiei. Daca in faza de judecata se dispune
luarea unei masuri asiguratorii, nu exista cale de atac 250 (6) CPP, se poate
sa intervina acest caz de incompatibilitate
A organelor de urmarire penala identice cu cele ale judecatorului ART 64(1) CU
EXCEPTIA LITEREI E. Procurorul este incompatibil sa supravegheze/efectueze
urmarirea penala, sa participe ca judecator in toate cazurile de mai sus. Este
incompatibil daca este sot, ruda, afin, 177 NCP cu un jud de dr si lib sau de camera
preliminara. 65(4)
Decizia 11 9 februarie 2009
A magistratului asistent aceleasi ca la judecator 64(1). De asemenea, cazul
de incompatibilitate in cazul procurorului 65(3).
Expertului art 174 CPP - in cazul in care un astfel de expert este desemnat sa
efectueze o expertiza, daca se descopera incompatibilitatea, judecatorul nu va mai
putea sa isi fundamenteze hotararea pe expertiza acelui expert. Cu exceptia
situatiei in care este recomandata de parti sau procuror.
Modalitatile de rezolvare ale incompatibilitatii
a. Abtinerea modalitatea prin care personaa care are cunostinta ca se afla in
una din cauzele de incompat comunica organului competent ca intelege sa
nu participe la desfasurarea procesului penal. Abtinerea- modalitatea
principala de rezolvare a incompatibilitatii personale in procesul penal. Se
realizeaza printr-o declaratie. Pers incompat are obligatia sa declare dupa caz
ca se abtine de a participa la procesul penal cu aratarea cazului de
incompatibilitate . declaratia de abtinere trebuie sa contina: manifestarea de
vointa a persoanei aflate in cazul de incompat prevazut de lege, indicarea
cazului de incompatib, date privind identitatea si calitatea declarantului,
aratarea cauzei la care se refera. Poate fi formulata oral sau in scris. Daca
este oral, trebuie consemnata in scris de organul care o primeste. Trebuie sa
se faca de indata ce pers incompatibila cunoaste cazul de incompatibilitate.
Indata = imediat dupa ce a luat la cunostinta de cazul de incompatib pana la
terminarea activitatii procesuale la care ia parte.
b. Recuzare este modalitatea prin care se poate cere ca persoana aflata in
vreunul din cazurile de incompatibilitate sa fie oprita de la participarea,
desfasurarea procesului penal. Este o modalitate subsidiara de rezolvare a
incompatibilitatii, doar cand persoana incompatibila nu intelege sa formuleze
o cerere de abtinere. Se realizeaza printr-o cerere ce are caracterul unei
exceptii de incompatibilitate. Poate fi formulata de parti, procurori. Trebuie sa
Page 40 of 89

contina manifestarea de vointa de recuzare a unei anumite parti, precizarea

cauzei la care se refera. Poate fi oral sau in scris cu aratarea cazului de
incompatibilitate. Cea facuta oral se consemneaza fie intr-un proces verbal fie
in incheierea de sedinta. In continutul cererii toate temeiurile de fapt
cunoscute. Trebuie introdusa de indata ce partea afla de existenta temeiului
de incompatibilitate. In ipoteza in care partea cunoaste cazul ulterior
pronuntarii hot nu mai poate fi pronuntata o cerere de recuzare daca insanta
s-a deinvestit de judecarea cauzei. Apare ca ilogic si inutil ca in procedura
recuzarii sau procedura de motivare a recuzarii sa se deruleze in fata
persoanei a carei recuzare se cere impiedicand accesul la procurorul la
instranta competenta care poate solutiona cererea de recuzare.
Procedura de solutionare se realizeaza mai ales in doua etape: mai intai,
CPP reglementeaza o procedura de examinare in principiua admisibilitatii
cererii de reglementare, ulterior, solutionare efectiva de catre un alt complet
de judecata.
Procedura de examinare in principiu in competenta completului sau jud
in fata caruia s-a formulat recuzarea. Judecatorul recuzat se pronunta asupra
admisibilitatii. Se poate respinge ca inadmisibila. Potrivit dispozitiilor legale,
in etapa examenului de admisibilitate se verifica daca judecatorul vizat
efectueaza activitati judiciare in cauza. Analiza formei cererii de recuzare,
apoi se verifica motivarea. Motivarea cererii de recuzare sub aspectul admis
se verifica strict in ceea ce priiveste invocarea unuia dintre cazurile prevazute
la 64 CPP respectiv a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formularii
cererii. Completul de judecata in fata caruia se formuleaza cererea de
recuzare trebuie sa se limiteze la a constata formal existenta sau inexistenta
in continutul cererii a unui sau mai multor temeiuri de fapt si de drept.
Ulterior, din ratiuni ce tin de prevenirea unor eventuale abuzuri procesuale,
dar tot intr-un cadru formal, completul de judecata verifica daca anterior nu a
mai fost formulata o alta cerere de recuzare fata de acelasi jud , in acelasi caz
de incompat, cu aceleasi temeiuri
Completul de judecata din care face parte judecatorul recuzat va putea
respinge ca inadmisibila cererea de recuzare in urmatoarele situatii:
Cand vizeaza orice alta pers care nu desfasoara activitati in cauza
Un judecator chemat sa solutioneze o alta cerere de recuzare (jud care
solutioneaza cererea de recuzare nu poate fi recuzat)
Daca in cuprinsul cererii nu se face trimitere la unul din cazurile din cele
prevazute la art 64 CPP chiar daca s-a invocat cel putin un temei de fapt.
Daca in cuprinsul cererii nu se indica temeiurile de fapt cunoscute,chhiar
daca a fost invocat unul din cazurile de incompatibilitate prevazute de
lege.
Atunci cand, fata de acelasi judecator, a fost respinsa anterior o cerere de
recuzare care viza acelasi caz de incompatibilitate care viza aceleasi
motive de fapt ca la formularea cererii anterioare.
Page 41 of 89

 Completul de judecata constata formal ca sunt indeplinite toate conditiile

de admisibilitate. Are obligatia de a trimite cererea de recuzare spre
solutionare completului imediat urmator. Daca se invoca formal un temei
de drept si un temei de fapt cu privire la care nu s-a pronuntat nimeni
anterior, cererea trebuie considerata ca admisibila si trimisa la urmatorul
complet de judecata. Este nelegal ca judecatorul recuzat sa se pronunte
asupra admisibilitatii cererii de recuzare, chiar daca temeiul este
derizoriul. In niciun fel nu poate atenta asupra bunei desfasurari a
procesului penal. Poate duce la abuzuri de neinchipuit.
Organul competent al solutionarii incompatibilitatii 69
reglementeaza procedura de solutionare a incompatib organului de cercetare
penala, declaratia dde abtinere si cererea de recuzare a org de cercetare
penala se solutioneaza de procurorul care sol cererea de urmarire penala.
Abtinerea si recuzarea procurorului in tot cursul procesului penal, 70(1) se
solutioneaza de procurorul ierarhic superior. Niciodata solutionarea nu va
ajunge la judecator pentru solutionare.
Cererea de recuzare se adreseaza fie acestuia fie procurorului care
supravegheaza urmarirea penala. ART 69.
ART 70 (2) declaratia de abtinere sau cererea de recuzare a procurorului se
adreseaza sub sanctiunea admisibilitatii procurorului ierarhic superior.
Se constata de procurorul, judecatorul sau completul de judecata in fata
careia se formuleaza cererea
68(1)
In ipoteza in care aceasta instanta gaseste intemeiata cererea de
recuzare/abtinere si nu se poate desemna un jud de la instanta competenta
pentru a continua cazul, se desemneaza de catre instanta ierarhic superioara,
o alta instanta egala in grad cu instanta in fata careia s-a formulat cererea.
Procedura se solutioneaza de procurorul care supravegheaza urmarirea
penala in 48 h intr-o ordonanta care nu este supusa niciunei cai de atac. In
cel mult 24 h in camera de consiliu. Pot sa faca orice verificari mai ales cand
se invoca o relatie de rudenie sau poate sa procedeze la ascultarea partilor.
Prin incheiierea de admitere se va stabili in ce masura actele/masurile se
mentin.
Sanctiunea incompatibilitatii nulitatea relativa
c. STRAMUTAREA remediul procesal in care o anumita cauza penala este
luata de la o anumita instanta si data spre solutionare unei alte instante de
acelasi grad si aceeasi natura in vederea impatialitatii intregii instante. I se
substituie o instanta delegata.
Este posibila in cadrul instantelor judecatoresti, in cazul activitatii de
judecata a cauzelor penala, in orice etapa de judecata, la o instanta egala in
gard. Evident nu e posibil de la ICCJ.
Temei : garantarea impartialitatii tuturor judecatorilor in cadrul unei instante
penale
Page 42 of 89

Art 71
Se realizeaza printr-o cerere care poate fi facuta de parti si procuror.
Nejustificata excluderea persoanei vatamate. Trebuie sa indeplineasca
conditii: datele necesare pentru identificarea petitionarului, instanta la care
sa judeca cauza, sa fie depusa la instanta competenta, inregistreaza la
instanta de la care se cere stramutarea, temeiul de stramutare, sa fie
motivata in fapt si in drept,in continutul cererii trebuie sa se faca mentiunea
daca inculpatul este supus unei masuri preventice, sa se anexeze inscrisurile
pe care se intemeiaza.
Procedura de rezolvare :
etapa de informare care este facultativa, ICCJ sau curtea de apel
competenta poate cere informatii de la presedintele instantei de unde se
cere stramutarea,
Procedura instiintarii
Procedura de examinare a cererii de stramutare in sedinta publica in cel
mult 30 zile de la inregistrarea cererii
Solutionarea cererii se poate face printr-o solutie de admitere sau respingere.
Se hotaraste in ce masura actele se mentin 74(3)
Se poate ca de la mom formularii cererii pana la solutionare, instantasa
solutioneze cauza. Daca se admite cererea dupa solutionarea cauze,
hotararea se desfiinteaza. Procedura de stramutare nu suspenda judecarea
cauzei.

Page 43 of 89

Curs 7
18.11.2014
-contuniare remedii procesuale
Efectul obligatoriu al stramutarii cauzelor penale=odata stramutata o cauza
penala ramane in competenta tuturor instantelor penale aflate in circumsctiptia
instantei de la care s-a stramutat.
Contestatiile si celalalte cai de atac ele se solutioneaza de instantele care sunt
corespunzatoare in grad instantei competente si care se afla in circumscprita
instantei de la care s-a stramutat
Daca in urma solutionarii apelului s-a dispus desfiintarea rejudecarea cauzei se
realieaza de catre instanta care este implicata hot de apel.
Procedura de camera preliminara cererea de stramutare nu se poate formula in
camera preliminara iar art.75 ncpp face trimitere la 71-74 ncpp interpretarea prof
este in sensul ca cererea de stramutare este considerate admisibila si in camera
preliminara !!
Cererea de stramutare se poate formula si in timpul urmaririi penale.
Desemnarea unei alte instante=art.76 ncpp modalitate de stramutare a fazei de
urmarire penala
Este admisibila doar la cererea procurorului care efectueaza UP.el se adreseaza
ICCJ sau unei CA cand e judecatorie sau tribunal.
-ceilalti subiecti procesuali nu pot uza de un aseamanea remediu procesual.
-temeiul stramutarii,desemnarea unei alte instante poate fi motivata in aceelasi fel.
-procedura este una speficica fazei de UP se realieaza in camera de consiliu.
Nu este prevazut un termen exact trebuie sa fie inainte de sesizarea instantei de
judecata in vedearea judecarii fondului cauzei.
-cerea de desemnare poate fi formulata intre momentul punerii in miscare a actiunii
penale si momentul rechizitoriuliu.
-termenul avand in vedere urgenta procedurii,termenul este mai scurt decat in cazul
stramutarii 15 zile.
ICCJ sau CA-se proununta print-o INCHEIERE care este definitiva !!

PARTICIPANTII IN SENS RESTRANS LA PROCESUL PENAL

I.SUBEICTI PROCESUALI PRINCIPALI
1.Supectul
Art.77
=persoana cu privire la care exista date sau probe din care rezulta o banuiala
rezonabila ca a savrasit o fapta prevazuta de legea penala.
-caliteatea de suspect se dobandeste in 2 etape : a.urmairea in rem (dispusa prin
ordonata de organul de urmarire penala ) doar pe baza sesizarii.!!
b.urmairea in personam
,efectuarea in continaure a UP fata de o persoana dispusa doar de procuror
Page 44 of 89

prin ordonata art.305 (3) daca din cuprinsul datelor si probelor obtinute rezulta o
banuiala/suspiciune ca fapta a fost savrasita de o anumita persoana determinate.
In urma acestei ordonatnte dobandeste calitatea de suspect!!!--> Etapa
preliminara in drularea oricarei proceduri penale marcheaza declansarea
procesului penal.!!
-caliatea de suspect marcheaza si cadrul procesual legal de efectuarea unei UP
DREPTURILE SUSPECTULUI ART.78
-suspectul are aceealeasi drepturi ca si inculpatului art.83
Dreptul suspectului de a nu da nici o declaratie,refuzul nu poate fi interpretat
defavoarea sa
Dreptul de a fi informat cu privire la fapta si incadarerea juridica a faptei
Dreptul de a consulta dosarul cauzei in faza de UP
Dreptul de a avea un avocat ales
Dreptul de a propune administarrea de probe
Dreptul de a formula plangeri si memorii in cursul UP
Dreptul de a formula alte cererei care privesc solutionearea cauzei
-el nu poate formula pe latura civila !!!
Dreptul de a apela la un mediator
Dreptul de a fi informat la toate drepturile se realizeaza in scris printr-o
notificare.
Alte drepturi prevazute de lege.
Suspectul NU este parte in procesul penal !!!!! =>face parte din cateogira
sub.procesuali principali,calitatea de suspect reprezinta o etapa obl.pt a dobandi
calitatea de inculpat.
-calitatea de suspect inceteaza cand devine inculpat.
2. Persoana vatamata
Art.79 ,80 ,81 ncpp
-persoana care a suferit o vatamare fizica,materiala,morala printr-o fapta prevazuta
de l.p
-NU este parte in procesul penal !!!este doar un subiect procesual
-desi nu este parte in proces participa in proces la intreaga desfasurare a procesului
penal
(UP si judecata)
-participarea in process nu este conditionata de dobandirea partii civile in proces.
-persoana vatamata exista paralel cu partea civila.
- persoana vatamata participa doar la latura penala
-participarea la proces nu este obligatorie de aceea cand nu doreste sa
participe instiinteaza despre aceasta organelor judiciare penale care au facultatea
de a proceda la folosirea persoanei vatamate in calitate de martor.
-persoana vatamata poate interveni in proces din chiar momentul inceperii UP. care
poate fi dispusa in rem si care prin participarea ei se alatura actiunii organului de
urmarire penala.
Page 45 of 89

-nu ar trebui sa poata participa decat prin dobandirea calitatii de parte civila.
-partea civila are dreptul de a cere repararea prejudiciului si dr de a predinte
pedespirea infractorului..
-persoana vatamata poate declara apel,constastatie in anulare,revizuire.
DREPTURILE PERSOANEI VATAMATE art.81 ncpp
Dreptul de a fi informata cu privire la toate drepturile pe care le are
Dreptul de a fi informata cu privire la stadiul urmaririi la solicitarea expresa a
acestuia
Dreptul de a fi audiata
Dreptul de a adresa intrebari suspectului sau
inculpatului,martorului,expertului.
Dreptul de a avea un avocat ales sau de a i se desemna un avocat din oficiu
Dreptul a de depune memorii,formula cereri
Dreptul de a apela la un mediator
Alte drepturi
II.PARTILE in procesul penal :
inculpatul,partea civila,partea respionsabila civilimente
-asupra carora se exericta actiunea penala si actiunea civila
-partile sunt strans legate de actiuni
-au drepturi si obligatii procesuale izvorate din actiuni-laturii penale
(inculpatul) si laturii civile (partea civila,inculpatul,partea responsabila
civilmente)
A.Inculpatul
=persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala .
Faptuitor= in ncpp dar nu complet in materia constatarii infractiuniilor
art.61-62 ncpp in material infractiuniilor flagrante art.293 atat actele de
constatare cat si actele intocmite in urma descoperirii unor infractiuniilor
flagrante reprezinta moduri de sesizare a organelor de UP.fapturitorul exista
in etapa de sesizare a organelor de UP
!!-calitatea de inculpat se dobandeste prin punerea in miscare a actiunii
penale doar pe baza ordonantei procurorului date in cursul UP cand
acesta constata ca exista probe din care reiese presupunerea rezonabila .
Art.309 nu mai contine notiunea de presupunere ci prevede ca trebuie sa
existe probe ca inculpatul sa sav o infractiune.
-calitatea de inculpat spre desoebire de cea de suspect marcheaza
INCEPUTUL PROCESULUI PENAL !!
Drepturile art.83 ncpp
B.Partea civila
Art.84, 85
-este persoana vatamata prin infractiune si care se contituie parte in proces
Page 46 of 89

-constituirea se poate reazliza conform art.20 (1)cel mai tarziu pana la

cercatrea judecatoiresti
-in mod obligatoriu dupa inceperea procesului penal
Se materialieaza printro cerere scirsa sau formulata oral in fata organelor
judciara.
Cererea trebuie sa contina prevederi cu privire la natura,motivele si porbele
pe care se intemeiaza pretentiile nu mai poate fi modificata ci doar atunci
cand :se solicita indreptarea unor erori materiale,marirea sau micsorarea
pretentiilor,cand se solicita obligarea inculpatului la despagubiri banesti
-pot avea calitatea de parte civila si succesori partii vatamate in caz de deces
daca acestia exercita actiunea civila in cadrul procesului penal
Art.24(1) ncpp actiunea civila ramane in competenta instantei penale si in
caz de deces sau dupa caz de reorganziare,desfintare,dizolvare a persoanei
jurdicie cu conditia ca succesorii sa participe in process intr-un termen de 2
luni de la deces.
-sunt succesori: mosternitorii partii civile p.f ori succesorii in drepturi in caz
de reorganizare a p.j sau lichidatorii.=> in viziunea ncpp succesorii partii
civile decdeate nu mai sunt simpli sub procesuali ci au calitate de PARTI
CIVILE si intervin doar in partea civila a procesului penal.
Drepturile partii civile art.81
-atat in cazul persoanei vatamate cat si a partii civile in cazul in care exista
un nr ft mare ncpp in scopul asigurarii celeritatii procesului penal prevede o
situatie speciala de reprezantare de a participa prin reprezentat iar daca nu-si
indeplinesc aceasta obligatie se desemenaza un avocat un oficiu prin
ordonanta de catre procuror sau incheiere de catre instanta.Daca reufza
avocatul din oficiu in termen de 3 zile trebuie sa couminice proc.sau
inst.refuzul.Opinie prof.ar putea sa refuze in situatii de incompatibilitate sau
conflict de interese,in celallte cazuri se impune.
-in aceasta situatie toate actele care se comunica reprezentantului sunt
prezumate a fi cunoscuta de toate.
C.partea responsabila civilmente
Art.86
=persoana chemata sa raspunda in procesul penal in virtuitea unei obligatii
legale sau voluntare sa raspunda pt prejudicial produs printr-o infractiune
Art.1372 1373 NCC
-are la baza raspunderea civila delcituala pt fapta altuia
-participarea la proces art.21 ncpp 2 modalitati prin introducere (oficiu de
catre org judiciare penale) se poate realiza pana la inceperea cercatarii
judecatoiresti se poate realiza la cererea partilor indrepatite (partea
civila,succesorii partii civile .pt persoane fara cap de exercitiu se realieaza la
cererea procurorului sau a reprexentantului)
!!Procurorul este obligat sa ceara introducerea partii repsonsabile
civilmente.
Page 47 of 89

prin interventia
partii resp.civilmente se poate realiza pana la terminarea cercetarii
judecatoriesti,preluand procedura in stadiul in care se afla atunci .
Art.21 partea resp civilemnte exercita in latura civila a porcesului penal
toate drepturile si obligatiile prevazute pt inculpat!!!
-este sub pasiv secundar
Art.87 ncpp se prevede ca partea rsp civilmente are toate dr prevazute pt
persoana vatamata art.81 ncpp
-isi exericta drepturile doar in limitele este exericitata actiunea civila si de
asemenea in scopul combaterii actiunii civile.
III.AVOCATUL
-este in ncpp un sub procesual inzestrat cu drepturi si obligatii procesuale
proprii care nu isi au izvorul in actiunii judiciare ci au izvorul de contractul de
asistenta juridica
Legea 51/2005 trebuie sa fie in mod obligatoriu a unui Barou si trebuie sa
isi exercite profesia doar in cabinet individual,asiciaite,grupate,srl,etc.
Art.88,95,96 ncppavocatul indeplineste o functie procsuala =FUNCATIA DE
APARARE
-nu este subiect oficial al procesului penal,apara un interes privat are 2
limite : .legea si interesul legitim.
-apara in egala masura si interesul public al justiei.
-desebirea fata de organelle judiciare slujeste legea in mod subiectiv si
partial.
-este o contradictie intre art.31 si art.88 (1) care prevede ca avocatul asista si
rep doar partile si sub.proc.principali,insa este permis sa acorde asistenta
juridica si martorului cand exista riscul de a se autoincrimina.
-colaborarea acestuia cu org.judiciare sa se bazeze doar pe relatii
profesionale
Nu poate fi avocat in procesul penal : persoana care este sot sau ruda cu unul
dintre jud sau procurori corelat cu art 64 lit b
Nu poate fi avocat persoana citata ca si martor in aceeasi cauza
Nu poate fi avocat pers care in aceeasi cauza este parte in process sau sub
proc.principal
-avocatul nu poate apara mai multi clienti care au interese contrare obligatia
de a opta doar pt unul dintre clienti.
Principiul asistentei juridice facultative art.89
-suspectul sau inculpatul are dreptul de a fi asistat sau reprezentat de unul
sau mai multi avocati.
-cand are 2 sau mai multi avocati asistenta juridica este asigurata si de catre
un avocat.
-Se realieaza in baza unui contract care stab. dr si obl.reciproce
-odata ales avocatul are obligatia de a efectua toate activitatiile juridice.

Page 48 of 89

-asistenta juridica obligatorie art.90 reprezinta o modalitate subsidiara de a

participa la proces ea se asigura doar daca suspectul sau inculpatul nu are un
avocat ales
-asistenta este obligatorie : cand s-a dispus arestrea preventiva,cand e
minor,sau cand organul judiciar aprecieaza ca are nevoie de avocat
-apararea trebuie sa fie concreta si efectiva
In faza de judeacata este obligatorie cand infractiunea pe care a sav.subiectul
pedeapsa este mai amre de 5 ani
Avocatul din oficiu-desemnat de org jud penale in cazurile de asistenta
juridical obligatorie a suspectului sau inculpatului.
-obligatia av din oficiu de a raspunde la toate solicitarile organelor judiciare si
de a asigura o aparare concreta si eficienta.
Art.91 ncpp opinie prof sunt prevederi neconsitutionale.de ex. Sa inlocuiasca
avocatul ales cu avocatul din oficiu.
In faza de judecata se constanta ca av ales lipseste sau nu si-a asigurat
substiruirea va fi desemnat un av din oficiu.
-inclocuirea av ales cu av din oficiu doar atunci cand exista situatii
exceptionale care justifica desemnarea unui avocat in cazurile de asistenta
juridica obligatorie,iar timpul acordat trebuie sa fie rezonabil apreciat in
concret.
Cand se amana cauza penala? Cand nu poate fi realizata inlocuirea av ales cu
av din oficiu
Deseamnrea se realizeaza printr-o dispoztie a org.judiciar care se
materialieaza in solciitarea adresata Baroului in vederea repartizarii cauzelor
unui avocat.

DREPTURILE AVOCATULUI ART.92

Dreptul de a participa la efectuarea actelor de up cu 2 excpetii : a.metode
speciale de supraveghere si b.perchezitii coporale in cazul infract. flagrante
In faza de up avocatul poate participa la audierile in fata jud de dr si libertati.
In cursul up avocatul sa formulleze plangeri,cereri,memorii
Daca asista la audieri in faza de up semneaza declaratia scrisa si are dreptul
de a formula obiectiuni.
In procedura de camera preliminara si faza de judecata sa formulize
cereri,concluzii,sa patricipe activ la administrarea probelor,sa consulte
dosarul cauzei.(acesta nu exista in faza de UP)
-3 modalitati de a consulta dosarul: studierea,obtinerea unor
note,fotocopierea.
-drept propriu de a solicita consultarea dosarului poate fi restrictionat in
cursul UP de catre procupor,iar dupa punerea in miscare a act penale pe o
durata de 10 zile se poate daca procrurorul apreciaza ca afeceteaza buna
desfasurare a proc penal.
-art.24 sunt aplicabile si partilor si sub.procesuali principali.

Page 49 of 89

Curs 8
24.11.2014
Drepturile avocatului desi formal apar doar in art.92 NCPP ele sunt prevazute in 3
texte art.92,94,95.
Art.93 norme de trimitere prin care se face trimitere la drepturile
avocatului,suspectului sau inculpatului.
2 cazuri de asistenta juridica obligatorie:
Cand persoana vatamata sau partea civila este o persoana fara capacitate de
exercitiu sau cu cap de ex.restransa.
Cand organele judiciare penale apreciaza ca persoana vatamata,partea civila
sau partea repsonsabila civilmente nu isi poate face singur
aparare=>desemnarea unui avocat din oficiu.
Dreptul la consultarea dosarului-art.94 (1) poate fi exerictat in tot cursul
procesului penal (de la UP,camera preliminara si judecata) atat exercitarea
cat si restrangerea acestui drept nu pot imbraca forma abuzului
porcesual,ambele trebuie realizate cu buna credinta.
In faza de UP poate fi restractionat spre deosebire de celalte faze procesuale
cand NU poate fi restrictionat in nicio situatie.-drept absolut iar in faza de UPdrept relativ.
Exericitul acestui drept este asigurat de organul de urmarire penala.>procurorul(care stabileste data la care are loc consultarea dosarului si
durata care trebuie sa fie rezonabila).
-modul in care se realieaza consultarea poate consta in studierea
materialului,notarea unor date sau informatii,fotocopierea dosarului.
Procurorul insa poate restrictiona acest drept in interesul urmaririi
penale,ORICAND,pana in momentul punerii in msicare a actiunii penale.Dupa
punerea in msicare a actiunii penale procurorul poate restriciona acesul la
dosar pe perioada nu mai mare de 10 zile.De cand curge acest termen?Codul
nu prevede.
Consultarea dosarului de catre avocat este principala modalitate exercitare a
functiei de aparare.
Art.92 drepturile generale ale avocatului si art.94 care detaliaza drepturile
avocatului nu exista o prevedere expresa in ceea ce priveste consultarea
dosarului in integralitatea lui.
-oricand procurorul dupa prezentarea dosarului poate prezenta alte probe
care nu au fost comunicate anterior.
-se prevede ca prezentarea intregului dosar in vederea consultarii este
obligatorie in fata judecatorului de dreputri si libertati(proceduri privind
masurile preventive).
Page 50 of 89

Dreptul de consultarea a dosarului NU poate fi restrictionat in camera

prelimininara,judecata si executare.
Art.95 prevede un regim special pentru 3 categorii de plangeri pe care le
poate formula avocatul:
cand suspectul sau inculpatul se afla in stare de arest preventiv.
Impotriva modului de asigurare acestuia de a participa la actele de urmarire
penala.
Impotriva modului de asigurare de catre organelle judiciare penale a dreptul
de a consulta dosarul.
plangerile au un regim special ,competenta apartine procurorului
ierarhic superior,care trebuie sa motiveze plangerea si sa o solutioneze.
Rolul avocatului in procesul penal este unic,avocatul este un actor principal al
procesului penal.
Actiunile judiciare
-participarea in proces atat a subiectilor procesuali principali cat si a partilor precum
si a avocatului este legata indispensabil de actiunile judiciare.
=mijloace juridice de exercitare in cadrul procesului penal a drepturilor si obligatiilor
procesuale.
-ele formeaza cadrul legal in care sunt satisfacute interesele tuturor participantilor
la procesul penal.
2 actiuni
Actiunea penala obligatorie.
Actiunea civila facultativa.
1.Actiunea penala
-art.9 VCPP este mijlocul juridic prin care se trage la raspundere a
persoanelor care a savrasit infractiunea.
-actiunea penala se pune in msicare prin actul de inculpare prevazut de lege
-titularul exclusiv al actiunii penale este procurorul.IN TOATE CAZURILE.
NCPP-a infaptuit unificarea actului de punere in miscare a actiunii penale,care
se realieaza doar prin ordonanta de punere in msicare a act.penale de
catre procuror.Ea se realizeaza in cursul urmaririi penale. actul juridic
fundamental/principal prin care se intemeiaza fondul procesului penal.Ea
reprezinta notificarea oficiala a statului prin care este formulate acuzarea cu
privire la comiterea unei infractiuni impotriva suspectului care devine
inculpat.
!!! Actul de punere in msicare a act.penale contine faptele si incadrarile
juridice retinute pe baza carora se dispune ulterior trimiterea in judecata.
(prezentarea fondului cauzei penale in fata unei instante in vederea aplicarii
unor pedepse si a luarii celorlate masuri cu caracter penal fata de persoanele
vinovate de savarisrea unor infractiuni.)
Page 51 of 89

In NCPP se prevede relunadu-se opiinile formulate in doctrina penala

anterioara conditiile care trebuie indeplinite pt unerea in msicare a act
penale.
2 conditii cumulative : art.15
Sa existe probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca
infractiunea a fost savrasita de inculpat.Dar este contrazis de art.309 in
care s-a renuntat la cerinta unei presupuneri rezonabile care este un criteriu
subiectiv de evaluare a probelor.presupunerea este rezultatul unei gandiri,iar
caracterul rezonabil al acesteia este rezultatul unei aprecieri
subiective,personale.Opinie prof.poate fi exlusa evaluarea probelor care
aparatine procuorului,ceea ce conteaza ca sa fie conditita indeplinita este ca
evluarea probelor sa se bazeze pe probele obtinute nu pe convigerile
interioare a procurorului.Probe in sensul de fapte sau elemente de fapt.Este
necesar ca faptele rezultate din probe sa prezinte character penal(incadrare
juridical)-conditia pozitiva.
Sa nu existe nici una din cauzele de impedicare a punerii in miscare
sau a exercitarii actiunii penale .art.16 NCPP-conditie negativa.Cazuri
lipsite de temei,sau cazuri care fac ca actiunea penala sa fie lipsita de obiect
doarece in cursul UP stingerea actiunii penale NU mai tine seama de diferenta
intre cele doua catgorii de cazuri.In cazul solutionarii actiunii penale de catre
instanta de judecata care face in continuare disctinctia intre cele 2 cazuri.
Temeiul actiunii penale il consituie infractiunea,iar in celalte cazuri cand
actiune este lipsita de obiect exista fapta dar fie exista o cauza de inlaturare
a raspunderii penale,fie lipseste o conditie de forma a actiunii penale pentru
punerea in msicare sau a exercitarii act.penale.In NCPP prezinta importanta
clasificarea acestor cauze penale in raport de efectele procedural.Astfel
exista cazuri de impedicare cu carcater definitiv si cauze temporare de
impedicare a punerii in msicare a actiunii penale.
Cauzele permanente de impedicare a actiunii penale:
art.16 lit a
Fapta nu exista.
art.16 lit.b
Fapta nu este prevazuta de legea penala.
Fapta nu a fost savrasita cu forma de vinovatie prevazute de lege.
-daca lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii
(ex.OBIECT ,SCOP SPECIAL) este cauza de impedicare.

Art.16 lit c.
Page 52 of 89

 Cand din probe rezulta ca fapta nu a fost savarsita de o persoana. (ex.atac al

unui animal sau cand fapta nu a fost savarsita de inculpat).
Art.16 lit d.
Cand exista o cauza care face ca fapta sa nu fie infractiune (ex.NCP cauze
justificative).
Art.16 lit f.
Cand a intervenit amnistia,prescpritia,decesul p,f sau radierii p.j
Art.16 lit c.
Cand a fost restrasa plangerea prealabila in cazurile prevazute de lege.
Impacarea partilor cand legea o prevede in mod expres sau cand a intervenit
un accord de miediere.-->cand se prevde plangerea prealabila sau impacarea
partilor(medierea se realieaza de un tert mediator care poate interveni fie
inainte de declansarea procesului penal fie dupa inceperea procesului
penal,ea se realizeaza printr-un accord de mediere,process verbal de
mediere) se comunica organelor judiciare penale.
Art.16 lit h.
Cand exista o cauza de nepedespire.
Art.16 lit i.
Cand exista autoriate de lucru judecat.- consecinta a principiului nem bis in
idem.
Cazurile temporare de impedicare a actiunii penale:
Art.16 lit e
Cand lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, sesizarea sau alte
chestii de procedura.(ex.dubla incriminare).
Cand a intervenit o cerere de transfer de procedura in alt stat.Transferul de
proceduri legea 302/2004 care prevede ca poate forma obiectul transferului
atat o procedura care nu a inceput cat si una inceputa pe teritoriul
Romaniei(poate privi fie urmarirea fie judecata)pe baza unei hotarari
pronuntata de instanta care judeca in prima instanta.ea se finalizeaza cu o
incheiere suspusa cailor de atac.
Atat in cazul prevazut de art.16 lit e cat si lit j indeplinirea ulterioara a
conditiei procedurale face posbiila reluarea actiunii penale.
In cazul transferului procedura se reia daca urmarirea sau judecata nu se
poate efectua in alt stat.
Exerictarea actiunii penale
-odata pusa in miscare se exercita potrivit art.14 (3) in tot cursul procesului
penal.
Art.17 regelemneteaza stingerea actiunii penale (1):
1.In faza de UP act penala poate fi stinsa a.prin clasare
b.prin renuntarea la urmarire penala.Opinie prof.poate fi dispusa doar
fata de inculpat,nu si fata de suspect.

Page 53 of 89

2.In faza de judecata stingerea actiunii penale atunci cand instanta de

judecata in urma judecarii fondului dispune condamnarea ,amanarea
aplicarii pedespei,renuntarea la aplicarea pedespei,achitarea,incetarea
procesului.
Exercitarea actiunii penale incepe prin trimiterea in judecata.Se
materlialieaza prin sustinerea acestia in tot cursul procesului penal.
Actiunea penala nu poate fi exercitata cand exista o cauza de impedicare
art.16
cand procurorul crede ca nu exista
un interes-oportunitatea urmaririi penale-care permite resittuirea
dosarului=restragarea rechizitoriului.
Continuarea procesului penal art.18 NCPP mijloc de aparare la care poate
recurge suspectul sau inculpatul fata de care s-a dispus clasarea sau
renuntarea la UP.
Cazurile in care se poate cere continuarea procesului penal
amnsistie,prescprite,retragerea plangerii,cazurile de
nepedepsire,reunutare,neimputabilitate.Nu si in caz de deces sau radiere.
Actiunea civila
=este mijlocul juridic prin care se realieaza tragarea la raspundere civila delictuala a
persoanelor responsabile pt prejudicial cauzat prin infractiune.Actiunea civila este o
actiune facultativa,secundara,existenta ei depinde de existenta de actiunii
penale.Apartine de regula personaelor fizice sau juridice prejudiicate si care se
consituie parti civile in procesul penal.
-are la baza dreptul de optiune a persoanei prejudiciate prin infractiune care in
raport de interesele procesuale se poate adresa instantei civile sau se poate adresa
orgnelor judiciare penale sitatie in care actiunea se exercita si se pune in miscare in
cadrul procesului penal.
-cand actiunea civila se pune in miscare si se exericta in cadrul procesului penal
dobandeste trasaturi de OFICIALITATE .NCPP contine o importanta limitare a
dreptului procesual al persoanei prejudiicate de exerictarea actiunii civile in procesul
penal in sensul ca ea este posibila doar daca nu afecteaza durata rezonabila a
procesului penal.Aceasta chestiune se apreciaza de organele judiciare penale.
Titularii actiunii civile:
Partea civila principal- care este chiar persoana prejudiciata prin
infractiune.
Succesorii partii civile.
Pt persoanele cu capacitate de exercitiu restransa sau fara capacitate
actiunea civila se poate rezliza de catre reprezentantul legal al acestora
sau de catre procuror care preia drepturile persoanei prejudiicate si solicita
tragarea la raspundere civila delictuala a persoanelor responsabile.
Page 54 of 89

In toate cazurile punerea in msicare a actiunii civile se realizeaza prin

constituirea de parte civila.art.20 NCPP
Subiectii pasivi ai actiunii civile
Inculpatul principal
Partea responsabila civilimente.-daca exista.
Actiunea civila are ca si obiect obligarea inculpatului sau dupa caz a partii
respinsabile civilimente a prejudiciului cauzat prin infractiune (material sau
moral).-dupa regulile codului civil.
Principiul care sta la baza reparatiei-principiul reparatiei in natura si de
asemanea reparatia integrala.Reparatia in natura se poate realiza prin
resitutirea lucrurilor sau restabilirea situatiei anterioare
infractiunii,desfinitarea totala sau partiala a unui inscris.Ultimele doua sunt
modalitati obligatorii de solutionare care se realizeaza chiar in absenta partii
civile.Sunt singurele derogari.
Subiectii activi ai actiunii civile-daca sunt un nr foarte mare se prevede
oligatia pt partile civile sa-si desemneze un reprezentant prin intermediul
caruia sa poata participa la proces.Daca acestea refuza sa-si desemneze un
reprezentant comun, organele judiciare penale vor putea proceda la
desemnarea unui avocat din oficiu care sa le reprezinte interesele.
-->desemnarea in faza de UP se realizeaza prin ordonanta de catre procuror
si in faza de judecata prin inchiere de catre instanta.ordonanta/inchierea se
comunica partilor civile care au posibilitatea de a refuza reprezentarea si
obligatia de a insiinta despre refuz.
Art.20 nu prevede un termen este in contradictie cu art.85 care face trimitere
la art.82 care prevede un termen in de cel mult 3 zile in care partile civile au
obligatia sa instiinteze instanta sau procuorului refuzul .Pot refuza avocatul
din oficiu?Da.Opinia prof-partile pot refuza doar cand exista incompatibiliatte
sau conflict de interese,in celalte cazuri ele nu pot refuza avocatul din oficiu.
Actiunea civila care formeaza obiectul unei cesiuni-persona care este
benecifiar al acestui transfer nu pot beneficia de parte civila.Se poate ajunge
si la disjungerea actiunii civile.
Disjungerea actiunii civile este posibila si in cazurile in care se constata ca
mentinerea acesteia in procesul penal ar conduce la incalcarea principiului
rezonabile.
Unul dintre principiile care sta la baza actinii civileodata aleasa o cale
procesuale nu se poate alege alta cale.
2 cai procesuale calea penala si calea civila.Odata aleasa calea partea civila
nu se poate razgandi.
Cand se adreseaza instantei civile cu actiune civila separata?Daca nu s-a
consituit parte civila in procesul penal.
Principiul .potrivit caruia actiunea civila se suspenda obligatoriu pana la
solutionarea actiunii penale de prima instanta dar nu mai tarziu de 1 an.
Page 55 of 89

Actiunea civila se exericta de catre instanta civila si in situatia in care partea

civila s-a consituit parte in procesul penal insa instanta penala a lasat
nesolutionata actiunea civila.
Art28 al.1 hotararea penala are autoritatea de lucru judecat in civil.

Instanta penala lasa nesolutionata actiunea civila atunci cand:

In caz de achitare prevazut de art.16 lit b.teza I fapta nu e prevazuta de l.p
In caz de incetarea procesului penal art.16 lit e,f,i.j
Partea civila se poate adresa cu act civila la inst civila si atunci cand nu a
respectat termenul de 1 luna de ridicare a succesori partii decedate,iar
mostentiorii,succesori,lichidatorii partii civile decedate sau desfiinte se pot
adresa cu actiune separata cand nu au respectat termenul de 2 luni de la
data decesului.
Actiunea civila poate fi exerictate la instanta civila si atunci cand:
a.in cazul persoanelor fara cap de ex.sau cu cap de ex restransa-titular al
actiunii civile e reprezentantul legal sau procurorul.
b.pt prejudiciile care s-au nascut sau au fost descoperite ulterior solutionarii
act civile de instanta penala.
Cand partea civila se poate adresa organelor judiciare penale si sa lase
actiunea civila?in caz de reluare a cauzei.Atat in faza de Up cat si in faza
de judecata,cu conditia ca instanta civila sa nu fi pronuntat o hotarare
judecatoreasca in prima instanta.
Cand partea civila poate parasi calea penala sis a se adrseze instnatei civile?
in caz de suspendare.Opinie prof.infara acestui caz partea civila poate
parasi calea penala si in cazurile in care organelle de urmarire penala dispune
clasarea sau renuntarea la UP.
Cand se redeschide UP-partea civila se poate adresa organelor penale.
!!Actiunea civila poate fi pusa in miscare prin consituirea de partea
civila atat in faza de UP cat si in faza de judecata.Insa exerictarea
actiunii civile NU se poate realiza in cursul urmaririi penale ci doar in cursul
judecatii in fata instantei penale.
Instanta penala fiind competenta sa solutioneze actiunii civile si in cazul
decesului partii civile,desfiintari/dizolvarii p.j sau a partii responsabile
civilimente.
Inafara de cazuurilor instanta penala are obligatia de a solutiona actiunea
civile odata cu actiunii penale.Raspunderea civila delictuala in procesul penal
actiunea civila poate fi admisa sau respinsa dupa caz daca nu sunt indelpinite
conditiile dreptului substantial.
Atunci cand actiunea civila se exercita in procesul penal se afla intr-o legatura
de dependenta cu actiunea penala.La solutionarea actiunii civile se va tine
seama de modul se solutionare a actiunii penale,adica de efectele de
autoritate de lucru judecat.
Page 56 of 89

Daca solutia este de condamnare act.penal actiunea civila poate fi admisa,la

fel va putea admisa actiunea civila chiar daca se inceteaza procesul penal
sau de renuntare la aplicarea unei pedespe,daca solutia este de achitare
actiunea civila trebuie respinsa.( achitarea pe art.10 lit a.fapta nu
exista.sau atunci cand fapta nu a fost savrasita de inculpat.)in ceea ce
priveste vinovatia art.28(1)hotararea instantei penale de achitare nu este
obligatorie pentru instanta civila=>actiunea civila ar putea fi admisa.
Probele.
-materia probelor priveste actiunea penala si civila care formeaza fondul
cauzei procesului penal.
-probele au o importanta fundamentala.
-priveste intreaga desfasurare a procesului penal
-procesul penal este alcatuit dintr-o succesiune de acte de procedura care au
ca obiectiv aflarea adevarului in vederea solutionarii juste a cauzei
penale.Aceste obiectiv este legat de aplicarea dreptului penal material.
-probele formeaza nervul central al procesului penal ea conditonand scopul
acestuia.
-prin intermediul probelor se construieste adevarul in cadrul procesului
penal.Totodata este utopie sa se sustina ca adevarul care se obtine probelor
este un adevar obiectiv,el ramane un adevar construit in cadrul procesului
penal insa numai pe baza probelor prin intermediul carora adevarul este
apropriat de realitatea faptelor si a tuturor elementelor de fapt pe care
trebuie sa se intemeieze procesul penal in intreaga sa desfasurare.
-ele se obtin treptat in urma unui process complex de cercetare si descoperire
a faptelor.
NCPP clarifica ce inseamna probe,mijloace de proba si procedee probatorii.
Materia probelor este inclusa/face parte din procedura penala totusi prin
importanta capital pentru solutionarea justa a cauzei penale formeaza o
procedura disincta a procesului penal =>faza probatorie care se intinde pe
intreaga faza a urmaririi penale(UP=consituie o cercetare a probelor,consta in
strangere si administarre de probe).In cadrul faza de judecata exista o
cercetarea judecatoreasca-OBLIGATORIE in fata primei instante,FACULTATIVA
in apel.(cercetarea judecatorasca=administarre de probe).

Proba= definita in art.27 (1) NCPP.

Spre deosebire de VCPP ,NCPP orice element de fapt care contribuie la aflarea
adevarului,din definitie NCPP rezulta inasasi concludenta probei face parte
din insasi definitia legala a probei aceasta este o consecinta a orientarii
acestui cod spre modelul de process penal adeversial,unde procesul penal nu
reprezinta decat o modalitate de rezolvare a unei dispute intre acuzare si
aparare in scopul stabilirii adevarului numai daca acesta este necesar pt
soltuionarea procesului.
Page 57 of 89

-NU orice element de fapt este proba ci doar acele care au forta
contributiva la stabilirea adevarului.Ele trebuie sa aiba aptitudinea de a
conduce la adevar in procesul penal.
Mijlocul de proba=proba care inseamna elemental de fapt care trebuie sa
aiba forta contributiva la stab.adevarului nu poate fi obtinut oricum ci printrun mijlocul de proba.Proba se obtine prin mijlocul de proba.
Ex.declaratia martorului,inscrisurile,etc.
=modalitate de obtinere a probei.
-art.97 (2) NCPP enumerarea mijloacelor de proba.
-o proba poate fi obtinuta prin ORICE mijloc de proba daca nu este interzis de
lege.
Ex.detectorul de minciuni este interzis nu poate folosi ca mijloc de proba.
Procedeu probatoriu=modalitatea prin care se obtine mijlocul de
proba.
Ex.aduierea persoanelor prin care se obtine o declaratie.Audierea-procedeu
probatoriu Declaratia=mijloc de proba.
Ex.supravegherea procedeu probatoriu.
Obiectul probeiart.98 NCPP obiectul probatiunii,este deficitar doarece
probatiunea este altecva.A NU se confunda probatiunea cu proba.
Obiectul probei se indentifica cu proba insasi !!.De aceea in limbajul de
specilitate tema probandum.
-din art.98 rezulta ca obiectul probei se indefntifica cu proba inasi,adica
elemntele de fapt.-care sunt faptele si imprejuarile de fapt care formeaza
obiectul probei-existenta infractiunii si savarsirea infractiunii de catre
inculpat.
Obiectul probei este complex intra 2 cateogrii de fapte : a.fapte principaleres probanda si b.fapte secundare res probanes.
Faptele principale sunt cele care privesc infractiunea si sav ei de catre
inculpat,si daca exista parte civila si cele care privesc raspunderea delictuala
(ex,prejudiciul).Constituie fapte principale orice imprejurare de fapt de care
depinde aplicarea legii,incadrarea juridical a faptei.
Faptele secundare cele care privesc doar anumite laturi ale faptei principale
ex.inculpatul a fost prezent la fapta,ca avea obiecte provenite din
infractiune,ca a luat legatura cu anumite persoane.etc.
Pot consitui obiect al probei si aspecte care privesc persoana suspectului sau
inculpatului dar si persoana vatamata si celalte parti ale procesului penal.dovedirea este obligatorie.
Exista imprejurari de fapt care nu trebuie dovedite ex.discremant la
minor,faptele evidente,faptele de necontestate.Faptele necontestate exista o
prevedere art.374 NCPP care stabileste ca probele administrate in cursul UP
daca sunt necontestate nu se readministreaza ele se pun in discutia
procurorul si a partilor,doar din oficiu instanta poate dispune readministrarea
acestor probe daca considera ca este necesar pt solutionarea cauzei penale.
Page 58 of 89

Dovedirea facultativa a unor imprejuari de fapt care pot forma obiectul

probei- EX. fapte similare,fapte auxiliare,faptele negative determinate.
Fapte si imprejurari care nu pot fi dovedite cele a caror dovedire este
contrara legii,precum si faptele negative nedfeintive/nedeteremninate.
Sarcina probeiTo be continued.

Curs 9

3.12.2014

Clasificarea probelor-desi nu se gaseste in Cod .

Probe in acuzare-cele care sunt solcitate/prezentate de acuzare.
Probe in aparare-cerute/solicitate de aparare/parti.De regula prin avocati.
Indiferent de titularul solicitarii se pot administra probe din oficiu daca sunt
necesare pt stabilirea adevarului ,beneficiul probelor este comun ele profita
procesului penal in integralitatea sa.
Probe mai pot fi dupa sursa probe imediate si probe meditate.
Probe imediate-rezultate din mod direct si cele mediate in mod indirect .
In raport de care a fost obtinut mijlocul de proba folosit de regula mijlocul de proba
este folosit in mod direct de catre organele de urmarire penala si instanta,insa sunt
situatii in care sunt obinute de alte organe judiciare penale altele decat cele la care
se afla cauza penala.Este vorba de situatiile in care se dispune o comisie rogatorie
sau delegare.
Comisia rogatorie=modalitate procedurala prin care organelle de judiciare solicita
ca audierea unui martor,cercetarea la fata locului,efectuarea unor
inscrisuri,efectuarea unor acte procedural sa se realizeze de catre alt organ.NU pot
forma obiect al comisiei rogatorii actele procesuale!!-->(punerea in miscare UP
,luarea unor masuri preventive).Audierea inculpatului sau suspectului NU poate
forma obiectul comisiei rogatorii.Comisia roagtorie se dispune atunci cand sunt
indeplinite condtiile prevazute de lege.Se dispune prin ordonanta de catre org
penale sau incheire de catre instanta.
Page 59 of 89

Delegarea=modalitatea prin care organele judiciare penale ca administrarea unor

probe consatnd in audierea unui martor sau efectuarea de cercatari la fata
locului,sa se realizeze de catre un organ inferior.
Probe direct si indirecteprobele directe=au legatura directa cu obiectul probei
ex.faptele si imprejuari de fapt principale.Ele conduc la certitudine.
Probele indirecte=care sunt mai aproape de indicia decat
de proba,nu fac legatura directa cu obiectul probei,recurg la regulile logicii juridice.
Importanta practica : -daca o proba directa de regula este suficienta pt stabilirea
existentei unei fapte ,o proba indirecta NU poate sta la baza unei hotarari de
condamnare.Dar mai multe probe indirecte pot sta insa ele trebuie tratate cu mare
prudenta pt ca este necesar sa creeze un ansamblu probator coerent care sa
conduca la o concluzie univoca.Sunt si ele fapte dar probeaza faptele accesorii-res
probantes.
Sarcina probei.
Nu poate fi transferata asupra partilor sau sub.proc.principali nici asupra instantei
penale .
!!-sarcina probei nu mai revine instantei de judecata ca si in VCPP.
-revine in ceea ce priveste actiunea penala-Ministerului Public prin procurori.IN
TOATE CAZURILE.Persoana vatamata care participa in process chiar daca nu s-a
consitutit parte civile,NU ii se recunoaste sarcina probei.Prof.crede ca ar trebui sa ii
se recunoasca aceasta posibilitate.
In ceea ce priveste actiunea civila-persoanei vatamate care s-a consituit parte
civila si succesorii acesteia,sau cand e fara cap.de ex. Sau cu cap.ex.restransa
revine procurorului sau reprezentnatului.
NU trebuie confundat cu dreptul de a propune probe !!Suspectul sau inculpatul nu
trebuie sa-si dovedeasca nevinovatia,beneficiind de prezumtia de nevinovatia insa
are dreptul sa propuna probe,care au ca obiect nu stabilirea nevinovatiei ci probarea
lipsei de temenicie a probelor acuzarii,combatarea lor.
Se mai prevede ca inafara suspectului sau inculp.si persoana vatamata poate
propune probe si succesorii,partea civila,etc.
Administarea probelor art.100
Nu inseamna obtinierea probelor!
=presupune o cercetare a probelor deja obtinute si de asemenea si o reunire a lor in
scopul stabilirii adevarului.
Clasificare probe numite si probe nenumite.
probele numite=cele care decurg din mijloacele de proba particulare enumerate
in Cod.Care au un regim juridic particular-au un statut legal guvernate de reguli.
EX.nu se poate retine o inregistrare de convorbiri daca nu e autorizata.
probele nenumite=cele care nu au regim juridic specific/legal care decurg din
orice alt mijloc de proba inafara celor enumerate in cod.
Ex.experiment judiciar.
Page 60 of 89

Art.100 reia o prevedera din VCPP care stabileste ca OUP-au obligatia sa stranga si
de administra probe atat in favoarea cat si in defavoarea inculpatului.
In faza de urmarire penala probele se administareaza din oficiu.!!!
regula.Dar pot fi si la cerere.
Adm.probelor formeaza insasi obiectul UP.
In faza de judecata-probele se administreaza la propunerea procurorului!!
Si la propunerea partilor si a sub.proc.principali.
In subsidiar instanta de judecata administreaza din oficiu probe.
Cand se formuleaza propuneri/cereri de probe de catre procurori/parti pot fi admise
sau respinse-in faza de judecata instanta hotaraste cu motivare.
Art.100 (4) este un text defect .-prevede situatiile in care instanta de judecata
respinge propunerile de probe.este defectuoasa era necesar sa se prevada care
sunt conditiile ca proba sa fie admisibila,ori din text rezulta doar situatiile de
inamdiisiblitate a probei a-f care sunt 3 conditii de admisibilitate.
Relevanta probei
Utilitatea probei
Legalitatea probei
Concludenta face parte din definitie.
Cand pot fi respinse?
Cand proba nu este relevanta,adica cand nu are legatura cu obiectul cauzei.
Cand fapta sau imprejurariea de fapt a fost dovedita.-priveste utilitatea
probei
Cand proba nu mai este necesara,pentru ca faptul este notoriu.-cauza de
dispensa a probei sa fie facultativa.-priveste lipseste conditia utilitatii probei.
Cand proba este imposibil de administarat-ex.cand lipseste obiectul care
trebuie experitzat.
Cand cererea este formulata de catre o persoana neindreptatita.ex.martorul
nu poate.
Cand administarrea probei este contrara legii.

Principiul loialitatii administarii probei. Art.101

-decurge din conventia europeana, loialitatea reprezentand o parte importanta a
procesului echitabil.
Prevede 3 situatii de aplicare a princpiului:
1.este interzisa obtinerea de probe prin violenta,amenintare sau alte mijloace
de constrangere sau promisiuni sau indemne.
2.nu pot fi folosite metode si tehnici de ascultare,aduiere a unei persoane
care afecteaza capacitatea de a relata in mod constient.-nu poate fi acoperita
cu consintamantul persoanei audiate.

Page 61 of 89

 3.provocarea in scopul obitnerii de probe,este interzis atat org.jud.cat si altor

persoane sa determine la savarsirea unei infractiuni in scopul obtinerii
probei.ex.martori denuntatori.
-sanctioneaza si viclesugurile,toate practicile neloiale la care recurg organelle
judiciare in special cele de urmarire la obtinerea de probe.
Excluderea probelor obtinute in mod nelegal art.102
-noutatea este ca obtinerea probelor cu respectarea dispozitiilor legale pare
sa fie suspusa unei sanctiuni specifice probelor,pe langa sanctiunea nulitatii
adica sanctiunea exlcuderii.
(1)-probele obtinute prin tortura precum si cele derviate din acestea nu pot fi
folosite in proces.
Restul scrie in cod.
Exluderea probei este intr-o relatie de dependenta cu nulitatea,defapt nu e o
sanctiune noua.
Aprecierea probelor
-este ultima operatiune ea priveste insasi valoarea globala a probei.
-ea se afla in relatie de dependenta cu adevarul,ea confirma teza potrivit
careia proba este cea care traseaza calea spre adevar.Cu toate acestea ea nu
se limiteaza doar la partea finala ci aprecierea intervine si in moemntul initial
atunci cand org.jud.incuviinteaza administrarea probei,cu alte cuvinte
aprecierea intervine atat in procedura initiala de examinare a probei cat si in
cea finala de evaluarea a substantei acesteia.
Probele sunt suspuse aprecierii in toate momentele ei,inca de cand e ceruta
si pana cand se finalieaza amdinistararea ei.
-este guvernata de principiul libertatii de aceea in NCPP se vorbeste de
libertatea in aprecierea probei.
Potrivit acestui principiu al libertatii aprecierii probele nu au o valorea
dinainte stabilita,adica nu este cunoscuta o ierarhizare a probelor,ele sunt
suspuse in mod egal indiferent de momentul obtinerii,liberii aprecieri a
organelor judiciare penale.
Unica limita a libertatii o consitutie respectarea stricta a legii.In virutea
acestui principiu o proba este eveluata in urma evaluarii tuturor porbelor
administrate in cauza,adica nu se face izolat ci prin prisma ansamblului
probelor.Ele se evalueaza in ansamblu.
La baza evaluarii trebuie sa stea o decizie motivata a organelor judiciare
penale,motivarea deciziei organelor se realieaza pe baza probelor.Vonita legii
a fost aceea de a elemina subiectivismul in evaluarea probelor,de a elimina
elementul convingerii.art 103 stabilindu-se ca o condamnare atunci cand
instanta are convingerea ca dincolo de orice indoiala exista fapta.art.396 (2)
zice ca trebuie sa constante.
Nu numai o hot.de condamnare ci si una de renuntare la apl pedespe sau
amanare sa se bazeze doar pe probe.
Page 62 of 89

Procedee probatorii
Mijloace de proba
1.Aduierea persoanelor
=este un procedeu porbatoriu.
-se audiaza suspectul sau inculpatul,persoana vatamata,partea civila,martorii
,etc.
-posibilitatea folosirii interpretului pt persoanele care nu cunosc sau nu
inteleg limba roamana.
-pt persoanele surdo-mute interpret autorizat pt limbajul special.
-codul nu face referire la mijlocul de proba prin care se obtine audierea-este
declaratia.
a.Audierea suspectului sau inculpatului
-are ca rezultat obtinerea declaratiei suspectului sau inculaptului
-prezinta o importanta capitala
-pt ca e un subiect procesual vulnerabil audierea sa este insotita de o serie
de garantii,care privesc :
Stabilirea identitatii suspectului sau inculpatului.-este chemat la sediul
organelor judiciare penale,inainte de orice este intreebat cu privire la datele
sale de identitate.NU opereaza dreptul la tacere este obligat sa raspunda cu
privire la datele de identificare.Daca refuza sa raspunda este necesar sa se
procedeze la verificare,iar refuzul sau nu poate consitui o piedica pt
desfasurarea procesului penal. In situatia audierilor repetate nu mai trebuie
sa se reia procedura de stabilire a identitatii.
Comunicarea drepturilor si oblgatiilor procesuale citirea drepturilor,se
realizeaza in scris printr-o notificare scrisa care se inmaneaza suspectului sau
inculaptului inainte de prima audiere.toate drepturile prevazut in art.83
inclusiv de a nu da nici o declaratie.Inainte de comunicarea drepturilor i se
aduce la cunostinta calitatea procesuala (suspect sau inculpat) iar dupa
aceea I se comunica fapta materiala precum si incadrarea juridica,apoi I se
comunica drepturile art.83 NCPP si obligatiile pe care trebuie sa le respecte
(de a se prezenta la chemarile organelor si obligata de a instiinta despre orice
schimbare de adresa in maxim 3 zile,iar daca nu-si indeplineste aceasta
obligatie se considera ca procedura este legal indeplinita la adresa
initiala ).Daca este citat si nu se prezinta il poate adduce cu mandat de
aducere sau se poate lua masura arestarii preventive sau arestului la
domiciul atunci cand se sustrage de la urmarire sau judecata.I se comunica
dreptul de a incheia un accord de recunoastere a vinovatiei cu procurorului
sau in faza de judecata sa beneficieaze de procedura simplificata.
Modul de audiere este lasat sa relateze in mod liber tot ceea ce stie
,exista o prevedere care permite sa uzeze de dreptul la tacere nu numai
inainte de audiere ci si pe parcursul audierii cu privire la fapta,putand sa
raspunda doar la anumite intrebari.Dupa epuizarea relatarii libere se trece la
Page 63 of 89

etapa de intrebari,beneficiind de dreptul la tacere.Este obligat sa spuna

adevarul.
Audierea inculpatului este atat un drept cat si o obligatie.
Este drept pt suspect/inculpat-care decurge din dreptul la aparare
Este o obligatie pt organelle judiciare penale-NU au facultatea ci sunt
OBLIGATE de a dispune si proceda la audierea suspectul sau inculaptului in
anumite faze a porcedurii.art 309 NCPP audierea este obligatorie.
In fata primei instante si in apel audierea este obligatorie si in faza de
judecata poate da explicatii.
Audierea care are ca rezultat obtinerea unei declaratii reprezinta nu doar un
mijloc de stabilire a adevarului ci este un important mijloc de aparare.Prin
audiere suspectul sau inculpatul isi pregateste apararea.
Audierea trebuie sa aiba la baza o relatare constienta si libera de aceea pt
motive medicale se poate intrerupe audierea.Cedo a sanctionat audierea din
cauza starii de oboseala.
Legea face discinctie intre faza de urmarire si judecata a modului in care se
realizeaza audierea.
Pt faza de urmarire-obligatia ingreistrarii audio sau video a
audierii.Inregistrarea este obligatorie.Exceptie-situatia in care nu s-a putut
realiza inregistrarea din motive tehnice caz in care se consemneaza
imposibilitatea intr-un process verbal. In faza de UP daca sunt mai multi
suspecti/inculpati audierea se realieaza separat.
Pt faza de judecata-se realieaza in sedinta publica,iar daca sunt mai
multi suspecti sau inculpati se face impreuna.Prin expceptie separat.
Cum se consemneaza declaratia?-consemnarea se realieaza in scris printr-o
declaratie in care se mentioneaza intreaga realatare facuta de
suspect/inculpate adica descrierea faptei si a imprejurarilor de fapt,si
intrebarile se consemneaza si persoana care a pus intreabrea si raspunsurile
la intrebari,se consemneaza ora la care a inceput si s-a sfarsit
audierea.declaratia este semnata de suspect/inculpate,avocat,partea
vatamata,etc.
Declaratia suspt./inculpatului este mijloc de proba.In lumina NCPP spre
deosebire de VCPP exista mari asteptari din partea legii ca suspectul sau
inculaptului sa dea o declaratie prin care sa contribuie la stab.adevarului.
Declaratia nu poate fi considerate regina probelor ) cu toate ca atunci cand
sunt mai multi inculpati si unul dintre ei solicita sa fie acuzati in baza probelor
facand declaratii de recunoastere este imposibila obtinerea pt ceilalti
inculpati care nu au dat declaratii de recunoastere sa efecuteze o cercetare
judecatoreasca prin care sa solicite .
b.Audierea partii vatamate,partii civile,partii respinsabile civilmente
-regulile sunt aceeleasi ca si la audierea suspectului.inculp.
Page 64 of 89

-in faza de UP inregistrarea audierii pers.vatamate ,a partii civile si a partii

responsabile civilmente NU mai este o obligatie ci ea poate fi dispusa
daca OUP considera necesar din oficiu sau la cererea persoanei audiate.

Confruntarea
-modalitatea speciala de audiere a persoanelor ,ea se realieaza atunci cand
se constata contraziceri intre declaratiile acestora.Cu ocazia confruntarii
persoanele audiate sunt intrebate cu privire la fapte si imprejuari de fapt
care prezint contracidctii.Se permite sa-si puna intrebari.Confruntarea se
consemneaza intr-un process-verbal in care se consemneaza intrebarile si
raspunsurile.
c.Audierea martorilor
-mijloc de proba care contribuie essential la stab.adevarului
-declaratia de martor reprezinta un mijloc de proba principal!!.intalnit in
toate procesele penale.
-martorul are cunostinta de obiectul probei
-sursa cunoasterii a martorului se permite audierea nu numai cu privire la
faptele si imprejuarile de fapt percepute nemijlocit vazut si auzit ci si cu
privire la fapte/imprejurari pe care le cunoaste de la alte persoane probe
din auzite.
-martorul poate fi orice persoana fizica-trebuie sa aiba capacitatea de a
fi martor,este necesar ca martorul sa poata relata in mod constient si liber tot
ceea ce stie.
-atunci cand o persoana este chemata in calitate de martor aceasta
are OBLIGATIA de a se prezenta in fata organelor judiciare.Odata
prezentat are obligatia de a da declratie,neputand sa refuze in
principiu.Exeptie poate refuza cand acesta are o calitate respectiv pot refuza
ascendentii sau descendentii in linie directa precum si fratii si
surorilor,sot/sotie a unui subiect procesual principal,si chiar daca a avut
calitatea de sot.mai poate refuza sic and are un anumit statut protector adica
martor vulnerabil sub conditia acordarii protectiei potrivit legii.
-poate fi martor si o persoana cu boli psihice.
Totodata sunt prevazute exeptii de la regula capactiatii de a fi martor :
existenta secretului profesional (avocat,preot) precum si cazurile care sunt
exceptate potrivit legii.(savrasirea anumitor infractiuni deosebit de grave
:ex.omor)
Procedura de audiere a martorului
-debuteaza la fel ca la toti celalti la stab.identitatii
-obligatia pt org.jud penale de formulare de intrebari preliminare cu privire la
situatiile in care determina exceptii de la obligativitatea depunerii unei
declaratii si capacitatea de a fi martor.
-depune un juramant religios.
Page 65 of 89

Curs 11 procedura penala (17.12.2014)

OUG 82/2014 PENTRU EXAMEN
MASURILE PROCESUALE
-mijloace de constrangere folosite de OJP in cadrul PP pentru garantarea
executarii pedepsei si repararii pagubei produse prin infractiune In
vederea asigurarii eficientei PP
Caracteristici:
1.acestea urmaresc realizarea scopului PP
2. se dispun, de regula, numai atunci cand exista indicia si probe din care =>
savarsirea unei fplp iar faptuitorul poate fi sanctionat
3. masurile presupun exercitarea unei anumite constrangeri constand in
privarea/limitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei sau in
interzicerea efectuarii de acte juridice referitoare la bunurile de care o persoana
poate dispune
4. au o durata limitata in timp => vor produce, de regula, efecte doar pe durata PP
(ordonanta de clasare pentru prescriptive => se poate dispune continuarea
masurilor asiguratorii)
5.au un caracter exceptional
6. au caracter facultative
7. se deosebesc de masurile procedurale (se pot lua in cazul nerespectarii unor
obligatii procedurale sau cu ocazia efectuarii unor acte procedurale si implica
constrangeri asupra drepturilor procesuale)
Ex: mandate de aducere, ridicarea de obiecte si inscrisuri
Clasificare:
1.dupa valoarea sociala => a) masuri personale : privesc persoana S/I
b) masuri reale: privesc bunurile aflate in proprietatea/detentia
persoanei
Page 66 of 89

2. dupa natura lor => a)masuri preventive:

c)De siguranta
d)asiguratorii
a) Masurile preventive ce pot fi luate fata de persoana fizica
-masuri procesuale, caracterizandu-se printr-un grad diferentiat de constrangere
-avand o natura procesuala, nu pot fi luate decat cu respectarea unor conditii
expres prevazute de lege de catre anumite OJP, dupa o anumita procedura si pentru
anumite termene
-cu toate ca implica o constrangere, de cele mai multe ori asemanatoare cu cea
care caracterizeaza executarea inchisorii, se deosebesc de aceasta intrucat pot fi
luate doar in cursul PP.
PROCEDURA de luare a masurilor preventive
Conditii comune necesar a fi indeplinite in cazul tuturor masurilor
preventive
-pentru a se putea lua in PP o masura preventiva, trebuie sa fie indeplinite in mod
cumulativ urmatoareele conditii:
Proc 1. sa fi fost inceputa UP si sa se fi dispus cel putin efectuarea in continuare a
UP fata de suspect (necesar a fi indeplinita in cazul in care se intentioneaza luarea
masurii retinerii) + art. 202
Proc 2. ascultarii/ audierii S/I cu privire la masura ce urmeaza a fi dispusa de OJP
care dispune masura
-ascultare speciala cu privire la temeiurile luarii masurii
Fond: 3.trebuie sa existe probe sau indicii temeinice din care sa => presupunerea
rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune. prin probe se inteleg acele
elemente de fapt la care se refera legea in art. 97 CPP (orice element de fapt care
serveste la constatarea existentei unei infractiuni, la cunoasterea persoanei care a
savarsit-o .. ). Acestea trebuie sa existe la dosar cand se dispune luarea masurii
preventive. Probele pe baza carora se dispune luarea unei masuri preventive nu
trebuie sa aiba greutatea probelor care justifica trimiterea in judecata si a celor care
pot fundamenta o hotarare de condamnare. Probele care privesc savarsirea unei
fplp nu trebuie confundate cu probele sau cu faptele care ar trebui sa justifice
temeiurile de arestare. Indiciile temeinice sunt simple presupuneri din care => ca
persoana fata de care se efectueaza UP a savarsit fapta pentru care este urmarita.
Sunt banuieli bazate pe deductii logice, ce au ca premisa datele existente in cauza.
Fond: 4.masura sa fie necesara in scopul asigurarii bunei desfasurari a PP, a
impiedicarii sustrageri S/I de la urmarire/ judecata sau a prevenirii savarsirii unei
alte infractiuni.
-art. 202(1) este prevazuta in mod expres conditia necesitatii ca o conditie
prealabila, necesara a fi indeplinita in cazul in care se intentioneaza luarea unei
masuri preventive. Necesitatea se raporteaza la scopul masurilor preventive. In
privinta scopurilor, pe langa asigurarea bunei desfasurari a PP si a impiedicarii
sustragerii, este reglementata si preventia savarsirii unei noi infractiuni. Se va pune
problema daca este vorba despre o preventie generala sau una speciala (in opinia
Page 67 of 89

noastra, e speciala, avand in vedere faptul ca necesitatea luarii unei masuri

preventive nu poate fi realizata in abstract)
Fond 5. masura trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei adusa
persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin
dispunerea acesteia
-reglementata in mod expres in art. 202 (3) => o masura preventiva poate fi luata
doar daca ea este proportionala cu acuzatia adusa persoanei interesate avand in
vedere fapta materiala comisa si incadrarea juridica stabilita. Intrucat nici aceatsa
conditie nu este explicata, consideram ca s-a avut in vedere criteriul gravitatii
concrete a infractiunii de care este acuzat S/I. examinarea conditiei proportionalitatii
trebuie facuta cu mare prudenta, mai ales in contextul in care luare masurilor
preventive nu permite examinarea unei cauze penale sub toate aspetele care
privesc fondul. In concret, reglementarea expresa a acestei conditii reprezinta o
apropriere a examenului pe care il face OJP de elementele concrete ale cauzei, de
modul si de imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta (nu este vorba de un
examen al substantei faptei). Aceasta conditie scoate in evidenta caracterul gradual
al masurilor preventive => masurile preventive privative de libertate pot fi dispuse
doar daca scopul masurilor preventive nu poate fi atins prin intermediul masurilor
restrictive de libertate.
SPECIFICA DOAR controlului judiciar pe cautiune, arestului la domiciliu
si arestului preventiv
1. Existenta unuia dintre cazurile in care se poate dispune luarea masurii
arestarii preventive, asa cum acestea sunt reglemetate in art. 223 al. 1,2 CPP
Cazurile in care poate fi dispusa arestarea preventiva:
a)atunci cand inculpatul a fugit sau s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la
UP sau de la judecata ori a facut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte.
Pentru a se retine incidenta acestui caz, inculpatul trebuie sa actioneze cu
intentie, deci trebuie sa aiba cunostinta despre faptul ca impotriva lui exista un
PP in curs si cu toate acestea sa fuga, sa se ascunda in vederea sustragerii de la
UP sau de la judecata. aceste aspecte trebuie sa => dupa parerea noastra, din
datele si din probele administrate in cauza sau din datele obtinute ulterior. Ex:
simpla lipsa a I de la termenul la care a fost citat la audiere, fara sa se veridice
motivele absentei nu este suficienta pentru a se ajunge la concluzia ca acesta se
sustrage de la UP/judecata, neavand importanta indeplinirea/neindeplinirea
legala a procedurii de citare. Temeiul constand in fuga I, poate fi retinut, de pilda,
in cazul unei infractiuni flagrante, daca I desi a fost urmarit si recunoscut
eventual, nu a putut fi prins dupa savarsirea faptei. Ascunderea vizeaza situatia
in care cel in cauza si-a parasit domicilul/locul de munca fara sa se stie unde
poate fi gasit, ascunzandu-si adevarata identitate. Avand in vedere scopul
urmarit de legiuitor, acela al prevenirii sustragerii de la PP, trebuie indeplinite
cumulativ 3 conditii:
1. inculpatul sa cunoasca ca impotriva sa exista un PP in derulare
2. sa existe o actiune concreta comisa cu intentie de sustragere de la
desfasurarea PP
Page 68 of 89

3. sustragerea/riscul de sustragere sa => din probe, nefiind suficienta pentru

luarea masurii simpla banuiala => din experienta OJP
b)inculpatul incearca sa influenteze un alt participant la comiterea infractiunii,
un martor/expert, sau sa distruga/altereze/ ascunda .
-reglementat in interesul bunei infaptuiri a actului de justitie, se bazeaza pe
fapte materiale concrete de impiedicare a aflarii adevarului, neputandu-se
intemeia pe simple prezumtii. Nu constituie actiune de influentare simplele
informari de la persoanele ce pot da relatii, cautarea martorilor citati sau
rugamintea adresata unor persoane, de a furniza date detinute exclusiv de
acestea, de o influentare a unui participant/martor/expert la comiterea
infractiunilor ...
c) I exercita presiuni asupra persoanei vatamate ori incearca sa realizeze o
intelegere frauduloasa cu aceasta. Acest caz vizeaza protectia victimei
infractiunii, in situatia in care aceasta s-ar afla in pericol datorita amenintarilor
exercitate de inculpat, fie direct, fie prin intermediari. De asemenea, temeiul
analizat are in vedere garantarea stabilirii adevarului in PP, in special in faza de
UP.
d) atunci cand exista suspiciunea rezonabila ca dupa punerea in miscare a
actiunii impotriva sa, I savarsit cu intentie o noua infractiune sau pregateste
savarsirea unei noi infractiuni.
-in prima ipoteza, este vorba de o noua fapta cu relevanta penala care trebuie sa
fie realizata in materialitatea ei ulterior momentului punerii in miscare a actiunii
penale. Din continutul textului mai => ca noua infractiune poate fi de orice
natura, fie identica, fie diferita de infractiunea initiala pentru care s-a pus in
miscare actiunea penala. Ceea ce conteaza este ca infractiunea sa fi fost comisa
cu intentie.
-in cea de-a doua ipoteza, simpla presupunere ca inculpatul va savarsi/va incerca
savarsirea unei noi infractiuni nu este suficienta, fiind necesar sa existe date
concrete cu privirea la aceasta => ex: executare de acte pregatitoare. Nici in
acest caz nu conteaza natura infractiunii. Spre deosebire de prima conditie de
fond comuna tuturor masurilor preventive, respectiv conditia probei din care sa
=> savarsirea unei infractiuni, in ceea ce priveste temeiurile de arestare
preventiva, legiuitorul nu pretinde conditia existentei unor date/probe din care
acestea sa =>, spre deosebire de vechea reglementare (superioara)
e) art.223(2) masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata daca din
probe => suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune
intentionata contra vietii, prin care s-a cauzat v.c sau moartea unei persoane,
infractiune de trafic de stupefiante/arme/persoane, acte de terorism, spalarea
banilor, santaj, viol, lipsire de libertate
-referitor la temeiul pericolului pentru ordinea publica, aceasta a fost restrans ca
o consecinta a numeroaselor controverse existente in doctrina/practica judiciara
anterioara privind vulnerabilitatea acestuia, fiind un temei de arestare utilizat
anterior aproape in toate cazurile. Acest criteriu nu se mai aplica decat pentru
infractiunile grave in noua reglementare. Temeiul face ca masura sa nu poata fi
Page 69 of 89

justificata pe criteriul privind ordinea publica decat in mod exceptional si pentru

fapte grave.
-pericolul pentru ordinea publica la care face referire 223(2) nu trebuie
confundat cu pericolul social abstract al infractiunii. De aceea, CEDO pretinde ca
acest pericol sa fie unul concret si actual si sa => din probe.
Aspecte comune
Organele competente sa dispuna luarea masurilor preventive
-RETINEREA : doar de catre procuror/OCP => doar in faza de UP de catre OUP
-CONTROL JUDICIAR/CONTROL JUDICIAR PE CAUTIUNE: in faza de UP , de catre
procuror/JDL, in faza camerei preliminare de catre JCP iar in faza de judecata de
catre instanta
-AREST LA DOMICILIU..
-inlocuirea masurilor preventive: in cursul PP, oricand dupa luarea unei masuri
preventive, OJP poate dispune inlocuirea(cu o masura preventiva mai aspra/mai
usoara) acesteia - art. 242 (2,3) => inlocuirea cu o alta masura preventiva mai
usoara poate fi dispusa daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru
luarea acesteia si in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a
conduite procesuale a inculpatului si se apreciaza ca masura preventiva mai
usoara este suficienta pentru realizarea scopului masurilor preventive. Masura
preventiva se inlocuieste cu o masura preventiva mai grea art. 242(3)
-in doctrina s-a subliniat ca starea de sanatate, varsta, antecedentele penale si
alte elemente de circumstantiere cu caracter personal ale celor in cauza ar
putea constitui temeiuri de inlocuire. Din expresia se inlocuieste => ca OJP
este obligat sa dispuna inlocuirea daca in concret, la momentul la care se cere
inlocuirea sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege. Inlocuirea se
dispune din oficiu/la cerere.
-inlocuirea din oficiu: art.242 (4) in acest caz, OJP competent sa dispuna
inlocuirea, dispune aceasta in functie de elementele constatate la momentul la
care se dispune inlocuirea, iar nu in functie de momentul judiciar la care s-a
dispus luarea masurii
-inlocuirea la cerere: in aceasta situatie, nu intotdeauna OJP care a dispus luarea
masurii va putea sa dispuna inlocuirea acesteia cu o alta masura. Potrivit art.
242(5) cererea de revocare/inlocuire se adreseaza in scris JDL, JCP , instantei de
judecata.
+restul alineatelor art. 242
REVOCAREA MASURILOR PREVENTIVE
-art. 242(1) masura preventiva se revoca in cazul in care au incetat temeiurile
care au determinat-o ori daca au aparut imprejurari noi din care =>
nelegalitatea masurii, dispunandu-se in cazul retinerii/arestarii preventive
punerea in libertate a S/I daca acesta nu este arestat in alta cauza. Prin
incetarea temeiurilor care au determinat luarea masurii se intelege disparitia
acestora iar premisa este aceea ca la momentul luarii/prelungirii/mentinerii
aceste temeiuri au existat, dar ulterior temeiul dispare. Cand au aparut
imprejurari din care => nelegalitatea, acesta are in vedere situatia in care au
Page 70 of 89

lipsit temeiurile necesare, dar datorita unor imprejurari noi care nu au fost
cunoscute initial, masura apare ca fiind nelegala. Procedura, la cerere sau din
oficiu, este similara cu cea privind inlocuirea masurilor preventive. Prin exceptie
de la regulile dupa care se deruleaza procedura comuna de inlocuire/revocare a
masurilor preventive la cerere, in cazul masurii retinerii, aceasta poate fi
revocata de procurorul care supravegheaza UP sau de prim procurorul
parchetului sau de procurorul ierarhic celui care efectueaza UP IN cazul in care
este admisa cererea formulata de S/I art. 209 al. 14, 15
INCETAREA DE DREPT A MASURILOR PREVENTIVE
-avand in vedere actuala reglementare, se distinge intre cazuri generale si
speciale.
Cazuri generale:
-art. 241(1), inceteaza de drept in urmatoarele situatii: la expirarea termenelor
prevazute de lege sau stabilite de OJP (a), cand procurorul dispune o solutie de
netrimitere in judecata, ori instanta pronunta achitare/incetare a
PP/renuntare/amanare/suspendare chiar daca hotararea este nedefinitiva(b), la
data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea
inculpatului(c), in alte cazuri prevazute de lege (d)*.
*Cazuri speciale de incetare de drept: daca in cursul UP/judecatii se implineste
durata maxima prevazuta de lege(a),art.241(1,d) in apel, daca durata masurii a
atins durata prevazuta de hotararea de condamnare(b), art. 399(3) atunci cand
impotriva inculpatului se pronunta o pedeapsa cu inchisoarea cel mult egala cu
durata arestarii,.. (c)
Durata maxima a arestului la domiciliu in cursul UP , in total nu poate depasi 180
zile => art. 222(9) iar in cazul masurii arestarii preventive, ea poate fi prelungita
in cursul UP dar nu mai mult de 180 de zile. Durata totala a arestarii preventive,
in cursul judecatii, nu poate fi mai mare decat jumatatea maximului special
prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii instantei (art.
239 al.1)
-OJP nu are drept de apreciere, el doar constata incetarea de drept a masurilor,
dupa procedura prevazuta de art. 241(3,4)
1. Masurile restrictive de libertate
a) Controlul judiciar
-trebuie sa fie indeplinite toate conditiile (forma+fond) comune tuturor masurilor.
-art.211 CPP
-cu toate ca textul din art. 211 face referire doar la conditiile prevazute in art. 202
(1), se creeaza aparenta excluderii proportionalitatii, acest text de lege este
defectuos, deoarece si aici trebuie sa fie verificata conditia proportionalitatii art.9.
regula este libertatea. Ca o conditie, ea poate fi dispusa doar fata de inculpat. Ea
este restrictiva de libertate. Poate fi dispus in cursul UP de procuror prin ordonanta
sau de catre JDL( in situatia in care a fost sesizat ucu o propunere de luare a masurii
arestului preventiv/arest la domiciliu si respinge aceasta propunere-art. 227 al.2).
JDL mai poate lua aceata masura si in situatia in care respinge o propunere de
prelungire a arestarii preventive/arestului la domiciliu. Art. 215 ind.1 al.3 =>
Page 71 of 89

masura poate fi dispusa pe cel mult 60 zile in cursul UP, in toate cazurile,
prelungirea facandu-se de catre procuror! (oug 82/2014). Inculpatul poate formula
plangere la JDL de la iea instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in
fond. Art. 213 solutionarea contestatiei. In procedura de CP, masura controlului
judiciar va fi luata/mentinuta de JCP. Luarea masurii se poate face pe o durata ce nu
poate depasi 60 zile. In faza de judecata, masura se ia de instanta de judecata,
durata totala neputand depasi un termen rezonabil (nu mai mult de 5 ani de la
momentul in care s-a dispus trimiterea in judecata)
-art. 215 indice 1 OUG 82/2014
-in toate cazurile, masura poate fi luata doar dupa informarea inculpatului si dupa
ascultarea acestuia in prezenta avocatului ales/desemnat din oficiu.
-in cuprinsul ordonantei/incheierii prin care se dispune masura, sunt prevazute in
mod expres obligatiile pe care inculpatul trebuie sa le respecte pe durata acestuia si
OJP are obligatia de a-i atrage atentia ca in caz de nerespectare, aceasta poate fi
inlocuita cu arestul reventiv/la domiciliu.
Continut:
-art. 215(1) sunt enumerate limitativ obligatiile care trebuie impuse in mod
obligatoriu.
-al. 2 sunt reglementate obligatiile ce pot fi dispuse in mod facultativ de organul ce
dispune luarea masurii
b) Controlul judiciar pe cautiune
-masura restrictiva de libertate. Conditiile generale prealabile tuturor masurilor
trebuie indeplinite si aici. Art. 216 => conditie speciala: in mod surprinzator, pentru
a putea fi luata,trebuie sa se constate existenta unuia din cazurile de arestare
preventiva. OJP competente sa dispuna/prelungeasca/mentina sunt aceleasi ca la
controlul judiciar. Sub aspectul continutului masurii, controlul judiciar pe cautiune
implica impunerea/posibilitatea impunerii unora dintre obligatiile ce formeaza
obiectul controlului judiciar. Procedura de luare a masurii, este aceiasi cu procedura
specifica controlului judiciar, cu urmatoarele particularitati : CJC => OJP competent
va stabili o cautiune si cuantumul acesteia ce urmeaza a fi depusa de inculpat la
dispozitia OJP. Cautiunea, se stabileste in functie de gravitatea acuzatiei, situatia
materiala si obligatiile legale ale inculpatului. Poate consta fie in depunerea unei
sume de bani determinate la dispozitia OJP, FIE IN constituirea unei garantii
reale/imobiliare in limita unei sume determinate. In toate cazurile , valoarea minima
nu poate fi < de 1000 lei. Se consemneaza pe numele inculpatului. Scopul : acela
de a garanta participarea la proces cat si respectarea obligatiilor impuse in controlul
judiciar. In plus, se asigura si plata despagubirilor banesti acordate pentru repararea
pagubelor cauzate de infractiune, a celor judiciare sau a amenzii.
-inlocuirea unei alte masuri preventive (cerere de inlocuire a masurii arestului
preventiv/la domiciliu) cu CJC=> reguli speciale in art. 242 al. 10, 12. Procedura in 2
etape: examinare a cererii, apoi se procedeaza la judecata temeiniciei cererii de
inlocuire.
-Daca procurorul da o solutie de netrimitere in judecata, acesta va dispune si
restituirea cautiunii. In toate celelalte cazuri, posibilitatea confiscarii/nerestituirii
Page 72 of 89

cautiunii este data doar instantei de judecata => art. 216, 217. Astfel potrivit 217
al. 5 instanta de judecata dispune prin hotarare, confiscarea cautiunii daca masura
CJC a fost inlocuita cu o masura mai aspra pentru nerespectarea cu rea credinta a
obligatiilor impuse. In toate celelalte cazuri, instanta va dispune restituirea cautiunii,
doar daca nu s-a dispus plata din cautiune a despagubirilor banesti acordate pentru
repararea paguelor, a celor judiciare sau a amenzii.
-reglementare confuza: nu e da rezolvare situatiei in care se dispune revocarea
masurii CJC. In cazul in care procurorul da o solutie de netrimitere in judecat nu este
avuta in vedere ipoteza in care, in cursul UP s-ar fi dispus inlocuirea CJC cu o
masura mai aspra.
2. Masurile privative de libertate
a) RETINEREA
-sub aspectul conditiilor de luare, aceleasi. Singura care poate fi dispusa si fata de
suspect => masura retinerii poate fi dispusa oricand dupa emiterea ordonantei de
efectuare a UP in continuare fata de suspect (UP in personam). Procedura: poate fi
luata numai dupa ascultarea S/I in prezenta avocatului ales/din oficiu. S/I este
informat ca are dreptul ca are dreptul de a fi asistat si dreptul de a nu face nici o
declaratie cu exceptia celor referitoare la identitatea sa.. Art. 209(6)
-art. 209(10) masura poate fi luata doar de OCP/procuror prin ordonanta, trebuind
sa se regaseasca motivele care au determinat luarea masurii si ziua/ora la care
incepe masura si la care se sfarseste.
-durata: cel mult 24 de ore, masura neputand fi prelungita. Noutate: CPP prevede ca
in durata retinerii nu se include timpul necesar conducerii S/I la sediul OJP( Art. 31
L218/2002!!). daca S/I a fost adus in baza unui mandat de aducere emis in termenul
de 24 de ore, nu se include perioada in care S/I s-a aflat in puterea acelui mandat.
Persanei i se comunica o copie dupa mandatul de retinere + drepturile pe care le
are (al. 17)
b) Arestul la domiciliu
-revista STUDIA nr. 4/2014 articol MATEUT despre arest la domiciliu
-masura privativa de libertate L254/2013
-conditii generale prealabile la fiecare masura. Poate fi dispusa numai fata de
inculpat. Trebuie verificate 2 conditii speciale negative:
1. masura nu poate fi dispusa daca exista suspiciunea rezonbila ca inculpatul a
savarsit o infractiune asupra unui membru de familie (text deficitar, nu tine seama
de ratiunea pentru care a fost reglementata masura)
2. inculpatul sa nu fi fost anterior condamnat definitiv pentru infractiunea de
evadare.
-procedura de luare a masurii AD: in faza de UP, poate fi luata la propunerea
procurorului de JDL. In acest sens procurorul formuleaza o propunere scrisa pe care
o inainteaza JDL . competenta alternativa: fie JDL din cadrul instantei egale in grad
din circumscriptia parchetului -art. 219 al.1.
-art. 425: procedura de solutionare a contestatiei.
c) Arestarea preventiva
-conditii : aceleasi. Poate fi dispusa doar fata de inculpat.
Page 73 of 89

-art . 223
-trebuie sa existe probe din care sa => savarsirea infractiunii.
-se executa in cursul UP in cadrul centrelor de arestare din cadrul IPJ.
-solutii: admitere sau respingere. Daca instanta o respinge => art. 227 al. 1,2 .
poate sa o respinga strict pe motive de nelegalitate sau daca se dispune luarea unei
alte masuri preventive.
-daca instanta admite AP, instanta emite un act procesual (incheierea JDL prin care
se dispune luarea masurii AP- nu este si titlu executoriu) si unul
procedural(MANDATUL de punere in executare a masurii).
-AD + AP => in procedura de camera preliminara, masura este dispusa de JCP* iar
in faza de judecata , de catre instanta de judecata. in faza de UP , pot fi prelungite
de JDL la propunerea procurorului. In faza CP, masura poate fi mentinuta din oficiu,
JCP avand obligatia de a verifica masura sub aspectul legalitatii si temeiniciei, cdel
mai tarziu odata la 30 zile.art. 207. In faza de judecata, masura poate fi mentinuta,
instanta avand obligatia ca cel mai tarziu odata la 60 de zile sa puna in discutie
legalitatea si temeinicia. Daca au incetat temeiurile/nu mai subzista/au intervenit
temeiuri noi, JCP/instanta pot dispune revocare AD/AP.
*orice masura poate fi luata de JDL fie din oficiu, fie la propunerea procurorului.(art.
300)

Curs 5.01.2015
Metodele speciale de cercetare
Metodele speciale
In virtutea NCPP, metodele speciale sunt in realitate procedee probatorii.
Materia probelor este impartita in 3 mari institutii: probele, miloacele de proba si
procedeele probatorii. Sunt reglementate in general confuz, incoerent si neunitar.
Sunt considerate speciale pentru ca deroga de la procedurile probatorii
comune (perchezitia, ridicarea de obiecte sau inscrisuri, cercetarea la locul faptei,
luarea de amprente, reconstituirea, expertiza, constatarea). Ele interactioneaza cel
mai mult cu drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei implicate in procesul
penal (cea mai vulnerabila persoana, suspectul/inculpatul). Deosebirea principala
dintre aceste metode speciale si procedeele probatorii comune este ca cele speciale
se utilizeaza in absenta si fara stirea persoanelor interesate, pe cand celelalte, cele
obligatorii se realizeaza in prezenta si cu stirea persoanelor interesate.
Dupa LPA 255/2013, metodele speciale sunt divizate in 2 mari categorii:
1. Metode speciale de supraveghere
2. Metode speciale de cercetare
Diferenta dintre cele 2 avuta in vedere de cod este de grad/intenistate in
ceea ce priveste intruziunea in viata privata a persoanei, criteriul de
departajare dintre 1 si 2 nu este un criteriu coerent si nici viabil. Astfel, se
Page 74 of 89

pretinde ca deosebirea rezida in aceea ca daca metodele de supraveghere

permit organelor de urmarire penala sa primeasca informatii in timp real
(chiar in timpul desfasurarii activitatii, utilizarii metodelor), in cazul metodelor
de cercetare, primirea informatiilor se realizeaza dupa finalizarea acestora
(dupa un anumit timp). CPP mai utilizeaza un criteriu secundar: competenta
organului judiciar. Daca 1 se autorizeaza de jud de dr si lib, 2 se autorizeaza
de procuror. Fals. Obtinerea datelor furnizate de furnizorii de retele publice,
obtinerea de date financiare nu sunt autorizate de procuror, ci de JDL.
Supravegherea tehnica
Supravegherea tehnica cuprinde metodele prevazute la art. 138 lit. a-e
Conditii:
1. Sa existe o suspiciune rezonabila ca se pregateste sau s-a savarsit o
infractiune dintre infractiunile enumerate: art. 139 alin. 2
Termenul de suspciune rezonabila este preluat din jurisprudenta cedo.
Permite luarea masurii supravegherii fata de faptuitor chiar inainte de
savarsirea infractiunii, asadar inainte de inceperea UP, inainte de crearea
cadrului legal procesual. Suprav tehnica poate fi utilizata doar IN CURSUL
URMARIRII PENALE, asadar, este obligatorie inceperea urmaririi penale. In
contradictie cu 139 (1)
Pregateste = face acte materiale in vederea comiterii unei infractiuni
2. Proportionalitatea nu mai este raportata doar la criteriul de gravitate ci si
la alte 2 criterii - particularitatile cauzei si importanta informatiei, care nu
sunt criterii cumulative, ci autonome. Ultimele doua sunt lasate la
aprecierea organului judiciar, existand posibilitatea ca oricand sa se poata
recurge la aceasta metoda, insa ar trebui sa aiba caracter obiectiv.
conditia prev la b se suprapune peste cea de la a.
3. Subsidiaritatea supravegherea tehnica se dispune doar atunci cand
proba nu se poate obtine altfel, printr-un mijloc de probatiune clasic sau ar
fi dificil, sau daca s-ar pune in pericol siguranta unor persoane sau bunuri
de valoare. In realitate, prin inserarea conditiei ca sa nu puna in pericol
siguranta persoanei face ca recurgerea la metodele speciale de
supraveghere sa se poata realiza cu mare usurinta, fiind lasata la
aprecierea organului judiciar. Aceste prevederi pot fi neconstitutionale
pentru ca oricand se poate recurge la aceasta metoda.
Pot forma obiect al suprav tehnice si raporturile dintre avocat si clientul sau
in situatia in care ar exista indicii ca avocatul savarseste o infractiune. Probele
obtinute astfel trebuie distruse daca nu pot reprezenta o garantie suficienta a
respectarii secretului profesional pentru ca procurorul obtine oricum informatiile de
care are nevoie; de asemenea, exista riscul ca acestea sa nu poata fi excluse - art.
102 (4).
Toate metodele de supraveghere tehnica sunt supuse conditiei de autorizare,
altfel ele nu vor putea fi folosite. Este de competenta exclusiva a JDL din cadrul
instantei competente sa judece cauza in prima instanta sau din cadrul instantei in a
Page 75 of 89

carei circumscriptie se afla parchetul care efectueaza UP. Procedura de autorizare

este unitara spre deosebire de metodele speciale de cercetare, este reglementata
o procedura unica de autorizare, care este aplicabila pentru toate metodele. JDL nu
intervine din oficiu in procedura de autorizare, este sesizat cu o cerere motivata de
procurorul care efectueaza/suprav UP. Procurorul poate cere distinct fie din oficiu,
fie la cererea organului de UP. Propunerea procurorului trebuie formulata in scris si
motivata. Trebuie indicata masura de supraveghere pe care o cere, perioada pentru
care solicita autorizarea, trebuie sa indice motivele prin prisma conditiilor,
elementele de fapt care conduc la o asemenea masura si de asemenea care este
scopul.
Procedura camerala are loc in camera de consiliu, cu participarea
obligatorie a procurorului, sub sanctiunea nulitatii absolute, fara citarea partilor,
fiind confidentiala (secreta). Reprezinta un secret de serviciu, in sensul ca org
judiciare au obligatia pastrarii secretului cu privire la aceasta, divulgarea acestuia
poate constiuti infractiune.
JDL se pronunta cu privire la cererea de supraveghere printr-o inchere
definitiva, nesupusa niciunei cai de atac. In temeiul incheierii se emite un mandat
se supraveghere tehnica, in situatia in care judecatorul admite cererea. Acest
mandat cuprinde date privind instanta, numele judecatorului, functia, masura care
s-a dispus care indica metoda, scopul pentru care a fost autorizata. De asemenea,
se vor indica si date prvind numele suspectului/inculpatului si infractiunea de care
este suspectat, se vor indica, daca sunt cunoscute numerele posturilor telefonice,
punctele de contact ale sistemelor de comunicare si daca se autorizezea suprav
video, foto intr-un spatiu privat, va contine si autorizarea de patrundere in vederea
suprav si semnatura. Se comunica procurorului, in vederea punerii in executare.
De la regula autorizarii este si o derogare: persoana vatamata poate solicita
procurorului sa ceara JDL autorizarea suprav tehnice, care nu mai este limitat doar
la infractiuile prev la art. 139 (2), ea este posibila pt orice infractiune. CPP mai
contine si o exceptie de la regula autorizarii de catre JDL, anume atunci cand
inregistrarile de convorbiri sunt realizate de parti sau de orice alte persoane, cu
singura conditie ca acestea sa priveasca convorbiri proprii ale acestor persoane.
Partile si persoanele care au legatura cu partile trebuie sa fie participanti activi la
convorbirile care pot forma obiectul acestor inregistrari, insa pot fi supuse unui
control de autenticitate al procurorului, care are facultatea de a le folosi in scopul
stabilirii adevarului, daca apreciaza ca acestea pot ajuta la stabilirea adevarului.
Totodata, s-a mentinuta prevederea potrivit careia pot fi folosite si orice alte
inregistrari sau convorbiri daca nu sunt interzise de lege. Cum nu exista nicio
prevedere care sa mentioneze convorbirile interzise, pot fi folosite orice convorbiri
inregistrate, ceea ce prezinta un real pericol pentru viata privata a persoanei
inregistrate, pentru ca nu contin conditii stricte, ci sunt lasate la aprecierea
procurorului (ex: inregistrarile publice).
In ceea ce priveste autorizarea de JDL, ea este limitata la o durata
determinata, astfel potrivit art. 140 cel mult 30 zile. De aceea, perioada pentru
care se acorda autorizarea este mentionata expres in cuprinsul acesteia. JDL poate
Page 76 of 89

admite in parte cererea procurorului (doar pentru anumite activitati), dar nu poate fi
modificata sau suplimentata. Poate fi supusa unei masuri de prelungire, in aceleasi
conditii ca procedura de autorizare, insa nu este reluata expres prevederea
referitoare la participarea procurorului. Profu zice ca ar trebui sa participe si
procurorului. Prelungirea poate fi dispusa din 30 in 30 de zile, durata maxima
neputand depasi o durata totala de 6 luni, cu exceptia masurii supravegherii video,
audio, foto, cand nu se poate dispune pe o durata mai mare de 120 zile cu privire la
aceeasi persoana si aceeasi fapta. In cazurile de pluralitati de fapte/infractiuni, se
pot depasi aceste termene, pe calea disjungerii, prin mai multe mandate.
Autorizarea supravegherii de JDL reprezinta regula. Exista si o situatie de
exceptie, pentru cazurile de urgenta, cand autorizarea este data in competenta
procurorului, daca exista pericolul intarzierii substantiale, sau pericolul
distrugerii/alterarii mijloacelor de proba, procurorul poate autoriza prin ordonanta pt
o perioada de 48h, cu conditia ca in termen de 24h de la expirarea perioadei sa
sesizeze JDL in scopul obtinerii confirmarii acestei masuri, care se pronunta in 24h
de la sesizare. In acest timp, supravegherea are caracter continuu (48+24+24=96h
pentru care se realizeaza de fapt supravegherea). Dupa aceasta, exact dupa
aceeasi procedura, JDL poate sa confirme autorizarea dispusa. Daca autorizarea
este infirmata, se dispune si distrugerea probelor. Prin cererea de confirmare se
solicita si prelungirea. Incetarea este dispusa doar de JDL, nu exista prevedere ca
inceteaza la expirarea celor 48h. Nu se justifica aceasta masura a procurorului, in
conditiile in care JDL a fost creat special pentru masurile de urgenta.
Punerea in aplicare a metodelor de supraveghere se realizeaza de procuror,
sau de catre organele de cercetare penala sau de lucratori specializati care sunt
delegati de organul de UP. CPP prevede si o procedura de garantare a autenticitatii
si integralitatii activitatilor de suprav tehnica a interceptarilor si inregistrarilor, a
oricaror comunicari sau suprav video. Acestea se realizeaza prin folosirea
semnaturii electronice, care permite identificarea persoanei care a procedat la
supraveghere. Consemnarea activitatilor de suprav tehnica se realizeaza prin
intermediul procesului verbal, care este mijloc de proba scris, se consemneaza si
rezultatul. La pv intocmit de catre org de UP se ataseaza in mod obligatoriu copii ale
suportilor tehnici care se inregistreaza in conditii de mare siguranta, care trebuie sa
fie conforme cu cei originali (unde se pastreaza cei originali? In ce conditii? Cum se
asigura accesul?). Din momentul in care instanta este sesizata cu rechizitoriul, se
inainteaza si copii ale suportilor tehnici care se pastreaza in conditii de maxima
siguranta la instanta.
CPP prevede si un drept la informare in privinta tuturor activitatilor de
supraveghere tehnica autorizate. In termen de cel mult 10 zile de la incetarea
activitatilor de supraveghere tehnica, procurorul are obligatia de a informa
suspectul/inculaptul precum si celelalte persoane. Se mai prevede un termen de cel
mult 20 zile pentru persoanele supravegheata care pot cere procurorului sa le fie
pus la dispozitie intregul material si pot solicita ascultarea tuturor convorbirilor care
au fost obiectul supraveghere. Procurorul poate amana ambele termene, atunci
cand acesta apreciaza ca este periclitata buna desfarurare a UP, eficienta
Page 77 of 89

activitatilor de supraveghere. Nu au justificare aceste exceptari, procurorul oricand

poate incalca obligatia de informare.
Metodele speciale de cercetare art. 147
Retinerea, predarea sau perchizitionarea trimiterilor postale aceasta metoda
de cercetare este extrem de intrusiva, aduce atingere intr-o etapa extraprocesuala.
Profu zice ca e neconstitutionala.
Conditii: identice cu cele prevazute pentru supraveghere. Singura diferenta
este ca procedura nu e limitata la infractiuni de o anumita gravitate, ci poate fi
dispusa la orice infractiune.
3 tipuri de activitate:
1. Retinerea interceptarea trimiterilor postale presupun un expeditor si un
destinatar si trimiterea lor la organele de UP, nu mai ajung la destinatar
2. Predarea remiterea trimiterilor postale organelor de UP
3. Perchizitionarea verificarea poate fi scrisa sau tehnica
Pt toate 3 este necesara autorizarea JDL. Procedura in fata JDL este identica
cu cea prevazuta la supraveghere, inclusiv durata este aceeasi. Exista si aici
obligativitatea de informare.
Art. 148. Utilizarea investigatorilor sub acoperire - cea mai intrusiva metoda
speciala pentru ca permite utilizarea in faza de UP a unor investigatori care
actioneaza cu o alta identitate decat cea reala, cu una atribuita de procuror.
Utilizarea in faza de UP a acestora, nu reprezinta o institutie noua, noutatea este ca
este adusa din partea speciala in partea generala si este permisa doar dupa
inceperea UP, chiar daca este folosit termenul de faptuitor. Conditiile sunt aceleasi
ca la supraveghere, doar pt anumite infractiuni: contra securitatii nationale, trafic ,
acte de terorism, spalare de bani, falsificare de bani, etc. Procedura autorizarea
este data in competenta exclusiva a procurorului. In ordonanta trebuie mentionate
cele prev la alin. 2 si poate avea o durata totala de maxim 1 an cu privire la aceeasi
fapta si aceeasi persoana. Scopul nu poate fi cel de obtinere de probe, ci de a
culege informatii care pot fi valorificate cu titlu de probe de catre procurorul care
autorizeaza.
Modalitatea de prezentare a informatiilor de investigatorii sub acoperire
intocmesc proces-verbal care este mijloc de proba scris. Prevedere
neconstitutionala. Investigatorii sub acoperire provin din politia judiciara,
specializati in activitati de supraveghere. Petntru anumite categorii de infractiuni
competenta de efectuare a investigatiei apartine serviciilor specializate in culegerea
de informatii (SRI). Valoarea probanta a probelor obtinute prin intermediul
investigatorilor exista risc ridicat de provocare a activitatilor infractionale,
valoarea probanta este relativa. Dupa incetarea activitatilor pot fi audiati, dupa
regulile speciale ale martorilor care sunt amenintati si nu pot servi la aflarea
adevarului intr-o masura determinanta, ci numai in masura in care se coroboreaza.
Utilizarea investigatorilor ar fi trebuit data in competenta JDL si nu exista niciun
argument ca sa nu fie inclusa in categoria mijloacelor de suptraveghere tehnica.
Utilizarea colaboratorilor in aceleasi conditii ca investigatorii, cand se
apreciaza ca utilizarea investigatorilor sub acoperire nu este eficienta, aceste
Page 78 of 89

persoane pot fi chiar din mediul infractional. In absenta unor prevederi speciale,
sunt aplicabile prevederile de la investigatorii sub acoperire, beneficiaza de
impunitate. alin. 10.
Participarea autorizata la anumite activitati art. 150. Aceleasi conditii si
procedura identica cu cea prevazuta pentru investigatori. Consta in savarsirea de
catre investigatorii sub acoperire, cu identitate reala si de catre colaboratori a unor
infractiuni in desfasurarea activitatilor. Activitatile se consemneaza in proceseverbale.
Livrarea supravegheata art. 150. Se realizeaza ori de cate ori exista
suspiciunea rezonabila ca exista o activitate ilicita de livrare. Este pusa in aplicare
prin intermediul organelor de politie, care efectueaza activitati de transport
constand in intrarea pe teritoriul tarii, tranzitarea si iesirea de pe teritoriul unui stat
strain, cu acordul statului respectiv.
Art. 152. Legea pe care se bazeaza este neconstitutionala, dar art. nu a fost
declarat neconstitutional, dar este inaplicabil.
Art. 153. Obtinerea de date financiare. Date privind conturile unei persoane,
exceptand tranzactiile financiare. Este necesara o procedura particulara, se poate
realiza doar daca se obtine autorizarea prealabila a JDL.
Art. 154. Conservarea datelor informatice. Este in competenta exclusiva a
procurorului. Nu trebuie confundata cu perchezitia informatica nici cu accesul la o
baza de date. Metode:
Accesul la un sistem informatic- face parte din supravegherea tehnica
Conservarea datelor informatice activitate subsecventa accestului la un
sistem info, si presupune autorizarea speciala procurorului, data prin ordonanta. Pt
obtinerea acestor date este necesar acordul JDL.
Perchezitia informatica este supusa regulilor perchezitiei.
Masurile preventive
Caile de atac 2 categorii: impotriva ordonantei procurorului si impotriva
incheierilor pronuntate de JDL, JCP sau instanta de judecata.
In privinta retinerii, care este in competenta organului de UP
suspectul/inculpatul poate face plangere impotriva masurii retinerii procurorului.
Daca este dispusa de procurorului, competenta apartine primului-procuror sau
procurorului ierarhic superior. Plangerea nu suspenda executarea, ea poate privi
doar conditiile legale de luare a masurii.
In privinta controlului judiciar si controlul judiciar pe cautiune art. 213 OUG
82/2014 a adus modif. Calea de atac: plangerea impotriva ordonantei procurorului.
Este in competenta JDL, care procedeaza la examinarea si solutionarea plangerii in
camera de consiliu cu participarea obligatorie a inculpatului si a procurorului. Este
obligatorie asistenta juridica a inculpatului. JDL se pronunta printr-o incheiere cu
privire la care nu exista mentiune privind exercitarea unei cai de atac (in practica
este considerata definitiva, nesupusa niciunei cai de atac).
Impotriva ordonantei procurorului de luare a masurii asiguratorii este
prevazuta calea de atac a contestatiei (art. 250). Contestatia este o cale de atac
Page 79 of 89

ordinara, prev doar pt incheierile pronuntate de judecator si instanta (termenul este

folosit gresit). Procedura camerala, incheierea este definitiva.
Caile de atac impotriva incheerilor sunt reglementate in mod identic in art.
204 ( in faza de urmarire penala, orice masura preventiva calea de atac a
contestatiei, in termen de 48h de la pronuntare/comunicare. Contestatia se
solutioneaza in maxim 5 zile cand este formulata de inculpat), art. 205, art. 206. Nu
este obligatorie audierea inculpatului, ci citarea acestuia. Prezenta inculpatului este
obligatorie intotdeauna, doar in mod exceptional se poate realiza in absenta
acestuia cand este disparut, se sustrage, nu poate fi adus. Este obligatorie
asigurarea asistentei juridice.
Masurile preventive fata de minor art. 243, 244
Pot fi luate oricare din masurile preventive prevazute pt adulti. Masurile
retinerii si arestarii preventive pot fi dispuse doar in mod exceptional fata de minor.
Particularitatea consta in aceea ca efectele masurii sa nu fie disproportionate cu
scopul acesteia.
Regimul special de executare a masurilor lege speciala

Msuri de siguran cu caracter medical

Sunt ca cele din codul penal. Acestea se deosebesc sub aspectul naturii juridice i
coninutului de sanciunile penale. Acestea sunt msuri procesuale cu caracter
personal pentru ca privesc persoana suspectului sau inculpatului. Sunt msuri
procesuale coercitive, sunt considerate msuri restrictive de drepturi i la fel ca
msurile preventive, au caracter gradual (obligarea provizorie la tratament medical
i internarea medical provizorie) mai nti se dispune msura mai uoar. Cea
mai grea se dispune dac cea mai uoar nu e suficient, fie datorit gradului de
gravitate a pericolului pe care l prezint suspectul/inculpatul pentru
societate/ordinea public raportat la starea de boal, fie pentru c, fiind dispus
msura mai uoar, S/I nu s-a supus acesteia.
Ca trsturi comune:
a. Condiiile de luare:
- starea de boal ( de regul psihic) i care se poate datora i consumul de alcool
sau stupefiante;
- starea de pericol pe care S/I l prezint pentru societate i care decurge din boal.
E un pericol potenial (nu e necesar ca S/I s se manifeste, ci s existe pericolul de
exteriorizare care s rezulte din acte medicale sau expertiz medico-legal)
Diferene:
- Internarea medical S/I trebuie s fie toxicoman sau bolnav cronic, care s
prezinte pericol pentru ordinea public/sigurana public.
- Natura juridic: diferen de intensitate. Mateu: obligarea la tratament
medical nseamn doar o restrngere de drepturi i liberti. La internare,
msura e privativ de libertate, asemntoare cu AD/AP/reinerea.
Persoanele sunt supuse unei proceduri aproape identic prevzut pentru
luarea msurilor preventive cele mai grave. Se pot dispune doar de judector
Page 80 of 89

sau de instan (UP-JDL la propunerea procuroului. E o procedur n camera

de consiliu, cu participarea procurorului i cu citarea suspectului/inculpatului
a crei prezen este n principiu obligatorie i cu asigurarea asistenei
juridice obligatorii. Se pronun prin ncheiere supus contestaiei; n CP JCP
fie la prop procurorului sau din oficiu; Judecat oficiu sau propunerea
procurorului. n toate cazurile propunerea e nsoit de acte medicale. n UP
procurorul poate dispune i o expertiz medico-legal, de regul cu caracter
psihiatric.Expertiza are dou obiective: boala i pericolul. Dac procurorul nu
a dispus expertiz ea poate fi dispus de JDL/JCP/instana.)
De regul aceste msuri nu sunt separate de procesul penal, paralel cu luarea
unor asemenea msuri se deruleaz i proceduri penale fa de S/I. Starea de
pericol n care trebuie s se afle S/I const n sv unei fapte prev de legea penal
care pune n pericol societatea/sigurana public.
Legea nu mai prevede nicio limit/durat maxim (Pe VCPP 180 de zile).
Msura poate fi dispus din momentul lurii pn n momentul nsntoirii S/I
(ca moment nedeterminat).
Procedura de luare a msurii e simetric: i dac nceteaz msura, fie din oficiu,
n urma verificrilor OJ, fie la propunerea procurorului, a medicului, la cererea
suspectului/inculpatului, este necesar s se efect expertiz medico-legal pt a
vedea dac mai e necesar msura.
Audierea S/I este obligatorie, n mod nemijlocit pentru a vedea manifestrile
exteerioare ale S/I. Expertiza nu reprezint unicul mijloc de prob pentru
luarea/prelungirea msurii. Judectorul/instana are libertatea de a administra
toate probele/mijl de prob necesare.
Msurile asiguratorii
Msuri procesuale cu caracter real, pentru ca ele nu privesc persoanele ci
privesc bunurile (mobile sau imobile) S/I/PRC/care se afl n propr/posesia altor
persoane (n mod excepional). Sunt modaliti de indisponibilizare a unor
asemenea bunuri.
Se
dispun
dac
sunt
necesare
pt
a
mpiedic
ascunderea/distrugerea/nstrinarea/sustragerea unor asemenea bunuri pt
garantarea ... art. 249. Atunci cnd scopul msurilor l reprezint garantarea
executrii amenzii n eventualitatea unei condamnri, msura se poate dispune
doar asupra bunurilor S/I. Dac scopul = garantarea confiscrii speciale/extinse
atunci msurile pot fi dispuse asupra bunurilor S/I/oricare persoan care deine
proprietatea/posesia
asupra
bunurilor.
Dac
scopul
=
repararea
pagubei/executarea cheltuielilor judiciare pot fi dispuse asupra bunurilor
S/I/PRC (n aceast situaie se preevede c msurile pot fi dispuse pn la limita
valorii probabile a prejudiciului/cheltuielilor judiciare. Presupune o evaluare
preliminar).
Dac msurile se dispun pt confiscarea special/extins legea nu prevede nicio
limit a valorii. Mateu: nu pot depi valoarea bunurilor care formeaz obiectul
confiscrii.
Page 81 of 89

n principiu luarea lor este facultativ. Se desprinde din tot ansamblul dispoz art.
249. Prin excepie e obligatorie dac prejudiciul e cauzat unei persoane
vtmate cu capacitate de exerciiu restrns/fr capacitate de exerciiu. Exist
i legi speciale care prevd cazuri de luarea a msurior obligatorii:Legea nr.
78/2000 privind infr de corupie, Legea 656/2002 splarea banilor, legea nr.
241/2005 privind prevenirea evaziunii fiscale.
Exist situaii de excepie n care nu se pot lua msurile: 2 categorii: bunuri
aflate n propr/posesia autoritilor/instituiilor publice n scopul protejrii statului
i bunuri interzise de lege de a forma obiectul urmririi (exceptate de lege de la
urmrire). Mateu: textul procedural face trimitere implicit la codul de procedur
civil art. 726 i urm. C.proc.civ. care prevede bunurile care nu pot forma
obiectul urmririi.
Mateu: Msurile nu pot afecta mijloacele de trai necesare persoanei. Legiuitorul
ar trb s prevad limita pentru care se poate face poprire pe salariu.
Msurile asiguratorii pot fi dispuse n principiu n oricare din fazele procesuale
(UP doar de procuror prin ordonan; CP JCP; judecat instana de judecat).
Art. 249 nu e corelat cu procedura n camera preliminar pt ca ea nu conine
prevederi referitoare la posibilitatea lurii msurilor asiguratorii. Msurile
asiguratorii privind repararea pagubei/cheltuielile judiciare pot fi dispuse i la
cererea prii civile ori PC nu particip la procedura n camera preliminar. Prin
Decizia CC nu se poate spune c PC particip la procedur. E obligatorie doar
citarea dar nu e reglementat o procedur de participare a PC n camera
preliminar.
Procedura de contestare a msurilor asiguratorii:
mpotriva ordonanei procurorului - 3 zile de la comunicare (competent e JDL). Se
depune la procuror care nainteaz JDL. naintarea se realizeaz n cel mult 24h.
JDL are obligaia de a soluiona contestaia n camera de consiliu cu citarea
prilor i prezena obligatorie a procurorului (prezena prilor nu e obligatorie,
doar citarea e). JDL se pronun prin ncheiere definitiv. Dup soluionare JDL n
maxim 48h restituie dosarul procurorului n vederea continurii UP
CP/judecat: mpotriva modului de aducere la ndeplinire (art. 250 alin. 6). Textul
are o dubl semnificaie: dac msura se dispune de JCP/instan, mpotriva
msurii nu exist cale de atac ci doar mpotriva modului de aducere la
ndeplinire a msurii (Mateu: e neconstituional); contestarea e de competena
aceluiai judector/instan (e n contradicie cu textul de la art. ... privind
incompatibilitile).
Dup soluionarea definitiv a procesului penal, modul deaducere la ndeplinire
poate fi contestat potrivit legii civile dup regulile din CPC.
Greeal din cod: se numete contestaie dar contestaia din art. 425 ind 1 e o
cale de atac ndreptat mpotriva hotrrilor i care nlocuiete recursul. Ea
trebuia s fie plngere nu contestaie.
Executarea msurilor: art. 251 prevede c msurile se aduc la ndeplinire de
OCP. Mateu: Textul nu se poate referi dect la aducerea la ndeplinire a
ordonanei procurorului. Textul nu prevede nimic despre aducerea la ndeplinire a
Page 82 of 89

msurii dispuse de JCP/instan. Deci cine aduce la ndeplinire? n absena unei

prevederi explicite se aduce la ndeplinire de executorul judectoresc fiind
aplicabile prevederile din CPC (drept comun pt CPP).
Art. 252, 253, reglem procedura de aplicarea sechestrului i cea de ntocmire a
procesului-verbal de sechestru. Mateu: trecnd peste caracterul incoerent,
msurile asiguratorii pot fi clasificate n 3 categorii: sechestrul care are ca obiect
bunuri imobile, sechestrul care are ca obiect bunuri mobile i poprirea care are
ca obiect sume de bani datoare S/I de tere persoane sau de persoana pgubit.
Sechestrul care are ca obiect bunuri mobile: procedural, debuteaz cu
identificarea acestora (se pune pe bunuri prezente i viitoare) i cu identificarea
care le dein n propr/posesie i apoi la evaluare prin recurgere la un expert sau
evaluator. Apoi se aplic sechestrul care se realizeaz n cazul n care msura e
dispus de procuror de OCP, n rest de executor. Ridicarea bunurilor gsite poate
fi obligatorie (cnd are ca obiect bunuri perisabile care se predau spre
valorificare, mijloace de plat strine se predau instituiilor bancare, obiectele
din metale i pietre preioase se predau instituiilor bancare, titlurile de valoare
intern, obiectele de art i de muzeu se predau unitilor specializate dar i
sumele de bani care provin din svrirea unei infraciuni + sumele care au
format obiectul material al infraciunii se consemneaz la casa de economii i
consemnaiuni CEC pe numele suspectului/inculpatului/persoanei de la care s-au
ridicat, la dispoziia OJ care a dispus msura, n termen de cel mult 3 zile i se
materializeaz ntr-o recipis de consemnare) sau facultativ.
n toate cazurile se ncheie proces-verbal n care se consemneaz toate
activitile.
n cazul bunurilor imobile se procedeaz la nscrierea ipotecar care se aduce la
ndeplinire printr-o cerere care se adreseaz oficiului de cadastru n vederea
punerii n executare.
Valorificarea bunurilor: art. 252 ind 1 pana la 242 ind 4 n care se prevd dou
modaliti de valorificare: facultativ la solicitarea persoanei la care se afl
bunurile i chiar la solicitarea custodelui sau una obligatorie n cazul bunurilor
perisabile sau alte categorii de bunuri care se afl ntr-un anumit stadiu de
degradere sau de ex cele petroliere (sunt menionate expres). Exist i o
procedur de contestare a modului de valorificare.
Omisiunea ridicrii constituie o omisiune vdit n sensul legii.
Poprirea: este o form de msur asiguratorie care are ca obiect o sum de bani
datorat S/I de o ter persoan sau de persoana pgubit. OJ poate dispune
reinerea acestor sume de bani n minile terilor poprii crora li se nainteaz
ordonana sau ncheierea de luare a msurii asiguratorii. Mateu: n aceast
situaie este necesar ca OJ s dispun expres instituirea popririi. Se poate
dispune fie la mom iniial cnd au fost identificate sumele i persoanele, fie
ulterior cnd se identific sume de bani datorate i persoane care datoreaz
sumele de bani. Poprirea d natere unui numr de trei raporturi juridice:
- ntre statul creditor i suspectul sau inculpatul ori PRC
Page 83 of 89

ntre suspect/inculpat/PRC i terul/persoana pgubit care datoreaz o sum

de bani (terul poprit)
- creditor i terul poprit
Odat cu instituirea popririi terul nu mai are nicio obligaie fa de S/I/PRC ci are
obligaia de a consemna sumele la dispoziia statului prin intermediul OJ.
Restituirea lucrurilor este o msur procesual vremelnic care poate fi dispus
provizoriu (OUP/JDL/JCP/instana) i are ca obiect bunuri care au fost ridicate de
la suspect/inculpat/persoana creia i le-a predat spre pstrare (cu titlu de
depozit). Privete repararea n natur a prejudiciului.
Restabilirea situaiei anterioare nu poate fi dispus dect n cursul judecii. E o
modalitate de reparaie n natur. Se dispune cnd se constat o schimbare a
situaiei de fapt ca urmare a sv infraciunii.
-

Actele procesuale i procedurale comune (actele de procedur).

Actele de procedur privesc desfurarea procesului penal. Actele de procedur
sunt acte procesuale (sunt manifestri de voin sau dispoziii ale OJP) i acte
procedurale (sunt acte prin care se aduc la ndeplinire actele i msurile
procesuale).
Procedurale: Ele sunt comune (oricrei proceduri) i speciale (sunt specifice
anumitor tipuri de procceduri).
Actele comune: sunt cererea (se folosete de regul de pri i de avocaii
prilor), citarea i comunicarea, mandatul de aducere, modificri n acte
procedurale, ndreptarea erorilor materiale, nlturarea omisiunilor vdite,
termenele, cheltuielile judiciare, nulitile i abaterile judiciare.
Citarea: modalitatea prin care prile i cel. persoane sunt chemate de OJ n
cazurile n care este necesar audierea sau celelalte cazuir n care e necesar
prezena acestor pt efectuarea actelor. Prin ea se asigura prezentarea la
termenele stabilite de OJ pentru efectuarea activitilor. Chemarea persoanei se
face prin citaia scris n general, dar se mai poate face i printr-o not
telefonic sau telegrafic n urma creia se ntocmete proces-verbal. Chemarea
se poate realiza chiar i verbal sau prin pot electronic (cu consim persoanei)
proces-verbal. n cazul PV/PC n numr mare care au un reprezentant comun
conform art. 80 CPP, chemarea se poate face prin reprezentantul lor sau prin
intermediul unei publicaii naionale. Singura care poate atrage sanciuni n cazul
nerespectrii este citaia scris. Ea reprezint dovada scris a parcugerii
procedurii de citare. Citaia scris are 3 pri: chemarea, consecina nclcrii
dispoziiei i comunicarea drepturilor procesuale.
Chemarea e prevzut n dou categorii de meniuni care sunt cuprinse n
citaie: meniunile eseniale i meniunile neeseniale. Doar dac nu au fost
ndeplinite meniunile eseniale se poate constata c nu a fost ndeplinit
procedura de citare. Cele neeseniale nu atrag consecine juridice. Meniunile
eseniale: denumirea instanei/OUP/sediul, numele i prenumele persoanei
chemate, adresa ei exact, ora/ziua/luna/anul, invitaia de a se prezenta,
locul unde s se prezinte. Meniunile neeseniale: data emiterii citaiei, nr.
Page 84 of 89

dosarului, calitate n care e chemat persoan, motivul pentru care e

chemat, ncadrarea juridic (pt suspect sau inculpat)
sanciunea n care de neprezentare, n caz de neprezentare va fi adus cu
mandat de aducere (pentru suspect sau inculpat)
comunicarea drepturilor procesuale: dreptul prilor la un avocat (dac
asistena e obligatorie se men c i se asigura un avocat din oficiu dac nu
are avocat ales) i dreptul de consultare al dosarului.
Locul citrii: se citeaz la locuina unde locuiete efectiv (nu neaprat domiciliu)
sau o locuin indicat de persoana chemat. S/I are obligaia ca n 3 zile s
aduc la cun despre schimbarea locuinei. Dac nu se cunoate loc persoanei se
citeaz la locul de munc si dac nu se cun se citeaz la sediul OJ prin afiare. Se
afieaz o ntiinare scris care e semnat de un funcionar din cadrul OJ i se
ntocmete un proces-verbal. Pentru bolnavi se citeaz prin admin spitalului.
Pers private admin locului de detenie. Militari prin comandant. Pers aflate pe
o nav prin cpitnia portului. Aflat n strintate potrivit normelor
internaionale dac nu exist o norm derogatorie, se face prin scrisoare
recomandat; citaia trebuie primit cu min 30 de zile nainte de termen. PJ se
citeaz la sediile acestora. Dac nu se cun adresa din strintate, citarea se
poate realiza prin afiare la sediul OJ. nmnarea citaiei se face personal. Se
realizeaz de agentul procedural sau prin intermediul poliiei locale. Dac refuz
s primeasc citaia se afieaz pe ua locuinei. Dac refuz s semneze se
ntocmete proces-verbal cu privire la refuz. Dac persoanele citate nu se afl la
locuin se nmneaz soului/persoanei cu care convieuiete/vecinului; nu se
poate nmna unui minor mai mic de 14 ani. Pentru minorii sub 16 ani,
nmnarea se realizeaz prin tutore/printe. Dac locul unde s-a dispus citarea
nu mai exist sau nu mai locuiete acolo, agentul ntocmete proces-verbal i
informeaz de ndat OJ care face verificri. Dac verificrile rmn fr rezultat
citare prin afiare.
La fel ca citarea se realizeaz i comunicarea actelor procedurale.
Mandatul de aducere (aducere silit) este o modalitate de citare prin
contrngere a unei persoane a crei prezen este obligatorie n faa OJ i care
trebuie audiat. Persoana e constrns, nsoit de organul nsrcinat cu aducere
ei. E o modalitate subsidiar de asigurare a prezenei persoanei n faa OJ.
Presupune ndeplinirea urmtoarelor condiii:
s se fi dispus n prealabil citarea
citarea s se fi fcut cu ndeplinirea condiiilor legale
persoana s nu se fi prezentat n mod nejustificat
Se mai poate dac a existat un caz de mpiedicare dac se constat c
persoana citat intenionat nu s-a aflat la locuin deoarece se sustrage de la
UP/judecat. Mateu: nu se poate fundamenta pe simple prezumii ale OJ.
Doar S/I poate fi adus cu mandat de aducere fr s fi fost anterior citat dac se
apreciaz c prezena lui este necesar rezolvrii cauzei. Mandatul trebuie motivat.
Page 85 of 89

Mandatul poate fi emis de OCP/procuror i de JDL n UP i de instan n faza de

judecat, prin ncheiere. Dac n vederea executrii mandatului de aducere e
necesar ptrunderea ntr-un spaiu privat, mandatul nu poate fi emis de OUP ci
procurorul este obligat s solicite emiterea JDL. Procedura se face n camera de
consiliu cu participarea procurorului, fr citarea prilor se emite ncheiere
definitiv i n baza creia se emite mandatul de aducere. ncheierea + mandatul
toate elementele din citaie i scopul pentru care a fost emis i motivele emiterii
mandatului de aducere prin prisma condiiilor prevzute de lege.
Se execut de organul de poliie cruia i se nmneaz o copie n vederea aducerii
la ndeplinire. Organul de poliie nmneaz mandatul i i solicit s l nsoeasc n
faa OJ. Dac refuz sau ncearc s fug, organul are dreptul s foloseasc
mijloacele de constrngere n vederea punerii n executare. Mandatul de aducere
are un coninut restrictiv de libertate. n privina gradului de atingere a drepturilor i
libertilor se apropie de nivelul unei msuri privative de libertate. Dac S/I e adus
n baza unui mandat trebuie audiat imediat! Persoana adus cu mandat nu poate fi
reinut de OJ pe mai mult dect necesar pentru desfurarea activitilor i pe
maxim 8 ore (dect dac nu e urmat de o msur preventiv).
Exist o singur situaie n care mandatul nu poate fi executat: cnd persoana nu
poate fi adus pe motiv de boal atestat cu acte medicale. Mateu: Boala trebuie
s fie grav care s l pun n imposibilitate de a executa mandatul de aducere.
Acest motiv de boal nu poate s rmn la aprecierea organului de poliie care ar
trebui s informeze OJ imediat. Actualul cod limiteaz exceptarea doar n caz de
boal fr s aib n vedere alte situaii obiective.
Mandatul se execut prin prezentarea persoanei de ctre organul de poliie la OJ.
Termenele
Asigur respectarea principiului duratei rezonabile a procesului penal.
Definiie: intervalul de timp nauntrul cruia trebuie s fie efectuat un anumit act
procesual sau procedural sau nuntrul cruia nu poate fi efectuat un act procesual
sau procedural. Termene din cod sunt de 2 feluri: procedurale (cele mai numeroase)
i substaniale (prevzute n codul penal. n CPP exist doar cele care privesc
msurile preventive i alte msuri restrictive de drepturi).
Procedurale: dilatorii, peremptorii sau de recomandare.
Dilatorii: cele pn la mplinirea cprora e amnat efectuarea unui act procedural
sau procesual ( ex. Punerea n executare a unei hot e amnat pnp la definitivare
Peremptorii: n acel termen trebuie n mod obligatoriu efectuate actele (exercitarea
cilor de atac). Nerespectarea atrage decderea.
Ornduitorii sau de recomandare: sunt fr sanciuni procesuale (de redactare a
hotrrilor judectoreti 30 de zile).
Termenele mai sunt: legale prevzute de lege, judiciare stabilite de OJ, ambele
fiind obligatorii.
Deosebirea ntre termenele procedurale i cele substaniale: modul de calcul.
Procedurale pe uniti libere se iau n considerare ora, ziua i anul de cnd
ncepe s curg termenul.
Page 86 of 89

Pe ore i pe zile: pe uniti pline, ora i ziua la care a nceput/se termin intr
n calcul.
Pe luni i pe ani: expir la sfritul zilei corespunztoare din ultima lun/an.
Dac luna nu are zi corespunztoare atunci termenul expir la sfritul zilei
din ultima lun.
Dac termenul expir ntr-o zi nelucrtoare, termenul se prorog (legal) la sfritul
primei zile lucrtoare care urmeaz.
Sanciunea nerespectrii termenului prevzut de lege este n principal decderea,
iar n cazul msurilor preventive sanciune e ncetarea msurii.
Spre deosebire de termenele procedurale, durata msurilor preventive (termenele
substaniale) se calculeaz pe uniti pline ora ziua cnd a nceput/s-a termunat
se iau n calcul.
Actul procedural se consider n termen dac a fost prezentat nuntrul termenului
legal dup caz la administraia locului de detenie, la unitatea militar, la unitatea
potal (dovada ndeplinirii termenului e recipisa de la pot).
Dac se afl n detenie, se poate comunica prin fax/pot electronic.
Cheltuielile judiciare:
Cheltuieli care privesc realizarea actelor de procedur, administrarea probelor,
onorariile care se cuvin avocailor desemnai din oficiu i cu realizarea comunicrii
actelor de procedur (inclusiv citarea) se suport dupa caz de stat sau pri. Se
numesc cheltuieli de procedur cele avansate de stat. Sunt distincte de
cheltuielile fcute de pri. Cheltuieli avansate de stat: mai sunt i cele cu martorii,
experii, interpreii (transport, cazare etc.) .
Se ine seama de soluiile procesuale care se dispun n diverse faze ale procesului
penal.
Renunare la UP, condamnare, amnare se suport de inculpat sau suspect
Achitare se suport de regul de stat. Dac exist o culp a persoanei
vtmate/PC se pot suporta de ele (mediere, tranzacie - ine seama de
nelegerea prilor). Dac se dispune restituirea de JCP pe motivele de la art.
346, cheltuielile rmn n sarcina statului.
n toate fazele procesuale, OJ sunt obligate s se pronune cu privire la cheltuielile
judiciare i s dispun persoanele obligate la plata cheltuielilor.
Nulitile
Mateu: nu ofer garanii pentru respectarea principiului legalitii procesului penal.
Ele nu in seama de specificitatea normelor juridice care privesc desfurarea
procesului penal care sunt de cele mai multe ori de ordine public.
Nerespectarea dispoziiilor legale atrage sanciunea nulitilor. n afara nulitilor
mai sunt prevzute i decderea (termene) i inexistena actului juridic (cnd nu a
fost ntocmit n forma prevzut de lege, cnd el nu are aptitudinea de a produce
efecte juridice datorit modului n care actul de ntocmit. Spre exemplu, o
ordonan de arestare ntocmit de procuror). Mateu: are ndoieli c excluderea e o
Page 87 of 89

sanciune autonom. Nu se poate dispune excluderea dac nu se constat nulitatea

actelor ntocmite cu nclcarea dispoziiilor legale.
CPP a introdus regula potrivit creia actele ndeplinite ulterior actului nul sunt lovite
de nulitate dac au legtur direct cu actul nul art. 280 alin. 2.
Dac se constat nulitatea unui act, OJ au obligaia de a dispune refacerea actului
dac refacerea este posibil.
Nulitile sunt:
absolute (exprese) - au drept consecin imediat n general nulitatea
actului. E suficient s se constate c a fost nclcat dispoziia legal fr o
alt condiie. Pot fi invocate din oficiu i n orice stare a procesului. Nu e
necesar producerea unei vtmri care e prezumat (sunt nuliti de ordine
public). Sunt nuliti absolute:
a) Compunerea instanei: nr de judectori si capacitatea funcional. Se au n
vedere i dispoziiile referitoare la repartizarea aleatorie i principiile
referitoare la asigurarea continuitii
b) Competena material sau dup calitatea persoanei dac judecarea s-a
realizat de o instan inferioar (doar la instane nu i la OUP!).
c) Publicitatea edinei de judecat: aplicabil n faza de judecat.
d) Participarea procurorului cnd e obligatorie: Mateu: textul nu se poate limita
doar la faza de judecat (pentru c n aceast faz participarea este
obligatorie n toate cazurile). Textul trebuie interpretat extensiv i cu privire la
restul fazelor procesuale (UP i camera preliminar).
e) Prezena S/I cnd e obligatorie: la audieri sau cnd legea prevede c e
obligatorie prezena.
f) Asistarea de avocat a S/I/celelalte pri cnd e obligatorie: Mateu: text
incomplet. Nu exist raiune de excludere a persoanei vtmate.
Sub aspectul consecinelor, NCPP face deosebire ntre cazurile de nulitate absolut
(a-d) i restul (e-f), astfel nct, dac pentru primele nulitatea se poate invoca din
oficiu, n orice stare a procesului, avnd consecin desfiinarea actului, n celelalte
dou nu au aceast consecin ci doar dac au fost invocate ntr-un anumit termen
i la cerere, fiind reduse la nivelul unor nuliti relative. Pentru lit. e i f, dac
nclcarea a fost n UP/CP pn la terminarea procedurii n CP; n instan/s-a
ncheiat acord de recunoatere n orice stare a procesului.
Relative. E o nulitate virtual care poate interveni dac sunt ndeplinite 3
condiii:
- S se constate o nclcare a dispoziiilor legale. Textul nu face distincie deci
orice nesocotire face s fie ndeplinit condiia
- S se produc o vtmare procesual const n vtmarea adus prin act
drepturilor procesuale ale prilor i subiecilor procesuali principali. Ea nu se
prezum. Ea trebuie probat.
- Vtmarea s nu poat fi nlturat altfel dect prin desfiinarea actului.
- Condiie de procedur: att procurorul ct i suspectul/inculpatul/celelalte
pri trebuie s invoce un interes procesual. Nulitatea relativ nu poate fi
justificat dac beneficiarul ei nu are un interes procesual.
Page 88 of 89

Nu poate fi invocat din oficiu ci doar la cerere i nu poate fi invocat n orice stare
a procesului ci doar ntr-un anumit termen prevzut de lege. Dac nulitatea a
intervenit n UP/CP se poate invoca pn la nchiderea procedurii n CP (cnd
rmne definitiv ncheierea JCP). Dac a intervenit n judecat dac persoana e
prezent ea trebuie invocat n timpul ndeplinirii actului. Dac lipsete cel mai
trziu la urmtorul termen. Dac s-a ncheiat acordul de recunoatere a vinoviei n
UP pn la primul termen de judecat.
n principiu, nu este posibil acoperirea nulitilor absolute. Relative se prevede n
CPP cnd e posibil acoperirea (nu era nevoie reglementarea expres. Ele decurg
din modul n care e reglementat nulitatea relativ: dac nu se invoc n termen e
acoperit prin expirarea termenlui; prin voina beneficiarului care renun la
invocarea ei).
Abaterile judiciare
Fapte de nclcare a normelor legale privind desfurarea procesului penal sau de
nendeplinire a msurilor dispuse de OJ sau de nendeplinire cu rea-credin a
obligaiilor care privesc desfurarea procesului penal. Pot fi subieci ai abaterilor
toi participanii la procesul penal cu excepia OJ (exceptnd OCP care pot fi
sancionai art. 303 alin. 3).
Procedura privitoare la amenda judiciar diferit n raport de faza procesual:
- n UP OUP aplic prin ordonan, JDL prin ncheiere
- CP- JCP prin ncheiere
- Instan prin ncheiere
Care se comunic persoanei. n 10 zile poate s cear fie anularea (atunci cnd
prezint o justificare a nendeplinirii msurii/obligaiei), fie reducerea amenzii
aplicate (aduce argumente privitoare la gravitatea nclcrii).
Competena: ordonan se adreseaz JDL; JDL/JCP/instan se soluioneaz de un
alt complet.

Page 89 of 89