UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENT DREPT PROCEDURAL

Aprobat la ședința Departamentului

din 20 noiembrie 2020

Şef Departament __________________

TEST

Pentru examenul de lichidare a restanţelor la DREPT PROCESUAL PENAL,

Ciclul I, Licenţă
Anul IV (F/R), Specialitatea DREPT

Subiectul 1. Suspendarea urmăririi penale

1.1 Enumerați temeiurile suspendării urmăririi penale.

Temeiurile ce impiedica continuare si termnarea urmarii penalea, care intr-un final duce la
suspendarea acesteia, sunt:

1) Învinuitul a disparut, adică locul aflarii acestuia nu este cunoscut.

2) Nu s-a indentificat persoana care trebuie pusă sub invinuire.
3) Invinuitul suferă de o boală psihica sau altă boala gravă, care îl împedică sa ia parte la
procesul penal.
4) In caz de refuz privind lipsirea persoanei de imuitate.
5) In caz de refuz de extrădarea a persoanei de către un stat străin
6) A început procesul de mediere

1.2 Delimitaţi suspendarea urmăririi penale de suspendarea condiţionată ale aceleiaşi instituţii.

Aplicarea suspendării condiționate a urmăririi penale se face în privința persoanei puse sub învinuire
pentru o infracțiune ușoar sau mai puțin gravă, care își recunoaște vinovăția, nu prezintă pericol
social și poate fi reeductă fără aplicarea unei pedepse penale, urmărira penală poate fi suspendată
condișionat, cu liberarea ulterioara de răspundere penală, procurorul fiind cela carea decide
posibilitatea suspendării codiționate a urmaririi penale. Iar suspedarea urmăririi penale observăm că
are loc atunci cînd este imposibiă continuarea ei, însă suspendarea condiționată vine defapt în
favoare învinuiților și are loc prin emiterea ordonanței de către procuror care decide de a suspenda
condițonat sau nu urmărirea penală, iar la suspendare fiid imposibila continuarea ei.

1.3 Proiectați o situație de reluare a urmăririi penale după suspendare, cu argumentarea atribuțiilor
ofițerului de urmărire penală și a procurorului.

Cetățeanul X a fost pus sub învinuire in temeiul art. 186 CP. Ulterior s-a constatat ca acesta suferă de
o boala psihică și este internat în spitalul de psihiatrie, datorită acestui fapt nu-i poate fi inaitata
acuzarea și procurorul a fost nevoit să emită o ordonanță de suspendare a urmaririi penale în temeiul
imbolnăvirii acestuia de o boala psihică. Dupa momentul intervenirii cauzei de suspendare, organul
de cercetare penala are obligatia, printre altele, de a se interesa periodic daca mai este de actualitate
cauza care a determinat suspendarea. În momentul în care organul de cercetare penala constata ca
aceasta cauza nu mai exista, are obligatia de a înainta dosarul procurorului pentru a dispune reluarea
urmaririi penale, potrivit art. 287/3 CPP. În cuprinsul dosarului va exista si referatul cu propunerea de
reluare a urmaririi penale, însotit de actul de constatare al însanatosirii învinuitului sau inculpatului.
Reluarea urmăririi penale după suspendare parcurge o procedură asemănătoare ca și suspendarea,
doar că în derulare inversă. Deobicei, reluarea urmăririi penale se dispune de către subiectul care a
hotărât asupra suspendării – procurorul, din oficiu sau în urma propunerii scrise, înaintată de către
ofițerul de urmărire penală.

Subiectul 2. Recursul în interesul legii

2.1 Determinați temeiurile recursului în interesul legii

Mitivul recursului poate fi doar erorile de drept admise in fond si apel:

1. nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie, sau după calitatea
persoanei;
2. Şedinţa de judecată nu a fost publică în afară de cazurile cînd legea prevede altfel.
3. Judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului precum şi a apărătorului,
interpretului şi traducătorului, cînd aceasta e obligatoriu potrivit legii
4. Cauza a fost judecată în prima instanţă fără citarea legală a unei părţi sau care, legal citată, a
fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate.
5. Inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.
6. S-au aplicat pedepse în alte limite decît cele prevăzute de lege
2.2 Distingeți procedura de judecare a recursului în interesul legii
Recursul în interesul legii este o cale extraordinară de atacprin care se asiură interpretarea și aplicarea
unitară a legii penale li de procedură penală. Se utilizează cînd soluțiile date în ultima instanță în mod
diferit tratează o situție de drept.
Astfel, Președintele Curții Supreme de Justiție, președintele Colegiul penal al Curții Supreme de
Justiție, Procurorul General sau președintele Uniunii Avocaților poate să ceară Colegiului penal al
Curții Supreme de Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit
de instanșele judecătorești învestite cu soluționarea cauzei în ultima instanță. Cerere de recurs în
intersul legii trebuie să fie însoțită, sub sancțiunea respingeri ca inadmisibilă, de copii ale hotărîrilor
judectorști irevocabile din care rezultă că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost
soluționat în mod diferit de instanțele judecătorești investite cu soluționarea cauzei în ultimă instanță.

2.3 Modelați o situație când recursul în interesul legii va fi respins ca inadmisibil

Recursul este inadmisibil atunci cînd se exercită asupra unor hotărîri nesusceptibile de recurs, ori se
declară de persoanele care nu sunt titulare ale dreptului de recurs sau cu depăşirea limitelor legale în
care se poate declara recursul de către diferiţi titular, ori nu se dovedește că problemele de drept care
formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărîri judecătoreşti irevocabile.
Recursul inadmisibil este considerat inexistent, ceea ce înseamnă că nu produce nici un efect
Examinator Aureliu Postică

Termen pentru executare 90 min.

Rezultatele le remiteți în format electronic pe adresa de email:
postica.aureliu@gmail.com

Notă: neexpedierea sau remiterea rezultatelor după expirarea termenului stabilit se va aprecia drept
eșuare a examenului