MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Lucrare de laborator nr.3

Criminalistica

al studentului Croitoru Liviu

anul III, grupa 1705

Evaluator: Boris Bugai,

doctor în drept, conferențiar universitar.

Lucrare de laborator nr.3 TEMA: Cercetarea criminalistică a urmelor
materiale
1. Cercetarea urmelor de mâini. Metodele și procedeele de căutare

Urmele de mâini, după cum mărturisesc scripturile religioase şi laice vechi, au fost
cunoscute în unele ţări încă din antichitate. In literatura de specialitate se aduc argumente
convingătoare precum că în China, Japonia, India şi alte ţări din Orient urmele de mâini erau
cunoscute deja la începutul mileniului trecut. Se afirmă că acestea ar fi fost folosite ca mijloc
de certificare a documentelor, inclusiv a celor cu caracter juridic. Ca mijloc de probă, bazat
pe investigaţii ştiinţifice, urmele de mâini au fost recunoscute în justiţia penală cu mult mai
târziu.

La etapa actuală, urmele de mâini sunt dintre cele mai frecvent folosite în justiţia penală.
Practic, nu există infracţiuni în cercetarea cărora urmele de mâini ar putea fi ignorate.

Prin cercetarea urmelor de mâini în criminalistică se subînţelege, pe de o parte, totalitatea

formelor de activitate a organelor justiţiei penale efectuate în vederea descoperirii, fixării,
ridicării şi interpretării urmelor pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a comis fapta, pe de
altă parte, examinarea acestora de către experţii criminalişti în scopul identificări
făptuitorului şi stabilirea altor circumstanţe ale faptei săvârşite. Urmele de mâini simt lăsate
la faţa locului drept rezultat al contactului mâinilor cu diferite obiecte din câmpul
infracţional.

Sunt o mai multe feluri de urme lăsate de mâini, însă cea mai frecvent întâlnită este urmele
lăsate prin transpirație. Aceasta se explică, în primul rând, prin existenţa permanentă pe
suprafaţa palmară a sudorii - substanţa-bază a acestui gen de urme, numită din motivul dat şi
secreţie papilară, care se desprinde uşor de piele, pentru a se prinde tot atât de uşor de
suprafaţa obiectelor cu care persoana implicată contactează cu mâna, formând urme-
amprente. în al doilea rând, sudoarea, fiind lipsită de corpuri dure, se aşterne fin şi uniform
pe suprafaţa palmară, asigurând redarea deplină şi exactă în urme a desenelor papilare.

Aceste urme sunt invizibile, însă acestea se pot administra prin unele metode cum ar fi
metoda de prăfuire și metoda chimică

Metoda de prăfuire constă în tratarea cu prafuri in contrast de culoare a suprafeţelor

purtătoare de urme. Aderând la materia-bază a urmei, praful, după înlăturarea surplusurilor
de pe suport, evidenţiază urmele. Tratarea cu praf se efectuează prin pulverizarea cu un
pulverizator din masă plastică, cu care se acţionează prin apăsare pe părţile lui laterale sau
prin depunere de praf pe suprafaţa purtătoare de urme cu ajutorul pensulei fine (Fleiţ). După
depunerea unui strat relativ subţire de praf, suprafaţa suportului va fi prelucrată prin
mişcările fine ale pensulei. în acest mod, surplusurile de prafuri se înlătură, iar urmele devin
vizibile.

Dintre prafurile cel mai frecvent folosite menţionăm:

- praful de aluminiu (argentorat) de culoare albă strălucitoare, cu o putere mare de alipire la
urmele sudoripare. Se utilizează cu succes la evidenţierea urmelor latente de pe sticlă, obiecte
de mobilă, masă plastică;

- oxidul de zinc, de asemenea de culoare albă, cu aderenţa mărită. Se foloseşte la evidenţierea

urmelor latente pe obiectele din sticlă în culori, masă plastică de culoare întunecată, cauciuc,
piele;

- ceruza, un praf de culoare albă, care se foloseşte la evidenţierea urmelor latente pe obiectele
de mobilă de culoare închisă, de masă plastică;

- grafitul, praf de culoare neagră, care dă rezultate eficiente în evidenţierea urmelor latente pe
hârtie;

- oxidul de cupru, praf de culoare cafeniu-întunecată, practic poate fi folosit la evidenţierea

urmelor latente de pe orice suprafeţe;

- bronzul, praf care se foloseşte la evidenţierea urmelor latente pe obiectele nichelate, pe

suprafeţele obiectelor din porţelan, ceramică ş.a.

Metoda chimică de relevare a urmelor latente, spre deosebire de cea de prăfuire, constă în
tratarea suprafeţelor purtătoare de urme cu reactivi chimici care, intrând în reacţie cu factorii
componenţi ai sudorii, colorează amprenta papilară în măsura în care aceasta devine vizibilă.
Metoda chimică se foloseşte, aşa cum e şi recomandată, în cazul cercetării urmelor latente
vechi care, influenţate atât de factorul temporal, cât şi din alte cauze, şi-au pierdut
proprietatea de a adera prafuri şi deci nu pot fi evidenţiate prin prăfuire.

Dintre substanţele chimice cunoscute şi care se bucură de atenţia sporită a criminaliştilor,

menţionăm: aburii de iod, ninhidrina şi nitratul de argint.

Pe lângă metodele menționate mai sus, mai putem menționa și o altă metoda,și anume
metoda de aplicare a fotografiei judiciare au fost expuse în compartimentul respectiv. Fără
a proceda la o nouă analiză a acestora în detalii, reamintim condiţiile principale de
fotografiere:

- urmele de mâini se fotografiază astfel, încât pe fotografie să fie reflectat, în întregime sau
parţial, obiectul purtător de urme. Trebuie să fie clară poziţia spaţială a urmelor;

- dacă pe un obiect s-au descoperit mai multe urme, ele se vor fotografia în ansamblu şi
fiecare în parte;

- fotografia urmelor de mâini trebuie să redea cu posibilă claritate detaliile caracteristice ale
desenului papilar;

- urmele de adâncime şi vizibile se vor fotografia pe măsura descoperirii, cele latente - după
relevarea lor.
 Revelarea prin metode optice se constitue ca un ansanblu de metode noi in materie.

Radiația de tip laser (laser de argon) este proiectată lateral oblic sub un unghi de circa 45º,
determinând apariția unor fluorescente specifice anumitor substanței secretate de glandele
sebacee (riboflavina). La nevoie fluorescenta poate fi întărită prin tratarea cu ninhidrina.
Ceea ce trebuie remarcat este că acest procedeu nu este distructiv (se folosește o radiație laser
de joasa putere), putând fi reluat de mai multe ori.

Dispersia luminoasă a unei raze de lumină incidentă proectate pe acele suprafețe

purtătoare de urme. Imaginea urmei poate fi deținuta si prin intermediul unor fibre
electronice.

2. Ridicarea urmelor de mâini. Interpretarea la fața locului a urmelor de mâini

După descoperirea şi revelarea urmelor, ca, de altfel, a întregii categorii de urme

descoperite la faţa locului, este destinată fixării şi ridicării lor. Sub raport procedural,
principalul mijloc de fixare a urmelor îl reprezintă procesul-verbal. Sub raport tehnic
criminalistic, fixarea presupune, în primul rând, fotografierea urmelor atât în cadrul
ambianţei generale a locului faptei, cât şi în calitatea lor de obiecte principale, insistându-
se asupra redării cu claritate a detaliilor caracteristice. Ridicarea urmelor de mâini, alături
de fotografiere, care rămâne principalul mijloc de ridicare, se poate realiza fie prin
transferarea pe peliculă adezivă specială, fie prin efectuarea unui mulaj. Transportarea
obiectelor purtătoare de urme impune respectarea unor cerinţe de manipulare şi ambalare
vizând prevenirea distrugerii sau alterării urmelor.

Interpretarea la faţa locului a urmelor de mâini. O operaţie importantă, efectuată de

însuşi organul judiciar, este interpretarea urmelor descoperite la faţa locului. Interpretarea
realizată şi cu concursul specialistului criminalist, are drept scop obţinerea unor
informaţii preliminare asupra obiectului creator de urmă sau a persoanei infractorului, a
activităţilor desfăşurate de acesta, ca şi a succesiunii operaţiilor.
 3. Fișa dactiloscopică

Pe suprafaţa palmei mâinilor deosebim două regiuni anatomice cu desene papilare, care, la
rândul lor, prin şanţurile flexorice se subîmpart fiecare în câte trei zone. Prima este regiunea
digitală cu zonele falangei, falanginei şi falangetei, a doua, cea palmară, cu zonele digitopalmară,
tenară şi hipotenară(fig.1).

Regiunea digitală
cu zonele:

1-falangei

2-falanginei

3-falangetei

Regiunea palmară
cu zonele:

a)digitopalmară

b)tenară

c)hipotenară

Fig.1. Regiunele anatomice ale palmei

 Fig.2.Amprentele mâna dreaptă

În imaginea dată (Fig.2.) este demonstrată fișa dactiloscopică, și anume a mânei drepte. Ținând
cont de tipurile de desene papilare, voi încerca să descriu aceste cinci amprente.

Prima amprentă, și anume a degetului mare pare a avea un desen papilar în laț și anume curbe
deoarece dacă observăm bine, lațurile zonei centrale au o formă încovoiată. Prezente sunt 2 delte.

Cea de-a doua amprentă și anume a degetului arătător pare a avea un desen papilar este un
desen papilar în laț simplu. Prezente sunt 2 delte

Degetul din mijloc are la fel un desen papilar în laț simplu. Prezentă este o deltă

Cea de-a patra amprentă și anume amprenta degetului inelar are desenul papilar în cerc în
formă de oval. La desenele papilare în cerc, crestele zonei centrale se prezintă în formă ovală.
Prezente sunt 2 delte

Și ultima amprentă, și anume amprenta degetului mic la fel are desenul papilar în cerc în
formă ovală, observăm asta foarte bine din imaginea redată mai sus. Prezente sunt 2 delte

Fig.3.Amprentele mâna stângă

În imaginea dată (Fig.3.) este demonstrată fișa dactiloscopică, și anume mâna dreaptă. Ținând
cont de tipurile de desene papilare, voi încerca să descriu aceste cinci amprente.

Amprenta degetului mare are caracteristicile desenului papilar în laț cu linile formate de
crestele zonelor centrale.

Amprenta degetului arătător are desenul papilar în cerc în formă de oval. La desenele
papilare în cerc, crestele zonei centrale se prezintă în formă ovală. Prezente sunt 2 delte

Degetul din mijloc are caracterisiticile desenului papilar în laț simplu. Prenzentă este doar o
deltă.

Amprenta degetului inelar are caracteristicile desenului papilar în cerc în formă de oval, find
însoțit de o deltă.

Amprenta degetului mic are la fel caracteristicile desenului papilar în cerc în formă oval, find
însoțit la fel de o deltă
Fragment din proces-verbal privind descrierea urmei digitale

1- Sfârșitul liniei
2- Începutul linei
papilare
3- Butonieră papilară
4- Contopirea liniilor
papilare
5- Ramificarea liniilor
papilare
6- Butonieră papilară
7- Fragmentul linei
papilare
8- Fragmentul linei
papilare
9- Cîrligul papilar
10- Delta
FIȘA DACTILOSCOPICĂ
 ORDONANŢĂ

cu privire la dispunerea expertizei dactiloscopice-judiciare

or. Sîngerei 30 ianuarie 2020

Ofiţer de urmărire penală din cadrul Comisariatului de Poliţie al raionului Sîngerei, locotenent
de poliţie Croitoru Ion , examinând materialele cauzei penale nr. 2006569872, incepută in baza
semnelor componenţei de infracţiune prevăzute in art. 186 din Codul penal,

CONSTAT:

In noaptea de 9 spre 10 ianuarie 2020 a fost sustrasă suma de bani de 11,000 UE și bunuri în
valoare de 10,000 din automobilul de model „Mercedes-Benz”, n/i CSC 8, parcat pe str. Tudor
strișca, 8/2 a lui Hadîrcă Daniel.

La 12 ianuarie 2020 careva din bunuri au fost găsite în afara chișinăului lîngă or. Cricova.

În cadrul cercetării bunurilor găsite, pe magnitola sustrasă însă care era defectată, și pe alte
bunuri au fost depistate şi ridicate 4 (patru) amprente digitale. Amprentele in cauză au fost
inregistrate pe bandă dactiloscopică.

Luând în consideraţie faptul că pentru a stabili dacă mostrele indicate ale amprentelor digitale
de pe bunurile lui Hadîrcă Daniel aparţin stăpanului automobilului sau altor persoane sunt
necesare cunoştinţe speciale şi conducandu-mă de art. 54, 142 şi 144 din Codul de procedură
penală,

DISPUN:

1. A efectua in cauza nominalizată expertiza dactiloscopică. A pune in sarcina Centrului

Naţional de Expertize Judiciare de pe langă Ministerul Justiţiei realizarea acesteia.
2. A solicita expertului răspunsuri la următoarele intrebări:

a) amprentele digitale ridicate de la faţa locului sunt valabile pentru identificare?

b) cui aparţin amprentele digitale depistate pe automobil in cadrul cercetării - lui Hadîrcă Daniel
sau altei persoane?

c) dacă vor fi identifi cate amprente care nu aparţin lui Hadîrcă Daniel, de specificat dacă ele
aparţin unor persoane diferite sau uneia şi aceleaşi persoane?

3. A pune la dispoziţia expertului:

a) 4 (patru) fotografii ale amprentelor digitale depistate pe automobilul lui Hadîrcă Daniel in
cadrul cercetării la faţa locului;
b) harta dactiloscopică a amprentelor digitale ale lui Hadîrcă Daniel.

4. A informa procurorul despre hotărarea adoptată

Ofiţer de urmărire penală, locotenent de poliţie semnătura Hadîrcă Daniel.