Lucrare de laborator nr.

3
Cercetarea criminalistică a urmelor materiale

Căutarea urmelor

Urmele de mâini ale infractorilor se caută la fata locului după un plan al ofițerului de
urmărire penală, procurorului, schitat (chibzuit) în raport cu împrejurările faptei în care s-a
produs infracțiunea, ținând cont şi de natura locului unde aceasta a avut loc și de modul de
săvârşire a faptei. De regulă, urmele digitale trebuie căutate pe toate suprafețele netede, cum
ar fi:

obiecte confectionate din sticlă sau cristal (pahare, sticle, bibelouri, scrumiere, oglinzi etc.);
pereți acoperiți cu faianță, lemn lustruit;

• obiecte din porţelan sau ceramică smältuită (cești, lavoare);

• obiecte confectionate din lemn lustruit ori furniruit (birotică, rame);

• obiecte din materiale plastice, de tipul ebonitei, bachelitei, aparate de telefon etc.

• obiecte din piele sau înlocuitori (poşetă, pantofi, cizme, genti);

• obiecte metalice nichelate or acoperite cu vopsea lucioasă (balustrade de scări, aparate

electrocasnice);

• hartii, documente, cărți cu suprafața lucioasă, ambalaje și pungi din celofan; unele fructe şi
legume (mere, banane, roşii, vinete) etc.

Examinarea urmelor
Prima activitate pentru descoperirea urmelor de mâini de pe obiectele depistate constă în
examinarea acestora sub diferite unghiuri de observație la lumina obişnuită a mediului
ambiant. Pentru uşurarea căutării urmelor de mâini, se foloseşte un fascicul de lumină,
inclinat sub un unghi de 45°, privind suprafața obiectului din direcția opusă. La asemenea
înclinare, lumina dirijată se reflectă pe suprafața lucioasă, iar in locul unde a rămas urma
digitală apare o pată mată ca rezultat din faptul că grăsimea cu care este îmbibată urma
absoarbe razele de lumina. O altă metodă, care se poate aplica în cazuri mai deosebite, constă
în pulverizarea pe obiectul presupus purtător de urmă a unei soluții pe bază de luminol. Sub
acțiunea radiațiilor ultraviolete, urma va apărea într-o luminiscentă specifică pentru un timp
scurt. In prezent se apelează la tehnici nedistructive de genul razelor laser sau surselor de
lumină emise de aparatură polylight. Descoperirea urmelor este posibilă şi cu ajutorul lămpii
portabile de radiații ultraviolete aflată în trusa criminalistică.
 Relevarea urmelor

Relevarea urmelor de mâini latente este operația tehnico-criminalistică prin care urmele
invizibile sunt puse în evidentă cu ajutorul unor substante sau procedee fizice sau chimice. In
prezent se cunosc mai multe metode de relevare a urmelor de maini latente printre care:
metode fizice, chimice şi optice.

Relevarea urmelor prin metode fizice constă în aplicarea de prafuri ori pudră cu granulație
foarte fină pe suprafața obiectului presupus purtător de urme. Aceste prafuri pot fi pulverizate
sau pudrate (prăfuite) pe suprafața sau obiectul unde se presupune că pot fi găsite urmele.
Substanțele folosite in relevare, pe lângă finețea lor, trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:

• Sa fie în contrast de culoare, cu suportul pe care s-a format urma (de exemplu, pentru
relevarea urmelor pe o suprafaţă albă, se foloseşte un praf de culoare închisă, şi invers);

• Să prezinte o aderență selectivă, deci numai la materia din urmă, și nu la întregul suport,
pentru a evita îmbácsirea urmei sau estomparea detaliilor caracteristice.

Dintre substanțele utilizate de criminalişti pentru relevarea urmelor de mâini, se cunosc bine:
praful de aluminiu (argentorat) de culoare albă strălucitoare; oxidul de zine; ceruza; grafitul;
oxidul de cupru; roşu de Sudan III; clorură de plumb; praf galben fluorescent etc.

Metoda fizică de relevare a urmelor de maini cum este pudrarea, de obicei, se aplică la
obiectele în poziție orizontală.

Pulverizarea se aplică la suprafețele verticale, cum ar fi, de exemplu: pereți, sobe, şifoniere,
uşi,ferestre, autovehicule ș.a. Pulverizarea este tot o prăfuire, însă aplicarea substanței
colorante se face cu ajutorul pulverizatorului de praf.

Metodele chimice de relevare a urmeler papilare latente se bazează pe proprietatea

sărurilor,aminoacizilor etc. din transpirația umană de a intra în reacție cu anumite substante
urme cu reactivi chimici,care, intrând in reacție cu factorii componenți ai sudorii, colorează
amprenta papilară. Dintre metodele chimice utilizate în practica criminalistică, se cunosc
bine:

•vaporizarea cu aburi de iod;

•relevarea cu reactivi chimici propriu-zisi

Ca substante chimice care se utilizează în practica criminaliștilor pentru relevarea urmelor

latente de mâini pot fi numite: aburi de iod, ninhidrina şi nitratul de argint.

Vaporizarea cu aburi de iod se realizează cu ajutorul unui dispozitiv, care prezintă un tub de
sticlă, unde se introduc cristale de iod. Tubul este unit la o extremitate cu para dublă de
cauciuc, menită să furnizeze curent de aer. La extremitatea opusă, tabul are un locaș în care
se introduce vata de sticlă pentru reținerea cristalelor. Vaporii de iod, care apar prin încălzirea
tubului, prin acțiunile respective cu para de cauciuc, se pulverizează pe suprafața obiectului
presupus ca purtător de urme latente.
Prin reacție cu iodul, secreția de transpirație se colorează într-un oranj deschis, urma
devenind pentru un timp scurt vizibilă.

Relevarea cu reactivi chimici propriu-zisi constă în folosirea unor reactivi, cum ar fi soluția
de roşu de Sudan III, azotat de argint, nitrat de argint ş.a. De exemplu, relevarea cu soluție de
roșu de Sudan III, denumita şi metoda Stockis se foloseşte în cazul urmelor vechi, aflate pe
obiecte de dimensiuni mici, care nu mai pot fi relevate prin metodele şi procedeele
menționate mai sus.

Relevarea urmelor de mâini cu nitratul sau azotul de argint, acidul fluorhidric s.a. se
utilizează des in practică, când este necesar de a releva urmele pe hârtie, sticlă, lemn. Acești
reactivi reacționează bine cu aminoacizi din sudoare, dând rezultate bune la urmele mai
vechi.

Metodele optice de relevare a urmelor de mâini se constituie ca un ansamblu de metode noi in

materie, bazate pe tehnici de vârf, aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare. Un loc
prioritar aici il deține folosirea laserului și, în special, a laserului cu argon.

O altă metodă optică de relevare a urmelor de mâini o constituie dispersia luminoasă a unei
raze de lumină incidentă, proiectată spre suprafața obiectului purtător de urmă. Imaginea
urmei se obține prin intermediul unor filtre electronice. Folosirea acestei metode prezintă un
dublu avantaj: nu este distructiv și permite fixarea imediată, prin fotografiere sau pe bandă
videomagnetică a urmei.

Fixarea și examinarea preliminară

Principala modalitate de fixare a urmelor este descrierea acestora in procesul-verbal al

acțiunii de urmărire penală în cadrul căreia au fost depistate. Mai apoi se expun calitățile și
starea suprafeței pe care au fost depistate urmele.

Sub raport tehnic criminalistic, fixarea presupune, în primul rând, fotografierea urmelor atât
în cadrul ambiantei generale a locului faptei, cât şi în calitatea lor de obiecte principale,
insistându-se asupra redării cu claritate a detaliilor caracteristice In al doilea rând, printre
procedeele de fixare a urmelor se mai nominalizează întocmirea scitelor şi desenelor
efectuate la fata locului și care, de asemenea, ca și fotografiile, se anexează la procesul-
verbal.

Examinarea şi interpretarea urmelor de mâini la fata locului oferă posibilități de stabilire a

diferitelor împrejurări privind modul de operare a infractorului, sexul şi numărul persoanelor
implicate în actul produs,unele particularități fizice şi psihologice ale acestora, iar în unele
situații şi mecanismul infracțiunii.

Interpretarea urmelor de mâini la fata locului are drept scop: analiza indiciilor
(caracteristicilor) urmei concrete; stabilirea locului si obiectelor ce au intrat în sfera de interes
a infractorului; obținerea unor informații preliminare asupra obiectului creator de urma
(persoanei infractorului); stabilirea acțiunilor întreprinse de făptuitor în câmpul infracțiunii;
determinarea mâinii şi a degetului care a creat urma respectivă; stabilirea tipului desenului
papilar al urmei relevate şi a caracteristicilor ei; aprecierea valorii de identificare a urmei.
 Ridicarea şi ambalarea

Ridicarea urmelor de mâini se efectuează, in primul rând, prin ridicarea propriu-zisă a

obiectelor purtătoare de urme, apoi prin transferarea urmelor relevate pe pelicule adezive sau
prin mulare In cazul când obiectele pe care au fost depistate urme de mâini nu pot fi ridica-te
in totalitate, de pe aceste urme se fac copii (transferuri) şi mulări de urme.

Obiectele dure (sticlă, metal, lemn, ceramică, masă plastică etc.) se manipulează cu mâinile
înmănuşate sau prin intermediul unei batiste; cele flexibile (documentele, celofanul şi diferite
alte pelicule) se prind cu ajutorul pensetei.
 Fişa dactiloscopică
Fig.1.Amprentele mâna dreaptă

În imaginea dată (Fig.1.) este demonstrată fişa dactiloscopică, şi anume a manei drepte.
Ţinând cont de tipurile de desene papilare, voi încerca să descriu aceste cinci amprente.

Prima amprentă, şi anume a degetului mare pare a avea un desen papilar în lat şi anume curbe
deoarece dacă observăm bine, laturile zonei centrale au o formă încovoiată. Prezente sunt 2
delte.

Cea de-a doua amprentă şi anume a degetului arătător pare a avea un desen papilar este un
desen papilar în lat simplu. Prezente sunt 2 delte.

Degetul din mijloc are la fel un desen papilar în lat simplu. Prezentă este o deltă Cea de-a
patra amprentă şi anume amprenta degetului inelar are desenul papilar în cerc în formă de
oval. La desenele papilare în cerc, crestele zonei centrale se prezintă în formă ovală.

Prezente sunt 2 delte

Şi ultima amprentă, şi anume amprenta degetului mic la fel are desenul papilar în cere în
formă ovală, observam asta foarte bine din imaginea redată mai sus. Prezente sunt 2 delte

Fig.2.Amprentele mâna stângă

În imaginea dată (Fig.3.) este demonstrată fişa dactiloscopică, şi anume mâna dreaptă. Ţinând
cont de tipurile de desene papilare, voi încerca să descriu aceste cinci amprente. Amprenta
degetului mare are caracteristicile desenului papilar în lat cu linile formate de crestele zonelor
centrale. Amprenta degetului arătător are desenul papilar în cere în formă de oval.
La desenele papilare în cerc, crestele zonei centrale se prezintă în formă ovală. Prezente sunt
2 delte.
Degetul din mijloc are caracterisiticile desenului papilar în lat simplu. Prenzentă este doar o
deltă.
Amprenta degetului inelar are caracteristicile desenului papilar în cere în formă de oval, find
însoţit de o deltă.
Amprenta degetului mic are la fel caracteristicile desenului papilar în cerc în formă oval, find
însoțit la fel de o deltă.
 Fragment din proces-verbal privind descrierea urmei digitale

1- Începutul
linei papilare
2-Sfârşitul liniei
3- Ramificarea
liniilor papilare
4- Contopirea
liniilor papilare
5- Butonieră
papilară
6- Reintoarcerea
7- Fragmentul
linei papilare
8- Fragmentul
linei papilare
9-Cîrligul
papilar
10-Delta
FIȘA DACTILOSCOPICĂ
 ORDONANŢĂ
cu privire la dispunerea expertizei dactiloscopice-judiciare.

Chişinău 12 noiembrie 2019

Procuror din cadrul procuraturii mun. Chişinău sediul Botanica, Șpac Liviu, examinând
materialele cauzei penale nr.77777777, începută in baza semnelor componenței de infracţiune
prevăzute de art.145 alin. (1) din Codul penal al Republicii Moldova CONSTAT:

In noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2022 a fost depistat cadavrul unui barbat cu urme de
moarte violenta ce rezulta din multiplele leziuni aplicate victimei cu un obiect ascutit in
regiunea capului,care conform raportului de expertiza medico-legala au cauzat decesul
victimei. Alaturi de locul depistarii cadavrului a fost identificat un cutit cu urme de culoare
rosie inchis care ulterior in baza raportului de expertiza medico-legala sau adeverit a fi
singele victimei. În cadrul cercetării acestui cutit au fost depistate şi ridicate 7 (şapte)
amprente digitale. Amprentele in cauză au fost înregistrate pe bandă dactiloscopică.

Luând in considerație faptul că pentru a stabili dacă mostrele indicate ale amprentelor digitale
de pe cutit coincid cu cele ale concubinei sale Buga Angela este necesare cunoştinţe speciale
şi conducându-mă de art. 54,142 şi 144 din Codul de procedură penală,

DISPUN:
1. A efectua in cauza nominalizată expertiza dactiloscopică. A pune in sarcina Centrului
Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției realizarea acesteia.

2. A solicita expertului răspunsuri la următoarele întrebări:

a) amprentele digitale ridicate de la fața locului sunt valabile pentru identificare?
b) cui aparțin amprentele digitale depistate pe cutitul in cadrul cercetării,lui Buga Angela sau
altei persoane?
c) dacă vor fi identificate amprente care nu aparțin lui Buga Angela, de specificat dacă ele
aparţin unor persoane diferite sau uneia şi aceleaşi persoane?

3. A pune la dispoziția expertului:

a) 7 (şapte) fotografii ale amprentelor digitale depistate pe cutitul depistat in cadrul cercetării
la fața locului;

b) harta dactiloscopică a amprentelor digitale ale lui Buga Nadejda.

4. A informa procurorul despre hotărârea adoptată.

Procuror Șpac Liviu