Spac Liviu TESTARE NR.

1. Indentificaţi trăsăturile semnelor componenţei de infracţiune.

2. Determinați tipurile formulărilor legislative la care recurge legiuitorul pentru stabilirea
urmărilor prejudiciabile.
3. Alcătuiţi o speţă în care să fie prezentă, concomitent, o eroare de fapt vizând unul
dintre semnele obiectului infracțiunii, și eroarea de fapt vizând unul dintre semnele laturii
obiective.

1.Semnele componentei de infractiune reprezintă prin sine o caracteristică legislativă a celor

mai esentiale trăsături ale faptei infractionale. Ele sunt fixate în dispoziţiile normelor Părtii
speciale ale Codului penal. Semnele componentei de infracţiune indică particularitățile
diferenţiate a fiecărei componente, si permit a face delimitarea între ele. Cu alte cuvinte,
semnele date constau din trăsături concrete, specifice, calități inerente fiecărui element al
componentei de infractiune, adică caracterizează elemente.

Elementele componenței de infracţiune reprezintă părți componente ale unui sistem integral.
Fiecare element al componentei, include un grup de semne, care caracterizează diverse laturi
ale faptel infractionale.

Structural, componenta de infractiune este compusă din patru elemente, sau cu alte cuvinte
din patru grupuri de semne, şi anume: obiectul, latura obiectivă, subiectul şi latura subiectivă.
Primele două grupe de semne se numesc obiective, celelalte două subiective. La cele obiective
se referă semnele ce caracterizează obiectul infracțiunii şi manifestarea lui exterioară, care
reflectă latura obiectivă a infractiunii. La cele subiective - semnele ce caracterizează
particularitățile persoanei care a săvârşit infracţiunea.

Semne ce caracterizează obiectul infracţiunii – obiectul juridic (obiectul juridic general,

generic, special), obiectul material/imaterial, victima infracţiunii;
b) semne ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunii – fapta prejudiciabilă
(acţiunea/inacţiunea), urmarea prejudiciabilă, legătura cauzală dintre faptă şi urmarea
prejudiciabilă, mijlocul şi instrumentul de săvârşire a infracţiunii, metoda comiterii
infracţiunii, timpul, locul, ambianţa, circumstanţele (împrejurările) faptei, consimţământul
victimei sau lipsa acestuia;
c) semne ce caracterizează latura subiectivă a infracţiunii – vinovăţia, scopul, motivul
săvârşirii infracţiunii;
d) semne ce caracterizează subiectul infracţiunii – vârsta, responsabilitatea, subiectul special.

2. În cele mai dese cazuri, pentru descrierea unui comportament social-periculos, legiuitorul
recurge la indicarea însuşirilor, trăsăturilor care trebuie să fie prezente pentru ca cele comise
să se încadreze perfect în tiparul unei componenţe de infracţiune.

În doctrina dreptului penal urmările prejudiciabile se clasifică in:

1) După caracterul urmărilor:

 a) materiale - urmările sub forma prejudiciului fizic sau patrimonial, care pot fi determinate
cu exactitate. Este cauzat un prejudiciu fizic în cazul infracţiunilor contra vieții şi sănătății
persoanei. Prejudiciu patrimonial este cauzat, de exemplu, prin săvärşirea infracţiunilor
comise prin sustragere. Accentuäm că urmările prejudiciabile materiale nu trebuie confundate,
pe de o parte, cu daunele materiale (acestea din urmă constituind doar o forma a urmarilor
prejudiciabile materiale), iar, pe de altă parte, cu componentele materiale de infracţiune;

b) nemateriale (formale) - urmările prejudiciabile sub forma unor daune reale, care nu pot fi
determinate cu exactitate (de exemplu, în cazul infrac iunii prevăzute la art.328 CP RM).

După gradul prejudiciabil

a) urmări prejudiciabile prevăzute în calitate de semn constitutiv al com ponentei de bază

(vätămarea intenționată gravă, medic a integrității corporale sau a sănătății, furtul, jaful);

b) urmări prejudiciabile prevăzute în calitate de semn calificativ componenței de infracțiune

(de exemplu, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății soldată cu
decesul persoanei (alin.(4) art.151CP RM), provocarea ilegală a avortului care a provocat din
imprudență dece sul victimei (lit.c) alin.(2) art. 159 CP RM)).

3) După modul de descriere în textul legil penale:

a) urmări prejudiciabile indicate expres în textul legii penale (de exemplu, vătămarea
intenționată gravă, medie a integrității corporale sau a sănătăţii);

b) urmări prejudiciabile care nu sunt indicate expres în dispoziția nor mei de incriminare, dar
care, prin interpretare, rezultă în mod implicit (de

exemplu, omorul intenționat sau omorul săvârşit în stare de afect); c) urmări prejudiciabile,
continutul cărora este determinat prin referire la alte norme din cadrul legii penale (de
exemplu, vătămarca gravă ori medic a integrității corporale sau a sănătății în stare de afect
(art.156 CP RM). vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din
imprudentă (art.157 CP RM)). Pentru aflarea conținutului urmărilor prejudi ciabile ale
infractiunilor sus-indicate este necesar a se apela la normele de la art.151 şi 152 CP RM;

d) urmari prejudiciabile, conținutul carora este determinat prin referire la alte acte normative
(de exemplu, pentru identificarea urmărilor prejudicia bile a infracţiunii prevăzute la art.183
CP RM (incălcarea regulilor de pro tecție a muncii), trebuie analizate prevederile
Regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 1361 din 22.12.2005):

e) urmări prejudiciabile determinate prin semne definitorii (de exemplu, pentru aflarea
conţinutului urmărilor prejudiciabile ale infracţiunii prevăzute la alin. (4) art. 186 CP RM
(furtul săvârşit în proporţii mari), este necesar a se apela la norma de la alin.(1) art. 126 CP
RM, normă care defineşte proporţiile mari);

f) urmări prejudiciabile determinate prin semne estimative, adică prin semne, conținutul
cărora nu este stabilit exact de legiuitor la adoptarea textu lui de lege (de exemplu, lit.f) alin.
(3) art.171 CP RM-violul soldat cu alte urmări grave, lit.f) alin.(3) art.189 CP RM - şantajul
soldat cu alte urmări grave). Deoarece legiuitorul nu defineşte sintagma ,alte urmări grave",
cel abilitat cu aplicarea legii penale este pus în situația de a aprecia dacă în anumite cazuri
concrete este sau nu aplicabil respectivul semn calificativ.

4) După construcția în dispoziția normei de incriminare:

a) urmări prejudiciabile simple (de exemplu, urmarea fizică cauzată prin lipsirea ilegală şi
intenționată de viață a unei persoane, ori prejudiciul patrimonial efectiv cauzat prin săvârşirea
furtului);

b) urmări prejudiciabile complexe (de exemplu, sustragerea deschisă a bunurilor cu aplicarea

violenţei nepericuloase pentru viața sau sănătatea per soanei (în cazul de față, urmarea
prejudiciabilă primară îl formează prejudi ciul patrimonial efectiv cauzat prin fapta de
sustragere, iar vătămarea cauzată integrității corporale sau sănătății constituie urmarea
prejudiciabilă secundară), cauzarea mai multor urmări prejudiciabile prin fapta de diversiune
(art.343 CP RM), vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătății soldată
cu decesul persoanei din imprudenţă (alin.(4) art.151 CP RM)).

3.

A.A. intenționand sa omoare soțul care cunoaștea ca sufera de boala grava la inima, a așteptat
seara langa poarta sa-l sperie, dar in locul soțului, acasa la ei a venit un vecin, care la fel
avand probleme cu inima, ceea ce nu era cunoscut de A.A. a decedat pe loc, insa intentia
faptaşului era de a omora soţul sau bolnav de inima, in consecinţa sa produs o eroare in
victima omorului.
In speta data este prezentă tentativă la omor a unui membru de familie ca consecinţa a erorii
in personam