Identificarea Amprentelor.

Cercetarea criminalistica a urmelor minii presupune o activitate complexa,in care sunt implicate examinari ale desenului papilar de pe fata palmara a minii . Ex. examinarea porilor si a crestelor papilare. Poroscopia studiaza caracteristicile porilor, deschideri ale glandelor sudoripare, asezatepe crestele papilare sub forma unui sirag de margele,si care pot folosi la identificarea persoanei. Crestoscopia studiaza detaliile crestelor papilare,in special ale marginilor acestora,cind urma de deget nu este completa, ci cuprinde numai anumite fragmente ale crestelor. Cautarea si descoperirea urmelor de miini, cuprinde doua etape: prima etapa se desfasoara la fata locului, cea de-a doua in laborator. In prima etapa deosebim citeva momente importante,care, in ordinea desfasurarii lor, privesc: cautarea si decoperirea, relevarea, fixarea si ridicarea urmelor papilare. Cautarea si descoperirea reprezinta momentul eel mai important,ptr. ca cele mai pretioase urme ptr. identificarea persoanei sunt urmele latente(invizibile).In aceasta activitate sunt implicati ofiteri de politic specializati,precum si experti criminalisti . Este latura cea mai dificila a cercetarii urmelor de miini, prt.ca, daca au fost descoperite, relevarea, fixarea si ridicarea lor sunt mai lesne de efectuat. Pe linga utilizarea mijloacelor tehnice din dotare,cautarea urmelor presupune si cunoasterea metodelo tactice,adecvate specificului locului cercetat. Chiar daca se ajunge la concluzia ca infractorul a folosit manusi,activitatea de cautare trebuie continuata, deoarece intervin momente in care acesta estenevoit sa scoata manusile,iar acestea, uneori, nu mai acopera intreaga suprafata, sausenip si permit sa se imprime un fragment de urma papilara. Urmele sunt cautate pesuprafete netede si lucioase,apte sa pastreze detaliile desenului papilar (sticla, portelan,lemn lustruit, ebonita), dar si pe alte obiecte: ambalaje de celofan, perete proaspat vopsit,cartoane, hirtie velina. Specialistul trebuie sa lucreze cu atentie deosebita, ptr. a nu distruge urmele sau a nu imprima propriile urme de deget pe suprafetele cercetate. Ptr. ale observa mai usor, trebuie sa priveasca suprafata cercetata sub un unghi de 45 de grade,ori sa foloseasca o sursa de lumina naturala sau artificiala. Relevarea prin metode fizice(mecanice) este metoda cea mai simpla si mai putin costisitoare,aflata la indemina org. de urmarire penala,si consta in pudrarea (prafuirea) sau afumarea suprafetei cercetate. Pudrarea consta in folosirea unor substante care se aplica pe suprafata cercetata cu

ajutorul pensulei sau al unor pulverizatoare speciala. Aceste substante trebuie sa indeplineasca doua conditii importante: sa asigure contrastul cuculoarea suprafetei cercetate si sa aiba aderenta la aceasta.Cel mai frecvent folosite in practica sunt: ceruza,negrul de fum,osul de Sudan 3, ocidul de cupru. Ptr. Suprafetele multicolore se folosescsubstante fluorescente. Afumarea consta in obt.funinginii prin arderea unor cantitati de camfor ori polfestiren, sauchiar prin arderea unei luminari fabricata pe baza de produse petrolifere.Obiectul este trecutcu portiunea pe care se presupune ca se afla urmele papilare prin fumul rezultat din ardere si, astfel, funinginea adera pe locul atins de crestele papilare.Indepartind surplusul de funingine cu ajutorul pensulei,apare urma colorata in negru.Metoda se foloseste ptr. cercetarea suprafetelor cromate sau nichelate. Intre metodele de relevare mentionam relevarea urmelor latente de pe un suport textil,prin marcarea cu izotopi radioactivi a proteinilor din sudoar Relevarea prin metode chimice. Sunt cunoscute foarte multe tehnici de relevare chimica,folosite mai putin la fata locului si mai frecvent in laborator ,datorita complexitatii utilizarii acestora. Cele mai simple tehnici constau in aburirea cu vaporide iod,de acid fluorhidric sau cinoacrilat.Alegerea acestor tehnici depinde de suprafatacercetata si de vechimea urmei. Alte metode constau in folosirea unor reactivichimici,ca:nitratul de argint,ninhidrina.O tehnica speciala se foloseste ptr. relevareaurmelor formate prin depuneri de singe. Substanta folosita, numita Negru_amido, areproprietatea de a colora in albastru inchis proteinele din singe. Ptr. amprentele cu singe recente se foloseste laserul..Urmele astfel relevate vor fi fixate prin fofografiere. Transferarea pe pelicula adeziva se realizeaza cu ajutorul unor tehnici simple dar careimpun respectarea cu strictete a regulilor recomandate de practica criminalistica. Urma trebuie sa fie mai intii relevata cu o pudra colorata,apoi se foloseste pelicula deculoare contrara prafului intrebuintat la relevare:neagra,atunci cind sau folosit prafurialbe si alba, atunci cind s-au folosit prafuri negre sau rosii.Se desprinde de pe peliculaceluloidul de protectie,apoi se aplica peste urma si se apasa usor cu degetul pe toatasuprafata ei; se ridica pelicula si se aplica la loc celuloidul de protectie.Urma astfel ridicata se fotografiaza. Ptr. urmele de adincime se folosesc mulaje din stearina,ceara. Astfel se procedeaza in cazul urmelor gasite pe chitul proaspat al geamului,plastilina de la sigiliu, sapun, solul moale. Urma va fi curatata prin curent de aer saucu ajutorul pensetei. Mulajul va fi fotografiat,apoi transportatr la laborator.Obiectele purtatoare de urme se ridica atunci cind sunt comod transportate.Ex.cutitul presupus afi folosit la savirsirea faptei, pistolul, sticlele de la bauturile alcoolice, cioburile desticla. Ele nu trebuie atinse cu mina si ambalate prt. A se evita degradarea urmelor.

Alte metode de identificare a amprentelor: 1. Analiza amprentelor digitale este o metod exterm de util n cercet rile criminalistice dar, pn acum, asemenea urme pre ioase putea fi prelevate doar de pe suprafe e dure i netede. Uneori, n cazul unor decese suspecte, hainele sunt singurele obiecte de la "locul crimei" pe care exist indicii revelatoare de tipul amprentelor digitale. O tehnic nou , dezvoltat de Universitatea Abertay, Marea Britanie, mpreun cu Poli ia Sco ian , permite identificarea unor amprente pe es turi, prin depunerea, n vid, a unor straturi foarte fine de aur i zinc. Metoda, folosit deja pentru detectarea amprentelor pe suprafe ele dure, a fost adaptat pentru a putea fi utilizat i n cazul materialelor textile. 2. O nou metod de analiz a amprentelor poate nu doar s le detecteze, ci i s spun de cnd dateaz . Metodele de identificare a amprentelor sunt departe de perfec iune. Programele de analiz i agen ii chimici pot adesea s reconstituie o amprent , dar pot exista i cazuri n care s o deformeze. Iar microscoapele foarte puternice, cu toate c pot "culege" cu exactitate reziduuri de amprente, asamblarea acestor por iuni mici poate dura ore. De curnd, profesorul Robert Prance i colegii s i de la Universitatea Sussex din Brighton, UK, au dezvoltat o metod de captur a amprentelor prin studierea unei cantit i mici de energie static l sat n urm atunci cnd un deget ia contact cu o suprafa izolatoare, cum ar fi plasticul sau sticla. Echipa condus de Prance a trecut un electrod pe deasupra unor amprente l sate pe o bucata de plastic i a m surat modificarile de voltaj din timpul procesului. In 75 de minute, cercet torii au identificat amprente de o calitate comparabil cu cele ob inute prin tehnici clasice. Prin repetarea acestui procedeu timp de 14 zile, echipa a fost capabil s demonstreze cum energia emis de cmpul electrostatic a sc zut n timp. Aceast metoda trebuie testata intensiv, n diferite condi ii, nsa Prance este de p rere c noua tehnic va da roade. Mai mult dect att, profesorul este de p rere c tehnica descoperit de echipa lui va putea fi folosit pentru a oferi indicii despre momentul n care o crim a fost s vr it sau pentru a exclude o serie de suspec i, n cazul n care amprentele gasite la locul faptei au fost l sate naintea evenimentului. "Acesta reprezinta un avantaj pe care multe dintre tehnicile de identificare a amprentelor nu le au", a declarat Glenn Porter, criminalist i om de tiin de la Univeristatea din Western, Sydney. Cea mai mare problem a acestei tehnici este faptul c amprenta poate fi identificata

doar n cazul n care a fost l sat pe un material cu propriet i izolatoare. Dac amprenta a fost f cut pe un material conducator, cum ar fi carcasa metalic a unui glon , energia imprimat pur i simplu va disp rea. 3. Paul Yates de la Intelligent Fingerprinting, o companie fondat de doi profesori de la Universitatea de Est a Angliei din Norwich, a dezvoltat mpreun cu colegii s i un dispozitiv portabil care poate ajuta poli ia s detecteze particulele descompuse ale drogurilor ce sunt excretate prin porii degetelor. Dispozitivul aplic nanoparticule de aur acoperite cu anticorpi pe amprente. Anticorpii se lipesc de antigenele metaboli ilor specifici amprentelor, iar coloran i fluorescen i ata a i de anticorpi vor eviden ia prezen a metaboli ilor. Tehnica a fost mai nti utilizat pentru a detecta nicotina, dar acum func ioneaz la o serie de droguri, inclusiv cocaina, metadona i canabisul.

4. Metoda identificarii unei persoane pe baza analizei ADN-ului sau a fost pusa la punct de profesorul Alec Jeffreys in urma cu un sfert de veac. Interesant e faptul ca prof. Jeffreys a descoperit fenomenul din intamplare, in cursul unor cercetari de genetica pe o tema cu totul diferita. Dar a stiut sa recunoasca importanta descoperirii sale si sa profite la maximum de potentialul ei, punand la punct tehnica analizei ADN ce permite identificarea persoanelor. Cel mai vast camp de aplicare a metodei este criminalistica; zeci de mii de cazuri de infractiuni grave - crime, violuri, vatamari corporale - au fost rezolvate gratie acestui procedeu care, intre timp, a fost imbunatatit, datorita descoperirii unor metode mai performante de extragere a ADN din tesuturi si de analizare a sa. 5. Specialistii de la Institutul Indian de Tehnologie din New Delhi au construit un dispozitiv portabil . Aparatul poate scana in cateva microsecunde amprente digitale, utilizand o tehnica numita tomografie pe baza coerentei optice (OCT), metoda deja aplicata in medicina, dar care, pana acum, nu fusese utilizata in criminalistica. Aceasta tehnica furnizeaza o imagine transparenta tridimensionala, proiectand un fascicul de lumina asupra amprentei si combinand radiatia reflectata cu un fascicul de referinta, obtinut prin reflexia unui fascicul laser de catre o oglinda. Rezultatul, o imagine de interferenta, este analizat de un fotodetector asemanator celui dintr-un aparat

de fotografiat digital, reconstituindu-se astfel o imagine a amprentei digitale Metoda este mai sensibila, mai precisa si mai rapida decat metoda conventionala, intrucat nu implica nici un fel de tratament chimic al amprentelor. 6. Legistul britanic Bond a pus la punct o tehnic nou de g sire a amprentelor, vechi i de un deceniu. Metoda revolu ionar se nume te amprentare prin vizualizare i identific amprentele criminalului dup urmele de transpira ie l sate pe tubul glon ului. Legistul britanic crede c metoda sa va ajuta la rezolvarea unor crime prin mpu care comise n urm i cu zece ani. De altfel, detectivii americani au fost entuziasma i de metoda colegului lor britanic i o folosesc. Este i cazul unui detectiv texan care ncearc s rezolve o crim petrecut n urm cu un an.