MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE” A MAI

REFERAT
la disciplina:
DREPT EXECUȚIONAL PENAL

TEMA: ,,Structura penitenciarului și sarcinile

de bază ale acestuia”

A efectuat:

A verificat:

Lector universitar

Locotenent colonel

CORNEL OSADCII

Chişinău – 2018
 Definirea noțiunii – instituții penitenciare
Instituţiile penitenciare sînt organele în care, în baza hotărîrii instanţei de judecată, îşi
execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare sau la detenţiune pe viaţă, se asigură
detenţia provizorie a persoanelor faţă de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau
sancţiunea arestului contravenţional.

Departamentul Instituțiilor Penitenciare (DIP) este organul central de specialitate, cu statut de

subdiviziune a Ministerului Justiției din Republica Moldova, care exercită conducerea,
coordonarea și controlul asupra realizării politicii de stat în domeniul punerii în executare a
pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv, sancțiunii arestului
contravențional, precum și a măsurilor de siguranță aplicate deținuților. Reforma sistemului
penitenciar a început în anul 1996, imediat după trecerea Direcției Instituțiilor Penitenciarelor
în subordinea Ministerului Justiției, transformîndu-se, ulterior în Departamentul Instituțiilor
Penitenciare al Republicii Moldova, acest proces generînd reforme cardinale în sistemul de
executare a pedepselor privative de libertate și executarea altor sarcini ale instituțiilor
sistemului penitenciar impuse prin lege.

Tipuri de instituții penitenciare

Instituţii penitenciare sînt:

a) penitenciarele de tip deschis;
b) penitenciarele de tip semiînchis;
c) penitenciarele de tip închis;
d) penitenciarele pentru minori;
e) penitenciarele pentru femei;
f) izolatoarele de urmărire penală;
g) casele de arest;
h) spitalele penitenciare.
Într-o instituţie penitenciară pot fi create, cu respectarea particularităţilor prevăzute de
Codul de executare al Republicii Moldova, mai multe sectoare distincte de detenţie, prevăzute
pentru instituţiile penitenciare specificate la alin.(2).
Hotărîrile privind crearea şi lichidarea instituţiilor penitenciare se adoptă de Guvern, la
propunerea Ministerului Justiţiei. Deciziile privind suspendarea activităţii instituţiilor
penitenciare, crearea şi lichidarea sectoarelor distincte de detenţie, prevăzute la alin.(3), se
adoptă de ministrul justiţiei.
Categoriile persoanelor deţinute în instituţiile penitenciare, specificate la alin.(2), sînt
determinate de Codul penal al Republicii Moldova şi de Codul de executare al Republicii
Moldova.
Casele de arest sînt instituţii penitenciare teritoriale ce deservesc organele de urmărire
penală şi instanţele de judecată care funcţionează în unităţile administrativ-teritoriale atribuite
în competenţa caselor de arest. În casele de arest, cu respectarea particularităţilor detenţiei, se
pot deţine: preveniţii; persoanele faţă de care a fost aplicată sancţiunea arestului
contravenţional; condamnaţii la pedeapsa închisorii care au fost transferaţi în casele de arest
în vederea asigurării unor măsuri de profilaxie, de securitate sau în vederea asigurării
protecţiei acestora, precum şi persoanele cărora pedeapsa aplicată iniţial sub formă de amendă
sau muncă neremunerată în folosul comunităţii le-a fost înlocuită cu pedeapsa închisorii.
Spitalele penitenciare asigură detenţia temporară a tuturor categoriilor de deţinuţi care
necesită asistenţă medicală de staţionar, cu respectarea cerinţelor de deţinere separată în
funcţie de maladia, statutul procesual al persoanei, sexul şi vîrsta acesteia.
Instituţiile penitenciare sînt persoane juridice de drept public, au ştampilă cu stema de stat,
conturi trezoreriale, precum şi conturi valutare (cu autorizaţia Ministerului Finanţelor), iar
penitenciarele dislocate în municipiul Bender – şi conturi bancare.
În cazurile în care numărul de persoane deţinute în instituţiile penitenciare se micşorează ca
urmare a amnistiei, modificării legislaţiei, condiţiilor de executare a pedepselor şi în alte
cazuri stabilite prin lege, personalul acestor instituţii, în limita alocaţiilor acordate pentru
întreţinerea lor, se va menţine stabil în decursul a 2 ani.

Penitenciare:

 Penitenciarul nr. 1 - Taraclia - penitenciar de tip închis. Suplimentar, pe lîngă

penitenciar funcționează un sector de tip deschis cu dislocarea acestuia în orașul
Basarabeasca. Aici își execută pedeapsa condamnații majori de gen masculin, care au
săvîrșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și persoanele care au
săvîrșit infracțiuni ce constituie recidivă. Instituția penitenciară își are originile în anul
1981, avînd la acea dată statutul de colonie de corecție prin muncă cu regim sever.
 Penitenciarul nr. 2 - Lipcani - penitenciar de tip închis și semiînchis, pentru detenția
condamnaților de gen masculin care, în virtutea funcțiilor ocupate anterior, pot fi
amenințați cu răzbunarea. Moment al constiuirii instituției penitenciare nr. 2 - Lipcani
poate fi considerat anul 1956.
 Penitenciarul nr. 3 - Leova - penitenciar de tip închis. Aici își execută pedeapsa
condamnații majori de gen masculin, care au săvîrșit infracțiuni deosebit de grave și
excepțional de grave, precum și persoanele care au săvîrșit infracțiune ce constiuie
recidivă. Colonia de corecție prin muncă nr. 1 cu dislocare în orașul Leova a fost înființată
la 27 mai 1963.
 Penitenciarul nr. 4 - Cricova - penitenciar de tip semiînchis, pentru condamnații majori
de gen masculin, care au săvîrșit infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvîrșite cu
intenție. Colonia de corecție prin muncă cu regim comun nr. 4 - Cricova a fost instituită
prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al URSS din 3 iunie 1958.
 Penitenciarul nr. 5 - Cahul - izolator de urmărire penală (instituție penitenciară de tip
închis). În această instituție se dețin persoanele față de care este aplicată măsura arestului
preventiv. Suplimentar, în penitenciar funcționează un sector de tip semiînchis pentru
detenția condamnaților majori de gen masculin, antrenați la lucrări de deservire a
penitenciarului. La momentul înființării, în anul 1968, instituția avea statutul de Colonie
de corecție prin muncă cu regim comun.
 Penitenciarul nr. 6 - Soroca - penitenciar de tip închis, unde își execută pedeapsa
condamnații majori de gen masculin pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de
grave, precum și persoanele care au săvîrșit infracțiune, ce constituie recidivă. Apariția
unei închisori moderne în Soroca datează cu anul 1886, anterior au existat doar instituții
primitive de arest, beciuri, case vechi etc.
 Penitenciarul nr. 7 - Rusca – penitenciar în care își execută pedeapsa condamnatele de
gen feminin. Suplimentar, în această instituție funcționează un sector pentru deținerea
condamnatelor de gen feminin minore. Istoria coloniei își are punctul de început în anul
1944, cînd pe teritoriul ei se înființează lagărul de concentrare pentru prizonierii militari,
aliați ai Germaniei, care a existat pînă în anul 1952.
 Penitenciarul nr. 8 - Bender – penitenciar de tip semiînchis. Aici își execută pedeapsa
condamnații majori de gen masculin, care au săvîrșit infracțiuni ușoare, mai puțin grave și
grave, săvîrșite cu intenție. Momentul demarării activității instituției îl constituie 6
 octombrie 1961, cînd, în baza Hotărîrii Consiliului de Miniștri RSSM nr. 421-42, a fost
înființată Instituția penitenciară din orașul Bender.
 Penitenciarul nr. 9 - Pruncul – penitenciar de tip închis. În instituție își execută
pedeapsa condamnații majori de gen masculin, condamnați la închisoare pentru infracțiuni
deosebit de grave și exceptional de grave, precum și persoanele care au săvîrșit infracțiune
ce constiuie recidivă. Instituția penitenciară nr. 9 - Pruncul a fost fondată în anul 1960.
 Penitenciarul nr. 10 - Goian – penitenciar pentru minori. Instituția penitenciară nr. 10 -
Goian a fost înființată în anul 1973, ca subdiviziune a Coloniei de corecție prin muncă nr.
4 Cricova, cu statut de sector-așezare. În anul 2013 a fost inaugurat noul Penitenciar din
Goian pentru detenția minorilor.
 Penitenciarul nr. 11 - Bălți - izolator de urmărire penală (instituție penitenciară de tip
închis). Istoria instituției penitenciare din or. Bălți cuprinde o perioadă de aproape 200
ani. Primele atestări țin de anul 1810, cînd este menționată documentar, pentru prima dată,
construcția celor dintîi blocuri ale închisorii ce avea o capacitate de deținere a doar cîteva
zeci de condamnați.
 Penitenciarul nr. 12 - Bender – izolator de urmărire penală (instituție penitenciară de tip
închis). Aici se dețin persoanele față de care este aplicată măsura arestului preventiv.
Suplimentar, în acesta funcționaeză un sector de tip semiînchis pentru detenția
condamnaților majori, antrenați la lucrări de deservire a penitenciarului. Prima clădire de
pe teritoriul actualului Penitenciar nr. 12 - Bender datează cu anul 1914. Pe atunci exista
un singur bloc, căruia, inițial, i-a fost acordat statutul juridic de “Colonie de reeducare
prin muncă”.
 Penitenciarul nr. 13 - Chișinău – izlator de urmărire penală (instituție penitenciară de tip
închis). Aici se dețin persoanele față de care este aplicată măsura arestului preventiv.
Suplimentar, aici funcționează un sector de tip semiînchis pentru detenția condamnaților
majori, antrenați la lucrări de deservire a penitenciarului. Începutul existenței instituției
penitenciare nr. 13 datează cu anul 1812, cînd pe teritoriul actualului izolator de urmărire
penală a fost construită o închisoare nu prea mare, din lemn. Peste circa două decenii, în
anul 1834, arhitectul italian G. Torricelli a fost angajat de către autoritățile acelor timpuri
pentru a realiza proiectul unei închisori, care a fost aprobat abia în anul 1844, de către
arhitectul basarabean Osip Gaschii. În conformitate cu acest proiect, la intrarea în clădirea
închisorii de atunci, se afla o biserică mică cu trei turnuri, unde deținuții se mărturiseau
înainte de a fi executați. Apoi au fost ridicate și alte clădiri ale închisorii.
 Penitenciarul nr. 15 - Cricova – penitenciar de tip închis. În această instituție își execută
pedeapsa condamnații majori de gen masculin, condamnați la închisoare pentru infracțiuni
deosebit de grave și excepțional de grave, precum și persoanele care au săvîrșit infracțiune
ce constituie recidivă. Constituirea acestei instituții datează cu anul 1956.
 Penitenciarul nr.16 - Pruncul – instituție cu statut de spital penitenciar. Aici se dețin
toate categoriile de condamnați, transferați de la alte instituții penitenciare, care necesită
tratament ambulatoriu. În anul 1987, de la Colonia de corecție nr. 9 au fost detașate două
blocuri, fiecare a cîte două etaje, împreună cu un teren mlăștinos, pe care s-a preconizat să
fie construit spitalul pentru deținuții tuturor închisorilor din țară.
 Penitenciarul nr. 17 - Rezina – izolator de urmărire penală (instituție penitenciară de tip
închis), unde se dețin persoanele față de care este aplicată măsura arestului preventiv.
Suplimentar, în această instituție funcționează un sector de tip închis, pentru persoanele
condamnate la detențiune pe viață, un sector de tip semiînchis, pentru detenția
condamnaților majori de gen masculin, implicați în lucrările de deservire a penitenciarului
și un sector cu statut de spital penitenciar, unde sunt plasați deținuții bolnavi de
tuberculoză. Un eveniment marcant în istoria activității Penitenciarului nr. 17 - Rezina se
produce în anul 1995, cînd prin ordinul MAI nr. 60 din 03.04.1995, Colonia de corecție
prin muncă nr. 17 a fost redenumită în Penitenciarul nr. 17 - Rezina. În același an, aici, au
ajuns primii deținuți, condamnați la executarea pedepsei penale privative de libertate în
colonie cu regim sever.
 Penitenciarul nr. 18 - Brănești – penitenciar de tip semiînchis, în care își execută
pedeapsa condamnații de gen masculin, care au săvîrșit infracțiuni ușoare, mai puțin grave
și grave, săvîrșite cu intenție. Activitatea instituției penitenciare nr. 18 - Brănești își are
începutul în anul 1965.
Structura sistemului penitenciar
Sistemul penitenciar este constituit din Departamentul instituţiilor penitenciare,
subdiviziunile acestuia, întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar şi asociaţiile
acestora.
Subdiviziunile Departamentului instituţiilor penitenciare sînt:
a) instituţiile penitenciare;
b) instituţiile de cercetări ştiinţifice, de învăţămînt, medicale şi alte instituţii şi subdiviziuni
create special pentru asigurarea activităţii sistemului. Aceste subdiviziuni vor fi incluse în
sistemul penitenciar prin hotărîre de Guvern.
 Funcţiile de pază, supraveghere, escortare şi transferare sub escortă a deţinuţilor în cadrul
sistemului penitenciar sînt exercitate de un serviciu specializat, aflat în subordinea
Departamentului instituţiilor penitenciare.
Numărul total de personal al sistemului penitenciar se aprobă de Guvern.
Numărul de personal, în limitele prevăzute de Guvern pentru sistemul penitenciar,
structura organizatorică, statul de funcţii al Departamentului instituţiilor penitenciare şi
subdiviziunilor acestuia se aprobă de ministrul justiţiei.
Regulamentul Departamentului instituţiilor penitenciare se aprobă de Guvern, iar
regulamentele subdiviziunilor acestuia – de ministrul justiţiei.

Finanţarea sistemului penitenciar

Finanţarea sistemului penitenciar se face cu destinaţie specială de la bugetul de stat, prin

Departamentul instituţiilor penitenciare, în baza normativelor aprobate de Guvern, mijloacele
indicîndu-se la o poziţie distinctă în bugetul de stat, precum şi pe contul mijloacelor obţinute
din activitatea de producţie şi al altor mijloace speciale.
Autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept să aloce mijloacele de care dispun
pentru întreţinerea instituţiilor penitenciare aflate în raza lor teritorială.
Veniturile obţinute din activitatea instituţiilor penitenciare şi a întreprinderilor din cadrul
sistemului penitenciar se folosesc pentru sporirea volumului de lucrări executate şi de servicii
prestate, pentru necesităţile gospodăreşti, pentru stimularea materială a personalului, pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi pentru dezvoltarea sferei sociale a sistemului
penitenciar.
Veniturile obţinute prin munca condamnaţilor rămîn la dispoziţia sistemului penitenciar şi
se folosesc pentru îmbunătăţirea condiţiilor de deţinere a condamnaţilor, antrenarea lor la
muncă, precum şi pentru dezvoltarea sferei sociale a sistemului.
Departamentul instituţiilor penitenciare va centraliza pînă la 1/3 din veniturile mijloacelor
speciale ale instituţiilor penitenciare şi o parte din veniturile întreprinderilor din cadrul
sistemului penitenciar, care se vor utiliza pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi
dezvoltarea bazei tehnico-materiale a sistemului penitenciar.
Cuprins :

1. Definirea noțiunii – instituții penitenciare.............................................

2. Tipuri de instituții penitenciare...............................................................

3. Structura sistemului penitenciar.............................................................

4. Finanţarea sistemului penitenciar...........................................................

Concluzie:

Procesul constituirii unui stat democratic şi de drept impune reformarea radicală a politicii lui
în domeniul punerii în executare a pedepselor de drept penal, precum şi, soluţionarea mai
multor chestiuni ce ţin de combaterea elementelor criminale şi învingerea dificultăţilor din
sfera socială, inevitabile în sistemul execuţional penal. Ca structură de instituţii ce asigură
aplicarea sancţiunilor privative de libertate, a măsurii arestului preventiv, sancţiunii arestului
contravenţional, precum şi a măsurilor dec siguranţă aplicate deţinuţilor, sistemul penitenciar,
avînd ca sarcina primordială asigurarea ordinii de drept şi siguranţei în instituţiile de detenţie
şi societate, a parcurs o cale anevoioasă de reformare. Astăzi sistemul penitenciar a devenit
deschis. În tendinţa continuă de deschidere şi democratizare a sistemului penitenciar, s-au
depus eforturi considerabile cu privire la sporirea gradului de transparenţă a activităţii
sistemului, în mod special cu mass-media, urmărindu-se scopul creării unei imagini veridice
şi corecte a sistemul penitenciar. Sistemul penitenciar a trăit o perioadă dificilă cu multe
obstacole, însă cu eforturi comune s-a obţinut ca activitatea sistemului să fie consecventă,
constructivă, iar reformele ireversibile, asigurîndu-se o continuitate în realizarea lor.
Bibliografie:

1. http://penitenciar.gov.md/ro/repere-istorice
2. S.Botnaru A.Şavca ş.a. - Dr.Penal, partea generală,Chişinău 2005, Ed. Cartier Juridic pag.584-
589
3. Barbîneagră A. Berliba V., Gurschi C. HolbanV. Popovici T. Ulianovschi Gh. Ulianovschi X.,
Ursu N., Codul penal comentat şi adnotat, Ed. Cartier Juridic, Chişinău, 2005, pag. 237-245
4. Costică Bulai. Manual de drept penal. Partea generală. Bucureşti: ALL, 2000.
5. Al. Borodac "Drept penal" Calificarea infracţiunilor, Chişinău, 1996;
6. Al.Mariţ, Drept penal, partea generală. Legea penală, teoria infracţiunii, participaţia penală.
Vol. 1, Chişinău, 2002;
7. Florin Streteanu, Concurs de infracţiuni, Ed.‖LuminaLex‖, 1999;
8. Gheorghiţă Mateuţ, Recidiva în teoriea şi practica dreptului penal,
9. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-penal/legea-penala-notiuni-
si-categorii/
10. https://books.google.md/books?id=PtxcI5XFxloC&pg=PA248&lpg=PA248&dq=drep
t+exceptional+penal&source=bl&ots=_8RRfkKYqq&sig=o09cY3Gff-OG4Sn-
MytirjRjW34&hl=ru&sa=X&ved=0ahUKEwjTt-mD6PHbAhXR_KQKHaj-
C5MQ6AEIiAEwCA#v=onepage&q=drept%20exceptional%20penal&f=false