Tema 9.

Evidentele criminalistice
1. Notiunea si sarcinele evidentelor criminalistice;
2. Sistemul informational integral automatizat al organelor de drept din RM;
Bibliografie:
1. Legea nr.1549 din 19 decembrie 2002 cu privire la inregistrarea dactiloscopica de stat;
2. Legea nr. 216 din 29 mai 2003 cu privire la sistemul informational, integral, automatizat,
de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni;
3. Hotarirea Guvernului nr. 565 din 21 mai 2007 cu privire la aprobarea conceptiei
sistemului informational automatizat Registrul dactiloscopic;
4. Hotarirea Guvernului nr. 633 din 6 iunie 2007 cu privire la aprobarea conceptiei
Registrul informatiei criminalistice si criminologice;
5. Hotarirea Guvernului nr. 25 din 18 ianuarie 2008 cu privire la aprobarea conceptiei
Registrul persoanelor retinute, arestate si condamnate;
6. Ordinul comun al Procuraturii Generale, Ministerul de Interne, CNA, Serviciul Vamal nr.
121/254/286/95 din 18 iulie 2008 privind evidenta unica a infractiunilor, a cauzelor
penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni;
7. Ordinul comun al Procuraturii Generale, Ministerul de Interne, CNA, Serviciul Vamal nr.
62/290/395/358 din 21 octombrie 2011 cu privire la evidenta unica a dosarelor de
cautare, de identificare a persoanelor cautate, a persoanelor cu identitate necunoscuta, a
cadavrelor neidentificate si formarea centrului de centralizare;

La sf. sec. XVIII, la un judecator din Marea Britanie a aparut ideea de a duce evidenta
persoanelor condamnate, astfel la 1791 in Marea Britanie a aparut prima cartoteca. La 1883
a aparut sistemul antropometric in Franta. Ulterior, a aparut sistemul dactiloscopic la 1892.
Actualmente exista sistemul genetic de evidenta, care functioneaza paralel cu amprentele.
Evidentele criminalistice este un sistem stiintific argumentat de colectare, clasificare,
prelucrare si pastrare a informatiilor/datelor despre infractiunile comise, persoanele implicate
in acestea, obiectele si mijloacele utilizate la savirsirea infractiunilor. La solicitarea organelor
abilitate aceasta informatie poate fi pusa la dispozitia lor.
Aceste evidente criminalistice exista la 2 niveluri: nivel local (raioane, orase, municipii)
si la nivel centralizat care se efectueaza de catre serviciul tehnologii informationale a
Ministerului de Interne. La nivel local, in sectiile de politie exista Registrele 1 si 2 in care se
inregistreaza: Registrul nr. 1: infractiunile comise pe teritoriul raionului sau orasului, aceasta
o face unitatea de garda; Registrul nr. 2: alte informatii la infractiunea comisa, cum ar fi:
faptuitorii, mijloacele, victimele, locul, timpul. In mod automat, informatia respectiva se

trimite la nivelul central, prin intermediul retelelor de telecomunicatie, la serviciul tehnologii

informationale a MAI. Astfel, informatia, practic concomitent, este inregistrata la ambele
nivele. Exista si unitatea de evidenta la nivel local, dupa ce seful prelucreaza informatia
respectiva, ea se plaseaza in baza de date.
Evidentele operative (activitatea speciala de investigatii o efectueaza) sunt semnalele
care parvin de la unele persoane, grupari criminale. Aceste evidente nu au nici o consecinta,
cum o au evidentele criminalistice, adica la eliberarea cazierului juridic, acestea eliberindu-se
in baza evidentelor criminalistice. Evidentele criminalistice se bazeaza pe anumite norme,
adica au baza juridica, legislativa.
Scopul evidentelor criminalistice:
1. identificarea persoanelor retinute, banuite cind acestia refuza sa se numeasca sau a
prezentat documente false, straine;
2. identificarea infractorilor dupa urmele lasate la locul faptei sau diagnosticarea
faptuitorului dupa procedeele criminale utilizate;
3. stabilirea daca persoana retinuta sau interesata are antecedente penale, daca da atunci
cind, unde si pentru ce a fost pusa sub invinuire, condamnata, cind a fost eliberata si-n ce
baza;
4. determinarea numarului de infractiuni comise de o singura persoana, folosirea unuora si
acelasi instrumente, metode, mijloace la savirsirea infractiunii;
5. stabilirea faptului daca obiectele, documentele, armele gasite, confiscate ori pierdute au
fost furate sau pierdute de proprietari;
6. stabilirea identitatii cadavrelor necunoscute prin compararea amprentelor acestora cu
datele registrului dactiloscopic cu evidentele persoanelor disparute fara veste si anuntate
in cautare.
Evidentele criminalistice se pastreaza doar in organele de interne si celelalte organe care au
competenta de urmarire penala, speciale de investigatii sunt obligate sa introduca in sistemul
integral automatizat datele despre infractiuni, infractori, mijloace si metode utilizate de acestia si
altele. Orice solicitare de date criminalistice din baza centrala de date din Ministerul de Interne
poate fi facuta in forma scrisa si verbal (prin telefon). In cazul solicitarii verbale, mentionam ca
sunt telefoane speciale, cu numere speciale la care ei pot apela, dar trebuie sa cunoasca parola,
care se schimba in fiecare zi. Informatia respectiv, solicitata verbal, este foarte succinta, se refera
la starea persoanei (arestata, eliberata s.a.m.d.) iar restul informatiei, pentru a fi obtinuta, trebuie
solicitarea scrisa.

Pentru eficienta evidentelor criminalistice, acestea trebuie sa corespunda urmatoarelor

conditii:

1. sa contina informatii cit mai deplina despre diferite sisteme de indici ale persoanelor,
obiectelor,documentelor, fenomenelor;
2. sa asigure stabilirea adevarului despre persoana, fenomenul ori obiectul cautat, verificat;
3. sa permita a introduce informatia despre obiectul cautat in masivul de registru si a obtine
datele necesare cit mai rapid si operativ.
II
In conformitatea cu legea, incepind cu 2004 in RM au fost aprobate mai multe conceptii
de sistematizare si automatizare a sistemului. Scopul acestui sistem este acordarea spriginului
informational organelor de drept si special de investigatii in cercetarea si descoperirea
infractiunilor, cautarea si depistarea infractorilor, efectuarea profilaxiei in anumite directii,
prezentarea informatiilor statistice, analitice si altor dosare cu caracter informativ.
Ca utilizatori a sistemului informational integrat sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Organele afacerilor interne, teritoriale si specializate;

CNA si organele lui in teritoriu;
Procuraturile teritoriale si specializate;
Instantele de judecata;
Organele institutiilor penitenciare;
Organele de executare a deciziilor judecatoresti;
Alti utilizatori de informatii: SIS, IFS, Serviciul vamal etc.

Printre conceptiile aprobate din sistemul indicat mai sus fac parte:
1. Registrul informatiei criminalistice si criminologice aprobat prin HG nr. 633din 6 iulie
2007;
2. Registrul persoanelor retinute, arestate, condamnate aprobat prin HG nr. 25 din 8 ianuarie
2008;
3. Registrul dactiloscopic aprobat prin HG nr. 565 din 21 mai 2007;
4. Registrul de stat al armelor aprobat prin HG nr. 634 din 6 iunie 2007;
5. Registrul procedurilor de executare aprobat prin HG nr. 1520 din 29 decembrie 2007;
6. Registrul accidentelor rutiere aprobat prin HG nr. 693 din 21 iulie 2007 s.a.;
Daca ne referim la unul din conceptele de baza cum este Registrul informatiei
criminalistice si criminologice, atunci trebuie sa mentionam ca acest registru joaca un rol
important in combaterea criminalitatii. In acest Registru sunt urmatoarele blocuri de
date/evidente:
1. evidenta sesizarilor despre infractiuni;
2. evidenta infractiunilor, persoanelor care le-au savirsit si a pedepselor ce le-au fost
aplicate;
3. evidenta persoanelor puse sub invinuire si acelor care le-au aplicata masura preventiva de
libertate;
4. evidentele persoanelor disparute si anuntate in cautare;

5.
6.
7.
8.
9.

evidenta cadavrelor, bolnavilor si copiilor neidentificati;

evidenta obiectelor marcate si de anticariat furate sau gasite;
evidenta transportului furat, rapit sau fara stapin;
evidenta armamentului si munitiilor furate, pierdute sau depistate;
evidenta contraventiilor, a persoanelor care le-au savirsit si a pedepselor care le-au fost
aplicate s.a.

Un alt registru, Registrul persoanelor retinute, arestate si condamnate contine datele

nominale referitor la faptuitori, care au fost retinuti, arestati sau condamnati. Despre aceste date
vorbesc actele normative, fie proces-verbal, fie ordonantele, fie sentinta.
Urmatorul registru, Registrul dactiloscopic, acest registru contine informatie referitor la
amprentele papilare a persoanelor retinute, arestate precum si a cadavrelor neidentificate.
Resursele dactiloscopice ale acestui registru sunt masivul enumeros de date de la diverse organe
(aviatia de ex.) precum si de catre masivele dactiloscopice format de catre directia tehnicocriminalistica si expertizo-judiciara a MAI, acest masiv se intocmeste pe baza a 10 degete.
Principalele functii legate de formarea si exploatarea registrului dactiloscopic indeplinesc
urmatoarele organe:

subdiviziunele tehince-criminalistice si comisariatele regionale;

organele de urmarire penala a MAI, CNA, SV;
subdiviziunele sistemului penitenciar;
alte organe: Biroul National Central Interpool a MAI, SIS-ul si organele de interne ale
alot state cu care sunt incheiate acordurile respective.

Printre sarcinele Registrului dactiloscopic se pot mentiona:

acordarea posibilitatii utilzarii informatiei dactiloscopice de catre orice angajat a

subdiviziunilor criminalistice pentru stabilirea apartenentei urmelor ridicate de la fata
locului;
stabilirea identitatii persoanei care a lasat amprentele digitale la locul infractiunii;
stabilirea faptului lasarii de aceeasi persoana a urmelor de miini ridicate la locul diferitor
infractiuni;
identificarea persoanelor disparute fara veste;
stabilirea identitatii cadavrelor neidentificate, a persoanelor decedate sau cazute anterior
la datorie daca au fost supuse evidentilor criminalistice;
stabilirea identitatii persoanelor retinute, arestate preventiv si/sau condamnate.
Din 2004, dar mai activ din 2006, politia a inceput utiliza un sistem tehnologic denumit
dacto200. Acest sistem de codificare, stocare, sistematizare si identificare automata a
amprentelor papilare a marcat un pas important in linia modernizarii tehnico-stiintifice organelor
politenesti si sustinerea eforturilor specialistilor din domeniu, privind:

1. eficientizarea metodelor dactiloscopice ca cel mai efectiv mijloc de identificare;

2. procesarea operativa a amprentelor, persoanelor suspectate si stabilirea in timp real a
identitatii si faptelor comise de acestea;
3. examinarea comparativa dactiloscopica rapida a amprentelor, imprimate fragmentar cu
ponderea de identificare de aproximativ 90 la suta;
4. cresterea numarului de persoane identificate pe baza urmelor papilare ridicate la locul
faptei in cazurile cu autori necunoscuti si stabilirea unor conexiuni intre cauzele
nesolutionate;
5. rezolvarea unor aspecte logistice ce vizeau organizarea spatiului de lucru din cadrul
fisierilor dactiloscopice si timpul alocat fisierilor clasice.