Tema 9.

Înregistrarea criminalistică (2 ore)

9.2. Noţiunea, conţinutul şi bazele legislative ale înregistrării criminalistice. 9.2. Evidenţele operative de
informaţie. 9.3. Evidenţele criminalistice și augziliare ale organelor afacerilor interne.

9.1. Noţiunea, conţinutul şi bazele legislative ale înregistrării criminalistice

Eficacitatea descoperirii şi cercetării infracţiunilor în mare măsură depinde de volumul şi

de calitatea sistemului de informaţii pus la dispoziția organellor de urmărire penală..
Un astfel de sistem, numit înregistrare criminalistică prezintă o subramură a tehnicii
criminalistice ce constituie un ansamblu de teze ştiinţifice şi metodici de înregistrare, depozitare
şi administrare a informaţiei privind obiectele ce cad în orbita activităţii speciale de investigaţii
și de urmărire penală a organelor de drept în scopul cercetării şi prevenirii infracţiunilor.
Sistemul înregistrării criminalistice este compus din evidenţe izolate, fiecare cuprinzând
o grupă de obiecte omogene. Deci, evidenţa este un subsistem al înregistrării criminalistice, în
care este concentrată informaţia despre obiectele tipice omogene.
Modurile de fixare a informaţiei sunt diverse: prin descriere, prin foto-video-imaginare,
grafic, prin colecţii. În practică foarte des se folosesc forme mixte de evidenţă, acestea se
suplimentează cu diverse alboame, cartoteci; modul descriptiv al fixării informaţiei combinat cu
executarea fotografiilor, a fişelor dactiloscopice etc.
Obiectele ce se iau la evidenţă, de regulă, cuprind: a) persoane (declarate în căutare,
arestate, reţinute, ce prezintă un interes operativ, persoanele dispărute fără veste, infractorii), b)
cadavrele. c) obiectele (arme de foc ghintuite şi pierdute, lucrurile furate, automobilele răpite) d)
urmele (spre exemplu, urmele digitale ridicate de la locurile nedescoperite ale infracţiunilor); e)
documentele (spre exemplu, documentele falsificate, bancnotele şi hârtiile de valoare); f)
animalele (furate ş.a.); g) infracţiunile rămase cu autori necunoscuţi
Modurile de înregistrare criminalistică cuprind: descriptiv (fixarea în scris a
caracteristicilor obiectului ce trebuie pus la evidenţă); obţinerea de amprente, inclusiv a
persoanelor; fono-videoînregistrările; schiţa; schemele şi alte desene; colecţii (păstrarea
obiectelor în natură; forma mixtă de înregistrare a obiectelor).
Toate caracteristicile obiectului ce trebuie înregistrate şi informaţiile despre acestea se
fixează într-un mod anumit, sistematic. Există, respectiv, şi diferite forme de evidenţă, adică
cartoteci, jurnale, fotoalbumuri, videoteci, fototeci, colecţii de obiecte, baze de date automatizate
Bazele legislative, în conformitate cu care se organizează funcţionarea evidenţelor
criminalistice în CPP nu se prevăd, însă Legea RM nr.216 –XV din 29.05.2003 Cu privire la
sistemul informațional integrat automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a
persoanelor care au săvărșit infracțiuni reglementează o bună parte din aceste evidențe.
Acest sistem, care constituie o parte a Băncii Centrale de Date (BCD), se află în
subordinea Serviciului Tehnologii Informaționale (STI) al MAI RM. Utilizatorii principali sunt:
MAI; CNA; SIS; Poliția de frontieră; Inspectoratul Fiscal de Stat; Procuratura; Instanțele de
Judecată; Instituțiile penintenciare; Organele de executare a hotărîrilor judecătorești. Sistemul în
cauză cuprinde 6 Registre1: 1) Registrul de informații criminalșistice și criminologice; 2)
Registrul persoanelor reținute, arestate, condamnate; 3) Registrul dactiloscopic; 4) Registrul de
Stat al armelor; 5) Registrul procedurilor de executare; 6) Registrul accidentelor rutiere ș.a.
Un rol important în combaterea criminalității îi revine Registrului de informații
criminalșistice și criminologice, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.633 din 06.06.2007, dar și
Ordinului MAI RM nr.192 din 17.06.2013 prin care s-a aprobat Regulamentul Centrului
Tehnico-criminalistic și Expertize judiciare (CTCEJ) al IGP MAI RM.
Actualmente evidenţele se divizează în: operative de informaţie, criminalistice şi auxiliare
de informaţie. În dependenţă de nivelul de centralizare a acestora, ele se împart în locale și
centrale administrate de CTCEJ al IGP MAI RM, Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI
RM.
1
Gheorghiță M. Tratat de criminalistică. Chișinău: Tip. Centrală, 2017, p.134.
9.2. Evidenţele operative de informaţie
La acestea se referă, întîi de toate, evidenţa alfabetică nominală şi evidenţa dactiloscopică.
Evidenţa alfabetică este una dintre cele mai frecvent utilizate, după care se verifică toate
persoanele bănuite sau învinuite de comiterea unor infracţiuni. În aceasta se introduc informaţii
despre mai multe categorii de persoane: ▪ condamnate pe teritoriul RM la privaţiune de libertate,
muncă neremunerată în folosul comunităţii, amendă şi alte categorii de pedepse prevăzute de
Codul penal; ▪ arestate şi puse sub învinuire în stare de libertate; ▪ cetăţenii RM condamnaţi pe
teritoriul altor state; ▪ persoanele care au comis infracţiuni grave şi au fost eliberate din locurile
de detenţie ale altor state şi sosiţi pentru a se stabili cu traiul în RM; ▪ infractorii daţi în urmărire
generală şi internaţională; ▪ persoanele reţinute sau arestate ca fiind suspectate de comiterea
infracţiunilor; ▪ reţinute şi arestate pe teritoriul RM cu scopul extrădării; ▪ reţinute pentru
vagabondaj sau cerşetorie ş.a.
De evidenţa alfabetică este strâns legată evidenţa dactiloscopică. La această evidenţă practic
sunt luate aceleaşi persoane ca şi în evidenţa alfabetică, inclusiv cele care cad sub incidenţa Legii
„Cu privire la înregistrarea dactiloscopică de stat”2. Conform legii, înregistrarea dactiloscopică
este benevolă (cetăţeni ai RM, străinii şi apatrizii) şi obligatorie, prevăzută pentru anumite
categorii de persoane indicate în lege.
Luarea la evidenţa alfabetică şi dactiloscopică se efectuează practic simultan, lăsându-se pe
fişa alfabetică amprenta degetului arătător al mâinii drepte a persoanei înregistrate şi formula
dactiloscopică a desenelor papilare. Datorită acestui fapt, potrivit necesităţii, după fişa nominală
se poate găsi uşor fişa dactiloscopică în masivul de fişe al persoanelor luate la evidenţă, aranjate
în cartotecă nu după numele de familie, ci după formula dactiloscopică, care prezintă unele
însemne cifrice ce caracterizează desenele papilare.
A doua componentă a evidenţei dactiloscopice este fişierul amprentelor digitale ridicate
de la locul comiterii infracţiunilor, administrate de către subdiviziunile criminalistice ale MAI.
Evidenţa persoanelor după semnalmentele exterioare în baza videoînregistrărilor
(videoteci şi videobancuri de date) – a imaginilor fotografice şi videoimaginilor persoanelor
judecate pentru săvârşirea infracţiunilor, inclusiv a autorităţilor lumii interlope.
Evidenţa infracţiunilor săvârşite de către persoanele străine, persoanele fără cetăţenie şi
cetăţenilor R.M. aflaţi în permanenţă după hotarele republicii. Acest tip de evidenţă are ca
obiectiv acumularea, păstrarea şi prezentarea informaţiei cu caracter operativ şi analitic despre
comiterea unor infracţiuni de către aceste persoane. Evidenţa se formează atât după fişele
conform numelui de familie, cât şi cartotecilor dactiloscopice.
Evidenţa obiectelor furate de anticariat şi a bunurilor culturale este organizată în scopul
asigurării căutării acestora şi pentru a contribui la descoperirea infracţiunilor legate de furtul
acestora. La evidenţă sunt puse obiectele furate, pierdute, ridicate, găsite, confiscate sau predate
benevol, cele care prezintă o însemnătate istorică, artistică, ştiinţifică. La fişa informaţională se
anexează şi fotografia sau un desen schiţă a obiectului de anticariat.
Evidenţa armelor de foc ghintuite furate, pierdute, ridicate, prezentate benevol are ca
scop stabilirea faptului procurării ilegale a armamentului de foc ghintuit, de vânătoare, sportiv,
de luptă sau folosit în scopuri instrucţionale.
Evidenţa documentelor furate şi ridicate şi a lucrurilor cu număr şi seria de fabricaţie se
efectuezaă în privinţa documentelor şi lucrurilor ce deţin numere individuale, furate, ridicate de
la persoanele reţinute sau arestate, la vamă, din camere automate de păstrare sau benevol predate
organelor de resort.
Evidenţa trasnportului auto aflat în căutare sau apartenenţa căruia este neidentificată
urmăreşte scopul de a colecta, sistematiza şi prelucra informaţia despre mijloacele de transport şi
a remorcilor. Această evidenţă se foloseşte pentru a realiza unele măsuri speciale de investigaţii,
precum şi pentru înregistrarea mijloacelor de transport în unităţile poliţiei rutiere.

2
Legea RM “Cu privire la înregistrarea dactiloscopică de stat” nr. 1549-XV din 19.12.2002. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 14 -17 din 07.02.2003.
9.3. Evidenţele criminalistice și augziliare ale organelor afacerilor interne
Evidenţa după modul de operare în cursul săvârşirii infracţiunilor prezintă un sistem
special de înregistrare a infracţiunilor după semne ce se manifestă stabil şi care caracterizează
mecanismul activităţilor infracţionale şi a persoanelor ce le-au efectuat. În acest sens se
alcătuiesc două genuri de cartoteci (după infracţiunile săvârşite de către persoane cunoscute şi de
către autori cu identitate necunoscută). Evidenţa se duce la nivel local şi central.
Evidenţa persoanelor dispărute fără veste, a cadavrelor neidentificate, a persoanelor
bolnave, precum şi a copiilor cu identitate nedeterminată se realizează atât la nivelul local cât și
central, prezentând în sine un sistem coerent de fișiere. În aceste cazuri se alcătuiesc formulare
de identificare de un model omogen la care se anexează fotografiile signalitice şi fişele
dactiloscopice sau fotocopiile amprentelor digitale.
Evidenţa urmelor digitale ridicate de la locurile infracţiunilor nedescoperite (cartoteca
urmelor), şi a persoanelor înclinate spre a săvârşi infracţiuni luate la evidenţă de către poliţie este
destinată, în fond, pentru determinarea autorilor ce au lăsat urme la faţa locului, precum şi pentru
a stabili dacă una şi aceeaşi persoană a lăsat urme la diferite locuri de comitere a infracţiunilor.
Evidenţa glonţilor, tuburilor trase şi a muniţiilor cu urme ale pieselor mecanismelor
armelor (cartoteca gloanţelor şi tuburilor) se administrează de către Direcţia Tehnico-
criminalistică a MAI RM în scopul stabilirii faptelor aplicării de către infractori a unuia şi
aceluiaşi exemplar de armă la comiterea mai multor infracţiuni.
Evidenţa banilor de hârtie contrafăcuţi şi a hârtiilor de valoare se duce, la fel, în Centru
Tehnico-criminalistic și Expertize Judiciare (CTCEJ) a IGP MAI RM în formă de colecţii de
bani contrafăcuţi şi hârtii de valoare pe fişe cartonate cu descrierea succintă a acestora.
Evidenţa documentelor false fabricate prin metode poligrafice este la fel o evidenţă
centrală care cuprinde o totalitate de documente false sau de fotocopii ale acestora. Această
cartotecă de documente false permite a stabili sursa unică de provenienţă a lor şi de a identifica
făptuitorii ce se ocupă cu fabricarea acestora.
Evidenţa reţetelor medicale contrafăcute destinate procurării de stupefiante,
medicamente cu efect puternic şi modelelor de comparaţie ale persoanelor ce se ocupă cu
contrafacerea acestora este o evidenţă locală, întrucât reţetele pentru aceste preparate se primesc
doar în farmaciile acelor regiuni unde acestea au fost emise.
Evidenţele auxiliare de informaţie prezintă diversele obiecte materiale, substanţe, urmele
cărora frecvent se depistează la locurile săvârşirii unor infracţiuni, totdeauna au prezentat un
interes profesional pentru specialiştii criminalişti. Se are în vedere armele de foc şi cele albe,
muniţiile, uneltele tipice de spargere, instrumentele gospodăreşti utilizate la comiterea
infracţiunilor ş.a.
Ansamblul de caracteristici individuale a obiectelor susmenţionate ce cuprind evidenţele
auxiliare de informaţie deschid posibilităţi de a stabili împrejurări importante ale cauzelor, mai
cu seamă în scopurile de căutare şi identificare. La aceste evidenţe se referă: - colecţia urmelor
formate de uneletele de efracţie; - colecţia armelor de foc, a muniţiilor şi a armelor albe; -
colecţiile în natură a diferitor materiale şi substanţe; - atlaselor de spectre, cromatograme,
roentghenograme, a cataloagelor conţinutului calitativ şi cantitativ a substanţelor şi materialelor.
Fonoteca vocii şi vorbirii persoanelor ce prezintă interes operativ este o evidenţă centrală
ce se administrează de CTCEJ a IGP a MAI RM. Înregistrarea acestui gen de informaţii se
efectuează pe purtători electronici în scopul identificării persoanelor, recunoaşterii unor cetăţeni
în cursul acţiunilor de urmărire penală şi efectuării măsurilor speciale de investigaţii.

ÎNTREBĂRI PENTRU AUTOEVALUARE:

1. Care sunt sarcinile înregistrării criminalistice?
2. Care sunt obiectele și modurile de evidență a obiectelor cu semnificație criminalistică?
3. Care este baza legislativă de luare la evidență a obiectelor și persoanelor?
4. Numiți principalele evidențe operative de informare, crimnalistice și augziliare de informare.