MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

„ŞCOALA DE AGENȚI DE POLIȚIE „VASILE LASCĂR"

REFERAT

- EUROPOL -
organism de cooperare
poliţienească între statele din Uniunea Europeană

1
 CUPRINS

Capitolul I
1. Misiunea Europolului şi istoricul înfiinţări……………..3

1.1.Misiunea si Obiectivele………………………………………..4-6

1.2. Sistemul computerizat al Europol……………………………7

1.3.- Domeniile de cooperare în cadrul Europolului…….8-11

1.4. Cooperarea international……………………………………..12

Capitolul II

2.1. Aderarea României la Europol……………………………….13-14

2.2. Prevederile Acordului privind cooperarea dintre România şi

Europol………………………………………………………………………….15-20

Bibliografie………………………………………………………………………….21

2
1.- Misiunea Europolului şi istoricul înfiinţări

Europol este organizaţia europeană de impunere a legii care are

drept scopîmbunătăţirea cooperării efective a autorităţilor poliţieneşti
competente din statele membre îndomeniul prevenirii şi combaterii terorismului,
a traficului ilegal de droguri şi a altor formegrave ale crimei organizate
internaţionale. Misiunea Europolului este de a aduce o contribuţiesemnificativă
acţiunilor forţelor de ordine ale Uniunii Europene, împotriva crimei organizatecu
o accentuare asupra organizaţiilor criminale implicate.

3
 Baza Europolului a fost pusă în Tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene
din 7 februarie 1992, pentru a îmbunătăţii cooperarea dintre statele membre în
domeniul traficuluide droguri, terorismului şi a altor forme serioase ale crimei
organizate internaţionale. Cusediul la Haga, în Olanda, Europol a început
operaţiuni limitate pe 3 ianuarie 1994 sub forma Unităţii Europol Antidrog (EDU),
prin lupta împotriva drogurilor şi treptat s-au adăugat şi altedomenii importante
ale criminalităţii.

La 18 iulie 1995, Consiliul Uniunii Europene, întrunit la Bruxssels a

adoptata Convenţia de înfiinţare a Biroului poliţiei Europene, care a fost
semnată de reprezentanţii guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene,
decizând ca Europolul să aibă sediul la Haga, în Olanda. Obiectivul comun al
Europolului este îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti îndomeniul terorismului,
traficului de droguri şi a altor forme ale crimei organizate
internaţionale, printr-un permanent, intensiv şi confidenţial schimb de informaţii
între Europol şi unităţile naţionale de poliţie ale statelor membre.

1.1.Misiunea si Obiectivele

Îmbunătăţirea în cadrul relaţiilor de cooperare dintre statele membre, în

conformitate cu dispoziţiile art. K.1 alin. (9) din Tratatul privind Uniunea
Europeană, pe baza măsurilor prevăzute în Convenţia Europol, a eficacităţii şi
cooperării autorităţilor competente din statele membre în ceea ce priveşte
prevenirea şi combaterea terorismului, a traficului ilegal de droguri şi a altor
forme grave de infracţionalitate internaţională, în situaţia în care există dovezi
clare privitoare la implicarea unei structuri de crimă organizată, precum şi la
4
afectarea a două sau mai multe state membre de către formele de
infracţionalitate menţionate, necesitând implicarea comună a statelor membre,
datorită magnitudinii, importanţei şi consecinţelor infracţiunilor avute în vedere;

-Pentru îndeplinirea progresivă a obiectivului menţionat mai sus, Europol a

acţionat iniţial în sensul prevenirii şi combaterii traficului ilegal de droguri, a
traficului internaţional cu substanţe nucleare şi radioactive, a contrabandei cu
imigranţi, a traficului ilegal cu fiinţe umane, precum şi în domeniul furtului şi
traficului ilegal de autovehicule; Europol a preluat ulterior şi infracţiunile comise
sau care pot fi comise în cursul unor acţiuni teroriste împotriva vieţii, a integrităţii
fizice, a libertăţii personale şi a bunurilor.

-Competenţa Oficiului Europol în ceea ce priveşte o anumită formă de infracţiune

sau manifestările specifice ale acesteia a inclus ulterior şi activităţile ilegale de
spălare de bani legate de aceste forme de infracţiune sau de manifestările
specifice ale acestora;

-De asemenea, Europol are în competenţă, conform Anexei din Convenţia

Europol, şi următoarele infracţiuni : infracţiuni împotriva vieţii, integrităţii
corporale sau libertăţii personale (omuciderea, vătămarea gravă a integrităţii
corporale, comerţul ilicit cu organe şi ţesuturi umane, răpirea, privarea ilegală de
libertate şi luarea de ostatici, rasismul şi xenofobia), infracţiuni împotriva
patrimoniului sau a bunurilor de proprietate publică, inclusiv frauda (jaful
organizat, traficul ilegal cu bunuri de patrimoniu, inclusiv antichităţi şi opere de
artă, înşelăciunea şi frauda, activităţi mafiote (“racketeering”) şi extorcarea,
falsificarea şi piratarea produselor, falsul şi uzul de fals legat de documente
administrative, falsificarea banilor şi a altor mijloace de plată, criminalitatea
informatică, corupţia), comerţul ilicit şi acţiuni dăunătoare pentru mediu (traficul
ilegal cu arme, muniţii şi materiale explozibile, traficul ilegal cu specii rare de
animale, traficul ilegal cu specii şi varietăţi rare de plante, infracţiunile împotriva
mediului, traficul ilegal cu substanţe hormonale şi alţi factori de creştere) ;

-Unele infracţiuni aflate în competenţa Europol sunt considerate conexe

(infracţiunile săvârşite în vederea obţinerii mijloacelor pentru comiterea unor
fapte aflate în sfera de competenţă a Europol, infracţiunile săvârşite în vederea
5
înlesnirii ori comiterii unor fapte aflate în sfera de ompetenţă a Oficiului Europol,
infracţiunile săvârşite în vederea eludării răspunderii pentru astfel de fapte din
sfera de competenţă a Oficiului Europol).

Obiectivele Europolului:
- îmbunătăţire efectivităţii şi cooperării autorităţilor poliţieneşti
competente dinstatele membre în domeniul prevenirii şi combaterii
terorismului.

- prevenirea şi combaterea traficului ilegal de droguri.

- prevenirea şi combaterea altor forme grave ale criminalităţii international.

-prevenirea şi reprimarea traficului ilegal de imigranţi.

- prevenirea şi reprimarea traficului cu arme nucleare şi substanţe radioactive.

-prevenirea şi combaterea traficului cu maşini furate.

Sarcinile Europolului:
- să faciliteze schimbul de informaţii între autorităţile statelor membre,
înconformitate cu legislaţia naţională a fiecărui stat, între ofiţerii de
legătură Europol (ELOs) delegaţi la acest organism de către statele
membre careprezentanţi ai diferitelor agenţii naţionale de menţinere a ordinii.

-să obţină, să coreleze şi să analizeze informaţiile şi ştirile primate.

-să anunţe şi să furnizeze datele operaţionale strânse de Europol sau alte

sursepentru a ajuta activităţile poliţiilor din statele membre în vederea
descopeririiinfracţiunilor.

-furnizarea de ajutor tehnic statelor membre şi menţinerea unui sistem

computerizatde colectare a informaţiilor privind criminalitatea.

- să dezvolte cunoaşterea de specialitate a procedeelor de investigare a

infracţiunilorde către statele membre (furnizând acestora sfaturi şi metode).

6
în funcţie de personalul şi resursele bugetare de care dispune şi în limitele
stabilitede Consiliul de conducere, să asiste statele membre cu recomandări şi
cercetări îndomeniile privind pregătirea membrilor autorităţilor competente,
organizarea şiechiparea acestor autorităţi, metode de prevenire a criminalităţii,
metode tehnice şicriminalistice şi proceduri de investigare folosite de poliţie.

-Europolul este de asemenea activ în promovarea studiilor privind

criminalitatea,armonizarea tehnicilor de investigaţie a crimei organizate la
nivelul Uniunii Europene.

1.2. Sistemul computerizat al Europol

Europol a înfiinţat un sistem computerizat pentru a permite introducerea, accesul

şi analizarea datelor, fiind prevăzut în Convenţia Europol şi cadrul juridic pentru a
gestiona aceste sisteme, în special cu privire la protejarea datelor,
confidenţialitatea şi supravegherea externă.

Sistemul computerizat al Europol (TECS) are trei componente principale:

-un sistem de informaţii ca cel menţionat la art. 7 în Convenţie, având un conţinut

limitat şi definit în mod clar, care să permită accesul imediat statelor membre şi
Oficiului Europol la informaţiile disponibile;

-fişierele de lucru prevăzute la art. 10 din Convenţie, stabilite pentru diferite

perioade de timp în scopul analizei şi conţinând informaţii exhaustive;

-un sistem centralizat de index care să conţină anumite detalii din fişierele de
analiză, în conformitate cu procedurile prevăzute la art. 11 din Convenţie.

În plus faţă de sistemele menţionate mai sus care au ca scop procesarea datelor
cu caracter personal, Europol dezvoltă şi gestionează mult mai multe produse

7
pentru informaţii şi servicii fie ca parte, fie sub formă de sprijinire a activităţii sale
principale.

Conţinut

-Sistemul de informaţii poate fi utilizat pentru a stoca, modifica şi folosi exclusiv

datele necesare îndeplinirii sarcinilor Europol, cu excepţia datelor referitoare la
infracţiunile conexe.

-Datele introduse în sistemul de informaţii se vor referi la următoarele:

persoanele care, în conformitate cu legea naţională a statului membru respectiv,
sunt suspectate de a fi comis sau de a fi participat la comiterea unei infracţiuni
care intră în sfera de competenţă a Oficiului Europol sau care a fost condamnată
pentru infracţiunea respectivă; persoanele în legătură cu care există un temei
serios în conformitate cu legea naţională să se considere că vor comite infracţiuni
care intră în sfera de competenţă a Oficiului Europol;

-Datele personale pot include numai următoarele detalii: numele de familie,

numele de dinaintea căsătoriei, numele de botez şi, după caz, pseudonimul sau
orice alt nume utilizat; data şi locul naşterii; naţionalitatea; sexul; şi dacă este
necesar, orice alte caracteristici care pot fi utile pentru identificare, inclusiv orice
caracteristici fizice obiective care nu sunt supuse schimbării.

-Sistemul de informaţii poate fi utilizat de asemenea şi pentru stocarea,

modificarea şi utilizarea următoarelor detalii referitoare la persoanele
menţionate: infracţiuni, suspectarea de infracţiuni, locul şi data infracţiunilor;
mijloacele care au fost utilizate sau presupuse a fi utilizate pentru comiterea unor
infracţiuni; departamentele care răspund de caz şi dosarele pregătite de acestea;
suspiciunea de apartenenţă la o organizaţie criminală; condamnările, în cazul în
care sunt executate pentru infracţiuni care intră în sfera de competenţă a
Oficiului Europol.

1.3.- Domeniile de cooperare în cadrul Europolului

8
A.- Traficul ilicit de droguri.
Producţia pe scară largă şi traficul ilicit de droguri continuă să afecteze Uniunea
Europeană într-un mod foarte serios. Pentru a furniza informaţii importante
ţărilor membre,Europol a organizat al IV-lea Raport al Situaţiei Uniunii
Europene asupra producţiei şitraficului de droguri, bazat pe contribuţiile
statelor membre şi pe informaţiile din ţările lumii atreia de la alteorganizaţii şi
din alte surse. Raportul descrie evoluţia diferitelor tipuri dedroguri, sursele şi
regiunile de tranzit, rutele de contrabandă către şi în interiorul Uniunii,schimbul,
activităţile desfăşurate de poliţie şi iniţiativele politice din Uniunea Europeană
referitoare la această gravă problemă. Raportul face de asemenea referire la
rutele efectiveparcurse de stupefiante, precum şi la o statistică a capturilor de
acest gen.Pe lângă acestea, Europol a continuat un obicei mai vechi de a
monitoriza preţuriledrogurilor de pe stradă, (informaţii obţinute tot din datele
statelor membre şi din alte surse).Baza de date Europol (o rezervă de informaţii
despre Ecstasy din interiorul Uniunii Europene) s-a dezvoltat foarte mult de-a
lungul anului 1997: 484 de diferite tipuri de probe aufost clasificate până în
decembrie 1998, cu posibilitatea identificării unor legături întrecapturile
de stupefiante. Mai mult au fost puse la punct o metodă chimică de identificare
adrogurilor sintetice şi un sistem de indicare a purităţii drogurilor într-o strânsă
colaborare cu Biroul Federal German de Poliţie (BKA) şi Institutul
Reţelelor Europene al ŞtiinţelorCriminalistice (ENFSI).În cadrul Sistemului de
Avertizare Timpurie, Europol, într-o strânsă colaborare cu,Centrul European de
Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Stupefiante şi cu ENU, analizat
pericolele pe care nou-apărutele substanţe, MBDB şi 4-MTA, le reprezintă atât
pentrusănătate cât şi pentru societate, cu scopul de a preveni autorităţile
legislative şi forţele depoliţie. MBDB a fost subiect şi al unei conferinţe menită să
aducă la cunoştinţă influenţelenegative grave ale acestui stupefiant.7

Un material destinat forţelor de poliţie, cu privire la laboratoarele de preparare

adrogurilor ilicite a fost pus la punct şi distribuit statelor membre. A fost foarte
bine primit şiau mai fost cerute o serie de exemplare suplimentare de către

9
agenţiile de poliţie. Proiectulunui manual pentru sprijinirea agenţiilor forţelor de
poliţie în acţiunile împotriva cultivării ilicite de cannabis este de asemenea pe cale
de a fi finalizat.

B.- Infracţiuni ce privesc reţelele de imigrare ilegală.

Imigrarea ilegală este o formă organizată de criminalitate şi reprezintă o
ameninţare încontinuă creştere pentru statele membre din Uniunea
Europeană.Au început pregătirile în vederea realizării unui proiect de
combatere a reţelelorirakiene de imigrare ilegală. Aceste pregătiri au fost făcute
în cooperare cu Forţa de Protecţiea Spaţiului Schengen şi prin prisma datelor
importante adunate până acum, se poate spune căfinalizarea acestui proiect cu
sediul în Franţa, va avea rezultante de o importanţă vitală înlupta pentru
combaterea imigrării ilegale.Europol transmite, în mod regulat, un buletin de
informaţii referitoare la imigrarea ilegală încă din aprilie 1997. Acesta
conţine informaţii primite de la statele membre,organizaţii internaţionale
având ca obiect de lucru imigrarea ilegală, sau bazate pe cercetările funcţionarilor
Europol şi este recunoscut ca un instrument foarte util forţelor de poliţie.Un
raport al situaţiei generale a fost realizat pentru a identifica evoluţia
principalelorprobleme ce ameninţă întreaga Uniune Europeană şi pentru a stabili
cele mai eficiente căi deluptă, cu scopul de a informa factorii politici de decizie şi
control în vederea luării de măsurişi efectuarea de anchete. A fost de asemenea
dezvoltată şi o structură comună pentru statelemembre destinată facilitării
colectării de date relevante şi comparabile.Partea strategică a Proiectului Balcanic
privind imigrarea ilegală a fost finalizată. Înbaza acestui proiect, Europol împreună
cu statele membre au convenit să vină cu propuneriviabile şi operaţionale pentru
a lupta împotriva organizaţiilor cu specific criminal.Europol recunoaşte că toate
iniţiativele trebuie să fie dezvoltate în complementaritatecu celelalte organizaţii
ce luptă împotriva imigrării ilegale la nivel internaţional. În acest scop,menţinut
contactele de colaborare şi o evidenţă a tuturor iniţiativelor privitoare la
ţările Uniunii Europene a fost ţinută în mod regulat.

C.- Traficul de carne vie.

10
Un raport al situaţiei privind traficului de carne vie din Europa Centrală şi de Est
afost realizat, bazat pe informaţiile furnizate de 8 state membre ale
Europolului.Două întâlniri ale experţilor au făcut posibil schimbul de informaţii
activ, informaţii cucaracter operaţional pentru sprijinirea anchetelor în curs de
desfăşurare. Primele contacte au fost stabilite cu ţările afiliate şi organizaţiile
nonguvernamentale, cu scopul îmbunătăţiriinivelului de cunoaştere a
fenomenului şi impactul său asupra ţărilor membre ale Uniunii Europene-
Definiţia traficului de carne vie, aşa cum este scrisă în Convenţia Europol, a
fostvotată, în urma unei propuneri din partea Europol cu scopul de a
împiedica traficul demateriale pornografice ce conţin imagini ale
copiilor.Europol a contribuit de asemenea la numeroase proiecte de cercetare
(Universitateadin Dublin şi Universitatea din Gent – programul STOP).

D.- Spălarea banilor proveniţi din infracţiuni.

Dând curs unei propuneri făcută de EDU5 în 1997, Europol a participat la o
întâlnire aunui grup de experţi pentru a analiza eficienţa măsurilor împotriva
spălării banilor din statelemembre. A fost întocmit şi un raport ce identifică
deficienţele şi care conţin o serie depropuneri în vederea luptei pentru
combaterea acestora.Un proiect pilot de monitorizare a traseelor parcurse de
bunurile dobândite în urmainfracţiunilor prin aeroporturile internaţionale a fost
finalizat în 1998, cu participarea a 7 statemembre. Aceasta a condus la o serie de
propuneri în domeniul legislaţiei şi pregătirii ofiţerilorspecializaţi.Europol a
contribuit şi la un studiu realizat prin intermediul unui sistem computerizatpentru
o bază de date a Uniunii Europene ce ţine evidenţa tranzacţiilor suspicioase.Poliţia
din Marea Britanie împreună cu Europol a organizat o conferinţă pe temaspălării
banilor murdari prin programul fundaţiei OISIN.S-au făcut şi primii paşi în vederea
înfiinţării unei baze de date privind spălareabanilor. Aceasta va fi realizată cu
sprijinul legistic şi informaţiile furnizate de poliţie din toateţările membre ale
Uniunii Europene.

E.- Traficul ilicit de autovehicule furate.

11
Europol a fost implicată în mai multe anchete de combatere a reţelelor
responsabile detraficul organizat de maşini furate atât în interiorul cât şi în
exteriorul Uniunii Europene.

Pentru a evalua schimbările şi nivelul pericolului, pentru a găsi o soluţie şi o

strategiecomună şi pentru a iniţia proiecte operaţionale viabile, au fost organizate
întâlniri cu experţidin toate statele membre, din ţările aplicante, din comisie şi
Interpol.

1.4. Cooperarea internaţională

În vederea luptei eficiente împotriva crimei internaţionale organizate, Europol

cooperează cu o serie de state terţe şi organizaţii, după cum urmează (în ordine
alfabetică): Albania, Australia, Banca Centrală Europeană, Biroul ONU privind
Drogurile şi Criminalitatea, Bosnia şi Herţegovina, Canada, Centrul European de
Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, CEPOL (Colegiul European
de Poliţie), Columbia, Comisia Europeană, Croaţia, Elveţia, Eurojust, Federaţia
Rusă, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Frontex, Interpol, Islanda,
Moldova, Norvegia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Organizaţia
Mondială a Vămilor, SITCEN (Centrul comun de situaţii al UE), Turcia, Statele
Unite ale Americii.

Acest lucru se desfăşoară pe baza acordurilor de cooperare încheiate în

conformitate cu Convenţia Europol. Strategia externă a Europol defineşte cadrul
în limitele căruia Europol urmează să-şi desfăşoare activităţile cu privire la
parteneri terţi.

12
 CAPITOLUL II

COOPERAREA ROMANIEI CU EUROPOL

2.1. Aderarea României la Europol.

13
 Romania, reprezentata de catre ministrul administratiei si
internelor, si Oficiul European de Politie, denumit in continuare
Europol, reprezentat de catre director, constiente de problemele urgente
care rezulta din criminalitatea internationala organizata, in special
terorismul, traficul cu fiinte umane si contrabanda cu migranti, traficul
ilicit de droguri si alte forme grave ale criminalitatii internationale, şi
avand in vedere ca Europol a primit aprobarea Consiliului Uniunii
Europene pentru initierea negocierilor unui Acord de cooperare cu
Romania la data de 27 martie 2000 (Decizia Consiliului din 27 martie
2000, care permite directorului Europol sa initieze negocierile privind
acorduri cu state terte si organizatii care nu fac parte din Uniunea
Europeana) si faptul ca, la data de 8 mai 2003, Consiliul Uniunii
Europene a concluzionat ca nu exista obstacole in ceea ce priveste
includerea in acord a transmiterii de date personale intre Europol si
Romania, au semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2003 Acordul privind
cooperarea dintre România şi Oficiul European de Poliţie (în Monitorul
Oficial nr. 498 din 02.06.2004 a fost publicată Legea nr.197/25.05.2004
pentru ratificarea acestui Acord ).
Uniunea Europeanã şi România au lansat, în data de 3
septembrie 2004, un nou proiect de înfrăţire instituţională, proiect,
finanţat de Uniunea Europeană cu 600.000 euro şi cofinanţat de
Guvernul României cu 50.000 de euro. La eveniment au participat:
Delegaţia Comisiei Europene, Punctul Naţional Focal, Centrul Olandez
pentru Cooperare Internaţională Poliţienească, Ministerul Federal de
Interne din Austria, ministrul de interne Marian Saniuţa şi ambasadorul
Olandei la Bucureşti—Nienke Trooster.
Proiectul a avut la bază acordul de cooperare între Guvernul
României şi Biroul European de Poliţie, semnat la Bucureşti în 25
noiembrie 2003, şi a avut drept scop înfiinţarea unei Unităţi Naţionale
Europol şi alinierea legislaţiei române din domeniu aquis-ul comunitar.
Înţelegerea a mai vizat şi intensificarea – prin intermediul Europol - a
cooperării între statele membre ale UE şi România în combaterea
formelor grave ale infracţionalităţii transfrontaliere. Punctul Naţional
Focal va fi singura instituţie din România care va comunica cu
Europolul. În perioada celor 12 luni de desfăşurare a proiectului, experţi
din statele membre ale UE au lucrat împreună cu partenerii români,

14
pentru a întări structurile necesare şi capacitatea operaţională a Punctului
Naţional Focal în domeniile cooperării internaţionale poliţieneşti.
Instituţiile cu atribuţii în aplicarea legislaţiei juridice au fost
reprezentate în cele două grupuri de lucru din cadrul proiectului. Primul
grup de lucru a fost Grupul de lucru Interinstituţional, iar al doilea a fost
Grupul de lucru Legislativ. Organizaţii ca Inspectoratul General al
Poliţiei Române, Direcţia Generală pentru Protecţie Internă şi
Investigaţii, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Jandarmeria
Română, Serviciul Român de Informaţii, Europol, SECI, Interpol, zece
Direcţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor(MAI) au fost
reprezentate în aceste grupuri de lucru.
Unitatea Naţională Europol a fost înfiinţată ulterior, în cadrul
unei convenţii de twinning ce s-a derulat în perioada 1 ianuarie-22 iunie
2005.
Începând cu data de 15.01.2006, timp de 3 zile la Ruse, oficiali ai
Ministerului Administraţiei şi Internelor(MAI) s-au întâlnit cu omologii
lor străini pentru a discuta Proiectul de extindere a Oficiului European de
Poliţie—Europol. Delegaţia română a fost condusă de liderul Proiectului,
chestor Corneliu Alexandru, directorul general al Direcţiei Generale de
Intergrare Europeană şi Relaţii Internaţionale din MAI, alături de care s-
au aflat chestorii Eugen Corciu, adjunct al şefului Poliţiei Române şi
Mihai Gheorghe Stoica, şeful Centrului de Cooperare Poliţienească
Internaţională, dar şi şeful Unităţii Naţionale Europol subcomisarul
Mihai Năstase.
România a aderat la Europol, odată cu intrarea în vigoare a
Convenţiei EUROPOL, la data de 01.08.2007, respectiv publicarea în
Buletinul Oficial al UE, a Deciziei adoptate de către Consiliul Uniunii
Europene privind aderarea României şi Bulgariei la EUROPOL.

2.2. Prevederile Acordului privind

cooperarea dintre România şi Europol

Conform art. 2 scopul acordului este de a intensifica cooperarea

dintre statele membre ale Uniunii Europene,acţionând prin intermediul

15
Europol, şi România pentru combaterea formelor grave ale criminalităţii
internaţionale,în domeniile expuse în art.3, în special prin schimbul de
informaţii şi contacte periodice între Europol şi România.
Cooperarea se va referi,la toate domeniile de criminalitate incluse
în mandatul Europol la data intrării în vigoare a prezentului acord,
precum şi la infracţiunile conexe. Infracţiunile conexe reprezintă
infracţiuni săvârşite în vederea obţinerii mijloacelor pentru comiterea
faptelor menţionate la paragraful1, infracţiuni săvârşite în vederea
înlesnirii ori comiterii unor astfel de fapte şi infracţiuni săvârşite în
vederea eludării răspunderii pentru astfel de fapte.
În cazul în care mandatul Europol este modificat în vreun fel,
Europol poate să propună, în scris, de la data la care schimbările în
mandatul Europol intră în vigoare, aplicarea prezentului acord în
conformitate cu noul sau mandat.În acest sens Europol va informa
România asupra tuturor aspectelor relevante legate de schimbarea
mandatului, urmând ca acordul să se extindă asupra noului mandat de la
data la care Europol primeşte acceptarea scrisă a propunerii din partea
României, în conformitate cu procedurile sale interne.
Conform art.5 din acordul despre care vorbim, România
desemnează Punctul naţional focal al Ministerului Administraţiei şi
Internelor (Punctul naţional focal) să acţioneze ca punct naţional de
contact între Europol şi alte autorităţi competente din România. Întâlniri
la nivel înalt între Europol şi autorităţile competente din România se vor
desfăşura cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este necesar să se
discute probleme referitoare la prezentul acord şi la cooperare, în
general. Un reprezentant al Punctului naţional focal ar putea fi invitat să
participe la întâlnirile şefilor unităţilor naţionale Europol.
Autorităţile competente de aplicare a legii din România,
responsabile potrivit legislaţiei naţionale,pentru prevenirea şi
combaterea infracţiunilor prevăzute de art.3 sunt enumerate în Anexa
nr.2 a acordului sunt:
- Ministerul Administraţiei şi Internelor:
- Inspectoratul General al Poliţiei Române;
- Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;
- Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă;
- Comandamentul Naţional al Jandarmeriei;
- Ministerul Finanţelor Publice:
- Direcţia Generală a Vămilor;
- Serviciul Român de Informaţii:
- Direcţia pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului;
16
 - Ministerul Public:
- procurorii.
România va notifica Europol despre orice schimbări operate în
această listă, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a
respectivelor modificări şi va furniza Europol, la cererea acestuia, prin
intermediul Punctului naţional focal, toate informaţiile referitoare la
organizarea internă, atribuţiile şi sistemele de protecţie a datelor
personale ale autorităţilor competente.
Prevederi generale privind schimbul de informaţii.
Schimbul de informaţii dintre părţile contractante se va desfăşura
numai în scopul şi în conformitate cu prevederile prezentului acord şi va
avea loc între Europol şi Punctul naţional focal. Părţile contractante vor
lua măsurile necesare pentru ca schimbul de informaţii să se desfăşoare
în permanenţă. România va asigura existenţa unei legături directe între
Punctul naţional focal şi autorităţile competente.Toate comunicările
dintre România şi Europol se vor face în limba engleză.
Furnizarea informaţiilor de către România.(art.8)
1. România va notifica Europol, scopul pentru care a fost
furnizată respectiva informaţie şi orice restricţii privind folosirea,
ştergerea sau distrugerea acesteia, inclusiv posibilele restricţii de acces,
în termeni generali sau specifici. În cazul în care necesitatea unor astfel
de restricţii devine evidentă după furnizarea informaţiei, România va
informa ulterior Europol în legătură cu astfel de restricţii.
2. După primire, Europol va stabili cât mai curând posibil,dar
nu mai mult de 6 luni de la primire, dacă şi în ce măsură datele personale
furnizate pot fi incluse în bazele de date ale Europol.Europol va notifica
României cât mai curând posibil după ce s-a hotărât că datele personale
nu vor fi incluse. Datele personale care au fost transmise vor fi şterse,
distruse sau returnate, în cazul în care aceste date nu sunt sau nu mai sunt
necesare pentru sarcinile Europol ori în cazul în care nu s-a luat nici o
hotărâre privind includerea lor în bazele de date Europol, în termen de 6
luni de la primirea lor.
3. Europol va fi responsabil de asigurarea accesului la datele
personale,înainte de includerea lor în bazele de date ale Europol, numai
pentru un funcţionar Europol autorizat corespunzător, în scopul de a
hotărî dacă aceste date personale pot sau nu pot să fie incluse în bazele
de date ale Europol.

4. Dacă Europol, după această evaluare, are motive să presupună

că datele furnizate nu sunt exacte sau nu mai sunt actuale, va informa
17
România despre aceasta.care va verifica datele şi va informa Europol
despre rezultatul unor astfel de verificări.
Furnizarea de date personale de către Europol(art.9)
1. În cazul în care datele personale sunt transmise la cererea
României, acestea pot fi folosite numai în scopurile ce însoţesc
solicitarea. În cazul în care datele personale sunt transmise fără o anume
solicitare, se va indica scopul pentru care au fost transmise aceste date
personale, precum şi orice restricţie privind folosirea, ştergerea sau
distrugerea acestora, inclusiv eventuale restricţii de accesare, în termeni
generali sau specifici. În cazul în care necesitatea unor astfel de restricţii
devine evidentă după furnizare, Europol va informa ulterior România
despre aceste restricţii.
2. România va trebui să îndeplinească următoarele condiţii
pentru toate transmisiile de date personale ale Europol către România:
---după primire, România va stabili fără întârziere, în termen de
3 luni de la primire, dacă şi în ce măsură datele personale care au fost
furnizate sunt necesare pentru scopul în care au fost furnizate;
---datele personale nu vor fi comunicate de către România unor
terţe state sau organisme;
---datele personale vor fi furnizate numai către Punctul naţional
focal
---transmiterea mai departe a datelor personale de către
destinatarul iniţial va fi restrânsă la autorităţile
--- furnizarea de date personale trebuie să fie necesară, în
cazurile individuale, pentru prevenirea sau combaterea infracţiunilor
menţionate în art. 3 paragraful 1;
--- dacă datele personale au fost comunicate la Europol de către
un stat membru al Uniunii Europene, acestea pot fi transmise către
România numai cu consimţământul respectivului stat membru;
--- orice condiţii de folosire a datelor personale,specificate de
Europol, trebuie respectate; iar dacă acestea au fost comunicate la
Europol de către un stat membru al Uniunii Europene, iar acesta a
stipulat condiţii de folosire a unor astfel de date, aceste condiţii trebuie
să fie respectate;
--- în cazul în care datele personale sunt furnizate la cerere,
solicitarea de informaţii trebuie să specifice indicaţii privind atât scopul,
cât şi motivul solicitării;
--- datele personale pot fi folosite numai în scopul pentru care au
fost comunicate;

18
 --- datele personale vor fi corectate şi şterse de către România
dacă se dovedeşte că acestea sunt incorecte, inexacte, nu mai sunt actuale
sau nu ar fi trebuit transmise;
--- datele personale vor fi şterse atunci când nu mai sunt necesare
scopului pentru care au fost transmise.
3. România, în conformitate cu legislaţia sa naţională, se
va asigura că datele personale primite de la Europol sunt protejate prin
măsuri tehnice şi organizatorice:
a) să interzică accesul persoanelor neautorizate la aparatura
de procesare a datelor;
b) să prevină citirea, copierea, modificarea sau ştergerea
neautorizată a mediilor de date; c) să prevină introducerea neautorizată
de date personale şi cercetarea, modificarea sau ştergerea neautorizată a
datelor personale stocate;
d) să prevină folosirea sistemelor de procesare automată a datelor
de către persoane neautorizate care folosesc aparatura de comunicare a
datelor;
e) să asigure faptul că persoanele autorizate să folosească un
sistem automatizat de procesare a datelor au acces numai la datele
personale pentru care li s-a dat autorizaţia de acces;
f) să asigure faptul că sunt posibile verificarea şi stabilirea
organismelor cărora le pot fi transmise datele personale folosind
echipamentul de comunicare a datelor;
g) să asigure faptul că ulterior este posibil să se verifice şi să se
stabilească ce date personale au fost introduse în sistemele automatizate
de date sau de procesare şi când şi de către cine au fost introduse datele
personale;
h) să prevină citirea, copierea, modificarea sau ştergerea
neautorizată a datelor personale în timpul transferului acestora sau pe
timpul transportării mediilor de date;
i) să asigure faptul că sistemul instalat poate, în cazul unei
întreruperi, să fie imediat repus în funcţiune;
j) să asigure faptul că sistemul funcţionează impecabil, că apariţia
unor erori intervenite în funcţionarea sistemului este imediat raportată şi
că asupra datelor personale stocate nu pot interveni influenţe ale
funcţionării defectuoase a sistemului.
4. Datele personale care evidenţiază originea rasială, opţiunile
politice sau religioase ori alte credinţe sau care se referă la sănătate şi
viaţă sexuală,vor fi furnizate numai în cazurile absolut necesare şi numai
în completarea altor informaţii.
19
 5. În cazul în care nu se mai garantează un nivel adecvat de
protecţie a datelor, nu se vor mai furniza nici un fel de date personale.
6. În cazul în care Europol observă că datele personale transmise
sunt incorecte, nu mai sunt valabile ori nu ar fi trebuit să fie transmise,
va informa Punctul naţional focal despre aceasta care va confirma că
datele vor fi corectate sau şterse.
7. Europol va păstra evidenţa tuturor transmisiilor de date
personale efectuate în temeiul prezentului articol, precum şi a
justificărilor pentru aceste transmisii.
8. Păstrarea datelor personale transmise de Europol nu va depăşi 3
ani. Fiecare limită de timp va începe de la data la care are loc un
eveniment care conduce la stocarea acelor.

BIBLIOGRAFIE

I. ACTE NORMATIVE
1. PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Legea nr. 218/2002 privind
organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, M.Of. nr. 305 din 9 mai
2002, www.icc.ro.
2. PARLAMENTUL ROMÂNIEI, Legea nr.197/25.05.2004
pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România şi
Oficiul European de Poliţie, Monitorul Oficial nr. 498 din 02.06.2004.
3. Acordul privind cooperarea dintre România şi Oficiul European
de Poliţie, semnat la Bucureşti la 25 noiembrie 2003.
4. Tratatul privind Uniunea Europeană semnat la Maastricht
(Țările de Jos) la

20
 februarie 1992, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.
5. Tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa la
Conferinţa
Interguvernamentală din 17-18 iunie 2004, text tradus
în toate limbile oficiale şi semnat de
către şefii de stat sau de guvern pe 29 octombrie 2004.
6. Convenţie privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie, în
temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Convenţia
privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol),
încheiată la 26 iulie 1995 (JO C 316, 27.11.1995, p. 2).
7. Convenţia adoptată la Brussels în 1995 privind înfiinţarea
Europolului.
8. Cadrul instituţional-juridic al cooperării internaţionale pentru
valorificarea
probelor infracţiunii. Dr. Ioan Hurduboaie
9. Convenţia din 1961 privind traficul de stupefiante.
10. Raportul OIPC – Interpol din 1988 privind terorismul şi
criminalitatea.
11. Unitatea Europol Andidrog
12.- www.europol
-www.europeana.ro
-www.europol.eu.int
.

21