Sunteți pe pagina 1din 15

COOPERAREA POLIŢIENEASCĂ INTERNAŢIONALĂ

ÎN CONTEXT SCHENGEN

Cooperarea polițienească dintre statele membre a început în 1976 prin așa-numitul


„Grup Trevi”, o rețea interguvernamentală a reprezentanților ministerelor de justiție și de interne.
Tratatul de la Maastricht a stabilit ulterior chestiunile de interes comun care au justificat
cooperarea polițienească (terorism, droguri și alte forme de criminalitate internațională). El a
introdus și principiul creării unui „Oficiu european de poliție” (Europol), care, inițial, a funcționat ca
Unitatea Droguri Europol. Convenția Europol a fost semnată la 26 iulie 1995, deși oficiul nu și-a
început oficial activitatea decât la 1 iulie 1999, cu atribuții extinse acordate prin Tratatul de la
Amsterdam (semnat la 2 octombrie 1997). Cu toate acestea, cooperarea polițienească
progresase deja înaintea înființării Europol. Prin crearea Spațiului Schengen în 1985, din care au
făcut parte la început numai câteva state membre, cooperarea polițienească transfrontalieră
devenise deja o realitate. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, acquis-ul
Schengen - inclusiv aspectele sale legate de cooperarea polițienească - a fost incorporat în
dreptul UE, deși a fost încadrat în cel de-al ,,treilea pilon” al cooperării interguvernamentale.
Aceeași abordare interguvernamentală a fost aplicată pentru măsurile de cooperare polițienească
adoptate de un grup mic de state membre în temeiul Tratatului de la Prüm, care conținea
dispoziții privind schimbul de informații referitoare la ADN, amprente digitale și datele de
înmatriculare ale autovehiculelor. Tratatul de la Prüm a fost introdus complet în legislația Uniunii
prin Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008.

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 306/14.04.2004, pentru aprobarea Strategiei


actualizate privind reforma instituţională a M.A.I., prin O.M.A.I. nr. S/I/0552 din 30.05.2005, a
fost constituit Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, ce include în structura
organizatorică: Punctul Naţional Focal (Serviciul Operaţional, Unitatea Naţională Europol,
Serviciul SIRENE) şi Biroul Naţional INTERPOL (Serviciul Urmărire Internaţională şi
Extrădări, Serviciul Documentare Operativă şi Serviciul Identificare Judiciară), fiind
sprijinite de o infrastructură comună celor două structuri, compusă din: Serviciul Analiză –
Sinteză, Serviciul Dispecerat, Documente Clasificate şi Secretariat, Biroul Financiar, precum şi din
compartimentele Traduceri, Juridic, Logistic-administrativ şi Informatică.
Acestea formează o platformă naţională de cooperare poliţienească, păstrând
individualitatea specifică fiecărei structuri înglobate, stabilită anterior, conform legislaţiei în vigoare şi
a obligaţiilor asumate de România, pe segmente de activitate, asigurându-se astfel:
- organizarea managementului integrat între structurile M.A.I., precum şi a mecanismelor de
cooperare operativă cu alte ministere, ori cu organisme internaţionale – EUROPOL şi
INTERPOL, poliţii naţionale din alte state
- dezvoltarea colaborării regionale şi internaţionale cu ofiţerii de legătură străini acreditaţi
în România, cu ataşaţii de afaceri interne şi cu ofiţerii de legătură români acreditaţi în străinătate
şi consolidarea cooperării cu agenţiile internaţionale din domeniu.
Cele mai utilizate modalităţi de cooperare internaţională poliţienească sunt: asistenţa juridică
internaţională în materie penală – reglementată în România prin Legea nr. 302/2004 şi schimbul
internaţionaloperativ de date şi informaţii cu caracter poliţienesc – reglementat în România
prin Statutul OIPC – INTERPOL, Acordul România – EUROPOL si Acordul SECI.
Asistenţă juridică internaţională în materie penală cuprinde derularea şi executarea unor acte
de procedură demarate de către organele de justiţie din diferite state, realizându-se mai ales prin
intermediul comisiilor rogatorii internaţionale şi vizează faza de mijloc sau finală a procesului
penal în care autorii infracţiunilor sunt identificaţi/prinşi şi se află în curs de judecată, sau au fost
deja condamnaţi, iar statele fac apel la Convenţia europeană În materie sau la convenţiile
bilaterale de cooperare în domeniu. Schimbul de date şi informaţii cu caracter poliţienesc are ca
obiect, în principal, prima fază a procesului penal, în vederea identificării reţelelor de infractori
precum şi a mijloacelor de probaţiune. Aceste activităţi se desfăşoară între unităţile de poliţie
din diferite state prin intermediul unor organisme internaţionale – OIPC – INTERPOL, EUROPOL.

BIROUL NAŢIONAL INTERPOL


Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol este o instituţie
interguvernamentală ce asigură asistenţa reciprocă între poliţiile ţărilor membre pentru
prevenirea şi reprimarea criminalităţii de drept comun; nu intervine în probleme cu caracter
politic, militar, religios sau rasial; respectă suveranitatea şi independenţa fiecărei ţări; asigură
schimbul de informaţii cu caracter poliţienesc la nivel internaţional; identifică infractori
urmăriţi internaţional cu mandate; coordonează activitatea de supraveghere şi prindere a
infractorilor internaţionali; informează unităţile specializate cu privire la furturi sau pierderi de
documente străine de identitate, traficul internaţional de droguri, fals de monedă, furturi auto şi artă
etc. pentru luarea măsurilor operative. La cerere, solicită informaţii necesare soluţionării unor
cauze penale.

Birourile Centrale Naţionale Interpol constituie punctul de sprijin naţional al cooperării


poliţieneşti internaţionale. Create în fiecare stat membru Interpol, Birourile Centrale Naţionale
sunt formate din funcţionari naţionali care acţionează întotdeauna în cadrul juridic oferit de legislaţia
ţării lor. Rolul acestora este de a surmonta obstacolele pe care le întâmpină cooperarea
internaţională datorită diferenţei de structuri între poliţiile naţionale, barierelor lingvistice şi
diferenţelor de sisteme juridice ale ţărilor membre.

În general, rolul unui Birou Central Naţional constă în:


-centralizarea informaţiilor criminale şi a documentaţiei, în raport direct cu cooperarea poliţienească
internaţională, obţinute din ţară şi transmiterea lor celorlalte B.C.N.-uri şi Secretariatului General;
-declanşarea, pe teritoriul naţional, a operaţiunilor şi actelor de poliţie solicitate de celelalte
state membre prin intermediul Birourilor Centrale Naţionale;
-primirea cererilor de informaţii, de verificări etc. transmise de alte B.C.N. şi transmiterea
răspunsurilor către B.C.N.-urile interesate.

Un rol deosebit al Biroului Naţional Interpol îl constituie activitatea de urmărire


internaţională. Astfel, la data de 14.11.2008 a intrat în vigoare Legea nr. 222/2008, care modifică
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, introducând o serie
de modificări din care menţionăm:

-posibilitatea ca Poliţia Judiciară să reţină pe teritoriul României o persoană


urmărită, prin ordonanţă de reţinere chiar înainte de primirea mandatului european de arestare;

-toate procedurile prealabile arestării vor fi efectuate de procurori şi nu de judecătorii


curţilor de apel, aşa cum se prevedea anterior;

-activitatea de predare din România a persoanelor urmărite internaţional este clar definită
ca fiind asigurată de Biroul Naţional Interpol;

-activitatea de preluare sub escortă, din străinătate, a fost trecută în competenţa


Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională.
INSTRUMENTELE DE COOPERARE ALE INTERPOLULUI

Pentru atingerea scopurilor prevăzute de statut, Interpolul are la dispoziţie următoarele


instrumente de cooperare:

a). Reţeaua de comunicaţii I24/7 asigură schimbul de mesaje poliţieneşti între Birourile
Centrale Naţionale şi între acestea şi Secretariatul General Interpol. Este o reţea are ca suport fizic
Internetul şi, din această cauză, foloseşte cele mai noi tehnologii de securitate (Virtual
Private Network, IPSec etc.) care şi-au dovedit eficienţa la începutul anului 2004 când reţeaua I24/7 a
fost atacată de programe maliţioase, la fel cum s-a întâmplat în aceeaşi perioadă la firmele Sun
Microsystems sau Microsoft, cu deosebirea că această reţea nu a putut fi compromisă. Toate B.C.N.-
urile dispun de servere de e-mail care se conectează la server-ul central al Secretariatului
General Interpol.

În ceea ce priveşte aplicarea soluţiilor moderne de accesare a bazelor de date


Interpol, Biroul Naţional Interpol a reuşit, împreună cu IGPF, realizarea condiţiilor
tehnice necesare aplicării soluţiei FIIND la controlul paşapoartelor şi autovehiculelor la punctele
de frontieră, astfel că toate verificările în bazele naţionale vor fi efectuate automat şi în bazele de date
Interpol, inclusiv la citirea optică a paşapoartelor şi cărţilor de identitate. Testele au fost
realizate cu succes, urmând ca aplicaţia să fie dată în folosinţă în cel mai scurt timp

b). Sistemele informatice referitoare la:

-bazele de date EASF

- numele şi alias-urile indivizilor implicaţi în infracţiuni în context internaţional;

- infracţiuni clasate după gen, loc de comitere şi mod de operare;

- confiscările de droguri;

- confiscările de monedă falsă;

- amprentele digitale ale infractorilor internaţionali;

- fotografiile infractorilor cu moduri de operare deosebite, recidivişti şi ale persoanelor


dispărute

-baza de date cu cărţi de credit furate/pierdute;

- persoane suspectate de activităţi teroriste;

- imagini cu copii abuzaţi

c). Notiţele internaţionale


Acestea reprezintă cele mai avansate forme de cooperare poliţienească
internaţională, fiind grupate în şase categorii:

-notiţe prin care se solicită arestarea unei persoane în vederea extrădării (cu colţ
roşu şi cu litera de control A). Aceste notiţe conţin toate indicaţiile privind identitatea persoanei
urmărite, mandatul de arestare şi infracţiunea care l-a motivat;

- notiţe pentru obţinerea de informaţii asupra unei persoane (cu colţ albastru şi litera
de control B). Acestea sunt utilizate pentru identificarea certă a unui infractor, obţinerea
de informaţii asupra trecutului său criminal sau a locului unde se află;

- notiţe preventive (cu colţ verde şi litera de control C) care semnalează tuturor poliţiilor
membre existenţa unui infractor profesionist ce operează la scară internaţională;

- notiţe privind persoane dispărute (cu colţ galben şi litera de control F) în vederea găsirii
unei persoane;

- notiţe privind cadavrele neidentificate (cu colţ negru şi litera de control D);

- notiţe cu colţ portocaliu („security alert”) semnalând descoperirile de arme sau


dispozitive explozive disimulate;

- notiţe ONU – INTERPOL privind persoanele/entităţile supuse sancţiunilor


Consiliului de Securitate al ONU.

PUNCTUL NAŢIONAL FOCAL


Punctul Naţional Focal (format din Serviciul Operaţional, Unitatea Naţională Europol,
Serviciul SIRENE) este unitatea specializată a MAI care asigură legătura operativă dintre autorităţile
competente române şi ataşaţii de afaceri interne/ofiţerii de legătură ai MAI acreditaţi în alte
state sau la organizaţii internaţionale/ofiţerii de legătură străini acreditaţi în Romania şi gestionara
fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale derulate de
structurile specializate ale MAI pe acest canal, exercitând următoarele atribuţii principale:

- primirea, înregistrarea, analiza primară, stabilirea gradului de importanţă şi a


priorităţii, traducerea, transmiterea / difuzarea şi urmărirea soluţionării cererilor de asistenţă
internaţională adresate ataşaţilor de afaceri interne şi ofiţerilor de legătură ai MAI acreditaţi în alte
state sau organizaţii internaţionale de către autorităţile române;

- la cerere, realizarea demersurilor necesare pentru reverificarea, corectarea sau


ştergerea datelor primite/transmise, rectificarea nivelului de prioritate şi, după caz, urgentarea
soluţionării solicitărilor de asistenţă aflate în lucru;

- organizare, întreţinerea şi actualizarea evidenţei proprii a solicitărilor de asistenţă


procesate şi a rezultatelor obţinute;

- elaborarea şi punerea în aplicare a Planului propriu de securitate întocmit potrivit


prevederilor legale pentru protejarea informaţiilor clasificate şi a datelor personale aferente fluxului
informaţional gestionat;
- elaborarea de rapoarte destinate informării conducerii MAI şi a structurilor
specializate beneficiare asupra stadiului soluţionării anumitor solicitări şi a eficienţei
generale a activităţii de schimb de informaţii.

Punctul Naţional Focal desfăşoară activităţi de cooperare (canale de cooperare) cu:

1. Centrul Regional S.E.C.I.;

2. Ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai MAI acreditaţi în alte state

3. Ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură străini acreditaţi în Romania (la solicitarea
acestora);

4. Europol prin intermediul Unităţii Naţionale Europol;

5. În viitor, cu ţările membre din spaţiul Schengen – prin intermediul Serviciului


SIRENE

COOPERAREA CU CENTRUL REGIONAL S.E.C.I.


Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea
infracţionalităţii transfrontaliere (Centrul Regional SECI) este organizaţie internaţională, cu sediul
la Bucureşti, şi care reuneşte reprezentanţii pe linie de poliţie şi vamă din următoarele state:
Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Macedonia, Moldova, Muntenegru,
România, Serbia, Slovenia, Turcia, Ungaria, precum şi cei ai statelor cu statut de observator, printre
care: Austria, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Franţa Germania, Georgia, Italia, Marea Britanie, Olanda,
Spania, SUA şi Ucraina.

Prevenirea şi combaterea fenomenului de criminalitate transfrontalieră se realizează


prin: acordarea asistenţei reciproce în desfăşurarea investigaţiilor penale şi vamale, schimb de
informaţii operative, asistenţa tehnică şi schimburi de experienţă, acţiuni comune „task-force”,
cooperare judiciară, accelerarea fluxului informaţional. Principalele acţiuni de tip task-force sunt
în domeniul combaterii traficului de persoane, infracţiunilor de natură financiară şi
cibernetică, traficului de droguri, traficului de autovehicule furate, combaterii contrabandei
şi fraudelor vamale, combaterea terorismului.

Mesajele transmise prin intermediul SECI de către reprezentanţii pe linie de poliţie şi vamă
din statele membre au valoare probatorie, cu acordul statului furnizor.

COOPERAREA CU OFIŢERII DE LEGĂTURĂ AI M.A.I.


ACREDITAŢI ÎN ALTE STATE ŞI CU OFIŢERII DE LEGĂTURĂ STRĂINI
ACREDITAŢI ÎN ROMÂNIA

Realizarea propriu-zisă a schimbului de informaţii de interes operativ, prin Punctul


Naţional Focal, se efectuează prin cereri de asistenţă pe canalele Centrului Regional SECI şi cu
ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai M.A.I. acreditaţi în alte state şi cei străini
acreditaţi în România.

Ataşaţii de afaceri interne/ofiţerii de legătură au obligaţia de a urmări finalitatea


cauzei pe lângă autoritatea străină competentă şi de a comunica Punctului Naţional Focal
rezultatele concrete obţinute în vederea introducerii acestora în bazele de date ale unităţilor
competente în materie.

Punctul Naţional Focal primeşte/transmite cereri de asistenţă care privesc:

-informaţii de interes operativ pentru combaterea infracţionalităţii;

- completarea probatoriului, în cazul grupărilor de infractori aflaţi în cercetări pentru


comiterea unor infracţiuni cu caracter transfrontalier;

- solicitări de sprijin, din partea organelor de aplicare a legii străine, prin intermediul
ataşaţilor şi a organelor de justiţie române, în declanşarea unor acţiuni comune sau colaborări pentru
schimbul de date şi informaţii în cazuri cu implicaţii sau care necesită efectuarea de acte
procedurale pe teritoriul mai multor state;

-alte forme de cooperare care derivă din acte normative internaţionale de prevenire şi combatere a
infracţiunilor.

Cererile de asistenţă adresate Punctului Naţional Focal se întocmesc, în scris, în limba română,
şi vor cuprinde obligatoriu următoarele informaţii, în măsura în care sunt cunoscute:

-autoritatea de la care emană cererea şi destinatarul cererii;

- obiectul şi scopul cererii precum şi modul de utilizare a informaţiei;

- datele persoanelor implicate, scrise în conformitate cu documentele lor de identitate


naţională sau internaţională, dacă sunt cunoscute;

- o descriere sumară a faptelor şi a infracţiunilor comise şi încadrarea juridică a faptei conform


legislaţiei statului solicitant;

- data şi numărul de înregistrare al lucrării;

- ofiţerul de caz şi coordonatele acestuia.

În situaţii urgente, pot fi acceptate şi cereri verbale, dar ele vor fi confirmate în scris în
maximum 24 de ore.

Cererile de asistenţă vor fi comunicate cu respectarea dispoziţiilor legale în materia


informaţiilor clasificate şi a protecţiei datelor cu caracter personal.

Obiectul cererilor de asistenţă îl constituie schimbul de date şi informaţii necesare


investigării infracţionalităţii transfrontaliere:

-trafic de carne vie;

-droguri;

- armament;
- spălarea banilor;

- migraţiune ilegală;

- fraude fiscale;

- violenţe;

- orice alte date de interes operativ;

- contrabandă şi fraude financiare, fiscale şi vamale;

- mărfuri contrafăcute şi pirat;

- introducere/scoatere de bunuri sau materiale interzise ori supuse licenţierii

COOPERAREA CU EUROPOL PRIN INTERMEDIUL UNITĂŢII


NAŢIONALE EUROPOL

Europol este organizaţia care se ocupă de aplicarea legii în cadrul Uniunii Europene şi care
operează cu informaţiile referitoare la criminalitate. Obiectivul său este acela de a îmbunătăţi
eficacitatea şi cooperarea autorităţilor competente din statele membre în ceea ce priveşte prevenire
şi combaterea formelor grave de crimă internaţională organizată şi terorism. Europol are misiunea de
a-şi aduce o contribuţie semnificativă la acţiunea Uniunii Europene de aplicare a legii împotriva
crimei organizate şi a terorismului, concentrându-şi eforturile asupra organizaţiilor criminale.

Europol sprijină activităţile de aplicare a legii desfăşurate de statele membre, îndreptate în


special împotriva:

- traficului ilegal de droguri;

- reţelelor ilegale de imigraţie;

- terorismului;

- falsificării banilor (falsificarea monedei euro) şi a altor mijloace de plată;

- traficului de persoane, inclusiv pornografia infantilă;

- traficului ilegal de vehicule;

- spălării banilor.

În plus, principalele priorităţi ale Europol includ infracţiunile împotriva persoanelor,


infracţiunile financiare şi infracţiunile cibernetice. Acestea se aplică atunci când este implicată o
structură de crimă organizată şi sunt afectate două sau mai multe state membre.

Europol oferă sprijin prin:


-facilitarea schimbului de informaţii, potrivit legii naţionale, dintre ofiţerii de legătură
ai Europol (OLE). Ofiţerii de legătură sunt detaşaţi pe lângă Europol de către statele
membre ca reprezentanţi ai agenţiilor naţionale ce se ocupă de aplicarea legii din aceste state;

-oferirea de analize operative în vederea sprijinirii operaţiunilor;

- elaborarea de rapoarte strategice şi analiza activităţilor criminale pe baza informaţiilor


şi datelor oferite de statele membre şi de terţi;

- oferirea de expertiză şi sprijin tehnic pentru anchetele şi operaţiunile realizate în cadrul UE,
sub supravegherea şi cu răspunderea legală a statelor membre interesate.

Europol activează şi în domeniul promovării analizei criminalistice şi a armonizării


tehnicilor de anchetă din cadrul statelor membre.

SISTEMUL COMPUTERIZAT AL EUROPOL

În convenţia Europol se stipulează că Europol va înfiinţa şi păstra un sistem computerizat


pentru a permite introducerea, accesul şi analizarea datelor. Convenţia prevede un cadru
strict pentru a garanta protejarea drepturilor persoanelor şi a datelor, precum şi controlul,
supravegherea şi siguranţa datelor.

Sistemul computerizat al Europol (TECS) are trei componente principale:

- un sistem informaţional;

- un sistem de analiză;

- un sistem de index.

COOPERAREA CU ŢĂRILE MEMBRE DIN SPAŢIUL


SCHENGEN PRIN INTERMEDIUL SERVICIULUI S.I.R.E.N.E.

La 19 iunie 1990 a fost semnată în localitatea Schengen Convenţia de Aplicare a Acordului


Schengen (CAAS), care a intrat în vigoare în 1995, eliminând controalele la frontierele interne ale
statelor semnatare, creând o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set
de reguli clare. Au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migraţiune, azil, precum şi măsuri
referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.

După aderarea României la spaţiul Schengen, în calitate de autoritate centrală


pentru schimbul de informaţii suplimentare aferente semnalărilor din SIS, Biroul naţional
SIRENE operaţional va avea printre atribuţii principale: asigurarea schimbului de informaţii cu
privire la clarificarea oricărui aspect necesar introducerii unei semnalări în SIS de către
România sau de către un alt stat membru, asigurare schimbului de informaţii suplimentare în
legătură cu semnalările din SIS şi tuturor măsurilor necesare ca urmare a localizării unei
persoane sau obiect.

Colaborare internațională
In consens cu celelalte state membre ale uniunii Europene, Romania - prin institutiile sale
abilitate - dezvolta o buna colaborare in domeniul politienesc, scopulfiind asigurarea securitatii
spatiului european si al cetatenilor, respectiv prevenirea criminalitatii transnationale .

Politia de Frontiera Romana acorda o atentie permanenta intensificarii relatiilor de cooperare


politieneasca internationala (la nivel european si nu numai), constienta fiind de faptul ca o
contracarare rapida si eficienta a faptelor ilicite derulate la nivelul mai multor state nu este posibila
decat printr-un schimb operativ de date si informatii si chiar, actionarea in comun in cazurile
complexe.

De asemenea, se aplica normele europene in domeniul cooperarii politienesti, scopul Politiei


de Frontiera Romane fiind prevenirea si combaterea eficienta a infractionalitatii transfrontaliere.

Canalele de cooperare politieneasca internationala folosite de Politia de Frontiera Romana


sunt:

- schimbul de informatii efectuat prin centrele si punctele de contact infiintate la frontiera;

-schimbul de informatii care se efectueaza direct cu ofiterii de legatura/atasatii de afaceri


interne desemnati de alte state in Romania;

-schimbul de informatii realizat prin ofiterii de legatura / atasatii de afaceri interne desemnati
de Romania in alte state;

-schimbul de informatii care se realizeaza prin intermediul Centrului de Cooperare


Politieneasca Internationala - M.A.I.;

-schimbul de informatii realizat prin intermediul FRONTEX;

-schimbul de informatii care se realizeaza cu structurile similare din alte state, in baza
documentelor bilaterale la care Romania este parte / a protocoalelor incheiate la nivel institutional.

In conformitate cu documentele bilaterale la care Romania este parte si in baza planurilor de


cooperare deja stabilite, se organizeaza, periodic, reuniuni intre sefii structurilor politiilor de frontiera
din statele vecine, vizitele si schimburi de experienta la nivel de experti, precum si intalniri mixte de
frontiera si la nivel de imputerniciti de frontiera in vederea imbunatatirii cooperarii pentru securizarea
frontierelor comune.

Principalele instrumente juridice internationale de cooperare sunt:

- tratatele si conventiile internationale,

-tratatele de frontiera,
-documentele ce statueaza cooperarea operativa internationala in combaterea criminalitatii
transnationale si a celei organizate, incheiate la nivel bilateral si multilateral.

Atribuțiile Centrului de Cooperare Polițienească Internațională


Art. 5.

-Pentru activitățile specifice de cooperare și asistență polițienească internațională prevăzute la art.


1 alin. (1) se desemnează ca autoritate centrală transmițătoare Centrul de Cooperare Polițienească
Internațională, denumit în continuare CCPI, structură din cadrul Inspectoratului General al Poliției
Române, fără personalitate juridică.

Art. 6.

-CCPI reunește următoarele canale de cooperare polițienească internațională: Interpol, Europol,


Sistemul de Informații Schengen/SIRENE, legătura operațională cu SELEC, precum și cu atașații de
afaceri interne și ofițerii de legătură, atât români acreditați în străinătate, cât și străini acreditați în
România.

Art. 7.

(1) CCPI are următoarele atribuții principale:

a) primirea și transmiterea cererilor de asistență, care privesc:

1. organizarea și realizarea schimbului de date și informații operative desfășurat între autoritățile


competente române și structurile similare din străinătate, precum și cu organisme ori instituții
internaționale;

2. realizarea cooperării la nivel operațional în domeniul polițienesc pe segmentul schimbului de date


și informații, cu respectarea regulilor de confidențialitate și de protecție a datelor cu caracter personal,
precum și a legislației în domeniu;

3. informarea autorităților competente române și străine cu privire la traficul de droguri, falsificarea


de monedă și alte titluri de valoare române sau străine, furturile de obiecte de artă și autovehicule,
activitatea infractorilor străini sau români urmăriți internațional, conținutul unor documente de
identitate străine în vederea prevenirii intrării/ieșirii ilegale a unor persoane, precum și despre orice
alte fapte prevăzute de legea penală pentru luarea măsurilor operative ce se impun în domeniul
prevenirii și combaterii criminalității cu caracter transfrontalier;

4. informarea autorităților române și străine cu atribuții în prevenirea și combaterea terorismului cu


privire la acte de terorism sau fapte asimilate acestora, pentru luarea măsurilor operative ce se impun;

5. alte forme de cooperare și asistență polițienească ce derivă din tratate la care România este parte
sau din instrumente juridice comunitare;

b) dezvoltarea cooperării internaționale în lupta împotriva criminalității și coordonarea permanentă a


activității atașaților de afaceri interne și ofițerilor de legătură români acreditați în străinătate, în
domeniul schimbului de date și informații operative;
c) coordonarea schimbului de date și informații între autoritățile competente române și străine, în
scopul desfășurării unor acțiuni comune care necesită realizarea de operațiuni pe teritoriul mai multor
state;

d) sprijinirea activității ofițerilor de legătură români la SELEC;

e) asigurarea schimbului de experiență cu structurile similare din străinătate;

f) primirea și transmiterea de date și informații și coordonarea activităților referitoare la


supravegherea și urmărirea transfrontalieră, în limitele prevăzute de lege;

g) asigurarea schimbului de informații suplimentare potrivit prevederilor Manualului SIRENE, în


legătură cu semnalările din Sistemul Informatic Schengen, și luarea măsurilor necesare din competență
ca urmare a localizării unei persoane, a unui bun sau obiect;

h) asigurarea schimbului de date și informații în legătură cu semnalările Interpol și luarea măsurilor


din competența sa necesare cu privire la persoanele, bunurile sau obiectele din bazele de date ale
Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol;

i) asigurarea accesului autorităților competente române la bazele de date ale Secretariatului General
al Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol și intermedierea alimentării acestora de
către autoritățile competente române;

j) primirea și transmiterea de date cu caracter personal și de informații suplimentare cu privire la


profilele genetice și datele dactiloscopice.

(2) În desfășurarea activităților specifice, CCPI constituie o bază de date proprie în care
implementează, stochează și prelucrează cererile de asistență, în condițiile legii.

Centrul de cooperare poliţienească internaţională


Misiune:

-Gestionarea și facilitarea schimbului de informaţii operative la nivel internaţional, regional și


naţional, în domeniul combaterii criminalităţii, prin intermediul canalelor de legătură avute la
dispoziţie (INTERPOL, EUROPOL şi SELEC/GUAM)

Funcţii:

1) asigurarea schimbului informaţional dintre subdiviziunile Inspectoratului/MAI și alte instituții


ale statului, care realizează măsurile speciale de investigație şi autorităţile de aplicare a legii din
străinătate;

2) gestionarea fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale și


furnizarea informațiilor de domeniu cu respectarea regulilor de confidenţialitate şi de protecţie a
datelor cu caracter personal;

3) dezvoltarea cooperării internaţionale în lupta împotriva criminalităţii în domeniul schimbului


de date şi informaţii operative;
4) consolidarea capacităţilor subdiviziunilor Inspectoratului/MAI pentru investigarea
infracţiunilor şi contravențiilor.

Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala Cadru Institutional


Infiintat in iunie 2005 in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Centrul de Cooperare
Politieneasca Internationala este singura structura nationala specializata in schimbul de date si
informatii la nivel international in domenul combaterii infractionalitatii transfrontaliere.

Avand la baza principiul: „ o singura cale de intrare, o singura cale de iesire”, reuneste 5 canale
de cooperare:

-Interpol prin Biroul National Central Interpol;

-Europol prin Unitatea Nationala Europol;

-Centrul Regional S.E.C.I prin Unitatea Operationala (P.N.F);

-Atasatii romani de afaceri interne/ofiterii de legatura straini prin Unitatea Operationala (P.N.F.);

-Statele Membre Schengen prin Biroul S.I.R.E.N.E (din momentul in care Romania va deveni stat
membru Schengen);

Astfel, C.C.P.I. faciliteaza schimbul operational de date si informatii dintre autoritatile de


aplicare a legii si partenerii internationali mentionati anterior.

Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala Cadru Legal


Activitatea C.C.P.I. are la baza doua modalitati principale de cooperare politieneasca:

1). Asistenta judiciara internationala in materie penala-prevazuta in legislatia nationala in


Legea 302/2004,modificata si completata de Legea224/2006;

2). Schimbul operational de date si informatii la nivel international-prevazut in Statutul


Interpol, Conventia Europol si Acordul S.E.C.I.

Supravegherea transfrontaliera
Supravegherea de urgenta nu poate fi efectuata decat pentru una din urmatoarele fapte
penale:

-omor;

-omor deosebit de grav;

-viol;

-incendiere voluntara;

-falsificare de moneda;
-furt agravat si tainuire agravata;

-santaj;

-rapire siluare de ostateci;

-trafic de fiinte umane;

-trafic ilicit de stupefiante si substante psihotrope;

-infractiuni privind regimul armelor si materiilor explozive;

-distrugerea prin folosire de materii explozive;

-transport ilicit de deseuri toxice si periculoase.

Conditii pentru uramarirea de urgenta


-nu a fost posibila anuntarea prealabila a autoritatilor carora le-a fost adresata solicitarea,
datorita respectivei cauze urgente;

-sau autoritatile au fost anuntate, dardar nu au putut sa preia personal urmarirea in timp util;

-ofiterii care efectueaza urmarirea consulta autoritatile statului caruia i-a fost adresata
solicitatrea cel mai tarziu pana in momentul trecerii frontierei;

-urmarirea inceteaza la prima solicitare a statului caruia i-a fost adresata solicitarea.

Restrictii privind competanta de a efectua urmarirea


Exista trei tipuri de restrictii care pot fi impuse in ceea ce priveste competenta de a efectua
urmarirea, pe care fiecare stat este liber sa le aleaga:

-restrictie teritoriala: unele state autorizeaza urmarirea pe intregul teritoriu, altele o


autorizeaza doar pentru un anumit numar de km dupa trecerea frontierei;

-restrictie temporala: se poate cere ca urmarirea sa fie suspendata dupa ce a trecuta o anumita
perioada de timp determinata;

-o restrictie referitoare la atributiile ofiterilor care efectueaza urmarirea: unele state ii


autorizeaza pe acestia sa opreasca si sa interogheze persoanele in cauza, altele nu. Acest lucru nu
afecteaza dreptul de a efectua o arestare in statul pe al carui teritoriu se desfasoara urmarirea cand
infractorul este prins in flagrant.

Pe parcusrul urmaririi
La solicitarea autoritatilor locale, urmarirea trebuie sa inceteze.
Ofiterul trebuie sa aiba asupra sa legitimatia sau insigna de serviciu si sa fie usor de identificat
(uniforma, banderola, autovehicul)

Ofiterul poate purta armamentul de servicu; utilizarea acestuia este interzisa cu xceptia cazului
de legitima aparare conform legislatiei nationale a statutului solicitant.

Este interzisa patrunderea in locuinte sau in locuri neaccesibile publicului.

Dupa ce urmarirea s-a incheiat


Dupa fiecare urmarire, indiferent de rezultat, ofiterii implicati trebuie sa se prezinte in fata
autoritatilor locale competente pentru a intocmi un raport, daca acestea doresc, ofiterii trebuie sa
ramana la dispozitia lor si sa furnizeze asistenta, la cerere, pentru viitoarele investigatii si proceduri
judiciare.

Daca o persoana este arestata si nu este cetatean al statului unde s-a facut arestarea, trebuie
eliberata intr-un interval de 6 ore de la arestare daca nu este emis nici un mandat de arestare in vederea
extradarii (intervalul orar intre miezul noptii si 09:00 nu se ia in considerare).

Persoanele arestatepot fi doar perchezitionate in vedrea prezentarii in fata autoritatilor


locale. Ei pot fi incatusati, iar obiectele personale confiscate.

In Romania, conform art.170 alin. 2 din legea 302/2004 cu modificarile si completarile


aduse prin legea 224/2006, autoritatea centrala competenta a primi crerile de supraveghere
transfrontaliera este Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA

(Conventia Schengen, art.46)

Introducere
Aceasta forma de cooperare de va aplica evenimentelor cu un numar mare de persoane, din
mai multe tari, adunate intr-unul sau mai multe state, in cazul in care principalul scop al prezentei
politiei este de a mentine ordinea si siguranta publica si dea a preveni comiterea de infractiuni. Astfel
de exemple snt evenimentele sportive, concertele rock, demonstratiile si ambuteiajele rutiere.

Cooperarea practica
-numirea si schimbul de ofiteri de legatura ad hoc;

-coordonarea ad hoc a operatiunilor in cazuri specifice;

-inconformitate cu legislatia nationala, statele Schengen vor coordona impreuna operatiuni si


masuri de punere in aplicare a acestora in vederea prevenirii unui pericol la adresa ordinii si sigurantei
publice;
-crearea ad hoc a unor Centre locale comune de coordonare si comanda.

In functie de circumstante, in scopul coordonarii operatiunilor, autoritatile de politie din


statele Schengen pot crea centre comune de coordonare si comanda, fara a aduce vreun prejudiciu
competentelornationale proprii.

PROTECTIA DATELOR PERSONALE SI SECURITATEA

DATELOR IN SIS
Articolul 102

1. Partile componente pot utiliza datele mentionate la art. 95-100 numai in scopurile indicate
pentru fiecare categorie de alerte prevazute in aceste articole.
2. Datele pot fi copiate numai in scopuri tehnice, cu conditia ca aceasta copiere sa fie necesara
pentru ca autoritatile mentionate la art. 101 sa poata efectua o cautare directa. Alertarile facute
de alte parti contractante nu pot fi copiate din sectiunea nationala a Sistemului de Informatii
Schengen in alte fisiere de date nationale.
3. Datele nu pot fi utilizate in scopuri administrative. Prin derogare, datele introduse conform
art. 96 (in cazul nepermiterii strainilor de a intra pe teritoriul national la frontiera externa
Schengen, sau in scopul returnarii, daca acestia se afla deja intr-un stat Schengen) pot fi
folosite in conformitate cu legislatia nationala a fiecarei parti contractante numai in scopurile
precizate la art. 101 alin(2).
4. Orice utilizare a datelor care contravine dispozitiilor din alin.(1) va fi considerata abuz
conform legislatiei nationale a fiecarei parti contractante.