COOPERAREA POLIȚIENESCĂ PRIN

INTERMEDIUL BIROULUI NAȚIONAL

INTERPOL
 CUPRINS

• Bibliografie
• Introducere
• Istoric
• Scop
• Instrumentele de cooperare
• Atribuții
• Operațiuni și proiecte
• Rezultate
• Concluzii
 BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 218/2002 (actualizată) (republicată) privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
2. Ordonanţa de Urgenţă nr. 69 din 20 noiembrie 2012 privind asigurarea unei contribuţii suplimentare a
României la nivelul Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - INTERPOL prin detaşarea
ofiţerilor de poliţie
3. https://www.interpol.int/Who-we-are/Member-countries/Europe/ROMANIA
4. https://politiaromana.ro/ro/stiri/biroul-national-interpol-instrument-de-cooperare-internationala-al-
politiei-romane
 INTRODUCERE
• Una dintre structurile Poliției Române, cele mai de interes în aceste zile, este Biroul Național
INTERPOL.
• Biroul Național INTERPOL sau INTERPOL România a fost constituit la 10 ianuarie 1973, la
București, deși țara noastră a fost unul dintre membrii fondatori ai Comisiei Internaţionale de
Poliţie Criminală – C.I.P.C., înființată în 1923, la Viena.
• Transformată, în 1956, în Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – INTERPOL, aceasta a
fost creată ca reacţie la dezvoltarea criminalităţii internaţionale. În perioada interbelică, România
are contribuţii importante la viaţa organizaţiei, prin reprezentanţi ca Eugen Bianu şi Vespasian V.
Pella.
 INTRODUCERE
• Fără a înceta în niciun moment să evolueze și să inoveze, INTERPOL a jucat în decursul
vremurilor un rol definitoriu și constant în securitatea internațională. „Organizația Mondială a
Speranței”, cum de altfel i se mai spune, este esențială pentru a menține, la nivel global, un climat
sigur de conviețuire socială.
• Schimbul de informații între Polițiile diferitelor state este adesea vital pentru prinderea infractorilor
care încearcă să se facă „nevăzuți” și să scape de „brațul” legii în țara unde aceștia au comis
infracțiuni. Și nu unele de lepădat… crime împotriva umanității, contrabandă cu armament, trafic
de droguri de mare risc, pornografie infantilă, spălare de bani și, nu în ultimul rând, criminalitatea
„gulerelor albe”
 ISTORIC

• În anul 1923, șeful Poliției din Viena relansa ideea unui organism
internațional, demers inițiat cu aproape un deceniu în urmă la
Primul Congres Mondial de Poliție Judiciară de la Monaco.
• Astfel, pe 7 septembrie în același an, se organizează o adunare la
care participă 19 țări, printre care și România.

• Cu această ocazie se decide crearea Comisiei Internaționale de Poliție Criminală (ICPC), având ca obiectiv
global asigurarea asistenței reciproce între Polițiile diferitelor țări, în lupta împotriva criminalității.
• Patru ani mai târziu, participanții celei de-a IV-a Adunare Generală, desfășurată la Amsterdam, hotărau
crearea, în fiecare țară, a unui punct național de contact – Biroul Național Central, denumire păstrată până
în zilele noastre.
• Puțin mai târziu, au fost create departamente specializate în cadrul ICPC cu misiunea de a gestiona
activitățile criminale.
• Un nou Statut a fost adoptat în 1932, prin care a fost creat postul de secretar general, deținut de-a lungul
anilor de către Oskar Dressler (Austria), Louis Ducloux, Marcel Sicot, Jean Népote, André Bossard (toți
din Franța), Raymond Kendall (Marea Britanie), Ronald K. Noble (Statele Unite ale Americii), iar din anul
2014 și până în prezent, de Jürgen Stock (Germania).
 ISTORIC
• În 1935 a fost lansată rețeaua radio internațională a organizației, utilizată de către 34 state membre,
prin care se transmiteau aproximativ 90.000 de mesaje anual.
• În prezent, acestea se trimit printr-un sistem de comunicații securizat, fiind accesibil tuturor celor
195 de țări membre.
• Prima „notiță roșie” de urmărire internațională a fost emisă pe numele unui cetățean rus, acuzat de
uciderea unui polițist.
• În anul 1989 Secretariatul General este mutat la Lyon, Franța, cu ocazia unei ceremonii de
inaugurare, desfășurată în data de 27 noiembrie, în prezența președintelui Francois Mitterand.
 ISTORIC
• Anul 2000 - INTERPOL introduce Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS,) prin
care, anual, se realizează mii de identificări.
• Pusă în aplicare Baza de date cu imagini privind abuzurile ale căror persoane vătămate sunt copii (ICAID),
prin intermediul căreia sunt identificate zilnic cel puțin șapte victime ale acestor violențe.
• Totodată, INTERPOL a lansat:
 un sistem global de comunicații de Poliție, cunoscut sub denumirea I-24/7, conectat și prin satelit,
Baza de date privind documentele furate și pierdute (SLTD),
 Baza de date ADN, utilizată nu numai pentru rezolvarea unor cazuri criminale, ci și pentru
identificarea victimelor marilor dezastre sau localizarea persoanelor dispărute.

• În anul 2004, Organizația și-a deschis la New-York,

SUA, un oficiu pe lângă Națiunile Unite, trei ani mai
târziu, unul la Europol, iar în 2009 un sediu pe lângă
Uniunea Europeană.
 ISTORIC
• La 8 octombrie 2007, INTERPOL a lansat primul său apel către public pentru identificarea unui
bărbat acuzat de abuz sexual împotriva unui copil. Drept urmare, la câteva ore după publicarea
fotografiei sale pe site-ul instituției, a fost identificat cel în cauză în persoana unui cetățean
canadian, arestat unsprezece zile mai târziu în Thailanda.
195
 SCOP
• O preocupare constantă o constituite alimentarea bazelor de date operative ale OIPC – INTERPOL şi
punerea la dispoziţia poliţiştilor operativi români a tuturor instrumentelor dezvoltate de organizaţie.
• Astfel, în contextul cooperării poliţieneşti prin INTERPOL, Poliţia Română a contribuit la plasarea ţării
noastre ca al treilea mare utilizator din UE al bazelor de date INTERPOL, accesând informaţii poliţieneşti
de peste 20 de milioane de ori.
• De asemenea, România ocupă locul 7 în rândul utilizatorilor din regiunea europeană și este al 4-lea
contribuitor al bazelor de date dintre cele 190 de țări membre INTERPOL, ceea ce demonstrează
activitatea şi volumul de muncă depus de polițiști pentru controlul criminalității.
 SCOP
• Printre scopurile O.I.P.C.- INTERPOL se numără asigurarea şi dezvoltarea asistenţei reciproce cât
mai largi a tuturor autorităţilor de poliţie criminală, în cadrul legilor existente în diferite ţări şi în
spiritul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

• Revenind în prezent, trebuie spus că INTERPOL România este structura ce asigură comunicarea,
schimbul de date şi informaţii operative cu Poliţiile Naţionale de pe teritoriul celorlalte state
membre ale Organizaţiei.
 SCOP
• Anul trecut, INTERPOL a creat Centrul Anticorupție și Criminalitate Financiară (IFCACC), având ca
obiectiv combaterea criminalității financiare, a fluxurilor financiare ilicite și recuperarea prejudiciilor cauzate
de astfel de mașinațiuni.
• O scurtă analiză asupra organizației internaționale evidențiază, fără niciun dubiu, că INTERPOL oferă
statelor membre un acces direct și instantaneu la un întreg evantai de baze de date criminale, conținând
milioane de înregistrări.
• Aceste baze de date conțin informații privind identitatea infractorilor, documente de călătorie, opere de artă și
vehicule furate, arme de foc, caracteristici biometrice și imagini legate de exploatarea sexuală a copiilor, în
prezent timpul de interogare a acestor baze de date fiind sub o secundă.
 Instrumentele de cooperare ale Interpolului
• Reţeaua de comunicaţii I-24/7 asigură schimbul de mesaje poliţieneşti între Birourile Centrale Naţionale şi
între acestea şi Secretariatul General Interpol.
• prin intermediul acestui portal, în 2004, au fost puse la dispoziţie bazele de date eASF (electronic automated
search facility) ale Interpolului referitoare la:
 persoane urmărite,
 vehiculele urmărite,
 documente de călătorie/administrative furate/pierdute.
• Acest lucru permite, în premieră, prin intermediul echipamentelor Biroului Central Naţional respectiv, accesul
la aceste baze de date a tuturor unităţilor naţionale de poliţie cu atribuţiuni în combaterea criminalităţii de
orice fel.
 Instrumentele de cooperare ale Interpolului
• Sistemele informatice referitoare la:
 bazele de date EASF referitoare la persoane urmărite, vehiculele urmărite, documente de
călătorie/administrative furate/pierdute ;
 numele şi alias-urile indivizilor implicaţi în infracţiuni în context internaţional;
 infracţiuni, clasate după gen, loc de comitere şi mod de operare;
 confiscările de droguri;
 confiscările de monedă falsă;
 furturile de opere de artă;
 amprentele digitale ale infractorilor internaţionali;
 fotografiile infractorilor cu moduri de operare deosebite, recidivişti şi ale persoanelor dispărute;
 baza de date cu cărţi de credit furate/pierdute;
 statistici criminale.

• Toate aceste resurse pot fi consultate de către Birourile

Centrale Naţionale.
Instrumentele de cooperare ale Interpolului
 Instrumentele de cooperare ale Interpolului
• Notiţele internaţionale :
• notiţe referitoare la persoane, grupate la rândul lor în cinci categorii:
• notiţe prin care se solicită arestarea unei persoane în vederea extrădării (cu colţ roşu şi cu litera de control
A).
• Aceste notiţe conţin toate indicaţiile privind identitatea persoanei urmărite, mandatul de arestare şi
infracţiunea care l-a motivat;
 Instrumentele de cooperare ale Interpolului

• notiţe pentru obţinerea de informaţii asupra unei persoane (cu

colţ albastru şi litera de control B)
 identificarea certă a unui infractor, obţinerea de informaţii
asupra trecutului său criminal sau a locului unde se află;

• notiţe preventive (cu colţ verde şi litera de control C)

 semnalează tuturor poliţiilor membre existenţa
unui infractor periculos ce operează la scară
internaţională;
 Instrumentele de cooperare ale Interpolului

• notiţe privind persoane dispărute (cu colţ galben şi litera de control F) în vederea găsirii unei persoane;
• notiţe privind cadavrele neidentificate (cu colţ negru şi litera de control D).
• notiţe cu colţ portocaliu (,,security alert’’), semnalând descoperirile de arme sau dispozitive explozive
disimulate.
 Instrumentele de cooperare ale Interpolului
• În afara acestor categorii de notiţe, Secretariatul General Interpol, pe baza informaţiilor primite de la
Birourile Centrale Naţionale editează şi difuzează circularele “modus operandi” care cuprind detalii despre
modurile de operare mai deosebite utilizate de infractorii internaţionali (purple notice)

• Totodată, Consiliul de Securitate ONU

emite notițe speciale privind persoane
sau grupuri de persoane care fac obiectul
unor sancțiuni instituite de acest
organism
 Atribuţiile Biroului Naţional Interpol
• asigură schimbul de informaţii cu caracter poliţienesc referitoare la activitatea infractorilor de drept
comun care acţionează pe plan internaţional (date de identitate, semnalmente, fotografii, amprente
digitale, moduri de operare, mijloace de transport utilizate), precum şi de alte date necesare
identificării acestora şi probării activităţii lor infracţionale;
 Atribuţiile Biroului Naţional Interpol

Comunică unităţilor de poliţie, altor unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau altor
instituţii ale statului interesate, informaţiile privind infractorii străini sau români, urmăriţi pe plan
internaţional pentru comiterea unor fapte penale de drept comun, în vederea semnalării intrării lor în
ţară şi dispunerii măsurilor solicitate de autorităţile judiciare care-i urmăresc;
 Atribuţiile Biroului Naţional Interpol
Asigură, în cooperare cu organele competente din Ministerul Public şi din Ministerul Justiţiei,
punerea în urmărire internaţională, în vederea arestării şi extrădării către ţara noastră, a persoanelor
care se sustrag unor mandate de arestare preventivă sau de executare a unor pedepse, emise pentru
fapte deosebit de grave şi despre care există informaţii că se află în străinătate;
 Atribuţiile Biroului Naţional Interpol
Asigură, în cooperare cu Birourile Centrale Naţionale Interpol din ţările respective, cu unităţile
centrale de linie din Inspectoratul General al Poliţiei Române sau cu inspectoratele judeţene,
realizarea activităţilor operative şi logistice, pentru preluarea şi escortarea, din străinătate, a
persoanelor extrădate către România;
 Atribuţiile Biroului Naţional Interpol
Coordonează, în cooperare cu unităţile centrale de linie ale Inspectoratului General al Poliţiei Române şi
cu organele parchetului, activităţile operative în vederea identificării şi arestării infractorilor de drept
comun, intraţi în ţara noastră, care fac obiectul unor mandate de arestare preventivă sau de executare a
unor pedepse privative de libertate, difuzate de Secretariatul General Interpol sau de alte Birouri Centrale
Naţionale;
 Atribuţiile Biroului Naţional Interpol
 Coordonează sau contribuie, după caz, la realizarea activităţilor operative de supraveghere a infractorilor
cunoscuţi pe plan internaţional, pentru care nu se cere arestarea, pe timpul cât se află pe teritoriul României;
 Asigură informarea operativă şi cu caracter de continuitate a unităţilor centrale şi judeţene de poliţie cu
privire la persoanele, modurile de operare şi mijloacele de transport folosite în traficul internaţional ilicit de
droguri, monedă falsă, vehicule furate, precum şi în comiterea altor fapte infracţionale grave, pentru luarea
măsurilor legale de prevenire şi reprimare a acestora;
 Atribuţiile Biroului Naţional Interpol
 Asigură informarea unităţilor de poliţie şi de paşapoarte în legătură cu furturile sau pierderile de
documente de identitate străine, în vederea prevenirii intrării frauduloase, în ţară, a unor persoane;
 Solicită Secretariatului General Interpol şi Birourilor Centrale Naţionale din ţările membre, la cererea
unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, organelor parchetului şi justiţiei, a altor instituţii
implicate în înfăptuirea actului de justiţie penală, informaţiile necesare soluţionării unor cauze aflate în
lucru, cu incidenţe internaţionale;
 Atribuţiile Biroului Naţional Interpol

Prezintă, periodic sau la ordin, conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, informări privind
evoluţia şi tendinţele criminalităţii pe plan internaţional, activitatea desfăşurată în străinătate de
cetăţeni români care fac obiectul unor anchete penale în ţările membre ale O.I.P.C. – Interpol, precum
şi propuneri pentru îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti cu ţările membre ale Organizaţiei;
 Atribuţiile Biroului Naţional Interpol
 Informează unităţile de poliţie cu privire la modurile de operare ale infractorilor internaţionali, mijloacele
şi metodele eficiente şi cu caracter de noutate, folosite de alte poliţii pentru prevenirea şi combaterea
fenomenului criminalităţii;
 Participă la reuniunile internaţionale prevăzute în Programul de lucru anual al O.I.P.C. – Interpol sau
organizate de către poliţiile afiliate, ocazie cu care prezintă experienţa Poliţiei Române în domeniul
prevenirii şi combaterii criminalităţii transnaţionale;
 exercită orice alte atribuţiuni, stabilite prin actele normative în vigoare, referitoare la cooperarea
poliţienească internaţională în cadrul O.I.P.C.- Interpol.
 OPERAȚIUNI ȘI PROIECTE
• Operațiunea BONOMO - inițiată de autoritățile spaniole, privind abuzuri sexuale asupra minorilor.
Pe baza schimbului intens de informații au fost identificați 8 cetățeni români bănuiți de astfel de
fapte.

• Operațiunea SIGNAL România inițiată de autoritățile britanice, privind identificarea mai multor
cetățeni români bănuiți de comiterea de furturi de buzunare pe teritoriul UE.
 OPERAȚIUNI ȘI PROIECTE
• Operațiunea HYDRA, care vizează persoanele urmărite la nivel internațional pentru comiterea infracțiunii
de trafic de migranți sau alte acțiuni conexe acestora.
• Biroul Național INTERPOL București a participat activ atât în faza de pregătire cât și în faza operațională a
acestei activități.
• La cea din urmă fază a operațiunii a fost prezent în cadrul Centrului de Comandă și Coordonare de la Lyon
un ofițer din cadrul Biroului Urmăriri Internaționale și Extrădări, fapt ce a înlesnit și intensificat colaborarea
dintre statele participante.
• Mai multe persoane au fost localizate în țările europene, procedura de preluare în țară fiind desfășurată cu
succes.
 OPERAȚIUNI ȘI PROIECTE
• Operațiunea NEMIROFF care a constat în verificarea mai multor autovehicule de lux traficate
ilegal din Italia.
 OPERAȚIUNI ȘI PROIECTE
• Proiectul PIE - (Prisoner Intelligence Exchange) privind schimbul operativ de informații în legătură cu
activitatea infracțională a cetățenilor români încarcerați în Marea Britanie pentru diferite infracțiuni.
• S-au avut în vedere în special infracțiuni de natură sexuală, constituirea de grupuri infracționale, infracțiuni
săvârășite prin folosirea violenței sau a armelor de foc.
• Au fost transmise mesaje către SIC-urile de domiciliu ale persoanelor arestate precum și către MJ-Directia
Națională de Probațiune, în vederea verificării și transmiterii de informații operative în legătură cu aceste
persoane.
• Au fost primite 269 de solicitări din partea Interpol Manchester, fiind depistate 8 persoane urmărite
internațional de către autoritățile din România și transmise în acest sens cereri pentru luarea măsurilor legale.
 OPERAȚIUNI ȘI PROIECTE
• Proiectul Foreign Terrorist Fighter al INTERPOL a continuat, schimbul de date si informatii pe
acest subiect cunoscând o creștere semnificativă, având în vedere creșterea recentă a numărului de
FTF și diversificarea modurilor de acțiune a grupărilor teroriste.
• România, prin agențiile de aplicare a legii cu atribuții în domeniu și cu sprijinul BNI, participă în
mod activ la combaterea acestui fenomen, prin monitorizare permanentă a informațiilor referitoare
la FTF, implementarea acestora în bazele de date, precum și participarea la activitățile inițiate și
organizate de INTERPOL.
 REZULTATE
• Din analiza fluxului de informaţii vehiculat prin canalul INTERPOL, prin sistemul mondial
securizat de comunicații I-24/7, rezultă faptul că, anul trecut, au fost primite și procesate 141.567
de mesaje.

• Trebuie precizat că, OIPC – INTERPOL are propriul sistem de reguli și standarde, pe care orice
membru trebuie să le respecte, inclusiv în activitatea de urmărire internațională a persoanelor și
obiectelor.
 REZULTATE
• Pe parcursul anului 2021, prin intermediul Biroului Național Interpol din cadrul Centrului de
Cooperare Polițienească Internațională al Poliţiei Române a fost dispusă urmărirea internaţională
pentru 1.898 de persoane, dintre care 200 de persoane cu mandate de arestare preventivă, 1.486 de
persoane cu mandate de executare a pedepsei închisorii, 122 de persoane erau declarate dispărute,
iar 90 aveau emise sentințe de internare.
 REZULTATE
• În această perioadă, au fost arestate 1.114 persoane urmărite internaţional de autorităţile române şi
86 de persoane au fost localizate în străinătate, în vederea extrădării, dintre care 63 de persoane
arestate sau localizate în afara spațiului Schengen (Republica Moldova – 13, Ucraina – 10, Irlanda
– 7, Cipru și Turcia – câte 6, Federația Rusă, Serbia și SUA – câte 4, Emiratele Arabe Unite – 3,
Croația și Tunisia – câte 2, Argentina, Israel, Liban și Georgia – câte 1).
• De asemenea, s-a reuşit identificarea a 6 autoturisme furate - descoperite în România și 20 de
autoturisme furate - descoperite în străinătate.
 REZULTATE
• Prin intermediul Biroului Național Interpol, cu sprijinul Institutului Național de Criminalistică, a fost stabilită
identitatea pentru 1.493 de persoane, din 3.467 de impresiuni papilare transmise.
• De asemenea, s-a continuat schimbul de informaţii, cu partenerii externi, pe linia verificării profilurilor ADN
realizate în urma cercetării la faţa locului, mai ales în diferite cazuri de furt calificat şi omor, precum şi în
cazul identificării cadavrelor sau persoanelor cu identitate necunoscută, transmiţându-se spre verificare
Institutului Naţional de Criminalistică 620 de profiluri ADN.
• În urma verificării cetăţenilor români care şi-au declarat identităţi false, semnalaţi de omologii străini ca
suspecţi/autori de infracţiuni, s-a stabilit identitatea reală pentru 42 de persoane și pentru 22 de cadavre cu
identitatea necunoscută.
 REZULTATE
• Totodată, INTERPOL România a asigurat suportul tehnic și a pus la dispoziția Poliției Române și
Poliției de Frontieră ultima versiune a aplicației FIND, de căutare automată și simultană atât în bazele
de date naționale cât și în ale O.I.P.C. INTERPOL, fapt ce a condus la eficientizarea utilizării
sistemelor informaționale, prin scăderea timpului de răspuns la căutările efectuate în bazele de date și
a implementat aplicația și baza de date INTERPOL Facial Recognition Programme, pusă la dispoziția
țărilor membre de către organizație, cu sprijinul căreia se pot realiza identificări judiciare pe baza
fotografiilor.
 CONCLUZIE
Reușitele polițiștilor români ne îndreptățesc să afirmăm că și pe viitor activitatea de prevenire și combatere a
criminalității transnaționale se află pe mâinile unor buni profesioniști, apreciați cum se cuvine și de colegii lor
din alte țări.
Această perspectivă este favorizată și de asigurarea unei contribuții suplimentare a României la nivelul
INTERPOL prin detașarea la Secretariatul General al organizației a unor ofițeri de poliție români.