Cooperarea internațională în domeniul criminalisticii

EUROPOL
Student:Dolofan Georgiana-Larisa
E-mail: dolofangeorgianalarisa@gmail.com
Telefon:0769782198

Secțiunea I: MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

În prezentul referat, am decis să abordez tema „EUROPOL”. În cadrul acestuia, urmează a
fi prezentate armonizarea legislației penale și procedurale a statelor Uniunii Europene, schimbul de
date și informații operative, precum și importanța cooperării polițienești.
Conform Wikipedia, Europol este o organizație de combatere a criminalității la nivel
european, având sediul la Haga. Această organizație trebuie să preia sarcinile poliției naționale din
fiecare stat al Europei, în caz că activitatea criminală depășește limita granițelor naționale.
Europolul este o organizație independentă a Uniunii Europene care are atribuții polițiste și juristice
de colaborare pe plan european.
Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu provocări paralele legate de gestionarea
migrației și lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a atacurilor cibernetice.
Amenințările devin din ce în ce mai complexe, astfel încât cooperarea și schimbul de informații
devin din ce în ce mai importante pentru asigurarea siguranței și securității cetățenilor din întreaga
Uniune Europeană. Din punctul meu de vedere, este esențial să se utilizeze legislația pentru a
promova schimbul de informații între toți cei incluși în domeniul securității. Este esențială
integrarea și consolidarea cadrelor UE de gestionare a frontierelor, migrației și securității și a
instrumentelor de informare.
Evoluțiile geopolitice la nivel național, cât și european m-au motivat în alegerea acestei
teme. Nevoia de cooperare este evidentă în Europa datorită contextelor politice, sociale și culturale
și a apropierii dintre statele și cetățenii europeni. Dezvoltarea Uniunii Europene a determinat
îngrijorări și oportunități privind viitorul colaborării polițienești transnaționale și cooperarea în
domeniul securității în Europa. Posibilitatea dezvoltării infracțiunilor multinaționale în Europa este
foarte reală datorită diminuării sau eliminării controlului la granițe și creșterii apropierii între statele
Europei. Integrarea crescută între statele europene a determinat un nivel unic de colaborare în
domeniul asistenței și cooperării polițienești.
Cooperarea poliţienească internaţională presupune mai multe activităţi, precum: studii
internaţionale de identificare corectă a ameninţărilor; coordonarea acţiunilor instituţiilor implicate;
creşterea schimbului de informaţii; armonizarea legislaţiei penale şi procedurale a statelor; asistenţa
juridică internaţională în materie penală; derularea şi executarea unor acte procedurale solicitate
prin comisii rogatorii; schimbul de date şi informaţii operative şi cooperarea directă între poliţiile
diferitelor state.

Secțiunea II: STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR LEGATE DE TEMĂ

Prin alegerea temei „EUROPOL”, am decis să vorbesc despre necesitatea armonizării și
compatibilizării structurilor sistemului românesc de ordine publică cu cele din statele Uniunii
Europene.
Cooperarea reprezintă un proces prin care mai multe state, organizaţii sau instituţii îşi
organizează activitatea în vederea realizării unui obiectiv comun. Cooperarea se impune ca o
necesitate obiectivă în activitatea autorităţilor poliţieneşti din întreaga lume, prin intermediul său
realizându-se de fapt o împletire a eforturilor, a capacităţilor instituţiilor chemate să prevină şi să
combată fenomenul infracţional.
Cooperarea poliţienească internaţională se realizează în vederea schimbului de date şi
informaţii operative de interes poliţienesc între autorităţile statelor, în scopul prevenirii, descoperirii
Pagina 1 din 7
şi combaterii faptelor penale din competenţa acestora, activităţilor de urmărire sau supraveghere
transfrontalieră, precum şi oricăror alte activităţi de asistenţă mutuală din domeniul de referinţă.
În cadrul cooperării poliţieneşti internaţionale, schimbul de date şi informaţii operative se
realizează între autorităţile române competente sau străine, prin intermediul Centrului de Cooperare
Poliţienească Internaţională, în baza cererii de asistenţă.
Fiind organizată ca direcţie în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române,
Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională (C.C.P.I.) constituie autoritatea naţională centrală
în domeniul cooperării poliţieneşti internaţionale fiind specializată în schimbul de informaţii
operative în domeniul combaterii criminalităţii la nivel internaţional şi potrivit legii, asigură
schimbul de informaţii operative în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, precum şi
gestionarea fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale derulată de
structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.1
C.C.P.I. reuneşte următoarele canale de cooperare poliţienească internaţională: INTERPOL,
EUROPOL, Sistemul Informatic Schengen/SIRENE, legătura operaţională cu Centrul SELEC,
precum şi cu ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură, atât români acreditaţi în străinătate, cât
şi străini acreditaţi în România.2
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) este
un element central al arhitecturii europene de securitate internă în sens mai larg. Cooperarea și
politicile în domeniul aplicării legii sunt încă în curs de dezvoltare, accentul fiind mai ales pe
terorism, criminalitatea cibernetică și alte forme grave și organizate de criminalitate. Obiectivul
principal este ca Europa să devină mai sigură, în beneficiul tuturor cetățenilor UE, respectându-se
drepturile fundamentale și normele de protecție a datelor, astfel cum a solicitat în repetate rânduri
Parlamentul European.3

Secțiunea III: DEZVOLTAREA APROFUNDATĂ A TEMEI PORTOFOLIULUI

În cuprinsul acestei secțiuni voi aprofunda tema aleasă cu date generale privind Europol,
cum ar fi: istoricul, obiectivele, atribuțiile, personalul, precum și cooperarea României cu Europol.

ISTORIC
Înființarea organizației Europol a fost convenită prin Tratatul de la Maastricht al Uniunii
Europene din 7 februarie 1992. Europol, care are sediul la Haga, a început să-și desfășoare
activitatea la 3 ianuarie 1994 sub denumirea de Unitatea pentru Droguri a Europol (EDU), acțiunile
sale fiind limitate la lupta împotriva infracționalității legate de droguri.
Convenția Europol a fost ratificată de toate statele membre ale Uniunii Europene și a intrat
în vigoare la 1 octombrie 1998. În urma adoptării mai multor hotărâri cu caracter juridic cu privire
la convenție, Europol a început să își desfășoare toate activitățile la data de 1 iulie 1999.4

Obiectivul EUROPOLULUI
 îmbunătăţire efectivităţii şi cooperării autorităţilor poliţieneşti competente din statele
membre în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului;
 prevenirea şi combaterea traficului ilegal de droguri;
 prevenirea şi combaterea altor forme grave ale criminalităţii internaţionale;
 prevenirea şi reprimarea traficului ilegal de imigranţi;
 prevenirea şi reprimarea traficului cu arme nucleare şi substanţe radioactive;
 prevenirea şi combaterea traficului cu maşini furate.

ATRIBUȚII

1
https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-centrale/centrul-de-cooperare-politieneasca-internationala
2
https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-centrale/centrul-de-cooperare-politieneasca-internationala
3
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/156/police-cooperation
4
https://www.agerpres.ro/documentare/2019/07/01/fragment-de-istorie-20-de-ani-de-activitate-oficiala-a-oficiului-
european-de-politie--334573
Pagina 2 din 7
 Grupurile infracţionale și teroriste internaţionale acţionează în întreaga lume, apelând la cele
mai noi tehnologii. Pentru a oferi un răspuns eficace și coordonat, Europol trebuie să fie, în egală
măsură, flexibil și inovator, asigurându-se că metodele și instrumentele sale sunt de ultimă oră.
Europol menţine baze de date și canale de comunicaţii de tehnologie avansată, oferind facilităţi
rapide și sigure de stocare, cercetare, vizualizare, analizare și realizare a legăturii dintre informaţiile
principale. Colectarea, analiza și difuzarea acestor informaţii implică realizarea unor schimburi de
mari cantităţi de date cu caracter personal. Pentru îndeplinirea acestor funcţii, Europol aplică cele
mai înalte standarde în domeniul protecţiei și securităţii datelor.
Toate bazele de date și serviciile Europol sunt disponibile 24 de ore pe zi, șapte zile pe
săptămână. De asemenea, sunt detașaţi experţi și se oferă servicii prin intermediul unui birou mobil
care să fie amplasat la faţa locului, la solicitarea unui stat membru.
Centrul operaţional permanent (24/7) al Europol este singurul punct de efectuare a
schimburilor de date dintre Europol, statele membre și părţile terţe. Centrul operaţional îndeplinește
cinci misiuni principale:
• Serviciu centralizat de comparare a datelor: datele introduse sunt comparate rapid cu toate datele
existente. Informaţiile operaţionale sunt prelucrate în cadrul sistemului Europol, utilizând fișierele
de lucru pentru analiză (AWF) care vizează un anumit domeniu de criminalitate. În cazul în care
există indicii obţinute dintr-un număr de fișiere de lucru pentru analiză, aceste informaţii sunt
consolidate într-un raport analitic, oferindu-se părţii care le-a furnizat un răspuns rapid, cu scoaterea
în evidenţă a conexiunilor dintre date, astfel încât să poată fi identificate noi tendinţe și evoluţii în
peisajul infracţional din UE.
• Noul regim juridic al Europol face posibilă prelucrarea datelor cu caracter personal, pentru a
stabili dacă aceste date sunt relevante pentru misiunile Europol și pot fi incluse în sistemul
informaţional al Europol sau în fișiere de lucru pentru analiză.
• Asistenţă analitică în dosare „tematice”: dosarele și datele care trec prin mai multe proiecte de
analiză existente pot fi acum analizate imediat de către Europol.
• Comunicarea cu părţile terţe: centrul operaţional prelucrează toate schimburile de informaţii cu
părţile terţe, asigurând comunicarea acestora spre proiectul corespunzător pentru prelucrare
suplimentară și primirea de către furnizorul iniţial a unui răspuns rapid și exact.
• Asistenţă pentru activităţile poliţienești legate de evenimente importante: centrul operaţional
coordonează asistenţa pe care Europol o poate oferi pentru activităţile poliţienești desfășurate în
cazul unor evenimente importante, de exemplu evenimente sportive, economice, politice sau
culturale internaţionale de anvergură, care reprezintă o ţintă sau o ocazie pentru producerea unor
infracţiuni sau acte de terorism.

ORGANIZAREA
Responsabilitatea, supravegherea şi management
Europolul răspunde în faţa Consiliului de conducere care controlează şi îndrumă activitatea
acestui organism.
Consiliul numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Europol şi aprobă bugetul. Consiliul
este alcătuit din miniştrii din toate statele membre şi deciziile unanime adoptate garantează un
control democratic asupra Europol.
Consiliul de Administraţie al Europol cuprinde câte un membru din fiecare stat al Uniunii
Europene, şi are ca sarcină principală să supravegheze activităţile de organizare. Prin actul
Consiliului din 29 aprilie 1999 a fost numit directorul Europol domnul Turgen Starbeck din
Germania.
Personalul Europol se compune din circa 250 cadre din toate statele membre. Dintre aceştia
44 sunt ofiţeri de legătură reprezentând o multitudine de agenţi de protecţie a legii (poliţie, vamă,
jandarmerie, serviciile de imigrări etc.) din toate statele membre.
Ofiţerii de legătură împreună cu ofiţerii Europol, analişti şi experţi, garantează un serviciu
eficient şi rapid, plurilingvistic şi multidisciplinar 24 de ore pe zi.

Echipe comune de anchetă

Pagina 3 din 7
 Potrivit Legii nr. 56/2018, la solicitarea Europol, autoritățile române competente își
exprimă acordul cu privire la prelucrarea de către Europol a informațiilor furnizate de acestea
echipei comune de anchetă. Autoritățile române competente refuză exprimarea acordului în cazul
în care prelucrarea acestora de către Europol ar contraveni unor interese esențiale de securitate
națională, ar pune în pericol reușita unei anchete aflate în curs de desfășurare sau siguranța unei
persoane.
Autoritățile române competente analizează cu prioritate solicitările Europol privind
inițierea, derularea și coordonarea de anchete penale și răspund la acestea, menționând dacă
anchetele solicitate vor fi inițiate sau nu.
În cazul în care autoritățile române competente decid să nu dea curs unei solicitări a
Europol, în cuprinsul răspunsului se menționează și motivele care au stat la baza acestei decizii, cu
excepția cazurilor prevăzute la art.6 alin.(3) din Regulamentul Europol în care aceste motive nu
pot fi divulgate. Răspunsul se comunică Europol în termen de maximum o lună de la primirea
solicitării.
Răspunsurile la solicitările Europol prevăzute la alin.(1), precum și informațiile furnizate
Europol cu privire la rezultatele anchetelor sunt transmise prin intermediul Unității Naționale
Europol.5

Canale de cooperare cu Europol

a. Unităţile Naţionale
Fiecare stat membru al Europol va stabili şi desemna o Unitate Naţională care va aduce la
îndeplinire sarcinile acestui organism european de cooperare poliţienească.
Unitatea Naţională este singurul corp de legătură dintre Europol şi autorităţile poliţieneşti
naţionale competente, iar cooperarea se va realiza cu respectarea legislaţiei naţionale şi constituţia
statelor membre.
Conform art. 7 al Legii nr. 56/2018, Unităţile Naţionale au următoarele sarcini:
 să furnizeze Europolului informaţiile şi datele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor
prevăzute la art. 3 din Regulamentul Europol, inclusiv informațiile referitoare la formele de
criminalitate a căror prevenire sau combatere este considerată prioritară de către Uniunea
Europeană, primite din partea autorităților române competente;
 să asigure disponibilitatea neîntreruptă a canalului de comunicare cu Europol;
 să răspundă solicitărilor de date și informații și de consiliere primite de la Europol, în
situațiile în care datele sunt disponibile direct la nivelul Uniunii Naționale Europol;
 să transmită solicitările de date și informații și de consiliere primite de la Europol
autorităților naționale, în situațiile în care datele nu sunt disponibile direct la nivelul Unității
Naționale Europol;
 să actualizeze datele și informațiile furnizate Europol;
 să adresezeze Europol, la cererea unei autorități române competente, solicitări de consiliere,
de date și informații, precum și de analiză;
 să participe la activități de pregătire organizate de autoritățile române competente în vederea
creșterii gradului de informare cu privire la activitățile Europol;
 să asigure respectarea dispozițiilor legale privind transmiterea datelor și informațiilor către
Europol în condițiile prevăzute de lit. c);
 să efectueze schimb de informații cu ofițerii de legătură la Europol ai celorlalte state
membre, inclusiv cu privire la infracțiuni care nu sunt de competența Europol, în condițiile
legislației din domeniul cooperării polițienești și judiciare internaționale.

b. Ofiţerii de legătură
Fiecare Unitate Naţională va trimite cel puţin un ofiţer de legătură la Europol, care va fi
instruit de Unitatea Naţională şi va reprezenta interesele statelor membre. Ofițerii de legătură la

5
Legea nr. 56/2018 privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în
Materie de Aplicare a Legii (Europol)
Pagina 4 din 7
Europol sunt trimiși în misiune permanentă în străinătate în funcții asimilate atașaților de afaceri
interne, cu statut diplomatic.
Ofițerii de legătură la Europol reprezintă interesele Unității Naționale Europol în cadrul
Europol, în conformitate cu legislația română și cu dispozițiile aplicabile Europol.
Aceşti ofiţeri de legătură vor asigura schimbul de informaţii dintre unitatea naţională care l-a
trimis şi Europol furnizând acestui organism informaţiile transmise de unitatea naţională şi
retransmise către aceasta informaţiile date de Europol.
Conform art. 10 din Legea nr. 56/2018, în timpul activității în cadrul Biroului român de
legătură la Europol și după încetarea acestei activități, ofițerii de legătură la Europol respectă
normele privind obligațiile de discreție și confidențialitate, precum și normele privind protecția
informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor UE clasificate, stabilite potrivit art. 67 din
Regulamentul Europol. Încălcarea de către ofițerii de legătură la Europol a normelor stabilite
potrivit art. 67 din Regulamentul Europol reprezintă o încălcare a îndatoririlor de serviciu.

Sistemul computerizat de informaţii colectate din cadrul Europol

Convenţia Europol prevede că acest organism menţine un sistem computerizat pentru a
permite accesul la informaţiile cu caracter poliţienesc care sunt colectate de el sau transmise de
statele membre.
Acest sistem computerizat de informaţii are trei componente: un sistem de informare care
permite accesul rapid al statelor membre şi Europol la informaţiile colectate; fişiere de lucru; un
sistem de indexi care conţin anumite particularităţi ale dosarelor analizate.
În acest sistem computerizat de informaţii fiecare stat membru, reprezentat de Unitatea
Naţională şi ofiţerul de legătură, are posibilitatea să-şi introducă datele în concordanţă cu
procedurile lor naţionale.
Tot în acest sistem de informaţii Europolul introduce datele furnizate de alte state sau
organizaţii, date ce pot fi accesate direct pentru consultarea de către Unităţile Naţionale, ofiţerii de
legătură, directorul, directorii adjuncţi şi oficiali împuterniciţi ai Eurpolului.
Sistemul de Informaţii poate fi folosit pentru a stoca, modifica şi utiliza doar datele necesare
pentru ca Europolul să-şi poată îndeplini sarcinile, cu excepţia datelor care se referă la delicte
criminale asociate.
Datele introduse se referă la: persoane suspecte că au comis ori au luat parte la comiterea
delictelor criminale pentru care Europolul este competent şi persoanele care au fost condamnate
pentru astfel de delicte.
Datele privind persoanele suspecte că au comis ori au luat parte la comiterea delictelor
criminale, introduse de Unităţile Naţionale, în sistemul de informaţii se completează cu detalii
referitoare la delictele criminale, crimele comise, când şi unde s-au comis, mijloacele folosite pentru
comiterea lor, membrii organizaţiile criminale, suspecţi, condamnări care au legătură cu delictele
criminale din competenţa Europol şi departamentul care se ocupă de caz.
Doar Unităţile Naţionale, Ofiţerii de legătură, directorul Europolului, directorii adjuncţi sau
oficialii împuterniciţi ai Europolului au dreptul să introducă direct date în sistemul informaţional şi
să le extragă. Doar Unitatea Naţională care a introdus datele poate să le modifice, să le corecteze
sau să le şteargă.
Comunicarea informaţiilor între Unitatea Naţională şi autorităţile competente din sistemul
de informaţii va fi guvernată de legea naţională a fiecărui stat membru.

Schimbul de informații cu Europol

Conform art. 12 al Legii nr. 56/2018, Unitatea Națională Europol furnizează Europol datele
și informațiile disponibile direct la nivelul Unității Naționale Europol:
a) ca răspuns la solicitările de date și informații și de consiliere primite de la Europol;
b) din proprie inițiativă;
c) ca urmare a cererii unei autorități române competente.
Unitatea Națională Europol și autoritățile române competente care furnizează date și
informații Europol stabilesc, la momentul furnizării, scopul sau scopurile în care acestea pot să fie
prelucrate, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 18 alin.(2) din Regulamentul Europol. În situația
Pagina 5 din 7
în care autoritățile române competente care furnizează date și informații Europol, prin intermediul
Unității Naționale Europol, nu au stabilit, potrivit alin. (1), scopul sau scopurile în care acestea pot
fi prelucrate, Unitatea Națională Europol stabilește scopul sau scopurile pe baza conținutului
respectivelor date și informații. În cazul în care apreciază necesar, Unitatea Națională Europol poate
solicita autorităților române competente informații suplimentare necesare stabilirii scopului sau
scopurilor.
Art. 16 alin.(1) din Legea nr. 56/2018, relatează că Unitatea Națională Europol sau
autoritățile române competente pot indica, la momentul furnizării datelor și informațiilor către
Europol, următoarele tipuri de restricții:
a) interzicerea utilizării datelor și informațiilor furnizate în cadrul unui proces penal fără
acordul prealabil al furnizorului datelor;
b) interzicerea furnizării datelor și informațiilor către una, mai multe sau toate entitățile terțe
prevăzute la art. 24 și 25 din Regulamentul Europol, fără acordul prealabil al furnizorului;
c) interzicerea furnizării datelor și informațiilor către unul, mai multe sau toate statele
membre, precum și către personalul Europol, potrivit art. 20 din Regulamentul Europol, respectiv
către Eurojust și Oficiul European de Luptă Antifraudă, potrivit art. 21 din Regulamentul Europol,
fără acordul prealabil al furnizorului;
d) ștergerea datelor și informațiilor înainte de termenul pentru ștergere automată prevăzut la
art. 31 alin. (2) din Regulamentul Europol.
(2) Unitatea Națională Europol sau autoritățile române competente indică restricții de tipul
celor prevăzute la alin. (1) lit. a) -c) atunci când constată că posibilitatea utilizării datelor și
informațiilor în cadrul unui proces penal sau posibilitatea furnizării acestora către statele membre,
personalul Europol, Eurojust, Oficiul European de Luptă Antifraudă și entitățile terțe prevăzute
la art. 24 și 25 din Regulamentul Europol ar putea să contravină unor interese esențiale, inclusiv de
securitate națională, ale României, să pună în pericol reușita unei anchete în curs sau să pună în
pericol siguranța unei persoane.
Unitatea Națională Europol sau autoritatea română competentă care a indicat o restricție de
tipul celor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) -c) analizează circumstanțele cazului concret în care se
intenționează ca datele și informațiile să fie utilizate sau furnizate și comunică solicitantului:
a) acordul cu privire la utilizarea sau furnizarea datelor și informațiilor, dacă aceasta nu
contravine intereselor esențiale, inclusiv de securitate națională, ale României, nu pune în pericol
reușita unei anchete în curs și nu pune în pericol siguranța unei persoane;
b) refuzul de a permite utilizarea sau furnizarea datelor și informațiilor, dacă aceasta ar
contraveni unor interese esențiale, inclusiv de securitate națională, ale României, ar pune în pericol
reușita unei anchete în curs sau ar pune în pericol siguranța unei persoane.
În cazul în care Europol solicită, potrivit art. 31 alin. (4) din Regulamentul Europol,
autorizarea de a stoca în continuare datele și informațiile supuse unei restricții de tipul celei
prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. d), Unitatea Națională Europol sau autoritatea română competentă
care a indicat restricția în cauză evaluează motivarea prezentată și comunică Europol:
a) autorizarea de a stoca în continuare datele și informațiile, dacă termenul de stocare a
acestora la nivel național a fost prelungit, cu indicarea noului termen de stocare;
b) autorizarea de a stoca în continuare datele și informațiile, dacă nu este îndeplinită condiția
prevăzută la lit. a), dar Europol își asumă responsabilitatea pentru calitatea datelor și informațiilor
pe perioada stocării acestora peste termenul prevăzut în cuprinsul restricției indicate inițial;
c) refuzul de a autoriza stocarea în continuare a datelor și informațiilor, dacă nu este
îndeplinită condiția prevăzută la lit. a), iar Europol nu își asumă responsabilitatea pentru calitatea
datelor și informațiilor pe perioada pentru care dorește să le stocheze peste termenul prevăzut în
cuprinsul restricției indicate inițial.

COOPERAREA ROMÂNIEI CU EUROPOL

Conform Legii nr. 55/2012 privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliție
(Europol), autoritățile române competente pot coopera direct cu Europol numai în situații deosebite,
determinate de necesitatea asigurării rapidității schimbului de date și informații sau a păstrării

Pagina 6 din 7
confidențialității acțiunilor desfășurate.  Orice comunicare directă cu Europol se desfășoară cu
informarea în prealabil a Unității Naționale Europol.6
Informațiile stocate de Europol pot fi accesate de către Unitatea Națională Europol, ofițerii
de legătură la Europol și autoritățile române competente, în condițiile art. 20 alin. (1) și (2) din
Regulamentul Europol, în scopul prevenirii și combaterii unor forme de criminalitate care intră în
sfera de competență a Europol sau a altor forme de criminalitate gravă, astfel cum sunt prevăzute la
art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Secțiunea IV: CONCLUZII

În concluzie, colaborarea judiciară trebuie să aibă ca scop recunoașterea bilaterală a
deciziilor judiciare, armonizarea legislativă și dezvoltarea unor soluții de cooperare operațională,
pentru realizarea unui spațiu de justiție.
Europolul conlucrează cu un număr de parteneri din UE, precum țări și organizații terțe.
Schimbul informațiilor cu acești parteneri au loc pe baza contractului de cooperare. Ca și acorduri
de colaborare sunt cele strategice, unde cele două părți implicate au acces la toate informațiile, cu
excepția datelor cu caracter personal, și acordurile operaționale ce permit și schimbul de date cu
caracter personal. După cum știm, obiectivul Uniunii Europene este acela de a oferi un spațiu al
libertății, securității și justiției, de a asigura cetățenilor ei siguranță la nivel ridicat, dar totuși putem
avea în vedere faptul că, pe lângă multitudinea de beneficii, această libertate stimulează fenomenul
infracțional, astfel încât se impune o cooperare judiciară. Cooperarea Europol este de prim ordin
între autoritățile de aplicare a legii din statele membre ale UE și din țările terțe, precum și alte
agenții și insituții partenere din UE.
Implementarea unui nou prototip unional ce impune înființarea unor proceduri comune de
lucru care alături de sistemul on-line, conferă tuturor sistemelor specializate în domeniu, să recurgă
la întocmirea unui act de justiție legal, coerent și obiectiv.
Având în vedere perspectiva aderării, atributul de a fi polițist european constituie,
concomitent, cunoaștere, adaptare la orice este nou, integrare într-un sistem dinamic, dar și
încredere în valorile umane, și în cele din urmă vocație. Poliția Română, prin pregătirea
profesională persistă scopul de a lega realitățile instituționale internațional și să transforme agentul
într-unul activ, aflat în plin proces de modernizare.

Secțiunea V: BIBLIOGRAFIE
a) Legislație:
1. Legea nr. 55/2012 privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliție (Europol)
2. Legea nr. 56/2018 privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii
Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol)
3. Convenția Europol

b) Surse internet:
1. https://www.agerpres.ro/documentare/2019/07/01/fragment-de-istorie-20-de-ani-de-
activitate-oficiala-a-oficiului-european-de-politie—334573
2. https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/unitati-centrale/centrul-de-cooperare-
politieneasca-internationala
3. https://lege5.ro/Gratuit/gi3teobuguzq/legea-nr-56-2018-privind-cooperarea-autoritatilor-
publice-romane-cu-agentia-uniunii-europene-pentru-cooperare-in-materie-de-aplicare-a-
legii-europol

6
Legea nr. 55/2012 privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliție (Europol)
Pagina 7 din 7