UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

STUDII LICENȚĂ

CURS nr. 5

1.AGENŢII EUROPENE ÎN DOMENIUL ORDINII PUBLICE

FRONTEX1 - este o agenţie a Uniunii Europene cu sediul în Varşovia şi a fost creată ca

organism independent și specializat, cu sarcina de a coordona cooperarea operaţională între
statele membre în domeniul securităţii frontierelor. Activităţile Frontex sunt bazate pe
inteligence şi completează sistemele naţionale de gestionare a frontierelor statelor membre,
contribuie la consolidarea libertății şi securității cetăţenilor lor.
Frontex este o agenţie de informaţii a cărei activitate de bază este analiza de risc în baza
datelor The agency's situation centre gathers and collates information from partner countries,
within and beyond the EU's borders, as well as from open sources such as academic publications
and the pres, to create as clear a picture as possible of the ongoing situation at Europe's frodin
ţările partenere, din cadrul şi din afara graniţelor UE, precum şi din surse deschise, cum ar fi
publicaţii academice, pentru a crea o imagine cât mai reală a situaţiei la frontierele Europei.This
information is then analysed using Frontex's own system, CIRAM (Common Integrated Risk
Analysis Model), which has been developed over the course of the agency's activities in close
cooperation with its partners. Aceste informaţii sunt apoi analizate cu ajutorul sistemului propriu
CIRAM (integrat analizei de risc), rezultatul fiind un model cuprinzător de puncte forte, puncte
slabe, oportunităţile şi ameninţările la frontierele externe, care să permită FRONTEX realizarea
obiectivului: un echilibru între reducerea la minimum a ameninţării de nelegalitate la frontieră
maximizând în acelaşi timp uşurinţa şi comoditatea călătorilor bona fide.
Frontex coordonează operaţiunile comune între statele membre şi alţi parteneri,
elaborează standarde comune de formare pentru poliţiştii de frontieră în întreaga Europă,
realizează activități de cercetare şi dezvoltare (pe o platform pentru personalul specializat unde
se dicută despre nevoile și soluțiile posibile identificate, de gestionare a resurselor puse în comun
de țările U.E, pentru o reacţie rapidă în situaţii de criză la frontierele externe (RABIT) și de
coordonarea a zborurilor dus-întors în spațiul Schengen și țările asociate, în strânsă legătură cu
alți partenerii U.E implicați în sistemul de securitate a frontierei externe, cum ar fi EUROPOL,
CEPOL, cooperarea vamală şi controalele fitosanitare şi veterinare, pentru a promova coerent si
responsabil cu organele de drept abilitate de securitatea internă la nivelul UE.

EUROPOL – a fost iniţiat pe baza unei convenţii semnate de statele membre în 1995.
Oficiul European de Poliţie (EUROPOL) a devenit funcțional încă din 1999 în baza deciziei
Consiliului 2009/317/JHA.

1
Frontex-Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene, este agenția Uniunii Europene pentru securitatea frontierelor externe. Acesta este responsabilă de
coordonarea activităților polițiștilor de frontieră naționali în asigurarea securității frontierelor UE cu state ne-
membre. Frontex a fost instituită prin Regulamentul (CE) 2007/2004.Agenția a început să fie operațională pe 3
octombrie 2005;.
CURS NR. 5
Page 1
 EUROPOL a primit statutul de agenţie a U.E. de la 1 ianuarie 2010.
Scopul Europol rezidă în asistarea forţelor de poliţie din statele membre pentru
îmbunătăţirea cooperării, prevenirea şi combaterea celor mai grave forme de criminalitate
internaţională cum ar fi terorismul, traficul de droguri şi de persoane, facilitarea schimbului de
informaţii, şi coordonarea operaţiunilor transfrontaliere.
Europol nu are competenţe autonome de investigare sau de natură coercitivă.

CEPOL - Colegiul European de Poliţie, are ca scop sprijinirea şi promovarea unei

abordări comune la problemele majore întâmpinate de către statele membre în lupta împotriva
criminalităţii, prevenirea acesteia şi menţinerea ordinii şi siguranţei publice, activitățile fiind
axate pe dimensiunile transfrontaliere ale acestor probleme.
Cepol a fost înfiinţat în anul 2000 prin Decizia Consiliului 2000/820/JHA ca răspuns la
un apel făcut de Consiliul European de la Tampere la 15-16 octombrie 1999. A început ca o
reţea de instituții naţionale pentru formarea înalţilor funcţionari de aplicare a legii cu privire la
aspectele practice ale cooperării de aplicare a legii în U.E. Programul de lucru CEPOL este
concentrat pe organizarea de cursuri, seminarii şi conferinţe în fiecare an, care acoperă o gamă
largă de subiecte. În plus, CEPOL conduce un program de schimb pentru autorităţile poliţieneşti,
care are ca scop o mai bună înţelegere a sistemelor juridice ale statelor membre şi a organizaţiilor
guvernamentale şi oferă persoanelor fizice o oportunitate de a cunoaşte colegii şi metodele de
lucru folosite în alte ţări.
Programul de schimb la scară europeană a început în 2006.

OEDT2 - Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, este o agenţie UE cu sediul

la Lisabona, care are în rețeaua de monitorizare Reitox un număr de 30 de centre naționale
pentru centralizarea și analiza datelor specifice. Agenția există pentru a oferi UE şi statelor
membre, o privire de ansamblu a problemelor legate de droguri precum și dovezi solide pentru a
susţine dezbaterea și contracararea acestui fenomen. Aceasta oferă politicilor publice, datele de
care au nevoie pentru elaborarea strategiilor, a legilor pentru combaterea infracțiunilor derivate
din producerea, transportul, deținerea și consumul de droguri. Agenția ajută profesioniştii şi
practicienii care lucrează în domeniul, în vederea identificării celor mai bune practici precum şi
noi domenii de cercetare.

EASO3 – este un instrument propus de Comisia Europeană la 18 februarie 2009

–IP/09/275, fiind indispensabil pentru punerea în aplicare a unui sistem european comun de azil
(SECA) bazat pe solidaritate și echitate. EASO va sprijini statele membre în eforturile lor de a
pune în aplicare o politică mai coerentă și mai echitabilă în materie de azil, ajutându-le să
identifice bune practici, organizând cursuri de formare la nivel european sau îmbunătățind
accesul la informații viabile privind țările de origine, în vederea integrării. Acesta va furniza
sprijin tehnic și operațional statelor membre care se confruntă cu un număr mare de cereri de
azil, prin desfășurarea unor echipe de experți în domeniu, contribuind astfel la reducerea parțială
2
Regulamentul (CEE) nr. 302/93 al Consiliului privind înfiinţarea unui Observator European pentru Droguri şi
Toxicomanie (OEDT) a trebuit să fie reformat prin Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 12 decembrie 2006;
3
Această propunere includea un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de înființare a Biroului
European de Sprijin pentru Azil, precum și modificări aduse Fondului european pentru refugiați (ERF). În primul
semestru al anului 2010, colegislatorii au aprobat în mod oficial crearea unui Birou European de Sprijin pentru Azil
(EASO) și statele membre au decis că sediul acestuia va fi la Valletta, în Malta;
CURS NR. 5
Page 2
a presiunii exercitate asupra propriilor sisteme, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.
439/2010 publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 29 mai 2010.

EASO colaborează cu autoritățile naționale responsabile în materie de azil, cu Înaltul

Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), cu Agenția pentru Drepturi
Fundamentale și cu FRONTEX, se consulta cu societatea civilă pentru crearea sistemului
european comun de azil SECA.
Biroul de sprijin a EASO a devenit pe deplin operaţional, iar sediul său se află în Valletta
(Malta).

CECPOL4 - agenţie a Uniunii Europene (UE) cu misiunea de a aduce împreună ofiţeri

superiori de poliţie de la forţele de poliţie din Europa. În esență, sprijină dezvoltarea unei reţele
de luptă împotriva criminalităţii, încurajeză cooperarea transfrontalieră în scopul menţinerii
securităţii, a legii şi ordinii publice prin organizarea de activităţi de formare şi valorificare a
rezultatelor cercetării.
CEPOL organizeaza circa 8-10 cursuri anual, seminarii şi conferinţe relevante pentru
toate forţele de poliţie din Europa.
Punerea în aplicare a activităţilor specific are loc la sediile polițiilor naționale, la colegiile
de formare din statele membre, funcționând ca o rețea astfel încât rolurile şi responsabilităţile în
cadrul acesteia sunt variate.
Scopul Cecpol este de a oferi recomandări cu privire la pregătirea specifică pe subiecte
profesionale cum ar fi curricula comună privind violența în familie și atribuțiile Poliției, o
dimensiune europeană prin curricula comună în gestionarea diversității etnice și civile.

EUROSUR5 - vizeaza sprijinirea schimbului de informaţii şi cooperarea între autorităţile

de control a frontierelor statelor membre, precum şi cu Frontex. În consecinţă, statele membre
înfiinţează în prezent centre naţionale de coordonare pentru supravegherea frontierelor, care vor
constitui puncte unice de contact pentru schimbul de informaţii şi de date operative secrete, în
timp real, între poliţiştii de frontieră, paza de coastă, poliţie şi alte autorităţi naţionale, precum şi
cu Frontex sau alte centre naţionale de coordonare. Prioritatea acordată EUROSUR a fost
confirmată de Consiliul European din iunie 2011, care a cerut ca dezvoltarea sistemului să
continue fiind considerată o prioritate, astfel încât sistemul să devină operaţional până în 2013
(IP/11/781), fiind parte componentă a sistemului integrat de gestionare a frontierelor externe şi
din Strategia de securitate internă a UE (IP/10/1535 şi MEMO/10/598).
În prima fază, sistemul va fi conectat la sistemele de supravaghere naționale existente,
urmat de crearea C.N.C–urilor (Centre naționale de Colectare) care adună informații de la
diverse organisme de frontier, de control și de aplicare a legii pentru a crea o imagine coerentă la
nivel național, apoi în faza următoare, constă în a îmbunătăți supravegherea la nivelul UE prin
introducerea unor tehnologii mai avansate și combinând toate datele rezultate pentru a forma un
întreg coerent, la dispoziția utilizatorilor 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. In fine, ultima
4
Decizia 2005/681/JAI din 20 septembrie 2005 de instituire Colegiul European de Poliție (CEPOL) și de abrogare a
Deciziei 2000/820/JAI;
5
Regulamentul Frontex (UE) 1168/2011 și Comunicarea (COM (2008) 68) reprezintă cadrul normativ actual ce
cuprinde trei faze tehnice comune pentru înființarea unui "sistem european de supraveghere a frontierelor"
(EUROSUR), conceput pentru a sprijini statele membre în eforturile lor de a reduce numărul de imigranți ilegali
care intră în Uniunea Europeană, prin îmbunătățirea gradului de conștientizare a situației lor la frontierele externe
concomitent cu creșterea capacității de reacție informațională și de control la frontieră.
CURS NR. 5
Page 3
etapă constă în schimbul de informații pe probleme de mediu pentru toate autoritățile naționale
și comunitare implicate în domeniul maritim, inclusiv elemente diferite precum protecția
mediului, controlul pescuitului și al siguranței maritime ca parte a politicii maritime integrate a
U.E.

EISAS6-Schimbul de informaţii europene şi a sistemului de alertă, are la bază

Regulamentul U.E nr. 460/2004 cât mai ales cel cu nr. 580/decembrie 2011 și prevede accesul
cetățenilor și al I.M.M-urilor la informaţii despre securitatea I.T, în scopul de a le oferi
mijloacele şi aptitudinile necesare în deplin consens cu cererea Comisiei U.E privind protecţia
infrastructurilor critice de informaţie - COM (2009) 149., prin diseminarea de informaţii
adecvate şi în timp util referitoare la Securitatea Reţelelor Informatice şi (NIS) vulnerabilităţi,
ameninţări, riscuri şi alerte, precum şi a schimbului de bune practici. ENISA was asked to
analyse the current state of affairs as regards such systems and initiatives in the public and the
private sectors in the EU Member States and to identify possible sources of security information
that could potentially contribute to a Europe-wide Information-Sharing and Alert System
(EISAS).

ENISA - o agenţie de experţi în securitatea reţelelor şi a informaţiei, efectuează o analiză

a stării actuale în ceea ce priveşte astfel de sisteme şi iniţiative în sectorul public şi privat din
statele membre ale U.E şi de a identifica posibile surse de informaţii de securitate cu potențial la
nivel European, atât în schimbul de informații cât si de alarmare a sistemului (EISAS).
Sunt avute în vedere trei categorii de informații, astfel:
 informaţii cu valabilitate pe termen lung, care nu sunt supuse unor modificări
frecvente: alegerea unei parole, identificarea emailurilor de tip phishing, etc,
pentru toții cetățenii și toate IMM-urile;
 informaţii despre ameninţări în interval scurt sau pe termen mediu, a scurt-
circuitelor: un avertisment despre un atac real de phishing-email cu un conţinut
specific care vizează clienţii unei bănci, etc.,;
 în timp real: desemneaza informaţii cu caracter imediat cum ar fi date netflow sau
de ieşire din alte reţele de senzori, într-un format agregat şi vizibilitatea acestei
informații, fiind de o importanţă capitală pentru CERT întrucât oferă instantaneu
date de stare reală a reţelei.

Bibliografie

6
Rețeaua europeană de informații și Agenția de Securitate a Datelor (ENISA) are sediul central în Creta, Grecia. În
2008 mandatul inițial al ENISA a fost prelungit până în martie 2012. În același timp, Consiliul European și
Parlamentul European au solicitat continuarea discuțiilor privind viitorul ENISA și pentru orientarea generală a
eforturilor către o rețea europeană de securitate a informațiilor;

CURS NR. 5
Page 4
 o Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a
Organizatiei Natiunilor Unite la 10 de septembrie 1948 ;
o Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale,
adoptata de guvernele membre ale Consiliului Europei la 4 noiembrie 1950;
o Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea
Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 ;
o Conventia de la Aarhus, privind accesul la informatie, participarea publicului la
luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la 25 iunie
1998 ;
o Carta Europeana a Autonomiei Locale,, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie
1985 ;
o Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din
15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a
frontierelor de catre persoane (Codul Frontierelor Schengen);
o Acordul Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la
frontierele comune;
o Regulamentul Consiliului CE nr. 871/2004;
o Regulamentul (EC) nr. 1987/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din
20 decembrie 2006 ;
o Regulamentul Consiliului (CE) nr 111/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004
de stabilire a normelor de monitorizare comerţului între Comunitate şi ţările terţe
cu precursori de droguri, JO L 22 / 1, 26.1.2005;
o Regulamentul (CE) nr 273/2004 al Parlamentului European şi a Consiliului 1 st
Februarie 2004, JO. L 7 / 1, 18/2/2004, privind precursorii de droguri (în cadrul
UE).
o Decizia Consiliului nr. 2007/533/JAI privind înfiinţarea, funcţionarea şi utilizarea
Sistemului Informatic Schengen de a doua generaţie (SIS II) (OJ L 205 din
07.08.2007;
o Deciziei cadrul a Consiliului JAI nr. 960/2006 din 18 decembrie 2006;
o Decizia Consiliului JAI nr. 725/2003 din 2 octombrie 2003 privind modificarea
art. 40 alin. 1 şi 7 din Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie
1985;
o Decizia Consiliului JAI nr. 586/2000 din 28 septembrie 2000;
o Decizia Cadru a Consiliului JAI nr. 475/2002 din 13 iunie 2002 privind
combaterea terorismului;
o Deciziei Consiliului JAI nr. 886/2001 din 6 decembrie 2001;
o Decizia Consiliului JAI nr. 211/2005 din 24 februarie 2005;
o Decizia-cadru 2002/475/JAI din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului,
JO L 164, 22.6.2002;
o Decizia-cadru a Consiliului 2004/757/JHA din 25 octombrie 2004 de stabilire a
dispoziţiilor minime privind elementele constitutive ale infracţiunilor şi
sancţiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri, JO L 335;
o Decizia 2003/725/JAI a Consiliului; im Newburn, Williamson Tom, şi Wright
Alan-Handbook of Criminal Investigation, publicată în 2007;

CURS NR. 5
Page 5
 o Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului
Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de a participa la unele dintre
dispoziţiile acquis-ului Schengen, JO L131, 01/06/2000;
o Decizia Consiliului 2004/926/CE din 22 decembrie 2004 privind punerea în
aplicare a unor părţi din acquis-ul Schengen de către Regatul Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord, JO L 395, 31.12.2004;
o Convenţia Schengen din 1990, în care Regatul Unit a optat pentru următoarea
listă de crime;
o Decizia 2003/725/JAI a Consiliului - asasinat, crima, altă infracţiune gravă de
natură sexuală;
o Decizia 2003/725/JAI a Consiliului - incendiere premeditată, contrafacerii şi
falsificarea mijloacelor de plată, jaf armat, primirea de bunuri furate, şantaj, răpire
şi luare de ostatici, traficul de fiinţe umane, traficului de stupefiante şi substanţe
psihotrope, încălcări ale legii privind arme şi explozibili, utilizarea de explozivi,
transportul ilicit de deşeuri toxice şi periculoase, traficul ilicit de substanţe
nucleare şi radioactive;
o Decizia 2003/725/JAI a Consiliului- participarea la o organizaţie criminală
definită în acţiunea comună a Consiliului 98/733/JAI) şi teroriste, infracţiuni
definite în Decizia-cadru 2002/475/JAI;
o Decizia 2003/725/JAI a Consiliului;
o Legea Poliţiei Federale din 19.10.1994, completată şi republicată în M.Of.
Federal, legea I din 31.07.2009;
o Ministerul Administraţiei şi Internelor-OUG nr.63/28.06.2003, aprobată prin
Legea nr. 604 din 22.12.2003;
o COSU-cooperare operaţională în materie de securitate internă, - Decizie Consiliu;
o TFUE-art.71 din Tratatul de la Lisabona;
o Cooperarea Poliţienească Europeană- curriculum comună privind metode şi
instrumente (CC05 / B);
o Directiva 2006/24/CE- retenţia datelor persoanle;
o Directiva 2002/58/CE - e-confidenţialitate;
o Discurs al Comisarului pentru afaceri interne Cecilia Malmström, 3 decembrie
2010;
o Directiva 2005/60/CE;
o Decizia-cadru 2001/500/JAI;

CURS NR. 5
Page 6