COLEGIUL TEHNIC”ALESANDRU PAPIU ILARIAN”

ZALAU-SALAJ

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA CALIFICARII PROFESIONALE

NIVEL IV

Calificarea profesionala:Tehnician de Telecomunicatii

TRANSFORMATORUL ELECTRIC
Profesor indrumator:Dan Maria Absolvent:Curea Mihai Alexandru

ARGUMENT

1
Transformatorul electric este o masina electrica statica care transforma parametrii
energieie l e c t r i c e ( t e n s i u n e s i c u r e n t ) l a s a n d n e m o d i f i c a t a f r e c v e n t a . E l f u n c t i
o n e a z a d o a r i n c . a . S e foloseste pe scara larga in practica atat in industrie cat si la
consumatorii casnici si tertiari. Astfel ilintalnim in statiile de langa centralele electrice
avand rol de a ridica tensiunea energiei electrice produse de generatoarele din centrala in
scopul reducerii pierderilor pe linii. Il gasim de asemeneala consumatori fiind
utilizat la coborarea tensiunii electrice astfel incat aceasta sa fie utilizata
dereceptoarele care functioneaza la joasa tensiune (<1000V). De asemenea coborarea t
ensiuniienergiei electrice se face din motive de electrosecuritate (protejarea personalului care
lucreaza instatii si a utilizatorilor).D u p a c u m a m p r e c i z a t m a i s u s e x i s t a d o u a t i p u r i
d e t r a n s f o r m a t o a r e : c e l e c a r e r i d i c a tensiunea energiei electrice se numesc
ridicataoare iar cele care coboara tensiunea se numesc coboratoare.Structura unui
transformator electric este in mare aceasta: un miez magnetic realizat din toleconfectionate din otel
aliat cu siliciu cu grosimea 0,35 mm si doua sau mai multe infasurari dispuse pe miez (concentrate)
confectionate din cupru sau aluminiu. Tot acest sistem este introdus intr-ocuva metalica umpluta cu
ulei electroizolant. Cuva este prevazuta la partea inferioara cu un sistemde roti pentru a avea acces
usor in statiile electrice (tinand cont ca defectele la transformatoare suntd e s t u l d e f r e c v e n t e
iar acestea au un gabarit sufficient de mare pentru a ridica probleme
l a introducerea/scoaterea din statii).De asemenea transformatorul mai este prevazut la partea
superioara cu un cilindru conectatla cuva numit conservator de ulei care preia dilatatiile
uleiului vara-iarna iar pe cuva exista nistetevi radiatoare prin care circula uleiul numite
lire.Transformatoarele sunt prevazute cu un releu de protective numit Buchholtz sau releu degaze
care actioneaza in caz de avarie (scurtcircuit intre spire sau intre infasurari)
producanddeclansarea intreruptorului si deconectarea circuitului de la retea (altfel apar
incendii).Transformatoarele sunt produse la noi in tara la Electroputere Craiova si pot fi
monofazatesau trifazate. Exista si transformatoare de masura care permit conectarea aparatelor de
masura incircuit. Acestea pot fi trannsformatoare de curent (coboara curentul din primar in secundar
pana la1A sau 5A) si de tensiune (coboara tensiunea din primar in secundar la 100V).In
functionarea transformatoarelor pot aparea defecte frecvente cel mai des intalnit
fiindscurtcircuitul intre spire, faze, infasurari.In acest caz declanseaza releul de gaze. De asemenea
pot3

2
aparea suprasarcini si de aceea se monitorizeaza in statiile electrice permanent curentii
absorbiti detransformator trecandu-se intr-un registru. In timp uleiul din transformator isi
poate pierde calitatileelectroizolante si atunci este nevoie sa fie schimbat.Pornind de la
considerentele de mai sus am dorit in aceasta lucrare sa prezint pe scurt cateva
date despre transformatorul electric. Astfel am dat definitia acestuia evidentiind rolul
lui, amrealizat clasificarea transformatoarelor dupa anumite criteria, am preze
ntat partile principaleconstitutive, datele nominale, posibilitatile de conectare a
infasurarilor, conditiile de functionare amai multor transformatoare in parallel in statii iar
in final am prezentat defectele frecvente care potaparea in functionarea
transformatoarelor, cauzele si remedierile acestora.In finalul lucrarii am anexat
cateva desene si imagini care sa ilustreze cele discutate in proiect.Infasurarile
transformatoarelor (primarul si secundarul) pot fi conectate in stea, triunghi sauzig-zag (la
joasa tensiune) in functie de cerintele referitoare la curent si tensiune.Daca intr-o statie
electrica este necesar sa functioneze mai multe transformatoare in
parallel p e n t r u a a s i g u r a s a r c i n a l a c o n s u m m a t o r a t u n c i t r e b u i e r e s e c t
a t e p a t r u c o n d i t i i p e n t r u b u n a functionare a transformatoarelor. Astfel: ele
trebuie sa fie de puteri apropiate (2:1), sa aiba aceleasitensiuni primare si secundare
(acelasi raport de transformare), aceeasi tensiune de scurtcircuit si a c e e a s i
grupa de conexiune. Grupa de conexiune este o cifra care imi da
i n f o r m a t i i a s u p r a defazajului dintre tensiunea primara si cea secundara. Aceasta
poate fi de la 1…12.Principalele marimi caracteristice ale unui transformator
electric sunt: puterea nominalaadica puterea aparenta pe care el o poate oferi
in secundar consumatorilor, tensiunea
nominala primara, tensiunea nominala secundara, curentul nominal primar, c
urentul nominal secundar,raportul de transformare, curentul de mers in gol,
tensiunea de scurtcircuit si factorul de puterenominal. Un transformator
poate functiona in sarcina (asa cum se intampla de obicei), in gol(atunci cand
nu are consumatori racordati in secundar) si in scurtcircuit (nu este
recomandatdeoarece se acumuleaza caldura in infasurari si miez si se poate arde).

3
Cuprins

Introducere.............................................................................................................................................5
Noţiuni generale despre transformatoare...............................................................................................6
Sistemul magnetic..................................................................................................................................7
Materiale utilizate la realizarea sistemelor magnetice...........................................................................8
Materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice.................................................13
Circuitul electric...................................................................................................................................16
Materiale utilizate la realizarea infasurarilor........................................................................................17
Bibliografie..........................................................................................................................................22
Anexe....................................................................................................................................................2
3

4
Introducere

In aceasta lucrare voi vorbi despre transformatorul electric.

Transformatorul electric este un aparat care realizeaza o modificare a parametrilor (tensiune,curent)
energiei electrice de curent alternativ in scopul adaptarii energiei la caracteristicile functionale
diferitilor consumatori.
Transformatorul electric este format din 2 parti componetnte principale: circuitul magnetic si
circuitul electric. circuitul magnetic este format din: coloane si juguri iar cel electric este format din
infasurarile electrice.
Voi prezenta materialele utilizate la realizarea sistemelor magnetice si anume tabla
electrotehnica,care laminata va deveni tola.La randul ei si tola are anumite calitati ca de exemplu
factorul de umplere a fierului.
Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate la cald sau la rece. Din
punct de vedere al continutului de siliciu - tolele pot fi aliate cu siliciu sau fara siliciu, ca element de
aliere.
De asemenea voi prezenta si materialele special pentru utilizate pentru constructia miezurilor
magnetice si anume table groasa,sticla.
Una din clasificarile sistemelor magnetice este data de modul de realizare precum si de dispunerea
in spatiu a acestora.
Amintesc ca circuitele electrice sunt reprezentate de două sau mai multe înfăşurări.
Infasurarile constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator, reprezentand, de
fapt, un ansamblu de spire sau bobine care formeaza un circuit electric corespunzand uneia din
tensiumle transformatorului.
Elementul constructiv principal al infasurarii este spira, care reprezinta conductorul sau
ansamblul de conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o parte a sistemului
magnetic al transformatorului parcurs de fluxul magnetic. . Gruparea de doua sau mai multe spire in
serie formeaza o unitate constructiva numita bobina .Locul in care bobinatorul incepe rularea
conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii.
De asemenea si conductoarele de bobinaj prezinta o larga clasificare.

5
Noţiuni generale despre transformatoare

Transformatorul electric este o maşină electromagnetică statică de curent alternativ, care

transformă o energie electromagnetică primară de anumiţi parametrii (u 1,i1) într-o energie
electromagnetică secundară de alţi parametrii (u2,i2), frecvenţa rămane insă constantă (f1=f2=ct.). Cei
doi parametrii care ne dau puterea: u-tensiunea şi i-curentul, suferă prin transformare schimbări
inverse, astfel dacă tensiunea se micşorează, curentul se măreşte şi invers.La baza funcţionării
transformatorului stă principiul inducţiei electromagnetice.
Din punct de vedere constructiv, transformatorul are două părţi principale:
1) circuitul magnetic- reprezentat de miezul de fier şi construit din tole de oţel electrotehnic
pentru reducerea pierderilor în fier;
2) circuitele electrice- reprezentate de două sau mai multe înfăşurări din Cu sau Al, realizate
în jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate electromagnetic.
Infăşurarea care primeşte energia de la o sursă se numeşte infăşurare primară, iar cea care
cedează energia unei reţele sau unui consumator se numeşte infăşurare secundară. După cum
tensiunea înfăşurării secundare este mai mare sau mai mică decat cea a înfăşurării primare,
transformatorul este ridicător sau coborator de tensiune.
Schematic un transformator monofazat, care are două înfăşurări este reprezentat în fig. 1.

Фu

i1 N1 N2 i2

u1 u2 zs

i2

Фσ1 фσ2

Figura 1 Schema Transformatorului electric monofazat

u1 - tensiunea de alimentare a primarului;

i1 – curentul din primar, cand în secundar avem legată impedanţa de sarcină zs;
u2 – tensiunea la bornele secundarului rezultată prin inducţie electromagnetică;
i2 – curentul din secundar;
фσ1,фσ2 – fluxurile de scăpări ale primarului şi secundarului;
N1,N2 – numărul de spire a înfăşurării primare respectiv secundare.
După numărul de faze putem avea transformatoare monofazate, trifazate sau speciale (ex:tri-
hexafazate).

Rolul circuitului magnetic:

1. Concentrarea liniilor de câmp
2. Sustinerea înfasurarilor
3. Transmiterea cuplului , fortelor
4. Transmiterea caldurii
6
 Regimul nominal al transformatorului: este regimul definit de ansamblul valorilor mărimilor
înscrise pe plăcuţa indicatoare a transformatorului şi care caracterizează funcţionarea în condiţii
prescrise (regimul de sarcină pentru care a fost proiectat).
Datele nominale ale unui transformator sunt:
 puterea nominală-SN (VA)- reprezintă puterea aparentă la bornele circuitului secundar;
 tensiunea nominală primară-U1N(V)-reprezintă tensiunea aplicată înfăşurării primare în
regim nominal;
 tensiunea nominală secundară-U2N(V)-este tensiunea rezultată la bornele secundare, la
mersul în gol, primarul fiind alimentat cu tensiunea U1N ;
 raportul nominal de transformare- k- este raportul între tensiunea primară şi cea secundară
la mersul în gol;
 curentul nominal (primar şi secundar)- curentul de linie I1N,I2N(A);
 tensiunea nominală de scurtcircuit-usc-tensiunea aplicată unei înfăşurări cand cealaltă este
legată în scurtcircuit, iar în înfăşurarea alimentată curentul are valoare nominală;
 frecvenţa nominală- 50Hz în Europa, 60 în America de Nord;
 randamentul-η;
 schema şi grupa de conexiuni.

In funcţie de utilizarea lor, putem avea mai multe tipuri de transformatoare :

-transformatoare de putere –folosite în transportul şi
distribuţia energiei;
-transformatoare speciale de putere-folosite pentru alimentarea cuptoarelor metalurgice, a
redresoarelor etc.
-transformatoare pentru reglarea tensiunii;
-autotransformatoare;
-transformatoare de măsură;
-transformatoare pentru încercări de izolaţie de înaltă tensiune.

Sistemul magnetic

Parti componente,exemple,materiale,utilizate la realizarea sistemelor magnetice,materiale

speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice,clasificarea sistemelor magnetice

Un sistem magnetic este alcatuit din coloane si juguri.Coloana transformatorului reprezinta

partea sistemului magnetic pe care, sau in jurul careia,sunt dispuse infasurarile
transformatorului.Jugul transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic care nu are infasurari
si care serveste la inchidere a circuitului magnetic.
Jugurile transformatoarelor pot fi:
- juguri laterale
- juguri frontale.
Jugurile laterale sunt cele care leaga cele doua capete ale uneia si aceleiasi coloane (Fig. 2), jugul
lateral are o parte laterala a
carei axa este perpendiculara
pe axa coloanei.

Figura 2 Exemple de sisteme

magnetice cu juguri laterale
a) Sistem magnetic
monofazat in manta;

7
 b) Sistem magnetic monofazat cu coloane si in manta;
c) Sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (sistem magnetic cu cinci coloane)

Jugul frontal este cel care leaga capetele a doua sau mai multe coloane diferite (Fig. 3).

Figura 3 1-coloane; 2-juguri frontal;

Exemple de sisteme magnetice cu

juguri frontale:
a) Sistem magnetic monofazat cu
coloane;
b) Sistem magnetic trifazat plan cu coloane.
In fig. 4 sunt prezentate formele tipice ale sectiunilor prin jug.

Figura 4 Forme tipice ale sectiunilor prin

jug

Din punct de vedere constructiv coloanele se clasifica astfel:

-coloana cu tesere plana;
-coloana cu tesere radiala;
-coloana cu tesere in evolventa.

Coloana transformatorului asamblata din pachete paralelipipedice de tole (grup de tole de

aceeasi dimensiune) reprezinta coloana cu tesere plana (Fig. 5).

Coloana unui sistem magnetic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi latime, dispuse
practic in directii radiale formand sectiunea circulara transversala a coloanei reprezinta coloana cu
tesere radiala (Fig. 6)

Coloana unui sistern magnetic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi latime, deformate in
asa fel incat, in sectiunea transversala, a coloanei, toate tolele sa aiba forma de evolventa si impreuna
sa formeze practic cilindru circular drept, reprezinta coloana cu tesere in evolventa (Fig. 7).

8
 Figura 5 Exemple de coloane cu tesere plana
a) - sectiune transversala in trepte fara canale de racire;
b) - sectiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale;
c) - secfiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale si transversale

Figura 6 Coloana cu tesere radiala

Figura 7 Coloana cu tesere evolventa

9
 Consolidarea mecanica a sistemelor magnetice consta in consolidarea jugurilor frontale, a
jugurilor laterale si a coloanelor.
La transformatoarele de putere mica si medie, jugurile sunt consolidate prin presare cu grinzi
de lemn (Fig.8), iar la cele de putere mare cu ajutorul unor grinzi din otel laminat cu profil U (Fig.9),
sau cu ajutorul unor grinzi sudate(Fig.10).

Figura 8 Miezul unui transformator de

putere 160 VA, cu grinzi de jugde lemn.

Figura 9 Miezul unui transformator de 1000

VA putere,cu grinzi din otel profilat.

Figura 10 Miezul unui transformator

trifazat (10 MVA, 63/16, 5 KV, 50 Hz) din
tole cu cristale orientate, fara gauri pentru
suruburi.

Pentru consolidarea coloanelor si a jugurilor laterale, se utilizeaza fie buloane de strangere (Figura
11), fie benzi din otel (Figura 12).

Figura 11 Izolatia de strangere a

buloanelor

a) - suruburi cu rondele individuale;

1) - rondela de strangere de otel;
2) - rondela de prespan;
3) - tub izolant;
b) - perechea de buloane cu rondela comuna intr-o parte;
1) - rondela de strangere de otel pentru un bulon;
2) - rondela de prespan;
3) - rondela de otel sub piulita;
4) - rondela de prespan;
5) - rondela de strangere de otel pentru doua suruburi;
6) - tub izolant.

Figura 12 Presarea coloanelor

transformatoarelor de putere cu benzi din
otel (1-otel feromagnetic, 2 - centura de
carton, 3 - centura de otel).

10
 La constructiile moderne sunt utilizate benzi de strangere cu fibre de sticla
tennocontractabile (Fig.13).

Figura 13 Presarea coloanelor

transformatorului de putere cu benzi din
sticla (otel,centura din banda de sticla)

La transformatoarele cu puteri mici si

mijlocii strangerea tolelor serealizeaza cu
ajutorul unor pene de lemn introduse intre cilindrul electroizolant al infasurarii si tolele miezului
(Fig. 14.).

Figura 14 Presarea coloanei

transformatorului 1 - cilindru izolant; 2 -
barele de sprijin; 3 - miezul.

Materiale utilizate la realizarea sistemelor magnetice

In majoritatea cazurilor sistemele magnetice ale transformatoarelor se realizeaza din tabla

electrotehnica, care reprezinta in fapt un material magnetic moale (adica, un material cu ciclu de
histerezis ingust).
Laminarea materialului sub forma de tole de diferite grosimi (0.65 mm; 0.50 mm; 0.35 mm;
etc.) conduce la reducerea componentei pierderilor prin curenti turbionari indusi de campurile
variabile caracteristice aplicatiilor de curent alternativ.In prezent se fabrica o mare varietate de tole
magnetice, proiectantul urmand sa aleaga, in functie de puterea si caracteristicile principale ale
masinii electrice, sortimentul cel mai potrivit aplicatiei concrete.Din punct de vedere al calcului de
proiectare a unei masini, calitatea unei tole este reprezentata de urmatoarele elemente:
a) Pierderile specifice (W/Kg) la magnetizare in camp alternativ sinusoidal, pierderi care au
loc prin histerezis si prin curenti turbionari. La tolele uzuale de grosime 0.5 mm si la 50 Hz,
pierderile prin histerezis reprezinta aproximativ 60-70% din pierderile totale, in functie de gradul de
aliere cu siliciu. La frecventa constanta a campului de magnetizare, pierderile totale sunt aproximativ
proportionate cu patratul inductiei magnetice, rezultand o curba de pierderi p=f(B) parabolica.
Pentru tolele destinate masinilor electrice rotative se garanteaza de obicei valorile pierderilor la 50
Hz, corespunzatoare inductiilor de 1 T si 1.5 T notate cu P10/50 si P15/50.In mod similar, pentru
tolele destinate transformatoarelor, se garanteaza pierderile de 1.5 T sau 1.7 T, notate P15/50 si
P17/50.Pentru aplicatii care implica frecvente diferite de 50 de Hz, furnizorii de tole includ in
cataloage curbe complete din care se poate deduce dependenta pierderilor specifice totale cu inductia
si frecventa. Pentru frecvente de 400...2500 Hz se elaboreaza sortimente speciale, de grosime redusa
(0.1-0.15-0.20 mm) si cu un procent de siliciu mai ridicat, in vederea reducerii pierderilor prin
curenti turbionari.
b) Caracteristica de magnetizare a tolei, adica dependenta inductie-camp, B=f(H), la
magnetizare alternativa sinusoidala.
O tola este cu atat mai buna cu cat are o caracteristica de magnetizare mai ridicata, adica cu
cat se obtine o inductie mai buna la acelasi camp exterior imprimat.Tolele destinate masinilor
electrice rotative se caracterizeaza prin trei puncte principale, prin valorile inductiei B25,B50,B100
corespunzatoare campurilor de excitatie de 25, 50 si 100 A/cm. Aceste valori se pot verifica pe
esantioane standard, de pilda prin metoda cadrului Epstein (STAS 7758-75) si reprezinta obiecte de
11
garantie pentru un anumit sortiment de tabla.Tolele destinate transformatoarelor de putere se
caracterizeaza de obicei numai prin inductia Bg corespunzatoare campului de 8 A/cm.
c) Factorul de umplere (impachetare) a fierului, notat Kfe este raportul dintre lungimea totala
efectiva a fierului dintr-un pachet de tole si lungimea totala(geometrica) a pachetului. Este un factor
subunitar care depinde de grosimea tolei, de calitatea suprafetei, precum si de grosimea peliculei
izolante, care poate fi de natura organica (lacuri electroizolante de acoperire) denumite de tip C3 sau
anorganica (oxizi de fier, fosfati etc.), denumita de tip C5.
Alte proprietati ale tolei, cum sunt duritatea superficiala sau rezistenta electrica a izolatiei, desi nu
fac obiectul garantiei furnizorului, prezinta importanta din punct de vedere al caracteristicilor de
functionare ale masinii sau din punct de vedere al tehnologicitatii fabricatiei.
Tolele magnetice se pot clasifica: din punct de vedere al dependentei proprietatilor magnetice
cu directia de laminare, tolele pot fi:
- cu cristale orientate (denumite uzual tole pentru transformator)
- cu cristale neorientate (pentru masini electrice rotative).
In directia de laminare proprietatile magnetice sunt mai bune decat in directia perpendiculara.
Fenomenul este urmarit in mod deosebit in fabricatia tolelor de transformator, unde campul de
excitatie are o directie constanta, dar devine nedorita in cazul masinilor electrice rotative, unde este
necesara o izotropie a proprietatilor magnetice datorita solicitarii materialului dupa toate directiile.
Din acest motiv, standardele de tole neorientate limiteaza de obicei anizotropia magnetica din punct
de vedere al pierderilor.
Tolele cu cristale orientate pot fi fabricate in doua variante:
b) cu textura -normala
a) cubica.
Pentru a intelege dependenta proprietatilor magnetice in functie de directia de laminare este
necesara legatura cu coeficientii cristalografici a lui Muller.
Se cunoaste ca monocristalul de fier se magnetizeaza in mod diferit in directii diferite. Astfel, din fig.
15, unde este prezentat un monocristal de fier, rezulta ca se poate vorbi de trei directii principale de
magnetizare,si anume:
- directia de magnetizare usoara, de-a lungul muchiei (1) 100,
- directia de magnetizare medie, de-a lungul diagonalei suprafetelor laterale (2) 110;
- directia de magnetizare grea, de-a lungul diagonalei cubului (3) 311.

Figura 15 Directiile de magnetizare usoara

(100), medie (110), si grea (111), pentru
cristale de fier.

In tabla normala laminata la cald, cristalele sunt dispuse haotic fig.16 a). Dispunerea
cristalelor in tabla laminata la rece este aratata in fig.16 b). De aceea, acest gen de tabla se numeste
textura sau cu cristale orientate. Este bine sa se foloseasca aceasta denumire, deoarece se fabrica si
tabla laminata la rece, dar care nu are cristale orientate (in special pentru masini electrice).

Figura 16 Dispozitia cristalelor de fier in

tabla silicioasa:
a) - laminata la cald; b) - laminata
obisnuit, laminata la rece; c) - cu textura
cubica sagetile indica directiile de
magnetizare usoara.

12
 Din analiza figurilor 15 si 16 se vede ca o asemenea tabla are permeabilitatea magnetica cea
mai mare atunci cand directia fluxului magnetic coincide cu directia de laminare, permeabilitatea
este mai mica la trecerea fluxului, transversal pe directia laminarii si este si mai mica pentru valori
intermediare ale unghiului dintre directiie de laminare si de trecere a fluxului. In realitate, dispunerea
cristalelor nu este exact cea aratata in fig.16.b) si de aceea se poate spune ca,cu cat inclinatiile
muchiiior cristalelor fata de directia laminarii sunt mai mici si cu cat este mai redusacantitatea de
cristale neorientate in aceasta directie, cu atat texturarea tolei se considera, mai buna, iar
caracteristicile electromagnetice principale (permeabilitatea magnetica si pierderile specifice) mai
favorabile. Orientarea cristalelor in tabla cu textura cubica este ilustrata in fig16
Permeabilitatea magnetica a acestei table este mare atat in cazul trecerii fluxului in directia
laminarii cat si in cazul trecerii in directie transversala pe aceasta.Permeabilitatea magnetica a tablei
sub un unghi de 45° fata de directia laminarii, adica de-a lungul diagonalei suprafetei laterale a
cubului, corespunde aproximativ permeabilitatii tablei cu textura normala in directie perpendiculara
pe directia laminarii.
Tinand seama de cele de mai sus, este evident ca tabla silicioasa cu textura cubica poate sa fie
utilizata cu succes pentru fabricarea de masini rotative. Totusi,ea prezinta avantaje importante si in
cazul utilizarii pentru transformatoare de putere. Avantajul cel mai important fata de tabla laminata la
rece cu textura normala este acela ca nu mai este necesara imbinarea la 45° a jugurilor cu coloanele.
De asemenea devine posibila utilizarea tablei laminate la rece pentru executia miezurilor pentru
transformatoare mici, transformatoare de masura si altele, impachetate din tole stante sub forma de
L, T, E etc.
Incercarile au aratat ca transformatoarele cu miez din tabla cu textura cubica are pierderile in fier de
1.65 ori mai mici decat acelasi transformator avand miez din tabla cu textura normala iar curentul de
magnetizare este de doua ori mai mic. Miezurile au fost impachetate din tole sub forma, de I.

In tabelul 2.2.1 se prezinta principalele caracteristici magnetice si tehnologice ale tablelor de

dinam (cu cristale neorientate) fabricate in tara:
Grosimea [mm]

[%]Continutul orientativ de siliciu

Masa specifica [kg/mm

Factor de spatiu,min.

Simbolul Pierderi Inductia_magnetica

De calitate de minima,
magntizar t
e. [W/Kg]
Anizotropia pierderilor,%,max

Nr.de_indoiri alternate min.

in c.a. la un camp,
[A/cm]

IT 1.5T B25 B50 BIOO

NO135-50 3 1.35 3.30 1.49 1.60 1.71 ±14 3 7,65
NO 150-50 2.8 1.50 3.50 1.50 1.60 1.71 ±14 5 7.65
NO170-50 2.5 1.70 4.00 1.51 1.61 1.72 ±14 5 7.65
NO200-50 0.50 2 2.00 4.70 1.52 1.62 1.73 +12 0.97 10 7.70
NO230-50 1.7 2.30 5.30 1.54 1.64 1.75 ±12 10 7.70
NO260-50 1.3 2.60 6.00 1.55 1.65 1.76 ±12 10 7,75
N03 00-50 1 3.00 6.80 1.58 1.68 1.76 ±12 10 7.75
NO360-50 1 3.60 8.10 1.58 1.68 1.78 ±12 10 7,75
NO230-65 2 230 5.30 1.52 1.62 1.73 ±14 5 7.70
NO260-65 0.65 1.7 2.60 6.00 1.54 1.64 1,75 ±12 0.97 10 7,75
13
N0300-65 1.3 3.00 6.80 1.55 1.65 1.76 ±12 10 7.75
NO3 60-65 1 3.60 8.10 1.58 1,68 1.77 ±12 10 7.75

Observatii:
1) Factorul de spatiu este determinat pe epruvete neacoperite cu izolatie. La epruvete izolate
factorul de spatiu se poate considera de minim 0.96.
2) Masa specifica nu se garanteaza.. Valoarea ei este luata in considerare la calculul pierderilor
la magnetizare si a factorului de spatiu.
Valorile din tabel reprezinta elemente garantate de furnizorul de tabla. Din punct de vedere al
marimilor magnetice se garanteaza toate cele trei valori ale inductiilor (B25, B50 SI B100 ) dar se
garanteaza numai o valoare apierderilor (de obicei p45/50), determinarile fiind efectuate pe
esantioane Epstein supuse unui tratament termic de imbatranire magnetica la 225 °C timp de 24 ore.

In tabelul 2.2.1 se prezinta structura sortimentala si valorile garantate ale tablelor de

transformator fabricate in tara noastra.

Simbol de Grosimea, Pierderi la 50 Hz W/ Inductia T

calitate [mm] [Kg] la800A/m

1.7T
GO 84-28 0.28 0.84 1.28 180
GO 89-28 0.28 0.89 1.36 1.77
GO 92-30 0.30 0.92 1.38 1.77

GO 95-28 0.28 0.95 1.48 1.75

GO 97-30 0.30 0.97 1.51 1.75

GO 101 -35 0.35 1.01 1.55 1.75

GO 106-28 0.28 1.06 1.66 1.75
GO 107-30 0,30 1.07 1.68 1.75
GO 111 -35 0.35 1.11 1.73 1.75

Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate la cald sau la rece. Cu
exceptia unor cazuri particulare (grosimi sub o valoare limita; continut de siliciu peste o anumita
limita), in prezent s-a generalizat procedeul de laminare la rece, care ofera anumite avantaje
tehnologice.
Astfel, in cazul laminarii la rece calitatea suprafetei tablei rezulta mai buna, ceea ce perrnite
obtinerea unui factor de impachetare superior. De asemenea, campul de tolerante al grosimii tablei
rezulta in limite mai restranse. Trebuie mentionat de asemenea, ca in cazul laminarii la rece pentru
acelasi procent de aliere cu siliciu, rezulta pierderi specifice mai mici.
Dezavantajele procedeului de laminare le rece consta in aceea ca dispersia de fabricate din
punct de vedere al proprietatilor magnetice sunt mai mari.
Tablele electrotehnice fabricate la C.O.S. Targoviste sunt laminate la rece.
Din punct de vedere al continutului de siliciu - tolele pot fi aliate cu siliciu (in proportie de
0,5...0.35 % sau chiar mai mult), sau fara siliciu, ca element de aliere. Continutul de siliciu are o
importanta majora pentru proprietatile magnetice ale tolei in sensul reducerii pierderilor specifice
totale, datorita reducerii in primul rand, a pierderilor prin curenti turbionari.
Odata cu reducerea pierderilor,siliciul are si o influenta nefavorabila asupra capacitatii de
magnetizare a tolei, in special in zona inductiilor mari. Alierea tolelor cu siliciu prezinta deci un
aspect contradictoriu in ceea ce priveste proprietatile magnetice de baza ale acestuia. Se vorbeste in

14
aceste conditii despre o tola mai "buna" atunci cand ea convine siliciu mai mult si deci are pierderi
specifice mai mari, aceasta deoarece pretul tolelor este determinat in primul rand de gradul de aliere.
Proiectantul de masini electrice trebuie sa considere aceasta exprimare ca fiind impropie, deoarece
un anumit sortiment de tabla este bun sau nu numai in raport cu o aplicatie data si aceasta corelare
are atat aspecte tehnice, cat si aspecte economice.
In timp ce continutul de siliciu in tabla laminata la cald este de 4-4,5 %, rezultand prin
aceasta o rezistenta specifica de 0.6-0.65 ohmi* mm /m, continutul de siliciu in tabla laminata la rece
este de numai 2.5-3.5 %. Aceasta situatie este impusa de greutatile de laminare a tablei cu continut
mare de siliciu. Din aceasta cauza, rezistenta specifica a tablei scade pana la 0.45-0.5 ohmi* mm/m.
Pierderile datorita curentilor Foucault sunt invers proportionale cu rezistenta specifica. De aceea,
pentru tabla laminata la cald si laminata la rece, la 50 Hz si 15000 Gs, aceste pierderi sunt egale cu
0.45, respectiv 0.6 W/Kgf.
Aceasta usoara inrautatire a calitatilor tablei silicioase laminate la rece este insa compensata
de scaderea brusca a pierderilor prin histerezis. Astfel, la cele mai bune sorturi de tabla silicioasa cu
cristale orientate, pierderile prin histerezis in directia laminarii sunt aproape de doua ori mai mici
decat la unghiuri cuprinse intre 55° si 90°. Pierderile histerezis prezinta mai putin de 50 % la
incercarea in directia In minimi, in raport cu directia perpendiculara pe aceasta.
In trecut, tolele erau izolate cu hartie si cu lac (email). Asemenea transformatoare mai exista
inca in exploatare. La ora actuala metodele si tehnologia de izolare a tolelor a evoluat. Cea mai mare
raspandire o are carlitul (o izolatie ceramica realizata printr-un tratament termic si chimic al
suprafetei tolei). In afara de izolatia pe baza de hartie, lac si oxid se utilizeaza in prezent izolatii
rezistente la temperatura care permit recoacerea miezurilor la o temperatura de 800 °C. Din acest
punct de vedere cea mai buna izolatie o reprezinta carlitul, o izolatie ceramica realizata printr-un
tratament termic si chimic al suprafetei tolei.
Se folosesc de asemenea izolatii pe baza de fosfat de fier, sticla, silicat fero-manganic,silicat
de magneziu. Urmarea faptului ca grosimea stratului izolant este foarte mica (cativa microni) iar
suprafata tolei, in urma procesului de laminare la rece se obtine neteda, coeficientul Kpe este de
peste 0.95. In cazul tablei silicioase laminate la rece izolate cu carlit KFe este 0.96-0.97.Avantajele
sunt evidente pentru tabla de 0.3 mm izolata cu hartie groasa de 0,03 mm, coeficientul de izolatie
este 0.84-0.85, iar izolata cu lac de 0.89-0.9.Fata de o grosime data, daca se aplica un singur strat de
lac in ambele parti, grosimea create cu 0.015-0.02 mm.

Materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice

Tabla groasa de 0,35 mm are utilizarea cea mai larga, folosindu-se pentru confectionarea
tolelor taiate sau stantate pentru miezuri normale.De remarcat faptul ca in prezent s-a asimilat
fabricatia de banda de tabla silicioasa, avand grosimea de 0.03 mm si care este utilizata in
radiotehnica si in sisteme electronice.Dupa cum s-a aratat, marimea continutului de siliciu ar
contribui la o reducere mai mare a pierderilor prin curenti turbionari si ar micsora
magnetostrictiunea, permeabilitatea aliajului ar creste. Fragilitatea crescanda insa CU marimea
continutului de siliciu il limiteaza la 4,5 % pentru tolele laminate la cald si la 35 % pentru cele
laminate la rece. S-a incercat o solutie prin adaos de nichel (5.5 %) putand astfel mari putin si
continutul de siliciu (10.11). Marirea continutului de siliciu nu este insa sutlcient de mare, dar
continutul de nichel scumpeste aliajul.
Rezultate mai bune s-au putut obtine cu adaos de aluminiu, prin inlocuirea partiala a siliciului
(12...14), aluminiul avand acelasi efect ca siliciul. Aliajele astfel elaborate, laminate la cald, deci
izotrope, au caracteristici magnetice superioare celor care contin numai siliciu si nefiind anizotrope,
au aplicatie universala .Tendinta merge spre obtinerea unor astfel de aliaje in producfie de serie si
caracteristici superioare.O categorie noua de materiale tehnice cu proprietati deosebite o reprezinta
sticlele metalice.
15
 Sticla obisnuita este un material silicatic care, nu a cristalizat in timpul racirii din stare lichida
pana la temperatura ambianta. Alte substante, in special cele ale caror molecule au tendinta spre
polimerizare, pot de asemenea, sa fie racite pana la temperatura ambianta fara sa cristalizeze. Spre
deosebire de sticlele anorganice silicatice si oxidice si de sticlele polimerilor organici, care se obtin ca
materiale solide amorfe conditii obisnuite de racire materialele metalice nu au putut fi obtinute in
stare de sticla decat de curand, prin aplicarea unor viteze de racire a topiturii mai mari de un milion
de grade pe secunda pentru a evita cristalizarea. Producerea sticlelor metalice in conditii aceptabile
industrial si sub forma unor produse utilizabile tehnic constituie o realizare recenta care a avut ca
rezultat aparitia unei noi clase de materiale ingineresti cu proprietati neobisnuite.In esenta, aceasta
clasa de materiale cumplet noua - sticlele metalice - imbiba proprietatile caracteristice metalelor
(maleabilitate, conductivitate electrica si termica, usurinta de magnetizare) cu proprietati
caracteristice sticlelor (duritate si rezistenta la coroziune).
De la descoperirea lor, acum aproape 42 de ani, sticlele metalice au trecut de la simple
curiozitati de laborator la situatia de produse tehnice asupra carora se efectueaza un numar
impresionant de studii fundamentale si aplicative.Spre deosebire de materialele metalice obisnuite
policristaline, sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca si lichidele,cu o distributie aproape
intamplatoare a atomilor. Din aceasta cauza ele nu prezinta caracteristicile structurale obisnuite
pentru metalele si aliajele cristaline, ci sunt materiale omogene, atat la scara macroscopica, cat si la
scara microscopica. Desi ordinea la lunga distanta, specifica cristalinitatii este absenta in sticlele
metalice, o ordine la scurta distanta de natura topologica si chimica este prezenta. Interactiunile
puternice exercitate la scurta distanta intre atomii constitutivi produc o gama de proprietati si
comportari unice manifestate de sticlele metalice.Absenta cristalinitatii in sticlele metalice conduce la
o asociere de proprietati mecanice, ductilitate si duritate neintalnita in materialele metalice cristaline.
Astfel, aliajele fierului produse sub forma de sticla metalica", au rezistenta de rupere la tracfiune de
aproximativ 350 daN/mm2 si duritati vickers aproximativ 1000 daN/mm2, depasind cele mai mari
valori obtinute in oteluri. In pofida acestei duritati extreme, sticlele metalice sunt materiale tenace si
nu fragile, ruperea lor fiind precedata de deformari plastice considerabile; ele se deformeaza plastic
manifestand ductilitate sub eforturi de indoire, forfecare si compresiune.Structura omogena a
sticlelor metalice le confera rezistenta la coroziune comparabila in unele cazuri cu a platinei si
rezistenta la oboseala neintalnita in aliaje cristaline. Sticlele metalice ce contin metale magnetice cu
Fe, Co,Ni,sunt materiale feromagnetice, cu usurinta de magnetizare comparabila cu a celor mai bune
aliaje clasice de tip permalloy. Absenta cristalinitatii face ca sticlele feromagnetice sa fie lipsite de
anizotropia magnetocristalina care conduce la pierderi de energie importante la magnetizarea si
demagnetizarea materialelor magnetice clasice.

Clasificarea sistemelor magnetice

Ansamblul de tole sau de alte elemente din tabla electrotehnica sau din alt material
feromagnetic, avand o forma geometrica determinata, destinat sa localizeze in el campul magnetic
util al transformatorului se numeste sistemul magnetic al transformatorului (circuit magnetic).
Dupa modul de realizare sistemele magnetice pot fi:
- Sistem magnetic tesut;
- Sistem magnetic cu intrefier;
- Sistem magnetic rulat.
Sistemul magnetic tesut reprezinta un ansamblu in care coloanele si jugurile, tesute plan, se
asambleaza incrucisat ca o constructie unitara (fig. 17).

Figura 17 Sistem magnetic tesut

16
Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate si consolidate separat, iar la
asamblarea sistemului ele se alatura frontal si se consolideaza cu dispozitive speciale de strangere
sau alt mod, reprezinta sistemul magnetic cu intrefier (fig.18).

Figura 18 Sistem magnetic cu intrefier

Sistemul magnetic in care coloanele si

jugurile sunt asamblate prin rulare din tabia
electrotehnica (in benzi sau rulata) reprezinta sistemul magnetic rulat (fig. 19).

Figura 19 Miezuri magnetice din otel

laminat la rece: a) Forma
dreptunghiulara; b) Forma circulara.

Dupa dispunerea in spatiu sistemele

magnetice se clasifica in:
- Sisteme magnetice plane
- Sisteme magnetice in spatiu.
Sistemul magnetic la care axele longitudinale ale tuturor coloaneior si jugurilor sunt dispuse intr-un
singur plan, reprezinta sistemul magnetic plan (fig. 20).

Figura 20 Sistem magnetic

plan

a) sistem magnetic
monofazat cu coloana;
b) sistem magnetic
monofazat in manta;
c) sistem magnetic cu
coloana si in manta;
d) sistem magnetic trifazat
plan cu coloane;
e) sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (cu cinci coioane);
f) sistem magnetic trifazat in manta.

Sistemul magnetic la care axele longitudinale ala coloanelor sau ale jugurilor sunt dispuse in planuri
diferite, reprezinta sistemul magnetic in spatiu (fig. 21).

Figura 21
Figura 22
a)Sistem magnetic trifazat simetrie in stea
b)Sistem magnetic trifazat simetrie in
triunghi

17
Figura 23 Sistem magnetic simetric trifazat in triunghi 50KVA,5000V .

18
Circuitul electric
Infasurarile transformatoarelor. Parti constructive ale infasurarilor.

Materiale utilizate la realizarea infasurarilor. Parti constructive ale infasurarilor. Infasurarile

constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator, reprezentand, de fapt, un ansamblu
de spire sau bobine care formeaza un circuit electric corespunzand uneia din tensiumle
transformatorului. Pentru un transformator polifazat, infasurarea este ansamblul infasurarilor de faza,
prin infasurare de faza intelegandu-se faza unei infasurari polifazate.
Termenul de infasurare de faza nu va fi utilizat pentru ansamblul bobinelor de pe o anumita
coloana. Transformatorul trebuie calculat si executat astfel incat marimile sale de baza (pierderile in
infasurari, tensiunea de scurtcircuit si incalzirile) sa fie m concordanta cu valorile prescrise de norme. In
acelasi timp, infasurarile trebuie sa asigure transformatorului o rigiditate dieleclrica suficienta, precum si
stabilitate dinamica si termica mare, astfel in cat sa garanteze buna functionare a acestuia si la
supratensiunile care apar in exploatare. Elementul constructiv principal al infasurarii este spira, care
reprezinta conductorul sau ansamblul de conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o
parte a sistemului magnetic al transformatorului parcurs de fluxul magnetic. Gruparea de doua sau mai
multe spire in serie formeaza o unitate constructiva numita bobina .Locul in care bobinatorul incepe
rularea conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii. O infasurare poate fi bobinata
la dreapta sau la stanga.Sensul bobinarii este esential la realizarea grupei de conexiuni cerute de
beneficiar.

Figura 24 Sensul de depanare la bobinele

pentru transformator; a) la dreapta; b) la
stanga.

Depanarea unei bobine pe dreapta

sau pe stanga se face atunci cand incepe din stanga, respectiv din dreapta sablonului privit din partea
tamburului de pe care se desfasoara conductorul (fig. 25) .

Figura 25 Bobinarea la stanga si la

dreapta: 1 - mosorul cu sanna; 2 -
sablonul de bobinaj;
3 – bobinatorul\

Considerand ca observatorul este situat la extremitatea sablonului unde se gaseste inceputul

infasurarii, sensul de bobinare reprezinta sensul in care este rulat conductorul pe suprafata sablonului
mentionat.O alta definitie este cea prezentata in continuare: bobinarea se considera la stanga cand
privind de la un capat al bobinei, rotirea spirelor se face in sens invers acelor de ceasornic (fig.25) iar la
dreapta cand rotirea spirelor se face in sensul rotirii acelor de ceasornic (fig.26).

19
 Figura 26 Bobins "la dreapta"

Materiale utilizate la realizarea infasurarilor

Pentru realizarea infasurarilor sunt utilizate conductoare de cupru sau din aluminiu.
Conductoarele pot avea sectiune rotunda sau sectiune dreptunghiulara. Astfel, pentru valorile sectiunilor
mai mici ca 5-6 mm (la transformatoarele mici) se alege conductor rotund, care de regula, este izolat
numai cu email tereftalic (ET) pentru cupru si cu hartie pentru aluminiu.Daca valoarea sectiunii este mai
mare ca 6 mm patrati, atunci se alege conductor dreptunghiular(profilat),care este izolat cu email
tereftalic peste care se dau si doua straturi de fibra de sticla (tip PE2S) pentru transformatoarele uscate
(racite cu aer), si izolat cu hartie pentru transformatoarele cu ulei (de la 2 la 5 straturi 1/2 sau 1/3
suprapus).
Dupa natura izolatiei (STAS 10570-83) conductoarele de bobinaj se clasifica in:
- conductoare emailate;
- conductoare cu izolatie de hartie;
- conductoare cu izolatie din fire textile;
- conductoare cu izolatie din fire de sticla.
Firele textile utilizate pentru izolarea conductoarelor pot fi din matase, bumbac sau bumbac in
amestec cu fire sintetice.Firele de sticla utilizate pentru izolarea conductoarelor sunt fire de tip textil, din
sticla sau din sticla in amestec cu fire sintetice.Izolatia din fire textile sau fire de sticla se poate aplica
peste conductoarele de cupru emailate in prealabil.
Dupa material, conductoareie de bobinaj se clasifica in:
- conductoare de bobinaj din cupru;
- conductoare de bobinaj din aluminiu.
Dupa forma sectiunii, conductoarele de bobinaj se clasifica in:
- conductoare de bobinaj cu sectiune rotunda;
- conductoare de bobinaj cu sectiune dreptunghiulara.
Dupa grosimea izolatiei, conductoarele ernailate si cele cu izolatie din fire de sticla se clasifica in trei
grade de izolatie:
- gradul 1 - cu izolatie simpla;
- gradul 2 - cu izolatie dubla;
- gradul 3 - cu izolatie tripla.

La conductoarele de bobinaj cu izolatie din hartie si fire textile, nu se prevede gradul de izolatie,
ci se arata cate infasurari sau impletituri se aplica peste conductor.
Dupa indicele de temperatura, conductoarele de bobinaj se clasifica in cinci clase:
- cu indice de temperatura 105;
- cu indice de ternperatura 130;
- cu indice de temperatura 155;
- cu indice de temperatura 180;
- cu indice de temperatura 220.
Dupa modul de izolare, conductoarele de bobinaj se clasifica in doua grupe:
- izolate prin emailare;
20
 - izolate prin infasurare sau impletire.
Simbolizarea condudoarelor de bobinaj emailate se face dupa anumite principii de simbolizare.
Simbolizarea cuprinde, in ordine, simbolurile pentru:
- materiaiul conductorului,
- forma sectiunii conductorului (numai pentru conductoarele de sectiune dreptunghiulara); natura
izolatiei;
- caracteristica de baza (M, S, T);
- caracteristica secundara (unde este cazu! U, A, F, s, b);
- gradul de izolatie (1, 2, 3);
- indicele de temperatura (105, 120, 13p, 155, 180 sau 220).

21
Bibliografie

[1] E.Potolea ,,Calculul regimurilor de functionare ale sistemelor electroenergetice” Editura

Tehnica,Bucuresti 1977

[2] C.Ghita ,,Elemente fundamentale de masini electrice” Editura Printech,Bucuresti 2002

[3] www.wikipedia.org/wiki/Transformator

[4] http:// www.scritube.com”>Transformator

ANEXE

22
23
24
25