’’Defecte la

Transformatorul Elaborat

de Tensiune” de elevul g.r31

Pădure Igor
 .

Pe parcursul funcţionării transformatorului de

putere, personalul de exploatare are obligaţia
să facă un control exterior al stării tuturor
elementelor componente, atât vizual, cât şi al
aparatelor indicatoare. Prin aceasta se va
evita apariţia unor defecte grave care să
conducă la acţionarea protecţiilor prin relee.
 . Un
transformator poate să funcţioneze cu o
suprasarcină limitată de condiţiile de funcţionare
şi de mediul ambiant. Determinarea faptului că
este sau nu supraîncărcat se face din diagrama
de sarcină întocmită pe baza citirilor indicaţiilor
ampermetrului, pentru o perioadă de 24h. Uneori
funcţionarea în regim de suprasarcină este
impusă în cazul avariilor.
 Se măsoară temperatura
aerului în încăperea în care este montat
transformatorul, la distanţa de circa 2m de la
cuva acestuia şi la jumătatea înălţimii ei. Dacă
temperatura măsurată depăşeşte cu 8...10ºC
temperatura admisă, se vor lua măsuri de
intensificare a ventilaţiei. În acest scop se
prevăd orificii în partea superioară şi inferioară a
camerei transformatorului, care se închid cu
jaluzele. Diferenţa de temperatură admisă între
aerul cald şi cel rece este de 15ºC.
Acest lucru duce la apariţia unui curent de
egalizare între transformatoare. Repartizarea
sarcinii va fi neuniformă, transformatorul care
are tensiunea secundară mai mare, în gol se va
încărca mai mult. Pentru remedierea acestei
defecţiuni se va înlocui un transformator cu altul
care să îndeplinească toate condiţiile de
cuplare în paralel.
 În
acest caz repartizarea sarcinii nu se face
proporţional cu puterile nominale, ci invers
proporţional cu tensiunea de scurtcircuit.
Astfel, dacă transformatorul mai mic are
tensiunea de scurtcircuit mai mică, va prelua
o încărcare mai mare şi va împiedica
încărcarea transformatorului mai marela
sarcină nominală. Pentru a remedia situaţia
trebuie alese două transformatoare care să
verifice toate condiţiile de cuplare în paralel.
 Aceste defecte se produc
din următoarele cauze:

- au apărut supratensiuni ca urmare a descărcărilor

atmosferice;
- a scăzut calitatea uleiului (umezire, impurificare);
- izolaţia este îmbatrânită ca urmare a supraâncălzirilor sau
a degradării în timp;
- datorită efectelor forţelor electrodinamice apărute ca
urmare a scurtcircuitelor exterioare transformatorului.
Străpungerea izolaţiei înfăşurărilor se poate descoperi cu
megohmmetrul. În unele cazuri când apar locuri neizolate
(datorită supratensiunii) pe înfăşurări, sub forma unor descărcări
punctiforme, se poate descoperi defectul numai încercând
transformatorul sub tensiune (aplicată sau indusă).
 Ca rezultat al unor contacte
imperfecte, se topeşte o porţiune din conductorul înfăşurării
sau din conductoarele de ieşire din înfăşurări. Defectul se
determină datorită degajării de gaze sub efectul termic al
arcului electric, gaze care determină deconectarea de către
releul de gaze al transformatorului.
Cauzele care pot duce la această defecţiune pot fi:
- lipirea unor legături ale înfăşurărilor executate incorect;

- defecţiuni ale conductoarelor care leagă capetele

înfăşurării cu bornele;
- ruperea unor conductoare datorită eforturilor
electrodinamice din timpul suprasarcinilor.

Întreruperile se pot constata cu ajutorul unui ohmmetru. Locul întreruperii se poate

constata fie vizual, fie cu ajutorul ohmmetrului, controlând înfăşurarea pe porţiuni.
De obicei întreruperea are loc la locul de îndoire al conductorului sub piuliţa
bornei. Pentru a preîntâmpina astfel de defecţiuni se înlocuieşte conductorul
rotund cu o legătură elastică, care constă dintr-un pachet de benzi de cupru a
căror secţiune este egală cu secţiunea conductorului de ieşire.
Protecţia de gaze este o protecţie sensibilă la defecte interne sau la
regimuri anormale ale transformatorului, în care acestea sunt însoţite
de degajări de gaze. Releul de gaze (fig. 4) se montează pe
conducta de legătură dintre conservatorul de ulei şi cuva
transformatorului. El este parcurs de întreaga cantitate de gaze ce se
produce în interiorul cuvei.
În absenţa unui defect, flotoarele sunt ridicate şi contactele releului
rămân dechise. În cazul unui defect minor, se produce o degajare
slabă de gaze, care se adună în partea superioară a camerei releului
şi flotorul coboară, contactul său se închide, semnalizând un regim
anormal. La fel acţionează la scăderea nivelului de ulei din cuvă.

În cazul unui scurtcircuit intern grav, în cuvă se produce o degajare

violentă de gaze care antrenează uleiul spre conservator, loveşte al
doilea flotorul , provoacă coborârea flotorului şi închiderea
contactului său şi prin releul intermediar, comandă declanşarea
întreruptoarelor transformatorului.
Degajările de gaze şi deci funcţionarea releului Buchholz care
comandă doar semnalizarea regimurilor anormale are loc în
următoarele situaţii :

- în interiorul transformatorului au apărut defecte mici, care duc la

degajări slabe de gaze;
- în timpul umplerii transformatorului cu ulei, a rămas aer în
transformator ;
- nivelul uleiului este scăzut din cauza temperaturii sau datorită
pierderilor de ulei.
În anumite situaţii releul de gaze va comanda deconectarea
întreruptoarelor transformatorului. Acestea sunt :
R1 scurtcircuit între spire ;
R1 scurtcircuit între primar şi secundar ;
R1 scurtcircuit între faze ;
R1 conturnarea sau străpungerea izolaţiei comutatorului de tensiuni.
Scurtcircuitele pot apărea ca urmare a izolării insuficiente a
legăturilor de trecere, deteriorării izolaţiei spirelor de presare,
bavurilor de pe spira de cupru, deteriorării mecanice sau naturale
a izolaţiei sau scăderii nivelului de ulei.

Scurtcircuitul între faze evoluează, de obicei rapid, şi este însoţit

de arc electric ; se manifestă prin degajări intense de gaze şi
aruncarea uleiului prin conservator sau prin supapele de
siguranţă. Aceleaşi manifestări se prodic şi în cazul scurtcircuitului
între primar şi secundar. În ambele situaţii au loc creşteri
importante ale curentului de alimentare.
Tensiunile de fază din circuitul secudar sunt egale la
funcţionarea în gol, dar diferă mult în sarcină, cu toate că
tensiunile din circuitul primar sunt normale. Această defecţiune
se produce în următoarele cazuri :

- există un contact imperfect la una din bornele

transformatorului – se înlătură defecţiunea ;

- este întrerupt circuitul primar al transformatorului trifazat cu

coloane, conectat după schema triunghi-stea sau triunghi-
triunghi. Se decuvează transformatorul şi se restabileşte
continuitatea fazelor. Determinarea fazei întrerupte se face cu
ohmmetrul.
Tensiunile secundare diferă mult la funcţionarea în gol faţă de tensiunile
secundare la funcţionarea în sarcnă, deşi tensiunile primare sunt egale.

Această defecţiune poate să apară când :

- s-a inversat sfârşitul cu începutul unei înfăşurări legate în stea;

- există o întrerupere în circuitul primar al transformatorului;

- există o întrerupere în circuitul secudar al transformatorului.

Este necesară repararea înfăşurărilor sau a legăturilor desfăcute, adică este

necesară decuvarea transformatorului.
Se analizează numai defecţiunile comutatoarelor destinate pentru
reglarea raportului de transformare fără sarcină. În principal, fiind vorba
de un comutator, defecţiunea constă în arderea sau topirea
suprafeţelor de contact ale comutatorului.

Cauzele care duc la această defecţiune sunt:

- construcţia necorespunzătoare a comutatorului nu asigură presiunea

de contact necesară;

- montarea defectuoasă a comutatorului;

- efectul termic al unor curenţi de scurtcircuit;

- comutarea sub sarcină a comutatorului deşi el este destinat pentru comutarea în gol.

Topirea totală sau degradarea contactelor comutatorului poate duce la

degradarea uleiului şi acţionarea releului de gaze
VĂ mulȚumesc de atenȚie!