Aparate electrice.

Îndrumar de aplicații

Lucrarea 2: Pornirea unui motor asincron trifazat prin comutare din conexiune
stea în conexiune triunghi

Comutarea din stea în triunghi la pornirea unui motor asincron trifazat reprezintă o soluție
clasică de protecție a acestuia contra curenților de valori mari ce pot apare pe durata regimului
tranzitoriu de pornire. Aceasta se poate face prin intermediul unor contactoare electromagnetice sau
a unor comutatoare cu came, în mod automat sau manual. Circuitele stea - triunghi sunt folosite
pentru a porni motoarele având deja aplicată o sarcină. Alte metode moderne de pornire a acestor
motoare ce au în vedere limitarea curentului, care să evite modificarea configurației circuitului, se
referă la utilizarea unor startere (soft starter, ce asigură o tensiune lent crescătoare) sau a unor
convertizoare de frecvență, [7]. Convertizorul de frecvență este dispozitivul cu ajutorul căruia se pot
face cele mai multe reglaje în functionarea motorului: reglarea turației, memorarea a diverse
regimuri de funcționare, comunicare de date etc.
Principial, întrerupǎtoarele şi comutatoarele cu came, care sunt aparate electrice neautomate
de joasă tensiune, sunt realizate similar cu întrerupǎtoarele şi comutatoarele pachet, prin asamblarea
pe un ax comun a unui numǎr de 1-12 etaje, care conţin însǎ fiecare câte douǎ contacte, a cǎror
acţionare se realizeazǎ cu o manetǎ de acţionare, prin intermediul unui mecanism de sacadare.

2.1. Comutator stea-triunghi realizat cu întrerupǎtoare cu came

Se observǎ cu uşurinţǎ faptul cǎ prin contactele C1 - C2 - C3 din Figura 2.1 se asigurǎ

alimentarea înfăşurǎrilor motorului, în timp ce conexiunea stea este asiguratǎ prin închiderea
contactelor C4 - C5 - C6, cu conexiuni realizate pe comutator. Conexiunea triunghi se asigurǎ prin
conectarea contactelor C7 - C8 - C9, când contactele C4 - C5 - C6 trebuie sǎ fie deschise. Protecţia
la supracurenţi este asiguratǎ cu siguranţele fuzibile, SF, plasate în amonte de contactele C1 - C2 -
C3. Momentul trecerii de la conexiunea stea la conexiunea triunghi este la latitudinea operatorului
și se face manual în acest caz, [8], [9].

Figura 2.1 – Comutator stea – triunghi realizat cu întrerupător cu came

41
 Lucrarea 2 – Pornirea unui motor asincron trifazat prin comutare din
conexiune stea în conexiune triunghi

2.2. Comutator manual stea-triunghi cu 3 contactoare electromagnetice

Se consideră un circuit de comutare automată din stea în triunghi cu 3 contactoare, a cărui

schemă de forță este reprezentată în Figura 2.2, iar schema de comandă în Figura 2.3. Trebuie
precizat că este necesar ca să se asigure interblocarea contactoarelor K2 și K3. Pentru un contactor
într-un circuit în configurație triunghi nu este necesar un contact cu automenținere, [10].

Figura 2.2 – Schema de forță a circuitului cu 3 contactoare pentru comutare din stea în triunghi

Pentru realizarea practică a montajului din Figura 2.2 și Figura 2.3 sunt necesare următoarele
elemente : 1 motor trifazat asincron cu rotor în colivie de veveriță, 3 contactoare cu 3 poli, 2
contacte auxiliare și 1 contact normal închis, 1 siguranță automată cu un singur pol, 3 butoane
fiecare având 1 contact normal deschis și un contact normal închis, 1 releu de protecție a motorului
cu 1 contact auxiliar, 1 contact normal deschis și 1 contact normal închis, 2 capace de protecție a
axului, 1 întrerupător al circuitului de alimentare cu 3 poli. Toate aceste elemente există fizic pe
standul lucrării de laborator nr. 7 intitulate « Relee. Circuite pentru comanda și protecția
motoarelor”.
Comutarea stea – triunghi se poate efectua manual prin intermediul unui circuit secvențial, în
timp ce motorul rulează.
Când butonul S2 din ramura 1 este apăsat, contactorul pentru conexiune stea K2 este
alimentat, vezi Figura 2.3. Ramura 3 se închide cu ajutorul contactului normal deschis al lui K2, iar
contactorul pentru sursa de alimentare este și el alimentat. Contactul K2 din ramura 4 se deschide și
previne conectarea contactorului K3. Motorul pornește și rulează în conexiune stea.
42
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

De îndată ce motorul a ajuns la turația nominală, se apasă butonul S1 din ramura 1 și

contactorul pentru conexiunea stea se deschide.Contactul normal deschis al lui K2 din ramura 4 se
închide și contactorul pentru conexiune triunghi este alimentat. Contactorul pentru sursa de
alimentare rămâne alimentat pe parcursul comutării. Contactul normal închis al lui K3 din ramura 1
se deschide și împiedică contactorul K2 să se conecteze. Motorul rulează în configurație triunghi.
Prin intermediul butonului S0 din ramura 1, circuitul de comandă poate fi deconectat astfel
încât toate contactoarele active sunt deconectate și motorul este oprit.

Figura 2.3 – Schema circuitului de comandă

Se observă în circuitul stea sunt active contactoarele K1 și K2, iar în circuitul triunghi sunt
active contactoarele K1 și K3. Dacă contactoarele K2 și K3 nu ar fi interblocate, atunci amândouă ar
fi alimentate în același timp, iar cele 3 conductoare ar fi scurtcircuitate.
Un contact cu automenținere pentru contactorul K3 nu este necesar deoarece ramura 4 a
circuitului nu este întreruptă când se eliberează S1, ci numai când se apasă butonul de oprire.

43
 Lucrarea 2 – Pornirea unui motor asincron trifazat prin comutare din
conexiune stea în conexiune triunghi

2.3. Circuit stea-triunghi automat

În acest caz releul și contactorul pentru conexiune stea sunt alimentate numai în timpul fazei
de pornire. Odată ce întârzierea presetată pentru releul de timp a expirat, atât contactorul, cât și
releul sunt deconectate. Schema de forță a circuitului este cea din Figura 2.2, iar schema de
comandă este prezentată în Figura 2.4. Circuitul utilizat este unul secvențial, automat. Este necesar
și în acest caz un circuit de interblocare, pentru motivele precizate la punctul 2.2. În raport cu cazul
precedent este necesar în plus 1 releu cu temporizare cu conectare întârziată, studiat în cazul lucrării
7 de laborator.

Figura 2.4 - Schema de comandă a circuitului de comutare automată stea - triunghi

În acest caz sistemul de comandă trebuie să fie implementat ca un circuit secvential. Inițial, un
contactor stea trebuie să conecteze contactorul de alimentare, apoi un releu cu temporizare trebuie
să schimbe conexiunea motorului într-o conexiune triunghi.
Când se apasă butonul S2, ramura 1 din circuit se închide, iar contactorul pentru conexiunea
stea și releul cu temporizare sunt alimentate. Contactul normal închis al lui K2 din ramura 4 se
deschide și blochează în poziție deschisă contactorul K3 pentru configurația triunghi. Contactul lui
K2 din ramura 3 se închide, contactorul de alimentare K1 este alimentat, iar contactul său din
ramura 4 se închide și el. Motorul funcționează în configurație stea.
După ce trece timpul de întârziere setat pentru releu, acesta se deconectează și contactele
44
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

normal închise ale lui K12 din ramura 1 se deschid. Contactorul K2, pentru conexiunea stea este și
el deconectat, iar contactul său normal închis din ramura 4 se deschide. Contactorul K3, pentru
conexiune triunghi, este alimentat și comută motorul în configurație triunghi. Contactul normal
închis al lui K3 din ramura 1 se deschide și blochează în poziție deschisă contactorul K2.
Circuitul de comandă poate fi deconectat prin intermediul butonului S0. Contactoarele active
se deschid și motorul este oprit. Timpul de întârziere setat pentru releu este determinat de condițiile
reale de pornire a motorului.

Observații
- Contactorul pentru conexiunea stea și releul cu temporizare sunt alimentate când se
apasă S2.
- Releul cu temporizare nu trebuie să fie proiectat pentru o utilizare îndelungată deoarece
este alimentat numai în timpul procedurii de pornire.
- Motorul nu poate fi comutat imediat după pornire în conexiune triunghi deoarece acesta
este un circuit de tip secvențial automat.
- Contactul de interblocare pentru contactorul asigurând conexiunea stea este contactul K3
din ramura 1 a circuitului și cel pentru contactorul asigurând conexiunea triunghi este
contactul K1 din ramura 4.

2.4. Circuit automat stea-triunghi cu schimbare a sensului de rotație

În acest caz trebuie ca motorul să poată fi pornit automat prin comutarea din stea în triunghi și
să permită schimbarea sensului de rotație. Releul cu temporizare și contactorul pentru conexiune
stea sunt conectate numai pe parcursul fazei de pornire. În acest caz cele două contactoare, necesare
pentru rotația în sensul acelor de ceasornic, respectiv în sens invers acelor de ceasornic, sunt
interblocate. Schema de forță a circuitului este prezentată în Figura 2.5, iar schema de comandă în
Figura 2.6.
Echipamentele și componentele necesare pentru realizarea schemelor circuitului sunt: 1 motor
trifazat asincron cu rotor în colivie de veveriță, 4 contactoare cu 3 poli, cu 2 contacte auxiliare și 1
contact normal închis, 1 releu cu temporizare având conectare întârziată, 1 siguranță automată cu un
singur pol, 3 butoane, fiecare având 1 contact normal deschis și 1 contact normal închis, 1 releu de
protecție a motorului cu contact auxiliar, 1 contact normal deschis și 1 contact normal închis, 2
capace de protecție a axului, 1 întrerupător al circuitului de alimentare cu 3 poli.
Motorul trebuie să pornească în configurație stea și apoi, după o întârziere de timp predefinită,
să comute în conexiune triunghi. Această procedură de pornire trebuie să se aplice pentru ambele
sensuri de rotație a motorului. Contactoarele trebuiesc interblocate de așa manieră încât inversarea
sensului să nu poată fi făcută decât după operarea butonului de oprire. Comutarea automată stea -
triunghi este efectuată de către un circuit secvențial.
Când se apasă butonul S1, ramura 1 devine completă și contactul normal închis al lui S1 din
ramura 7 blochează în poziție deschisă contactorul K4 pentru a împiedica comutarea la sensul de
rotație invers acelor de ceasornic. Contactorul pentru conexiunea stea K2 este alimentat și este
menținut prin intermediul contactului cu automenținere din ramura 3. Contactul normal închis al lui
K2 din ramura 9 blochează contactorul pentru conexiunea triunghi pentru a-l împiedica să se
conecteze. Contactul normal deschis al lui K2 din ramura 4 se închide, astfel încât releul cu

45
 Lucrarea 2 – Pornirea unui motor asincron trifazat prin comutare din
conexiune stea în conexiune triunghi

temporizare și contactorul K1, pentru rotația în sensul acelor de ceasornic, sunt alimentate.
Contactul cu automenținere al lui K1 din ramura 6 a circuitului menține contactorul K1 alimentat.
Motorul este conectat în configurație stea și pornește să se rotească în sensul acelor de ceasornic.

Figura 2.5 – Schema de forță a circuitului pentru comutare automată stea – triunghi cu posibilitatea
schimbării sensului de rotație al motorului

După ce timpul de întârziere setat a expirat, contactul K11 din ramura 1 se deschide și
contactorul pentru conexiunea stea este deconectat. Contactul cu automenținere al lui K2 din ramura
3 a circuitului nu mai este alimentat, precum și cel din ramura 4, iar releul cu temporizare este
deconectat. Contactul normal închis al lui K2 din ramura 9 revine la poziția inițială și conectează
contactorul K3 pentru configurația triunghi. Contactorul K1 pentru rotația în sensul acelor de
ceasornic rămâne conectat, pentru ca motorul aflat acum în configurație triunghi să ruleze mai
departe în acest sens de rotație.
Când se apasă butonul S0, circuitul de comandă este deconectat. Toate contactoarele care erau
conectate se deconectează și motorul se oprește.
Când se apasă butonul S2, circuitul se închide și contactul lui S2 din ramura 5 blochează
contactorul K1, pentru rotația în sensul acelor de ceasornic în poziția deconectat. Contactorul K2,

46
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

pentru conexiunea stea este alimentat. Contactorul K3 pentru conexiunea triunghi este blocat și el în
poziția deconectat de către contactul normal închis al lui K2 din ramura 9. Contactul K2 din ramura
4 se închide și conectează releul cu temporizare K11 și contactorul pentru rotația în sensul invers
acelor de ceasornic K4. Cel din urmă este menținut conectat prin intermediul contactului cu
automenținere K4 din ramura 8. Motorul este conectat în configurație stea și se rotește în sens
invers acelor de ceasornic. După întârzierea setată, releul cu temporizare K11 se deconectează și
contactul K11 din ramura 1 se deschide. Contactorul pentru conexiune stea se închide de asemenea.
Contactele normal deschise 3 și 4, precum și contactul normal închis al lui K2 din ramura 9 revin la
pozițiile inițiale și releul cu întârziere K11 se deconectează. Contactorul pentru rotația în sens invers
acelor de ceasornic rămâne activ. Contactorul pentru configurație triunghi K3 este alimentat și este
menținut conectat cu ajutorul contactelor K4 din ramura 10 a circuitului. Motorul este conectat în
configurație triunghi și se rotește în sens invers acelor de ceasornic. Când se apasă S0, întregul
circuit de comandă este deconectat. Toate contactoarele active sunt deconectate și motorul este
oprit.

Figura 2.6 – Schema de comandă a circuitului pentru comutare automată stea – triunghi cu
posibilitatea schimbării sensului de rotație al motorului

Observații :
- Releul cu temporizare este conectat în timpul procedurii de pornire. Atunci când se
deconectează contactorul pentru conexiunea în stea, la fel se întâmplă și cu releul de
temporizare.
- Contactorul pentru conexiune triunghi este blocat de contactul normal închis al lui K2, iar
contactorul pentru conexiune stea este blocat de contactorul normal închis al contactorului

47
Lucrarea 2 – Pornirea unui motor asincron trifazat prin comutare din
conexiune stea în conexiune triunghi

pentru conexiune triunghi.

- Contactorul K1 pentru rotație în sensul acelor de ceasornic este blocat prin intermediul
contactului normal închis al lui K4, contactorul pentru rotație inversă, și prin intermediul
contactului normal închis al lui S2.
- Contactorul K4 pentru rotație în sens invers acelor de ceasornic este blocat prin intermediul
contactului normal închis al lui K1, contactorul pentru rotație inversă, și prin intermediul
contactului normal închis al lui S1. În ambele cazuri interblocarea se face atât prin
intermediul butoanelor, cât și a contactoarelor.
- Contactoarele trebuiesc interblocate deoarece schimbarea directă a sensului de rotație ar
cauza circulația unor curenți de valoare mare, iar motorul ar fi supus la un stres mecanic
puternic.
- Un circuit secvențial înseamnă faptul că inițial se conectează contactorul pentru
configurație stea, apoi se conectează contactorul pentru configurație triunghi. Contactorul
pentru configurația în triunghi nu poate fi conectat în mod direct.

Modul de lucru

1. Se vor desena pe referatul corespunzător lucrării conexiunile în triunghi și în stea ale unui
motor asincron trifazat și se va preciza în care dintre ele curenții, respective tensiunile, sunt
mai mari.
2. Se va identifica care schemă de comutator automat stea - triunghi dintre cele prezentate în
referat corespunde montajului experimental din laborator. Se va identifica aparatul electric
care produce comutarea automată și se va explica necesitatea folosirii sale.
3. Se va desena această schemă (comandă și forță) pe referatul lucrării și se va explica
funcționarea ei, pornind de la partea de comandă și vizualizând modul de închidere al
circuitului electric pe partea de forță.
4. Se vor identifica dispozitivele experimentale care simulează fiecare conexiune.
5. Se va porni schema experimentală în vederea observării comutării, se va opri și reporni din
nou pentru a explica modificarea poziției contactelor în momentul apăsării butonului de
oprire.

48
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

Lucrarea 7: Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor

7.1. Introducere. Noțiuni teoretice

Principalele pǎrţi componente ale unui releu clasic de protecţie sunt :
- elementul sensibil, sau blocul de intrare, BI;
- elementul de comparaţie, sau blocul de prelucrare şi decizie, BPD;
- elementul sau blocul de execuţie, BE, vezi Figura 7.1.

Figura 7.1 – Elementele componente ale unui releu

Între parametrii care definesc performanţele unui releu semnalǎm:

- consumul propriu al releului, mǎsurat în [W] sau [VA], de dorit cât mai mic;
- timpul de rǎspuns al releului de protecţie, de ordinul 1 [ms] pentru relee ultrarapide sau
de 10 [ms] pentru relee obişnuite;
- capacitatea de comutare a contactelor releului pentru un numǎr dat de manevre,
obişnuit de ordinul a 1 [A];
- gabaritul releului, un indicator tehnico-economic de calitate, ce poate fi corelat cu
parametrii nominali, dar şi cu costul aparatului, [18].
Principalele calitǎţi impuse elementelor de protecţie, asigurate în principal de relee, dar şi
sistemului de protecţie în ansamblul sǎu, sunt urmǎtoarele:
- selectivitatea;
- sensibilitatea;
- rapiditatea;
- siguranţa în funcţionare.
O caracteristică de tip releu cu contacte de tip normal deschis și respectiv cu contact
normal închis, care comută din starea low (0) în starea high (1) sau reciproc este prezentată în
Figura 7.2. Se poate observa pe figură raportul dintre mărimea de intrare la acționare, Xa, și
respectiv mărimea de intrare la revenire, Xr, iar raportul acestor mărimi, de dorit cât mai aproape
de 1, reprezintă un indicator de calitate al releului, [19].

Figura 7.2 – Caracteristică de acționare a unui releu

75
Lucrarea 7 – Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor
Clasificarea releelor de protecţie se poate face:
• dupǎ natura mǎrimii de intrare, X, deosebim:
- relee electrice, când mǎrimea de intrare este de exemplu curentul electric, tensiunea
electricǎ, puterea electricǎ, impedanţa electricǎ, frecvenţa tensiunii;
- relee neelectrice, când mǎrimea de intrare este presiunea, temperatura, deplasarea
mecanicǎ etc.
• dupǎ principiul de realizare a elementului sensibil, putem avea:
- relee electrice;
- relee electromagnetice;
- relee electrodinamice;
- relee de inducţie;
- relee magnetoelectrice;
- relee polarizate;
- relee electronice, ce pot fi cu prelucrare analogicǎ sau numericǎ a semnalelor, etc.
• dupǎ modul de intervenţie a elementului de execuţie, pot exista:
- relee cu contacte, la care mǎrimea de ieşire, Y, evolueazǎ între valorile limitǎ ale logicii
binare, „0 şi „1”;
- relee fǎrǎ contacte, realizate adesea cu semiconductoare, pentru care mǎrimea de ieşire
se modificǎ practic între o valoare minimǎ, asimilatǎ cu „0” logic, de obicei sub un
anumit prag de funcţionare şi o valoare maximǎ, asimilatǎ cu „1” logic, de obicei peste
un anumit prag de funcţionare.
• dupǎ modul în care acţioneazǎ la modificarea valorilor mǎrimii de intrare, X,
existǎ:
- relee maximale, care acţioneazǎ la creşterea mǎrimii de intrare peste o valoare Xa;
- relee minimale, care acţioneazǎ la scǎderea mǎrimii de intrare sub o valoare, Xa;
- relee de timp, la care acţionarea se realizeazǎ dupǎ o întârziere reglabilǎ.
• dupǎ tipul contactelor releului, deosebim:
- relee cu contact normal deschis, ND;
- relee cu contact normal închis, NÎ;
- relee cu contacte duble, ND + NÎ;
- relee polarizate sau bipoziţionale, care memoreazǎ ultima stare a releului, dupǎ
întreruperea intervenţiei mǎrimii de intrare, X, putând deci avea douǎ stǎri ale
contactului la întreruperea mǎrimii de intrare.
• dupǎ forma caracteristicii de protecţie, întâlnim:
- relee cu caracteristicǎ de protecţie independentǎ;
- relee cu caracteristicǎ de protecţie dependentǎ.
• dupǎ numǎrul mǎrimilor de intrare, putem avea:
- relee cu o singurǎ mǎrime de intrare;
- relee cu douǎ mǎrimi de intrare;
- relee cu mai multe mǎrimi de intrare.
• dupǎ modul în care intervin releele de protecţie în circuit, semnalǎm:
- relee primare, care sunt montate direct în circuitul protejat;
- relee secundare, care intervin în circuitul protejat prin intermediul unor transformatoare
de protecţie, de curent sau/şi de tensiune:

76
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

Pentru instalaţiile de înaltǎ tensiune, releele de curent au obişnuit curentul nominal, impus
de secundarul transformatorului de curent TC, de 1 A sau de 5 A, în timp ce tensiunea nominalǎ,
impusǎ de secundarul transformatorului de tensiune, TT, este de 100 V.
Cele mai importante tipuri de relee electromagnetice, care se întâlnesc cel mai des în
instalaţiile electrice, sunt cele de curent, de tensiune, intermediare și cele polarizate.
În această lucrare, prin utilizarea câtorva tipuri de relee, se asigură protecția unor motoare
trifazate, precum și acționarea lor pentru diferite situații practice. Fiecare astfel de situație este
descrisă sub forma unei teme. Schema minimală de pornire conține un comutator general, o
siguranță fuzibilă și un releu de tip diferențial care deservesc o mașină asincronă. Pentru standul
lucrării sunt disponibile trei motoare trifazate asincrone cu rotor în scurtcircuit (notate M1 - tip
SE2672-3G, putere nominală 0.37 kW, M2 - tip MA-AL71-14-2B, putere nominală 0.75 kW și
M2' - tip MA-AL80L-24-2A, putere nominală 3 kW). Ultimul dintre cele 3 este cel utilizat ca
sarcină comandată de convertizorul static de frecvență, tip A800 Mitsubishi Electric, model FR-
A840-00126-2-60. Întrerupătorul automat (trifazat) este prevăzut cu protecție termică și cu
protecție la scurtcircuit, fiind de tip 3RV1011-1BA10 (1.3 – 2) A. Se mai pot utiliza butoane de
condiționare pentru alimentare bobină contactor sau întrerupător de tip STE4820 (20 A, 400 V
AC), contactor (trifazat) tip 3RT1015-1AP01, releu de timp (regimuri de funcționare A – H) de
tip 3RP2005 – 1AP30.

7.2. Circuit de comandă cu automenținere

La finalul acestei teme, studenții vor fi capabili:
● Să interpreteze schema de comandă a circuitului;
● Să aranjeze componentele circuitului de alimentare așa cum este specificat în
schemele de forță și de comandă a circuitului, vezi Figura 7.3 și Figura 7.4;
● Să citească valoarea curentului motorului în cazul unui circuit stea de pe plăcuță
și să seteze releul de protecție a motorului cu această valoare;
● Să conecteze componentele pentru circuitele de comandă și de alimentare așa cum este
specificat în schema circuitului și să pornească motorul.
● Să explice rolul contactelor cu comutare într-un circuit de comandă.
● Să deducă din schema circuitului, Figura 7.3, faptul că pornirea motorului se face cu
ajutorul contactelor contactorului.

Echipamentele și componentele utilizate pentru acestă temă sunt următoarele:

- 1 motor trifazat asincron cu rotor în colivie de veveriță,
- 1 contactor, 3 poli, 1 contact normal deschis,
- 1 siguranță automată, un singur pol,
- 3 butoane, fiecare având 1 contact normal deschis și un contact normal închis,
- 1 releu de protecție a motorului + un contact auxiliar, 1 contact normal deschis și un
contact normal închis
- 2 capace de protecție
- 1 siguranță automată pentru circuitul de alimentare, 3 poli.

Descriere funcționare
Un motor trifazat, asincron, conectat în conexiune triunghi, trebuie să fie pornit și oprit
77
 Lucrarea 7 – Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor
prin intermediul unui contactor. Motorul trebuie să fie protejat la suprasarcină de un releu de
protecție a motorului.
Când butonul S1 este apăsat, vezi Figura 7.4, curentul trece prin ramura 1 a circuitului, iar
contactorul K1 este alimentat. Contactorul este activat, închizând contactul cu automenținere K1
în ramura 2 a circuitului. Acest contact rămâne închis atunci când butonul este eliberat astfel
încât curentul să continue să treacă prin bobina contactorului. În același timp, contactele primare
din circuitul de alimentare se închid pentru a conecta motorul la sursa de alimentare trifazată
astfel încât motorul este pornit.
Dacă butonul S0 este apăsat, atunci ramura 1 a circuitului este întreruptă, iar curentul
încetează să mai circule. Bobina contactorului nu mai este alimentată și astfel contactorul se
deschide. Contactul cu automenținere K1 din ramura 2 de asemenea se deschide, așa cum se
întâmplă și cu contactele din circuitul de alimentare, astfel încât motorul se oprește.

Figura 7.3 – Schema de forță circuitului

Modul de lucru
Aranjați componentele ca în schema circuitului din Figura 7.4. Conectați componentele în
concordanță cu schemele circuitelor de alimentare și de comandă și conectați motorul în
conexiune stea. Ajustați releul de protecție a motorului în concordanță cu valoarea curentului
pentru conexiunea stea, așa cum este ea trecută pe plăcuța de pe motor.
Porniti motorul folosind butonul S1.

Test. Răspundeți pe referat la următoarele chestiuni:

78
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

• Faceți o scurtă descriere asupra a ceea ce s-ar întampla dacă nu s-ar folosi un
contact cu automenținere.
• Care buton pornește motorul și care îl oprește?
• De ce este inclus în circuit contactul normal închis F3? Când se deschide acest
contact?
• Care contacte conectează motorul la sursa de alimentare trifazată?

Figura 7.4 - Schema de comandă a circuitului

7.3. Circuit de comandă cu automenținere și indicator de defect

La finalul acestei teme, studentii vor fi capabili:
● Să interpreteze schema circuitului de comandă;
● Să conecteze componentele circuitului de alimentare și a celui de comandă așa cum
este specificat în schemele circuitului, vezi Figura 7.3 și Figura 7.5;
● Să specifice când se aprinde lampa indicatoare a erorii.
Echipamentele și componentele necesare pentru această temă sunt aceleași cu cele de la
punctul 1, doar că în locul celor 3 butoane, fiecare cu un contact NO și unul ND se folosesc:
- 2 butoane, fiecare având 1 contact normal deschis și un contact normal închis,
- 1 lampă indicatoare.

Descriere funcționare
Un motor trifazat, asincron, aflat în conexiune stea, trebuie să fie pornit și oprit prin
intermediul unui contactor cu contact cu automenținere. În cazul stării de defect, contactorul de
protecție ar trebui să se deschidă și lampa indicatoare ar trebui să evidențieze starea de defect.
Motorul trebuie protejat împotriva suprasarcinii de un releu de protecție.
Atunci când se apasă S1, contactorul K1 este alimentat și contactul cu automenținere al lui
K1 din ramura 2 a circuitului se închide, vezi Figura 7.5. În același timp, contactele principale

79
 Lucrarea 7 – Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor
ale releului circuitului principal conectează motorul la sursa de alimentare trifazată. Motorul
pornește, iar lampa indicatoare rămâne stinsă.
Dacă apare o stare de defect (de exemplu datorită unei suprasarcini sau a lipsei unei faze),
atunci curentul care circulă prin motor depășește valoarea nominală setată anterior pentru releul
de protecție. Contactele asociate cu banda bimetalică din circuitul principal se deschid și întrerup
circuitul. Motorul este oprit. În acelasi timp, contactele de comutare ale F3 din ramura 1 a
circuitului pornesc lampa indicatoare din circuit. Motorul poate fi repornit numai dacă banda
bimetalică și motorul s-au răcit. În timp ce se întamplă această alimentare, contactul normal
închis al F3 se deschide, contactul normal deschis al F3 se închide și astfel este aprinsă lampa
indicatoare H1.

Figura 7.5 - Schema circuitului de comandă

Mod de lucru
Aranjați componentele așa cum se arată în schema circuitului din Figura 7.5. Conectați
componentele în concordanță cu schemele pentru circuitele de alimentare și de comandă și
conectați motorul în conexiune stea. Ajustați releul de protecție al motorului la valoarea
curentului pentru un circuit în conexiune stea, așa cum este ea trecută pe plăcuța motorului.
Dacă apare o suprasarcină, se poate observa că releul de protecție oprește motorul și că
lampa indicatoare semnalizează o stare de defect. De îndată ce motorul se răcește, releul de
protecție a motorului poate fi repornit și lampa indicatoare se stinge.

Test
• Faceți o scurtă descriere a procedurii de pornire și explicați cum funcționează
contactorul cu automenținere.
• Specificați când se va aprinde lampa indicatoare. În cazul unei stări de defect,
poate fi motorul repornit cu ajutorul lui S1?

80
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

7.4. Circuit de comandă cu automenținere cu memorarea stării de defect

La finalul acestei teme, studenții vor fi capabili:
● Să interpreteze schema circuitului de comandă.
● Să conecteze componentele pentru circuitele de forță și de comandă (vezi Figura 7.6) așa
cum este specificat în schemele lor, să pornească motorul și să-i schimbe sensul de rotație.
● Să explice cum este menținută condiția de defect, simulată prin declanșarea releului de
protecție.
● Să explice avantajul indicării funcționării defectuoase menținute.

Echipamentele și componentele necesare pentru această temă sunt aceleași cu cele de la

punctul 1, fiind necesare în plus:
- 1 contactor auxiliar cu 4 contacte normal deschise și 4 contacte normal închise,
- 1 lampă indicatoare,
- 1 întrerupător a circuitului de alimentare, 3 poli (în locul siguranței automate tripolare).

Descriere funcționare
Un motor trifazat aflat în conexiune stea trebuie operat cu ajutorul unui contactor
întreruptor de circuit. Un releu de protecție a motorului trebuie să asigure protecția la
suprasarcină. Dacă apare o stare de defect, această alimentare trebuie semnalizată cu ajutorul
unei lămpi indicatoare. Lampa trebuie să poată fi oprită prin acționarea butonului S2, indiferent
dacă releul de protecție a reconectat sau nu motorul, vezi Figura 7.6.
Când este apăsat butonul S1, contactorul K1 se închide, astfel încât curentul trece prin
ramura 1 a circuitului. Contactul cu automenținere al lui K1 din ramura 2 a circuitului rămâne
închis după eliberarea butonului S1. Contactele principale ale lui K1 se închid și motorul
pornește.
Când se apasă butonul S0, atât contactorul K1, cât și ramura 1 a circuitului se deschid.
Contactul cu automenținere din ramura 2 a circuitului de asemenea se deschide, precum și
contactele principale ale lui K1, astfel încât motorul este oprit.
Dacă apare o suprasarcină la motor, curentul crește până la o valoare mai mare decât cea a
curentului nominal setată pentru releul de protecție a motorului. Banda bimetalică din circuitul
de alimentare se deschide și întrerupe circuitul care alimentează motorul, astfel încât acesta se
oprește. În circuitul de comandă, contactul normal închis al lui F3 se deschide, iar contactul
normal deschis se închide, la fel cum se întâmplă și cu contactorul K11 din ramura 3 a
circuitului.
Contactul cu automenținere al lui K11 din ramura 4 a circuitului se închide și previne
contactorul auxiliar să se mai deschidă. În același timp, contactul K11 din ramura 5 a circuitului
se închide și lampa indicatoare se aprinde pentru a semnala o stare de defect. Această
semnalizare este menținută. De îndată ce banda bimetalică din releul de protecție se răcește,
motorul poate fi repornit.
Contactorul auxiliar K11 rămâne închis până când butonul S2 este apăsat, întrerupând
astfel ramura 4 a circuitului. Contactul lui K11 din ramura 5 se deschide, iar lampa indicatoare se
stinge.

81
 Lucrarea 7 – Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor

Figura 7.6 – Schema circuitului de comandă

Mod de lucru
Aranjați componentele așa cum este descris în schema circuitului. Conectați
componentele în concordanță cu schemele circuitelor de alimentare și de comandă și conectați
motorul în conexiune stea. Ajustați releul de protecție a motorului la valoarea curentului pentru
un circuit stea, așa cum este specificat pe plăcuța motorului.
Atunci cand motorul este supraîncărcat, releul de protecție a motorului îl oprește pe acesta
și lampa indicatoare semnalizează prezența unei stări de funcționare defectuoase. După ce
motorul și lamela bimetalică din releul de protecție s-au răcit, motorul poate fi repornit.
Semnalizarea rămâne activă până când este anulată cu ajutorul butonului S2, după care lampa
este oprită.

Test
• Explicati cum se menține activă semnalizarea stării de funcționare defectuoase. Care
este rolul contactului K11 din ramura 4 a circuitului ?
• Explicați avantajele folosirii unei semnalizări a stării de defect cu automenținere
comparativ cu semnalizarea acesteia fără automenținere. Când este important să avem o
semnalizare cu automenținere ?

7.5. Circuit de comandă cu temporizare la deconectare

La finalul acestei teme, studenții vor putea:
● Să interpreteze schema circuitului de comandă,
● Să conecteze componentele pentru circuitele de forță și de comandă (Figura 7.7) așa cum
este specificat în schemele lor, să pornească motorul și să-i schimbe sensul de rotație,
82
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

● Să explice de ce contactul normal închis F3 al releului de protecție a motorului nu poate

fi un contact cu acționare întârziată,
● Să fie conștienți că releul cu temporizare trebuie proiectat pentru funcționarea pe termen
lung,
● Să stabilească faptul că motorul este oprit după o scurtă întârziere.

Echipamentele și componentele utilizate în plus față de cele corespunzătoare cazului 1

sunt:
- 1 contactor auxiliar cu 4 contacte normal deschise și 4 contacte normal închise,
- 1 releu cu temporizare, cu declanșare întârziată,
- 1 lampă indicatoare,
- 1 întrerupător al circuitului de alimentare, 3 poli (în locul siguranței automate tripolare).

Descriere funcționare
Un motor trifazat trebuie pornit cu ajutorul unui circuit cu contactor și oprit cu ajutorul
unui circuit cu acționare întârziată. O lampă indicatoare trebuie să semnalizeze starea de operare
a motorului. Ar trebui să fie posibilă setarea valorii întârzierii înainte de oprirea contactorului de
alimentare K1.
Atunci când se apasă butonul S2, contactorul auxiliar K11 este alimentat, iar contactele sale
normal deschise din ramurile 2, 3 și 4 se închid. În același timp, releul cu temporizare este
alimentat, iar contactul normal închis al lui K12 din ramura 4 a circuitului rămâne pe aceeași
poziție. Contactorul principal se închide și porneste motorul. Lampa indicatoare semnalizează că
motorul este pornit. Contactul normal deschis al lui K11 din ramura 2 a circuitului este un
contact cu automenținere pentru releul cu temporizare K12, iar contactul K1 din ramura 5 a
circuitului este un contact cu automenținere pentru contactorul K1.
Atunci când comutatorul normal închis S1 întrerupe ramura 1 a circuitului, contactorul
auxiliar K11 cade, contactele K11 din ramurile 2, 3 și 4 se deschid, iar lampa indicatoare se
stinge. Contactorul principal K1 rămâne alimentat până când releul cu temporizare se deschide și
contactul K12 întrerupe ramura 4 a circuitului. Motorul este atunci oprit.
S0 poate fi folosit în caz de urgență pentru a deconecta întreg circuitul de comandă, astfel
încât la nevoie motorul să fie oprit imediat.

Mod de lucru
Aranjați componentele așa cum este descris în schema circuitului.
Conectați componentele în concordanță cu schemele circuitelor de forță și de comandă și
conectați motorul în conexiune stea. Ajustați releul de protecție a motorului la valoarea
curentului pentru un circuit în stea, așa cum este specificat pe plăcuța motorului. Setați
întârzierea releului cu temporizare la aproximativ 15 secunde.
Porniți motorul.

Test
• Modificați setarea întârzierii pentru releul de timp și repetați procedura de oprire.
De ce trebuie conectat contactul normal închis al lui F3 din ramura 1 a circuitului
înainte de circuitul de comandă?
83
 Lucrarea 7 – Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor
• De ce trebuie proiectat releul cu temporizare pentru o utilizare îndelungată?
• Cand se deschide contactul K12 din ramura 4 a circuitului?
• Se poate omite folosirea contactului normal deschis al lui K11 din ramura 2 a
circuitului?

Figura 7.7 - Schema circuitului de comandă

7.6. Circuit de comandă cu temporizare la conectare

La finalul acestui exercițiu, studenții vor putea:
● Să interpreteze schema circuitului de comandă,
● Să conecteze componentele pentru circuitele de alimentare și de comandă (Figura 7.8),
să pornească motorul și să-i schimbe sensul de rotație,
● Să observe necesitatea unui contactor auxiliar pentru a preveni releul cu temporizare să
cadă în momentul pornirii,
● Să explice de ce releul cu temporizare trebuie proiectat pentru funcționarea pe termen
lung,
● Să comenteze asupra scopului folosirii lămpii indicatoare.
Echipamentele și componentele suplimentare necesare în raport cu cazul 1 sunt:
o 1 contactor auxiliar cu 4 contacte normal deschise și 4 contacte normal închise,
o 1 releu cu întârziere (cu anclanșare întârziată),
o 2 butoane, fiecare având 1 contact normal deschis și un contact normal închis,
o 1 lampă indicatoare,

84
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

o 1 întrerupător al circuitului de alimentare, 3 poli (în locul siguranței tripolare).

Descrierea funcționării
Un motor trifazat trebuie pornit cu ajutorul unui circuit cu temporizare. O lampă
indicatoare trebuie să semnalizeze starea de operare a motorului. Este posibilă setarea valorii
întârzierii înainte de oprirea contactorului de alimentare K1.
Atunci când se apasă butonul S1, contactorul K11 și releul cu temporizare K12 sunt
alimentate. Contactul cu automenținere al lui K11 din ramura 2 a circuitului menține contactorul
K11 și releul cu temporizare K12 închise după eliberarea butonului S1. În același timp contactul
normal deschis al lui K11 din ramura 5 a circuitului se închide și lampa indicatoare H1 indică
faptul că circuitul este pornit. După întârziere, releul cu temporizare se activează, contactele
normal deschise ale lui K12 din ramura 3 a circuitului se închid, iar contactorul auxiliar K1 este
alimentat. Motorul este pornit. Contactul cu automenținere K1 din ramura 4 a circuitului previne
contactorul principal K1 să se mai deschidă.
Când se apasă S0 întregul circuit de comandă este deconectat. Contactorul auxiliar K11,
contactorul de alimentare K1 și releul cu temporizare K12 nu se mai alimentează, iar motorul
este oprit.

Figura 7.8 - Schema circuitului de comandă

Mod de lucru
Aranjați componentele așa cum este descris în schema circuitului de mai sus. Conectați
componentele în concordanță cu schemele circuitelor și conectați motorul în conexiune stea.
Ajustați releul de protecție a motorului la valoarea curentului pentru un montaj în stea. Setați
întârzierea releului cu temporizare la aproximativ 10 secunde. Porniți motorul. Modificați setarea
întârzierii pentru releul de timp și repetați procedura de oprire.

Test
• Modificați pe referat schema de comandă din Figura 7.7 astfel încât motorul să fie
85
 Lucrarea 7 – Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor
conectat cu o întârziere de 10 secunde. Comparați ca funcționalitate schema astfel realizată
cu cea din Figura 7.8 și explicați diferențele constructive dintre ele.
• Care este scopul contactorului auxiliar K11 din ramura 1 a circuitului?
• Când operează contactul normal deschis al lui K12?
• De ce trebuie ca releul cu temporizare să fie proiectat pentru operare îndelungată?
• Care este scopul lămpii indicatoare? Este aceasta necesară?

7.7. Circuit de comandă bistabil cu un buton

La finalul acestei teme studenții vor putea:
● Să explice schema circuitului de comandă,
● Să conecteze componentele pentru circuitele de alimentare și de comandă (vezi Figura
7.9) așa cum este specificat în schemele lor, să pornească motorul și să-i schimbe sensul de
rotație,
● Să demonstreze că este nevoie de un singur buton pentru a porni și opri motorul,
● Să observe necesitatea interblocării contactoarelor auxiliare,
● Să explice de ce este nevoie ca, contactoarele auxiliare să aibă contacte cu
automenținere.

Echipamentele și componentele suplimentare necesare în raport cu cazul 1 sunt:

- 3 contactoare auxiliare,
- 2 butoane (în loc de 3), fiecare având 1 contact normal deschis și un contact normal închis,
- 1 întrerupător al circuitului de alimentare, 3 poli (în loc de siguranță tripolară).

Descriere funcționare
Un motor trifazat trebuie pornit și oprit cu ajutorul unui contactor - întreruptor de circuit
printr-o singură apăsare a unui buton.
Atunci când se apasă S1, ramura 1 a circuitului este completată, iar contactorul K11 se
închide. Contactul normal deschis al lui K11 din ramura 2 se închide și asigură automenținerea
închisă a contactorului auxiliar K11 atât timp cât S1 este apăsat. Contactul normal închis al lui
K11 din ramura 3 se deschide și interblochează contactorul auxiliar K12 împotriva deschiderii
sale cu ajutorul lui S1. Contactul normal deschis al lui K11 din ramura 5 a circuitului se închide,
așa cum se întamplă și cu contactorul principal K1, care rămâne închis datorită contactului
normal deschis al lui K13 din ramura 6. Motorul este pornit. În același timp, contactul normal
închis al lui K13 din ramura 1 se deschide și contactul normal deschis al lui K1 din ramura 3 se
închide.
Contactorul auxiliar este apoi pregătit pentru un al doilea puls (oprirea).
Dacă se apasă S1 o a doua oară, contactul auxiliar K12 se alimentează datorită faptului că
ramura 3 este completă prin intermediul contactelor închise ale lui K1 și K11. Contactorul
auxiliar K12 este activat prin contactul său din ramura 4, în timp ce S1 este apăsat. Contactul
normal închis al lui K12 din ramura 1 se deschide și interblochează contactorul auxiliar K11,
împiedicând activarea sa prin apăsarea butonului S1. Contactul normal închis al lui K12 din
ramura 5 se deschide, așa cum se întamplă și cu contactoarele K1 și K13, oprind astfel motorul.

86
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

Mod de lucru
Aranjați componentele așa cum este descris în schema circuitului din Figura 7.9.
Conectați componentele în concordanță cu schemele circuitelor de alimentare și de
comandă și conectați motorul în conexiune stea. Ajustați releul de protecție a motorului la
valoarea necesară a curentului. Porniți motorul.

Figura 7.9 - Schema circuitului de comandă

Test
• De câte butoane este nevoie pentru a porni și opri motorul?
• De ce sunt interblocate contactoarele auxiliare K11 și K12?
• Sunt necesare pentru contactoarele auxiliare contactele cu automenținere ale K11 și
K12? Argumentați răspunsul.

7.8. Inversare de sens cu interblocare pe contactoare

La finalul acestei teme studenții vor putea:
● Să explice schema circuitului de comandă (Figura 7.10), să pornească motorul și să-i
schimbe sensul de rotație,
● Să explice cum și de ce sunt interblocate contactoarele pentru rotația în sensul acelor de
ceasornic și în sens invers al acelor de ceasornic,
● Să menționeze un dezavantaj al acestui tip de circuit care permite interblocarea prin
intermediul contactoarelor.

87
 Lucrarea 7 – Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor
Descriere funcționare
Un motor trifazat trebuie pornit și oprit cu ajutorul unui circuit cu contactor pentru rotația
în sensul acelor de ceasornic și în sens invers rotației acelor de ceasornic. Un mecanism de
interblocare care utilizează contactoare trebuie să prevină inversarea sensului de rotație în timp
ce motorul se află în funcțiune.
Dacă se apasă butonul S1 din ramura 1 a circuitului, atunci contactorul K1 pentru rotația în
sensul acelor de ceasornic este alimentat și motorul pornește. În același timp contactul cu
automenținere al lui K1 din ramura 2 a circuitului previne contactorul K1 să fie deconectat atunci
când S1 este eliberat. Contactul normal închis al lui K1 din ramura 3 va fi deschis, astfel încât
contactorul K2 să nu poate fi alimentat și să rămână deci blocat.
Apăsând butonul S0 întregul circuit de comandă este deconectat. Contactorul K1 se
deschide, iar contactele sale revin la starea inițială, motorul oprindu-se astfel.
Dacă se apasă butonul S2 din ramura 3, atunci contactorul K1 pentru rotația în sens invers
acelor de ceasornic este alimentat și motorul pornește. Contactorul K2 este menținut activat de
către contactele sale din ramura 4. În același timp, contactul normal închis al lui K2 din ramura 1
împiedică activarea contactorului K1.
Dacă se apasă butonul S0 din ramura 1 a circuitului, circuitul de comandă este deconectat.
Contactorul K2 se deschide și contactele sale revin la pozițiile lor inițiale, astfel încât motorul se
oprește.
Dacă se apasă butoanele S1 și S2 simultan, există posibilitatea ca ambele contactoare K1 și
K2 să fie alimentate în același timp, alimentare care determină producerea unui scurtcircuit între
conductorii L1 și L3. Pentru a mări nivelul de siguranță se poate include un circuit de
interblocare suplimentar.

Figura 7.10 - Schema circuitului de comandă

88
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

Mod de lucru
Ținând cont că în laborator contactoarele principale disponibile au drept contacte auxiliare
câte un singur contact normal deschis, să se reprezinte schema echivalentă pentru funcționarea
de mai sus folosind contactoarele principale și contactoarele auxiliare existente. Se vor aranja și
conecta componentele așa cum este descris în schema circuitului, verificată în prealabil de cadrul
didactic. Motorul este în conexiune stea, iar releul de protecție a motorului la valoarea curentului
în stea, specificat pe plăcuța motorului. Porniți motorul și permiteți-i să ruleze în oricare sens.

Test
• Când și cum sunt blocate contactoarele K1 și K2?
• De ce sunt interblocate contactoarele pentru cele două sensuri de rotație? (faceți
referire la circuitul de alimentare.)
• Precizati un dezavantaj al acestui circuit în ceea ce privește metoda de blocare.

7.9. Comandă de limitare cu capăt de cursă mecanic și cu întrerupătoare

reversibile
La completarea acestei teme, studenții vor putea:
● Să explice schema circuitului de comandă.
● Să conecteze componentele pentru circuitele de alimentare (Figura 7.11) și de comandă
(Figura 7.12) așa cum este specificat în schemele lor, să pornească motorul și să-i
schimbe sensul de rotație.
● Să precizeze când se aprind lămpile de semnalizare.
● Să observe necesitatea interblocării contactoarelor în cazul rotației motorului în cele 2
sensuri.
● Să explice simbolul limitatorului din schema circuitului.
● Să descrie cum se realizează schimbarea sensului de rotație a motorului.

Echipamentele și componentele suplimentare necesare în raport cu cazul 1 sunt:

o 2 contactoare, 3 poli, cu 2 contacte auxiliare și 1 contact normal închis,
o 2 butoane (în loc de 3), fiecare având 1 contact normal deschis și un contact normal
închis,
o 2 lămpi indicatoare,
o 2 limitatoare de cursă,
o 1 întrerupător al circuitului de alimentare, 3 poli (în locul siguranței tripolare).

Descrierea funcționării
Un motor trifazat trebuie pornit și oprit cu ajutorul unui circuit cu contactor.
Întrerupătoarele de limitare de cursă trebuiesc incluse astfel încât, la finalul unei rulări
predeterminate și semnalizate cu lămpi indicatoare, motorul să fie oprit. La fiecare capăt, un
buton va porni din nou motorul, dar în așa fel încât acesta să se rotească în sens invers. Un astfel
de circuit se utilizează în comanda lifturilor, ușilor etc.

89
 Lucrarea 7 – Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor

Figura 7.11 – Schema de ansamblu circuitului

Dacă se apasă butonul S1, contactorul K1 se închide astfel încât motorul pornește și se
rotește în sensul acelor de ceasornic. Contactul cu automenținere al lui K1 din ramura 2 a
circuitului împiedică deconectarea contactorului după eliberarea lui S1. În același timp, contactul
de interblocare al lui K1 din ramura 3 se deschide, astfel încât contactorul K2 pentru sensul de
rotație invers acelor de ceasornic nu poate fi alimentat.
Când se activează întrerupătorul S3 de limitare de cursă, contactul S3 din ramura 1 se
deschide, astfel încât se deschide și contactorul K1 și motorul este oprit. Contactul S4 din ramura
6 a circuitului se închide și lampa indicatoare H2 semnalează faptul că s-a atins poziția limită. În
același timp, contactul S4 din ramura 3 se închide.
Când se apasă butonul S2 din ramura 3, contactorul K2 se închide și pornește motorul în
sens invers acelor de ceasornic. Contactul cu automenținere al lui K2 din ramura 4 se închide și
împiedică deconectarea contactorului după eliberarea butonului S2. Contactul de interblocare al
lui K2 din ramura 1 împiedică pornirea motorului în sensul acelor de ceasornic. Contactul S4 din
ramura 6 a circuitului se deschide și lampa H2 se stinge.
Când capătul de cursă S4 comută, contactul său din ramura 3 se deschide împreună cu
contactorul K2, oprind astfel motorul. În același timp, contactul lui S3 din ramura 5 se închide și
lampa indicatoare H1 semnalizează atingerea celeilalte poziții limită. Contactul lui S3 din ramura
1 se închide din nou.
În caz de urgență contactul normal închis al lui S0 din ramura 1 poate fi folosit pentru a
deconecta întregul circuit, astfel încât motorul să poată fi oprit imediat.

90
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

Mod de lucru
Aranjați componentele așa cum este descris în schemele circuitului (Figura 7.11 și Figura
7.12). Conectați componentele în concordanță cu schemele circuitelor de alimentare și de
comandă și conectați motorul în conexiune stea. Ajustați releul de protecție a motorului la
valoarea corespunzătoare a curentului.
Porniți motorul astfel încât să ruleze în sensul acelor de ceasornic. Apăsați comutatorul
capăt de cursă S3 și motorul se va opri. Apoi reporniți motorul astfel încât să ruleze în sens
invers acelor de ceasornic. Apăsați comutatorul capăt de cursă S4. Verificați faptul că lampa
indicatoare funcționează corect.

Figura 7.12 - Schema circuitului de comandă

Test
• Când se aprind lămpile indicatoare pentru a semnaliza rotația în sensul acelor de
ceasornic și în sens invers acelor de ceasornic?
• Explicați de ce nu este posibilă schimbarea stării contactorului K2 atunci când motorul se
rotește în sensul acelor de ceasornic.
• Sunt utile facilitățile de conectare cu automenținere pentru contactoarele K1 și K2?
• Care este semnificația săgeții verticale de lângă contactele S4 în ramurile 3 și 6?
• Cum se schimbă sensul de rotație al motorului? (Făceți referire la schema circuitului)

7.10. Declanșarea protecției termice ca urmare a încărcării la suprasarcină

Pentru a asigura o supraîncărcare motorului M2 se utilizează un motor suplimentar, M2'
conectat ca sarcină, comandat de un convertizor static de frecvență, CF, [20]. Prin modificarea
frecvenței de comandă se modifică turația motorului folosit drept sarcină și respectiv încărcarea

91
 Lucrarea 7 – Relee. Circuite pentru comanda și protecția motoarelor
motorului principal, simulând astfel apariția unei suprasarcini ce se poate pune în evidență cu
ajutorul unui aparat de tip ampermetru, A, conectat pe alimentare pe oricare din fazele motorului
și care va declanșa după un anumit timp protecția termică, vezi Figura 7.13.

Mod de lucru
Se verifică individual sensul de rotație pentru M2 și M2'. Ele trebuie să se rotească în
același sens. Dacă sensul lor este contrar, atunci se schimbă între ele 2 faze care alimentează
motorul M2.
Se pornește mai întâi motorul M2, care se alimentează de la standul Lucas-Nulle prin
întrerupătorul de protecție motor (motorstarter de 16 A) de tip PKZM0, care se rotește simultan
cu cheia de pornire a panoului și respectiv prin întrerupătorul automat de tip 3RV1011-1BA10,
I1.
Se pornește apoi motorul M2' prin intermediul convertizorului de frecvență CF, rotind
cheia de pe panoul frontal al acestuia de pe poziția 0 pe poziția 1. Alimentarea acestui panou se
face de la o priza trifazată exterioară (independentă) în raport cu standul Lucas – Nulle printr-o
siguranță fuzibilă trifazată automată cu un curent nominal de 32 A și fără protecție diferențială.
Se apasă apoi scurt butonul verde cu automenținere de pornire frână cuplaj. Când se dorește
oprirea lui M2' se apasă scurt pe butonul roșu de oprire. Motorul M2' pornește înfrânat datorită
comenzii în frecvență variabilă pe care o primește de la convertizor.
Curentul nominal de fază al lui M2, cuplat cu M2', este de aproximativ 1.7 A. El se
măsoară cu ajutorul unui clește ampermetru (se alege scara de 3 A) inseriat pe oricare dintre cele
3 faze. Din potențiometrul multitur plasat pe partea frontală a panoului convertizorului de
frecvență se reglează frecvența (de la 50 Hz până la aproximativ 45 Hz), ceea ce echivalează cu
încărcarea lui M2 la un curent nominal mai mare decât cel nominal, deci cu producerea unui
defect de tip suprasarcină. Valoarea reglată a curentului de fază va fi de maxim 2 – 2.2 A.
Timpul de declanșare a protecției termice cu care este prevăzut întrerupătorul I1 va fi de ordinul
a câteva minute. La declanșarea protecției termice care întrerupe alimentarea lui M2 trebuie
apăsat butonul roșu de pe panoul convertizorului, care va opri alimentarea lui M2'. Ansamblul a
fost prevăzut doar pentru antrenarea lui M2' de către M2, iar antrenarea inversă poate însemna
distrugerea motoarelor. După un timp de aproximativ 15 minute se poate relua funcționarea
ansamblului cu stabilirea unui curent de fază superior față de primul caz (de exemplu 2.1 A față
de 1.8 A în primul caz) și se măsoară timpul după care declanșează în acest caz protecția termică.

Observație: Când motorul M2 lucrează în sarcină maximă, motorul M2' are regim de frânare
prin intermediul convertizorului de frecvență, iar energia recuperată este disipată pe o rezistență
de încălzire ce se încălzește puternic. Testul cu declanșarea protecției trebuie să nu depășească
15 minute, iar după declanșare să se aștepte un interval de timp egal pentru răcirea rezistenței.

92
 Aparate electrice. Îndrumar de aplicații

Figura 7.13 - Poză cu montajul experimental pentru aplicarea unei suprasarcini și declanșarea
protecției termice

93