Cauza actului juridic civil

- noţiune
- elementele cauzei
- condiţiile cauzei
- funcţiile cauzei
- proba cauzei
- forma actului juridic civil
Cauza actului juridic civil

Prin cauza (scopul) actului juridic civil se înţelege motivul care determină fiecare
parte să încheie contractul. Cauza este o condiţie de fond, esenţială, de validitate
şi generală a actului juridic civil.

Motivul determinant al încheierii actului juridic se poate referi fie la însuşirile

unei prestaţii, fie la calităţile unei persoane. El se caracterizează prin aceea că este
concret şi variabil de la o categorie la alta de acte juridice civile şi chiar în cadrul
aceleiaşi categorii de acte juridice civile.
Spre exemplu, în cazul contractului de vânzare, scopul mediat constă în
destinaţia concretă ce urmează a se da lucrului cumpărat, respectiv sumei ce
reprezintă preţul, astfel încât diferă de la cumpărător la cumpărător (o persoană
cumpără o locuinţă pentru a o dona cuiva, altă persoană cumpără o casă pentru a
locui în ea, iar o altă persoană cumpără o casă pentru a face o investiţie etc.),
respectiv de la vânzător la vânzător (o persoană vinde un lucru pentru ca din
suma obţinută ca preţ să îşi cumpere un alt lucru, o altă persoană vinde un lucru
pentru ca din suma obţinută să îşi plătească o datorie etc.).
Cauza actului juridic civil
Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe,
cumulativ:
să existe;
sa fie reala ;
să fie licită ;
să fie morală.
Cauza nu există atunci când partea nu are aptitudinea de a-şi reprezenta (prefigura) corect
faptele sale ori consecinţele acestora. în alte cuvinte, lipsa cauzei se poate datora lipsei
discernământului.
Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice.
Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.

Când lipsa cauzei este urmarea lipsei scopului încheierii actului, sancţiunea aplicabilă este aceea
a nulităţii absolute.
Proba cauzei
Potrivit art. 1239 alin. (1) C.civ., „contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este expres prevăzută”, iar alin. (2)
al aceluiaşi articol dispune că „existenţa unei cauze valabile se prezumă până la proba contrară”.
Prin urmare, cel care invocă lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei. Fiind vorba de un fapt juridic stricto
sensu, este admisibil orice mijloc de probă. 
FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Prin forma actului juridic civil se înţelege modalitatea de

exteriorizare a manifestării de voinţă făcută cu intenţia de a
crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.

Pe lângă această accepţiune restrânsă, expresia "forma actului

juridic civil" poate avea şi un sens larg, desemnând trei
cerinţe de formă:
forma cerută pentru însăşi validitatea actului juridic (forma
ad validitatem sau ad solemnitatem);
forma cerută pentru probarea actului juridic (forma ad
probationem);
forma cerută pentru opozabilitatea actului juridic faţă de terţi.
FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL
Forma ad validitatem
Prin forma cerută pentru valabilitatea actului juridic civil se înţelege
acea condiţie de validitate, esenţială şi specială, care constă în
necesitatea îndeplinirii formalităţilor prestabilite de lege

Forma ad probationem
Prin forma cerută pentru probarea actului juridic civil se înţelege acea
cerinţă, impusă de lege sau de părţi, care constă în întocmirea unui
înscris cu scopul de a dovedi actul juridic civil.

Forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi

Prin forma cerută pentru opozabilitatea faţă de terţi a actului juridic civil
desemnăm acele formalităţi care sunt necesare, potrivit legii, pentru a
face actul juridic opozabil şi persoanelor care nu au participat la
încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor acestora.