MOTORUL ASINCRON CU ROTORUL N SCURTCIRCUIT Motorul asincron fiind un element de baza n sistemele de actionare electrica, implica studiere principiului

sau de functionare si a caracteristicilor sale, aspec 747j93h t urmarit si n cadrul lucrarii de laborator. Consideratii generale. Motorul asincron are doua parti constructive: statorul, prevazut cu crestaturi axiale pe partea interioara n care sunt plasate nfasurarile si rotorul cu crestaturi axiale pe periferie iar nfasurarea rezulta n urma turnarii sub presiune a aluminiului la motoarele de presiune mica sau prin baterea barelor n crestaturi la motoarele de putere mare. nfasurarea rotorica se ncheie prin inelele de scurtcircuitare. Aplicnd un sistem trifazat de tensiuni la bornele nfasurarii statorice, prin nfasurari ia nastere un sistem trifazat de curenti, iar n ntrefierul masinii un cmp magnetic nvrtitor cu turatia unde f este frecventa tensiunilor aplicate (50Hz) iar P este numarul

perechilor de poli al masinii. prin suprafetele bobinajului rotoric fluxul magnetic fiind variabil n timp, n nfasurarea rotorica se induc tensiuni electromotoare care determina aparitia unui curent prin nfasurarea rotorica nchisa. Interactiunea dintre cmpul magnetic nvrtitor si curentul rotoric determina un cuplu care pune rotorul n miscare. Turatia rotorului 2 este mai mica dect cea a cmpului nvrtitor 1 si depinde de ncarcarea motorului, iar marimea care caracterizeaza

aceasta diferenta se numeste alunecare pentru regimul de motor al masinii asincrone.

. Alunecarea ia valori cuprinse ntre 0 si 1

Pentru determinarea caracteristicilor masinii asincrone trifazate se efectueaza ncercari de laborator de functionare n gol si n scurtcircuit al acesteia. a. ncercarea de functionare n gol consta n conectarea la reteaua trifazata a motorului asincron (fig.1), lasat sa functioneze fara sarcina n tot timpul ncercarii. Motorului i se aplica tensiuni

efective variabile, la frecventa nominala, printr-un autotransformator. Turatia motorului va fi practic egala cu turatia de sincronism. Dupa efectuarea rodajului n gol se majoreaza valoarea tensiunii la U1=1.3UN si se masoara curentul de functionare n gol pe faza I10 si puterea activa preluata din retea P10 (obisnuit cu metoda celor doua wattmetre). Imediat dupa terminarea ncercarii se masoara rezistenta pe faza a nfasurarii statorice R1 n vederea determinarii

pierderilor Joule n aceste nfasurari. Factorul de putere cos10= cos(U1,I10) este . Pierderile de functionare n gol sunt pierderile Joule n stator, pierderile

n miezul feromagnetic PFe si pierderi mecanice de frecare si de ventilatie PM. Pierderile Joule n nfasurarea rotorica se pot neglija. Pentru separarea pierderilor se calculeaza pierderile Joule statorice si se reprezinta grafic pierderile , (fig.2), pna la

determinarea ordonatei sale la origina care va fi PM. b) ncercarea de scurtcircuit a masinii asincrone trifazate se face cu rotorul calat (blocat) fata de stator, 2=0. Schema electrica utilizata este cea din fig.1. nfasurarea trifazata statorica se alimenteaza cu un sistem trifazat simetric de tensiune pe faza si frecventa nominala. Pentru motoare asincrone cu puteri nominale pna la 100kW inclusiv, tensiunea se modifica ncepnd cu (0.150.2)UN, cnd curentul poate atinge n stator, pentru scurta durata, valoarea 1.2IN. rezistenta nfasurarilor statorice se determina imediat dupa efectuarea ncercarii de scurtcircuit. Factorul de

putere la scurtcircuit este

. Ducnd tangenta la curba I1sc(U1) n zona n care se

calculeaza curentul de scurtcircuit nominal I1scN, abscisa sa la origine va fi U1sc (fig.3). curentul de scurtcircuit la tensiunea nominala I1scN care coincide cu curentul de pornire directa prin

aplicarea unui sistem trifazat de tensiuni nominale, se calculeaza cu relatia . Pierderile n scurtcircuit la tensiune nominala sunt P1p=P1sc(I1scN/I1sc)2. Factorul de putere la

scurtcircuit si tensiune nominala este

iar cuplul de pornire directa, la

tensiune nominala, va fi

reprezinta cuplul de pornire calculat cu cea mai

mare valoare a curentului I1sc la care s-a facut ncercarea de scurtcircuit, adica

. Indicatii metodice si determinari experimentale Se noteaza datele nominale ale motorului de ncercat. a. Pentru ncercarea la mers n gol se realizeaza montajul a carui schema electrica se prezinta n fig.4. pentru masurarea marimilor de faza se foloseste trusa de masura. Se modifica tensiunea aplicata motorului cu ajutorul autotransformatorului, cea mai mare valoare fiind U1=1.3UN. Se completeaza tabelul 1. Se reprezinta . b. Pentru ncercarea la mers n scurtcircuit se foloseste acelasi montaj ca n fig.4 cu alegerea corespunzatoare a domeniilor de masura pentru aparate. Se blocheaza rotorul. Se modifica U1 pna cnd I1sc=IN. Se completeaza tabelul 2. Se reprezinta grafic cos1sc=f(I1) PCu= f(I1) si I1sc= f(U1). Se determina: I1scN, P1p, MPN grafic:

TABELUL 1 P10P +P cos0 Nr. U10 I10 P10 3R1I210 3R1I210 M Fe crt. [V] [A] [W] [W] [W] [W] .

Concluzii. ntrebari. Explicati functionarea motorului asincron n cazul n care dintr-un motiv oarecare turatia rotorului ar ajunge egala cu cea a cmpului nvrtitor. Care este valoarea alunecarii n momentul pornirii? Explicati modul de variatie al curentului si tensiunii n momentul pornirii. Motorul ncercat poate fi pornit direct de la retea? Cum schimbati sensul de rotatie al motorului? Explicati, fenomenul. Observatii valorile factorului de putere cos10 la mers n gol si explicati influenta sa asupra transferului de putere.