Sunteți pe pagina 1din 4

Colegiul Tehnic “Mihail Sturdza”Iasi SINTEZĂ MOTORUL ASINCRON

Motorul asincron trifazat

I. Descriere

Statorul - Este alimentat prin reteaua trifazata. Se creează un câmp rotativ la viteza de sincronism
ns = 60.f / p
 unde p este numărul de perechi de poli, iar f = frecvența rețelei în Hz
Este cuplat în stea sau în triunghi.
Rotorul - Este sediul TEM (Tensiune Electro-Motoare) indusă care generează curenți induși în
rotor (curenți turbionari). Acești curenți creează forțe și cuplu electromagnetic.

II. Caracteristici

1.Alunecarea

Rotorul se rotește cu viteza n mai mică decât viteza de sincronism ns.


Se spune că rotorul „alunecă” în raport cu câmpul rotativ.
Această alunecare g va depinde de sarcină.
g=(ns –n)/ ns =(Ωs -Ω)/Ωs

unde: g= alunecarea; ns= f/p – turația de sincronism; Ωs = ω/p = 2 π ns – viteza unghiulară de


sincronism, ω- viteza unghiulară a tensiunii rețelei ; ω= 2πf, f= frecvența rețelei (50 Hz)

2.Turația

ns: viteza de rotație sincronă a câmpului rotativ (rot/s)


n: viteza de rotație a rotorului (rot/s)
ng: viteza de alunecare ng = ns – n (rot/s)

3.Frecvența curenților din rotor- fr

fr = gf

unde: g= alunecarea, f= frecvența rețelei

4.Cuplul

Cu = f (n) este o linie dreaptă în partea sa utilă: Cu = k.g


= a.n + b (a <0).
5.Punctul de funcționare

La turație constantă ( regim nominal) n=ct , Cu = Cr ,


intersecția dintre Cu (n) și Cr(n).

Cu- cuplul util; Cr- cuplul rezistent


M5- CDL T Aut. Cap.1 Lanțul energetic Pagină 1
Colegiul Tehnic “Mihail Sturdza”Iasi SINTEZĂ MOTORUL ASINCRON

6. Caracteristici

Funcționare fără sarcină


La funcționatrea în gol, motorul nu întimpină nico sarcină.
Consecință: alunecarea este zero și motorul se rotește cu viteză sincronă.
La mersul în : g = 0 și deci n = ns

Funcționarea în sarcină
Motorul este acum încărcat, adică la arborele acestuia este aplicată o sarcină
rezistentă care se opune mișcării rotorului.
În stare de echilibru,la funcționarea în regim nominal: Cu = Cr

Caracteristica mecanică Cu = f (n)


Punctul de funcționare se află la intersectia caracteristicii mecanice a motorul și curba care
caracterizează cuplul rezistent a sarcinii.
Caracteristica mecanică a motorului în partea sa utilă este un segment de dreaptă (ecuația ia forma
y = a.x + b).

Pentru a trasa caracteristica mecanică sunt necesare doar două puncte:


Primul punct dat de studiul unui caz concret: Cu = a.n + b
Al doilea se deduce din testul în gol: 0 = a.ns + b
Punctul de funcționare (Cu1; n1) permite calculul foarte ușor al alunecării și puterii utile în acest
caz concret.

7. Bilanțul puterilor

a) Puterea absorbită de la rețea

b)Puterea transmisă rotorului


Această putere este transmisă rotorului prin cuplul electromagnetic:
Ptr = Pa - Pfs - Pjs = Ce Ωs = Ce. 2.π.ns
cu Ce: cuplul electromagnetic în (Nm).
Ωs: viteza unghiulară de sinronism (Ωs=2.π.ns) în (rad/s).
Pjs- pierderi prin efect Joule Lentz în stator
Dacă r este rezistența unei faze a statorului:
Pjs = 3 rI2 pentru cuplarea în stea
Pjs = 3 rJ2 pentru cuplarea în triunghi
Dacă R este rezistența între fazele statorului pentru orice cuplare și I intensitatea liniei rețelei
atunci:
Pjs = 3/2 R.I2
Pfs- pierderi prin întrefier în stator

M5- CDL T Aut. Cap.1 Lanțul energetic Pagină 2


Colegiul Tehnic “Mihail Sturdza”Iasi SINTEZĂ MOTORUL ASINCRON

c) Puterea la rotor rotor:


Pr = Ptr – Pjr - Pfr = Ce Ω =Ce. 2.π.n
cu Ce:cuplul electromagnetic în (Nm).
Ω: viteza unghiulară a rotorului (2.π.n) în rad/s.
Pjr- pierderi prin efect Joule Lentz în rotor Pjs= 3R2.J22 – rotor bobinat
R2- Rezistența înfășurărilor rotorului
J1- curentul prin înfășurarea rotorului
Pjr=g.Ptr – rotor in scurt circuit (colivie)
Pfr- pierderi prin întrefier în rotor

d) Puterea utilă

Pu= Pr- Pm = Cu.2.π.n - puterea indicată pe plăcuța motorului

Pierderile mecanice Pm depind de frecventa de rotatie; pierderi în fier Pfs depind de frecvența și
fluxul magnetic din motor. Pentru un motor asincron utilizat la frecvență și tensiune constante,
acestea variază puțin între funcționarea în gol și funcționarea în sarcină. Prin urmare, se pot
considera constante.

e) Randamentul

η = Pu/Pa = (Pa- Pjs –Pfs –Pjr -Pm)/ Pa.

III. Alimentarea motorului la frecvență variabilă

Studiul cuplului în cazul în care Umotor = Constantă


TEM la bornele unei înfăşurări este de forma: V = E = 4.44 .Bm .N. S. f
Cu: f: frecvența de alimentare a motorului (Hz) S: secțiunea (m²)
Bm: inducție în motor (T) N: număr de spire
V: tensiune la bornele motorului (V)
 Dacă f variază, U fiind constant, Bm va varia pentru a păstra egalitatea în relație.
 Dacă f scade, Bm va crește și va satura circuitul magnetic, provocând încălzirea motorului
și mai ales o scădere a cuplului motorului.

Concluzie: Dacă vrem să menținem constant Bm, variind frecvența, trebuie să facem variația U
pentru a menține constant raportul U/f

M5- CDL T Aut. Cap.1 Lanțul energetic Pagină 3


Colegiul Tehnic “Mihail Sturdza”Iasi SINTEZĂ MOTORUL ASINCRON

Studiul cuplului la U/f = cte


În aceste condiții, caracteristicile cuplului motor
pentru diferite frecvențe de alimentare sunt
translate la stânga.
Acționarea alimentează motorul cu tensiune și
frecvență proporțională până la valoarea de 50
Herți
Pentru frecvențe de peste 50 Herți, tensiunea
motorului nu mai poate crește, (tensiune
nominală) raportul U/f scade, fluxul scade,
rezultând scăderea cuplului maxim.

M5- CDL T Aut. Cap.1 Lanțul energetic Pagină 4

S-ar putea să vă placă și