“CONSTANTIN BRÂNCUSI” UNIVERSITY – ENGINEERING FACULTY

UNIVERSITY’S DAY
8 th
INTERNATIONAL CONFERENCE
Târgu Jiu, May 24-26, 2002

Târgu Jiu, Geneva Street, nr.3, 1400, Gorj, România,Tel.+4053215848, Fax+4053214462, www.utgjiu.ro

Actionarea motorului asincron in colivie ce

antreneaza mecanismul de pivotare a
suparastructurii ESRc –2000 utilizand
modulatia sinusoidala

Drd. Ing. Gheorghe Barbacioru

EMC ROSIA – CNLO TG.JIU

Abstract: It can be said that the power electronic, teh microprocessor, the data collection systems (tha
analogue threshold elements) are more and more used in the technologization of the lignite open casts and it leads
to lower prices per tonne of coal and thus , the mining enterprises un profitably.

1. Consideratii generale
Nivelul complexitatii tehnologice a utilajelor din carierele de lignit presupune metode
moderne de actionare a acestora. La ESRc- 2000 actionarea electrica a deplasarii utilajului, a
pivotarii suprastructurii, tinand cont de o serie de factori care intervin cu ponderi diferite, fac
posibila implementarea sistemelor de actionare electrica comandate cu dispozitive
semiconductoare de putere.
Solicitarile statice si dinamice reclama utilizarea convertoarelor statice a caror circuit
intermendiar preia fluctuatiile de energie. Franarea motorului asincron in colivie se realizeaza
prin circuit ce se gaseste in componenta C.S.R.–ului in combinatie cu alte dispozitive
electromecanice.

2. Implementarea sistemului de actionare cu C.S.F. la ESRc – 2000

2.1. Schema electrica de forta a C.S.F.
In fig. 1 este prezentata schema electrica de forta a convertorului static de frecventa

Fig.1

1
Schema bloc a C.S. F – ului are urmatoarea componenta.
- bloc redresor
- circuit intermediar
- chopper de franare
- bloc invertor

2.2. Descriere. Functionare.

Convertorul static indirect de frecventa are functia de a modifica frecventa si tensiunea de
la iesire necesara alimentarii motorului asincrone cu rotorul in scurcircuit.
La acest convertor se pot lega mai multe motoare in paralel in functie de conditiile de
proiectare cerute. Caracteristic la C.S.F o reprezinta existenta circuitului intermediar pentru o
tensiune continua ce are in componenta si un chopper de franare. Rolul choppenului de franare
este de a disipa surplusul de energie din circuitul interior in regimul de franare al motorului.
Tranzistoarele I.G.B.T. folosite in schema, realizeaza modulatia in durata a pulsurilor cu
frecventa ale purtatoarei intre 2 si 5 KHz ajungand la puteri de 250 KW si chiar mai mult.
Datorita curentilor maximi admisibili, in circuitul de forta se impune ca tranzitoarele sa
fie legate in paralel pe fiecare brat al puntii avand fiecare incorporat o dioda inversa de protectie
dispusa intre emitor si colector. O problema care poate sa apara este posibilitatea de intrare in
conductie la o pauza du/dt mare aplicata colectorului datorita capacitatii dintre colector si grila.
Capacitatea pozitiva care exista intre colector si grila va produce o crestere a potentialului grilei
odata cu cresterea potentialului colectorului.
Aceasta crestere este dependenta de impedanta de iesire a circuitului de aprindere a grilei.
Astfel impedanta de iesire fiind mare potentialul grilei creste peste valoarea de prag si
tranzistorul va intra in conductie producand un scurcircuit pe bratul invertorului. Pentru acest
neajuns s-a prevazut schema cu diode de regim liber. In componenta C.S.R-lui intra si filtru LC
intrucat frecventa de lucru fiind ridicata, acest filtru indeparteaza purtatoarea benzii ei laterale si
perturbatiile de inalta frecventa.
Amorsarea tranzistoarelor este controlata in tensiune si se face cu un impuls pozitiv +15V
aplicat intre grila si emitor. Blocarea dispozitivelor se face prin reducerea tensiunii la zero sau
mai avantajos este controlul blocarii tranzistorului cu o tensiune negativa. Aceasta tensiune
compenseaza perturbatiile datorita capacitatilor rezultate in procesul de comutatie. Prin varierea
tensiunii pozitive U se poate influienta tensiunea colector-emitor in regiunea de saturatie, timpul
de comutare si puterea disipata. Aceste semnale pe grila vin de la unitatea de comanda care are
urmatoarele functii:
- preia semnalele de la iesirea invertorului respectiv curentii pe doua faze, cea de-a treia
simuland-o
- prelucreaza informatia si o trimite catre partea de forta
- preia semnalul de curent din circuitul intermediar
- preia semnalul din tensiunea de intrare in interior
Comenzile de sens si de trepte de viteza, comanda de validare electrofrana sunt transmise
prin prelucrarea circuitului de forta. Un alt rol al unitatii de comanda este de a realiza accelerarea
si decelerarea motorului de activarea cat si pornirea franarea acestuia. Timpul de accelerare este
de 14s iar decelerarea 8s in cazul utilizarii C.S.F. la ESRc–2000.

2
 In cazul aparitiei oricarei situatii de defect unitatea de comanda blocheaza impulsurile de
comanda la tranzistorii I.G.B.T. si da comanda de deconectare contactului de alimentare 3x380 V
a echipamentului.
Echipamentul este protejat la aparitia accidentala a urmatoarelor situatii:
- supratensiuni in circuitul intermediar
- blocarea motoarelor de actionare
- supratemperaturi pe radiatorul componentelor de putere
- scurcircuite
- neandeplinirea conditiilor generale de functionare

Functionarea convertorului static de frecventa se bazeaza pe tehnica de reglare a tensiuni

realizata prin modularea sinusoidala ce este caracterizata de factor de modulare in frecventa si
factor de modulare in amplitudine.
Modularea sinusoidala consta in comanda a doua semnale variabile de frecvente diferite,
cu semnal sinusoidal modular cu frecventa f a fundamentalei tensiunii de iesire si care are o
amplitudine variabila A si un semnal de referinta – purtator ce reprezinta o functie multipla
triunghiulara avand amplitudinea Atr constanta.
Functia triunghiulara trebuie sa-si schimbe polaritatea la sfarsitul fiecarei alternantei.
Impulsurile de amorsare si blocare date tranzistorului sunt determinate de punctele rezultate in
urma intersectiei dintre cele doua semnale.
Astfel tensiunea de iesire este reglabila prin modificarea amplitudinii A<A
tr

In fig. 2 se prezinta principiul modulatiei sinusoidale numai pentru semnal corespunzator

unei singure faze.

Fig.2

3
In functionarea invertorului se urmareste ca amplitudinea Atr sa nu fie mai mica decat
amplitudinea semnalului sinusoidal A intrucat tensiunea rezultata ar fi nemodulata.
Invertorul fiind alimentat cu o tensiune continua Uc se poate scrie:

u (ωt) = Σ A sin ωt
s n n

4U 4U k+1
A = —
n п
u s (ωt) d(ωt) = —
nп
Σ (-1) cos n (ωt)

4U k 1
rezultand: us (ωt) = n—п Σ (-1) —
n
cos n ωt sin n ωt (3)

Din relatia (3) se poate determina relatiile intre unghiuri pentru a anula armonica de un anumit
ordin.
In circuitul de comanda al tranzistoarelor se genereaza trei semnale sinusoidale cu frecventa egala
cu frecventa tensiunii de la iesirea invertorului si un semnal triunghiular m
t
u = U sin ωt
ma ma
2п
u =U sin (ωt - — )
mb mb 3

2п
u =U sin (ωt + — )
mc mc 3

Relatiile (4) formeaza semnalele modulatoarei u

m
Programul de amorsare si blocare a tranzitoarelor se face astfel dupa schema simplificata a
invertorului in punte trifazata prezentata in fig.3.

Fig.3

4
 T - conduce T – conduce
1 3
- Daca : u ≥ U avem: T - blocat ;u ≥ U avem T - blocat
ma mt 4 mb mt 6

T - conduce
5
u ≥ U avem: T - blocat
mc mt 2

T - blocat T - blocat
1 3
- Daca : u < U avem: T - conduce ;u < U avem T - conduce
ma mt 4 mb mt 6

T - blocat
5
u < U avem: T - conduce
mc mt 2

Formele de unda rezultate sunt prezentate in fig.4

Fig. 4

5
3. Concluzii

Retehnologizarea reprezinta un factor detarminant in rentabilizarea utilajelor din

cadrul carierelor de lignit Oltenia. Exista un numar mare de utilaje cu puteri electrice instalate
mari, utilaje care au o functionare la parametrii diferiti de cei nominali si care din punct de vedere
tehnic mecanic, electric se afla la nivelul anilor 1975 utilaje care au diverse intreruperi in
functionarea lor si care duc la consum mare de energie electrica. De aceea se impune inlocuirea
echipamentului existent cu un echipament ce are un consum de energie mic si o fiabilitate destul
de mare.
Echipamentul prezentat in lucrare raspunde viitoarelor cerinte care se impun pentru
eficientizarea carierelor din cadrul CNLO Tg.Jiu.

4. Bibliografie

1 Marcu Marius Daniel, Borca. D - Convertoare statice in actionari electrice,

Ed. Topoexim Buc.1999

2 Cerbulescu D. - Convertoare statice de putere,

Ed. Universitaria Craiova 1995

3 Barbacioru Gh. - Revista Minelor nr.8/2001 pag.14-15, Contributia

si rolul tehnologiilor inalte in productia de lignit

Cariere Oltenia, Ed. M.I.R.-Bucuresti

4 Orban Maria Daniela, Barbacioru Gh., s.a. Problema de gestiune si conservare a energiei –

Nr.45-46, pag 41-45/2001, SOCER CRAIOVA