Modul 1 - Manualul Inginerului Proiectant PDF

Alewijnse Marine Galati
Manual de curs pentru ingineri

2015
Modulul I:
Manualul inginerului de proiectare
- Partea I -
1|Page
STRUCTURA
01.Formule necesare in proiectarea instalatiilor electrice 03

02.Tipuri de retele electrice 08
03.Sigurane fuzibile de joas tensiune 12
04.Contactoare si blocuri auxiliare 31
05.Relee termice LRD 37
06.Relee de control 44
07.Masurarea indirecta a curentului electric (prin T.C. si R.S.) 46
08.Minicircuit breaker iC60 50
09.Module Vigi pentru protectie diferentiala 61
10.Module DCR pentru protectie diferentiala 65
11.Circuit breaker de tipul: GV2-ME si GV2-P 70
12.Circuit breaker de tipul: Compact NSX 76
13.TeSys starter-controler LUB 90
14.Separatoare de sarcina INS/INV 98
15.Selectivitati 102
16.Tipuri de scurtcircuite in Sisteme TN 112
17.Servicii de functionare a motoarelor S1S8 135
18.Metode de pornire a motoarelor 140
19. Alegerea si Verificarea cablurilor 156
2|Page
01. Formule necesare in proiectarea instalatiilor electrice
Relatii intre marimi electrice valabile in sisteme monofazate de curent continuu
Formule pentru Puteri in sisteme monofazate, bifazate si trifazate de curent alternativ
Pentru inceput este necesar sa punem in discutie triunghiul puterilor (care include puterea activa,
reactiva si aparenta).
Rezistenta consuma putere activa

Bobina consuma putere reactiva
Condensatorul furnizeaza putere reactiva
3|Page
In electrotehnica exista doar 3 elemente pasive de circuit (resistor-bobina-condensator), cu ajutorul

carora se construiesc toate aplicatiile industriale (reostate, bobine, electromagneti,
transformatoare, surse de iluminat, etc). Restul componentelor folosite sunt active, adica
componente electronice (tranzistor, tiristor, diode, etc). Deci orice aplicatie practica, care contine
elemente pasive, este cel mult un circuit RLC. De exemplu, bobina unui motor este un circuit RL,
in care R este rezistenta infasurarii (care poate fi masurata cu un ohmetru), iar L este inductanta
(care poate fi masurata cu un L-metru, aparat de masurare a inductantelor, sau poate fi si calculata).
Curent alternativ Putere Activa Putere Reactiva Putere Aparenta

P [W] Q [VAR] S [VA]
Retea monofazata UIcos1 UIsin1 UI1
Retea bifazata UIcos2 UIsin2 UI2
Retea trifazata UIcos3 UIsin3 UI3
Transformatoare/Motoare UIcos1 UIsin1 UI1

Monofazate
Transformatoare/Motoare UIcos3 UIsin3 UI3
Trifazate
Nota: in relelele trifazate sau la motoarele trifazate, U reprezinta tensiunea de linie (si nu cea de faza).
In retelele de curent continuu, puterea electrica nu mai este intalnita sub forma a 3 puteri (activa,
reactiva, aparenta), datorita faptului ca in curent continuu, nu mai avem defazaj intre tensiune si
curent. Defazajul fiind zero, atunci sin=sin90=0, iar cos=cos90=1.
De aceea in curent continuu, apare doar puterea activa P [W] = UI
cos reprezinta factorul de putere: cos=P/S
4|Page
5|Page
6|Page
Testeaza-ti abilitatile tehnice!

Provocarea 01. Plecand de la relatia in c.c. P=UI, justificati toate celelalte relatii, precum si
legaturile dintre ele pentru urmatoarele marimi electrice: P, I, U, R.
Provocarea 02. Explicati triunghiul puterilor si influenta fiecareia din puteri P, Q, S in circuitele
electrice.
Provocarea 03. Care este diferenta intre rezistenta si impedanta unui consummator si ce se intampla
daca in calculul curentului, in loc de impedanta se foloseste doar rezistenta.
Provocarea 04. Folositi datele motorului din tabelul de mai jos si:
- calculati care este impedanta motorului
- justificati din punct de vedere 100% practic, care este influenta impedantei asupra curentului pe
care il absoarbe motorul
Provocare practica!
Folosindu-va de datele motorului de mai sus, cum demonstrate ca motorul are spire in scurtcircuit,
stiind ca valorile curentilor pe cele trei faze sunt: I1= 12,1A; I2= 12,2A; I3= 14,8A.
7|Page
02. Tipuri de retele electrice

Standardul international IEC 60364 indica trei modalitati de tratare a neutrului, folosind un cod de
doua litere: TN, TT si IT.
Prima litera indica modul de tratare al neutrului la sursa (transformator, generator):

T- conectare neutrului de la sursa de alimentare direct la pamant (T vine de la terre in French)
I - nu exista nici o legatura electrica intre neutrul sursei de alimentare si pamant (I vine de la
isolation in French), sau poate exista o imedanta Z, dar de valoare foarte mare.
A doua litera indica conexiunea intre pamant si consummator:

T- conectare directa la pamant, independent de orice alta impamantare din sistemul de alimentare
(T vine de la terre in French)
N- conectare cu pamantul prin reteaua de alimentare (N vine de la network in French)
Pentru inceput, iata o imagine de ansamblu a celor trei tipuri de retele (dupa vor fi analizate mai
in detaliu).
8|Page
Reteaua TN
Exista trei tipuri de retele TN:

TN-S
TN-C
TN-C-S
in care:
S - vine de la separat (adica nulul de lucru si cel de protectie sunt doua conductoare separate)
C - vine de la combinat (adica conductoarele N - nul de lucru si PE - nul de protectie =

impamantare) sunt combinate, adica sunt unul si acelasi conductor. Astfel, PE +N devine PEN.
In sistemele TN-C, conductorul PEN nu trebuie sa fie interrupt, intrucat va fi intrerupta in acest
fel si impamantarea, ceea ce pune in pericol operatorul uman.
C-S - vine de la separat + combinat, adica de la sursa pleaca un singur conductor C (care
reprezinta atat nulul de lucru N, cat si cel de protectie PE, deci un PEN), urmand ca la consummator
sa fie divizat in doua conductoare separate, N + PE.
Care este diferenta intre nulul de lucru N si nulul de protectie PE:
- nulul de lucru N (neutral): reprezinta cale de intoarcere a curentului electric la sursa (adica calea
curentului in circuit este: faza - consummator - nul de lucru N)
- nulul de protectie PE (protection earth): reprezinta conductorul de impamantare folosit pentru

protectia operatorului uman, in conditiile in care apare tensiune la carcasa consumatorului.
Cand conductorul neutru si cel de impamantare sunt separate (adica N si PE sunt doua conductoare
separate), in retea vom avea: L1-L2-L3-N-PE.
Cand conductorul neutru si cel de impamantare sunt combinate (adica N si PE reprezinta unul si
acelasi conductor PE+N=PEN), in retea vom avea: L1-L2-L3-PEN.
In continuare, sa analizam cele trei tipuri de retele: TN-S, TN-C, TN-C-S.
9|Page
S - vine de la separat (N+PE)

C - vine de la combinat (PEN)
C-S - vine de la separate +
combinat (PEN devine PE+N)
N nul de lucru
PE nul de protectie
In sistemele TN-C, conductorul

PEN nu trebuie sa fie interupt,
intrucat va fi intrerupta in acest
fel si impamantarea, ceea ce
pune in pericol operatorul
uman.
Reteaua TN-C presupune

costuri mai mici, intrucat N si
PE reprezinta acelasi conductor.
Oricum, pentru a diminua riscul
de distrugere a conductorului
PEN, aceasta implica alegerea
unui cablu special.
10 | P a g e
In sistemele TT, neutrul poate fi

interupt doar daca daca fazele
sunt intrerupte.
Reelele TT necesita protectie

RCD (residual current device),
iar de multe ori este nevoie de
un tip de temporizare scumpa
pentru a oferi discriminare cu un
RCD in aval.

Stabiliti concret pentru fiecare tip de retea, modul in care este tratat N si PE intre sursa si
consummator. Discutati pe schemele electrice de mai sus.
11 | P a g e
03. Sigurane fuzibile de joas tensiune
I. Clasificare
a) din punct de vedere constructiv:

01. miniatura (folosite in principal pentru protectia la scurtcircuit a schemelor de comanda);
02. cu filet (pentru uz general si curenti de pana la 63 A);
03. cu mare putere de rupere MPR (de curenti mari si capacitate de rupere mare).
b) din punct de vedere al tensiunii:

01. de tensiune alternativa
02. de tensiune continua
c) din punct de vedere al mediului de stingere din interiorului corpului fuzibil:

01. cu aer (la sigurante miniatura)
02. cu nisip de cuar (sigurante cu filet si sigurante de tip MPR)
II. Constructie
01. Sigurante miniatura (din ceramica sau din sticla) 5x20 mm 250 VAC
Detalii constructive:
1 capace
1 2 fuzibil
2 3 corp siguranta (din sticla sau ceramica)
3
4 4 regleta de montare a sigurantei
Calibre: pentru sigurante miniatura cu dimensiuni 5x20 mm, exista calibre de pana la 20A, insa
cele mai folosite sunt 0.5 A, 1A, 1.5A, 2A, 2.5A, 3A, 4A, 5A, 6A.
12 | P a g e
02. Sigurante cu filet
Detalii constructive:
1 1 - soclu
2 2 capac de protectie
3 3 piesa de calibrare
4 4 - element fuzibil
5 - capac de siguranta
5
Caracteristici electrice:
Curent nominal [A] 10

Capacitate de rupere [KA] 50
Tensiune de izolatie [V] 500
Tip (caracteristica declansare) gG/gL
Grupa DII
Soclu E27
Grupe din seria D: DI, DII, DIII, DIV, DV.

In cadrul acestui document vom pune in discutie doar grupele cele mai folosite - DI, DII, DIII.
Tensiuni nominale pentru seria D:

- curent alternativ (c.a.): 500V, 690V, 750V i 1200V - (capacitate de rupere 50 kA)
- curent continuu (c.c.): 500V, 600V - (capacitate de rupere 8 kA)
Domenii de utilizare:
- cldiri rezideniale, de afaceri i similar; cnd este folosit n reele industriale este necesar s se
ia n considerare cerinele standardului IEC 60664-1 n ceea ce privete distana de izolare pentru
echipamentele de joas tensiune.
Indicatori de semnalizare:
Toate siguranele fuzibile au indicatori ce semnalizeaz arderea siguranei. Acest lucru este vizibil
prin intermediul capacului din sticla.
13 | P a g e
Exemplu de siguranta fuzibila: Gg, D II, 25/16 - reprezinta o siguranta fuzibila de tipul D II
(adica are soclu E27), soclul este de 25A, iar fuzibilul este de 16A.
Normative:
Siguranele fuzibile, soclurile, capacele sunt testate i certificate n conformitate cu normativele:
IEC 60269- 3-1, DIN EN 60269-3, DIN VDE 0636-301, HD 630.3.1 i DIN EN 60269-1.
D I - pentru soclu E16
In [A] Culoare Caracteristica de Protectie Foto Element Fuzibil

(indicatorul din baza elementului fuzibil)
2 roz gL-gG
4 maro gL-gG
6 verde gL-gG
10 rosu gL-gG
16 gri gL-gG
20 albastru gL-gG
25 galben gL-gG
D II - pentru soclu E27

2 roz gL-gG
4 maro gL-gG
6 verde gL-gG
10 rosu gL-gG
13 negru gL-gG
16 gri gL-gG
20 albastru gL-gG
25 galben gL-gG
14 | P a g e
D III - pentru soclu E33

32 negru gL-gG
35 negru gL-gG
40 negru gL-gG
50 alb gL-gG
63 aramiu gL-gG
50A - alb
32A - negru
25A - galben
20A - albastru
16A - gri
15 | P a g e
Socluri pentru sigurante fuzibile cu filet
Soclu pentru siguranta D I Soclu pentru siguranta EZ (LF)

- pentru soclu E16 -
Tip In [A] Soclu Foto Soclu Tip In [A] Soclu Foto Soclu
EZV 25 25 EZ 25 E27
E16
EZN 25 25 EZ 63 E33
E16
EZV - pentru montare cu uruburi

EZN - pentru montare pe in
Capac de siguranta pentru sigurante fuzibile cu filet
Capac de siguranta tip D
Tip In [A] Soclu Foto Soclu
KD II 25 E27
KD III 63 E33
16 | P a g e
03. Sigurante MPR (cu mare putere de rupere)
1 Detalii constructive:
1 terminal de conectare in soclu

2
2 piese metalice de care este prins fuzibilul
3 3 corp izolator ceramic
4 indicator de stingere a arcului electric
4
5 soclu ceramic
5 6 borne de prindere (in circuit)
6
Caracteristici electrice:
Curent nominal [A] 100

Capacitate de rupere [KA] 120
Tensiune de izolatie [V] 500
Caracteristica de declansare gL/gG
17 | P a g e
Tipuri constructive:
Exista mai multe tipuri constructive, insa iata cele mai des intalnite:
NV/NH 00C KOMBI gG NV/NH 00 KOMBI gG

Tensiuni: 400 V ~ 500V~ 690~ Tensiuni: 400 V ~ 500V~ 690~
Capcitate de rupere: 120 KA Capcitate de rupere: 120 KA
Curent nominal: Curent nominal:

2A, 4A, 6A, 10A, 16 A, 20A, 25A, 32A, 35A, 40A, 63A, 80A, 100A, 125A, 160A
50A, 63A, 80A, 100A, 125A, 160A
NV/NH 1 KOMBI gG NV/NH 3C KOMBI gG

Tensiuni: 400V~ 500V~ 690~ Tensiuni: 400 V ~ 500V~ 690~
Curent nominal: Curent nominal:

63A, 80A, 100A, 125A, 160A, 200A, 224A, 250A 250A, 280A, 300A, 315A, 355A, 400A
18 | P a g e
NV/NH aM NV/NH gTr

Tensiuni: 690~ Tensiuni: 400 V ~
Curent nominal: Puterea transformatorului de protejat:

2A, 4A, 6A, 10A, 16 A, 20A, 25A, 32A, 35A, 40A, 50-1000 KVA
50A, 63A, 80A, 100A, 125A, 160A, 200A, 280A,
300A, 315A, 355A, 400A, 425A, 500A, 630A, 710A,
800A, 900A, 1000A, 1250A.
III. Parametri
Curentul nominal In: este curentul pentru care a fost proiectata siguranta si la care intreruperea
ei nu trebuie sa se manifeste. Aceasta este valoarea la care siguranta functioneaza in regim
permanent (fara intrerupere), pentru o perioada nedeterminata de timp.
Tensiunea nominala Un: este tensiunea maxima in regim permanent, pentru care a fost proiectata
siguranta. Pentru a identifica in mod corect care este tensiunea nominala pentru care trebuie sa
alegi siguranta fuzibila, este suficient sa raspunzi la o singura intrebare: daca siguranta fuzibila se
arde, care este tensiunea care apare la bornele sigurantei fuzibile?
De exemplu:
- pentru alimentarea circuitului de mai jos (Y-D), sigurantele fuzibile trebuiesc alese pentru
tensiunea nominala de 400 VAC, intrucat, in momentul intreruperii sigurantei, la bornele ei apare
tensiunea de 400 V AC. Sigur ca tensiunea nominala a sigurantei poate fi si mai mare de 400 VAC
(de exemplu, poate fi de 690 VAC, dar siguranta va avea un pret de cost mai mare), insa este
necesar ca sa aibe tensiunea nominala Un cel putin egala cu cea a tensiunii de linie.
Caderea de tensiune pe S.F., cand siguranta nu este arsa, este de maxim cateva sute de mV.
Caderea de tensiune pe S.F., cand siguranta este arsa, este egala cu tensiunea care ar trebui sa
ajunga la bornele bobinei (230V pt conexiune YN si 400V pentru conexiune D).
19 | P a g e
- pentru un motor in conexiune stea, alimentat de la reteaua de 3x400 VAC, sigurantele fuzibile
pot fi de 230 VAC, intrucat in momentul intreruperii sigurantei, la bornele ei, tensiunea este de
230 VAC.
Capacitatea de rupere ultima Ics: este curentul maxim de scurtcircuit pe care il poate intrerupe
siguranta. Dupa aceasta valoare, ea nu mai ofera garantia intreruperii circuitului in timp util,
intrucat arcul electric care apare in interiorul sigurantei este suficient de puternic, incat sa se
mentina timp mai indelungat, decat rezulta din caracteristica de protectie I(t).
Caracteristica de declansare : este caracteristica de protectie a sigurantei fuzibile (caracteristica

timp-curent). Este o combinatie de doua litere urmata de cifre care indica valoarea curentului nominal.
Prima litera:
a sigurante destinate doar pentru protectie la scurtcircuit
g - sigurante de uz general (pentru protectie la suprasarcini mari si scurtcircuit)
A doua litera:
G - sigurante de uz general (de exemplu pentru protectia cablurilor si a instalatiilor de iluminat)
M - protectia motorului
R - protectia semiconductoarelor
B - instalatii subterane
Tr - protectia transformatoarelor
S- protectia semiconductoarelor (dar mai lente decat cele de tip gR)
Exemple (vezi si foto de mai jos):

aM 63 - siguranta pentru protectia motorului care asigura doar protectie la scurtcircuit
gM 63 - siguranta pentru protectia transformatorului care suporta atat o suprasarcina de valori
mari, dar asigura si protectie la scurtcircuit
20 | P a g e
21 | P a g e
Cum trebuie citita o caracteristica de protectie a unei S.F.
I1 I2
curba 1 (limita inferioara)

(31A;10.000s)
Limita inferioara
(152A;0.1s)
Zona IV
(40A;10.000s
Limita superioara )
(264A;0.1s)
curba 2 (limita superioara)
In
Ics
Zona III.2
Zona III.1
Zona I
Zona II
In reprezinta curentul nominal al sigurantei fuzibile

I1 reprezinta curentul maxim pentru care protectia inca nu declanseaza
I2 reprezinta curentul de declansare (adica cea mai mica valoare a curentului pentru care in mod
garantat intervine protectia)
Zona I in care curentul de sarcina al consumatorului Is In ; in aceasta zona, consumatorul

functioneaza in regim normal de functionare, si poate functiona timp nelimitat. In zona I, oriunde
ar fi situat pe caracteristica I(t) punctul de functionare al instalatiei (de ex: 8A; 2.5 ore), nu suntem
in zona de actiune a caracteristicii de protectie, motiv pentru care siguranta nu se va arde; in aceasta
zona solicitarea termica a sigurantei este cea mai mica.
Zona II zona de evitat pentru o functionare a instalatiei timp indelungat; in aceasta zona nu
suntem in zona de actiune a caracteristicii de protectie, motiv pentru care siguranta nu se va arde;
motivul pentru care se recomanda evitarea acestei zone, ca si zona de functionare in mod frecvent
se datoreaza solicitarilor termice mari in regim permanent a tuturor elementelor constructive ale
sigurantei fuzibile; efectul termic ridicat in regim permanent (pentru o perioada lunga de timp),
conduce la scaderea duratei de viata a sigurantei. In aceasta zona, deja este depasit curentul
nominal al sigurantei.
22 | P a g e
Zona III aceasta este impartita in doua zone III.1 (protectie la suprasarcini mari timp
indelungat) si III.2 (protectie la scrurtcircuit), deoarece in functie de tipul sigurantei fuzibile,
aceasta poate asigura:
- protectie la suprasarcini mari si scurtcircuit (cazul sigurantelor de tipul gM)
- protectie doar la scurtcircuit (cazul sigurantelor de tipul aM)
gM 32 A
gM 100 A
gM 400 A
aM 32 A
aM 100 A
aM 400 A
Important: caracteristica de protectie a sigurantei fuzibile este delimita de doua curbe:

- curba 1 (limita inferioara)
- curba 2 (limita superioara)
Intre cele doua curbe se afla de fapt caracteristica de protectie a sigurantei fuzibile (zona marcata
cu rosu). Totusi, aceasta zona se mai numeste si zona de incertitudine, intrucat nu exista garantia
ca protectia va actiona si iata de ce:
- toate punctele situate pe curba 1 reprezinta valorile I(t) minime pentru care exista posibilitatea
ca protectia sa intervina;
- toate punctele situate pe curba 2 reprezinta valorile I(t) minime pentru care protectia intervine
in mod sigur;
Zona IV aceasta reprezinta zona in care avem garantia 100% ca intervine protectia. Aceasta
zona tine pana la valoarea lui Ics a sigurantei fuzibile (capacitate de rupere in sarcina).
Exemplu: Ics = 120 KA valoarea maxima pe care o poate intrerupe siguranta in regim de
scurtcircuit.
23 | P a g e
Tabele standardizate pentru curentii I1 si I2.
Exemplu practic:
Pentru o siguranta de tipul gG de 63A, conform tabelului 3-1, curentii sunt:

I1 = 78.75A (este curentul maxim pentru care protectia inca nu declanseaza)
I2 = 100.8 A (cea mai mica valoare a curentului pentru care in mod garantat intervine protectia)
24 | P a g e
Determinarea curentului nominal pentru sigurante fuzibile (lente si rapide)
a. Determinarea Inf pentru sigurante lente (tip gG/gL)
Curentul nominal al sigurantei fuzibile este determinat de 3 factori:
Conditia 1 de alegere a S.F: Sa depaseasca curentul de sarcina al consumatorului Is
Inf al sigurantei fuzibile trebuie sa depaseasca curentul de sarcina; in caz contrar, siguranta se va
arde in regim permanent de functionare al consumatorului.
Conditia 1: sa depaseasca curentul de sarcina
Inf > Is
Conditia 2 de alegere a S.F: Sa depaseasca curentul de pornire al consumatorului Ip
Inf al sigurantei fuzibile trebuie sa depaseasca curentul de pornire Ip al consumatorului; in caz

contrar, siguranta se va arde pe durata regimului tranzitoriu, la pornire.
Exista cazuri in care Ip al consumatorului este mai mic decat curentul de sarcina Is (de ex: la
pornirea prin convertizor sau prin trepte de rezistente, sau trepte de inductante).
Conditia 2: sa depaseasca curentul de pornire
Inf > Ip/c

Ip al motorului se poate determina foarte usor. In tabelele cu date tehnice pentru motoare, este dat
parametrul Ip/In (raportul intre curentul la pornire si curentul nominal pentru pornire directa).
c - coieficient de siguranta ce are in vedere tipul si durata pornirii (tp) recomandindu-se valorile:
Tipul pornirii Timp de pornire: tp Coeficient de siguranta: c
directa usoara 5-10 secunde 2,5

directa grea sau YD 10 - 40 secunde 2
foarte grea sau cu reostat peste 40 secunde 1,6
25 | P a g e
Exemplul 1 (pentru motor cu pornire directa in D si protectie prin siguranta lenta)

Pentru un motor:
P= 3kW; U= 400 VAC; tip de pornire: directa conexiune triunghi; turatia: 1500 rpm
Conditia 1. Curentul de sarcina al consumatorului Is

Is al motorului il consideram egal cu In al motorului (adica incaram motorul la 100%).
Din tabelele de motoare identificam In = 6,69 A.
Asadar: In = Is = 6,69 A.
Prin urmare, trebuie sa alegem o siguranta fuzibila stanardizata care sa respecte conditia: Inf > Is
(deci conform conditiei 1, putem alege o S.F. de tipul: gM 10 A)
Conditia 2. Curentul de pornire al consumatorului Ip

Din tabelele de motoare identificam: Ip/In = 5,5 si In = 6,69
Rezulta: Ip= 5,56.69 = 36,8 A
Calculam: Ip/c = 36.8/2.5= 14,7 A
Prin urmare, trebuie sa alegem o siguranta fuzibila stanardizata care sa respecte conditia: Inf > Ip/c
(deci conform conditiei 2, putem alege o S.F. de tipul: gM 16 A sau gG/gL 16A).
Raspuns final: siguranta pentru protectia motorului este de tipul gM 16A sau gG/gL 16A.
Exemplul 2 (pentru motor cu pornire YD si protectie prin siguranta lenta)

Pentru acelasi motor:
P= 3kW; U= 400 VAC; tip de pornire: YD; turatia: 1500 rpm
Conditia 1. Curentul de sarcina al consumatorului Is

Is al motorului il consideram egal cu In al motorului (adica incaram motorul la 100%) in conexiune
D (nu in Y).
Din tabelele de motoare identificam In = 6,69 A.

Asadar: In = Is = 6,69 A.
Prin urmare, trebuie sa alegem o siguranta fuzibila stanardizata care sa respecte conditia: Inf > Is
(deci conform conditiei 1, putem alege o S.F. de tipul: gM 10 A).
Conditia 2. Curentul de pornire al consumatorului Ip

Din tabelele de motoare identificam: Ip/In = 5,5 (pentru pornire directa) si In = 6,69
Insa, noi realizam pornire YD si nu directa, motiv pentru care curentul Ip de pornire al motorului
va fi mai mic cu 3 si iata de ce:
Pornirea YD presupune sa pornim mai intai motorul in Y (adica cu un curent mai mic de pornire)
si apoi trecut in D (conexiunea de regim permanent a motorului).
Daca calculam raportul intre curentii la conexiune Y si la conexiune D, obtinem:
26 | P a g e
- pentru conexiunea Y, avem: Il = If (Il curent de linie; If curent de faza)

- pentru conexiunea D, avem: Il = 3If (Il curent de linie; If curent de faza)
Daca facem raportul intre curenti obtinem: Ipy/ IpD = 1/3, ceea ce inseamna ca la pornirea YD,
motorul va absoarbe din retea un curent de 3 mai mic decat la pornirea directa.
Asadar, curentul de pornire real Ipy = Ipdirecta/3 = 5.5/3 =36,8/3 = 21.27 A
In continuare, calculam: Ip/c = 21.27/2= 10,6 A
Prin urmare, trebuie sa alegem o siguranta fuzibila stanardizata care sa respecte conditia: Inf > Ip/c
(deci conform conditiei 2, putem alege o S.F. de tipul: gM 10 A sau gG/gL 10A).
Raspuns final: siguranta pentru protectia motorului este de tipul gM 10A sau gG/gL 10A.
b. Determinarea Inf pentru sigurante rapide (tip aM)
In cazul sigurantelor NH, cu caracteristica aM, se alege curentul nominal al sigurantei egal cu
valoarea curentului nominal al sarcinii.
Exemplul 1 (pentru motor cu pornire directa in D si protectie prin siguranta rapida)

Pentru acelasi motor ca in exemplul de mai sus
P= 3kW; U= 400 VAC; tip de pornire: directa; turatia: 1500 rpm
Raspuns final: siguranta pentru protectia motorului este de tipul NH - aM 8A.
caracteristica de protectie pentru

siguranta lenta gG/gL 16A
caracteristica de protectie pentru

siguranta rapida NH- aM 8A.
27 | P a g e
Autenticitatea acestui mod de calcul de alegere a S.F. se poate verifica, comparand cu tabelele date
de firmele producatoare de motoare, despre care vom discuta in continuare.
Pentru simplificarea calculelor de proiectare, in cazul motoarelor cu pornire directa sau pornire
YD, in continuare, sunt date tabele cu S.F. necesare protectiei la scurtcircuit. Tabelele sunt date si
in functie de tensiunile nominale ale infasurarilor: 230 VAC, 400 VAC, 500 VAC, 630 VAC.
28 | P a g e
Nota: Pentru motoare

de 440V
Se pot folosi valorile S.F.

valabile pentru tensiunea
de 400V (pornire directa
sau YD), intrucat valorile
din tabel au fost alese in
baza calculelor, in
urmatoarele conditii:
- s-a ales valoarea
standardizata imediat
superioara rezultata din
calcul
- s-a considerat o
incarcare 100% a
motorului
Dupa alegerea S.F., nu

uitati sa verificati
selectivitatea in
programul GL.
Important:
Intrucat tabelul nu poate
oferi si conditii de
selectivitate cu restul
protectiilor din sistem,
realizarea selectivitatii
intra doar in
responsabilitatea
inginerului proiectant.
Daca doriti sa aveti 100%

certitudine, ca ati
dimensionat in mod
corect S.F. folositi cele 3
conditii de alegere a S.F.
prezentate mai sus, in
sectiunea: Determinarea
curentului nominal
pentru S.F.
29 | P a g e
Conditia 3 de alegere a S.F: Sa asigure selectivitatea fata de toate protectiile situate in aval (in jos)
de siguranta.
Important: la alegerea sigurantei fuzibile, trebuie tinut cont si de alti 3 parametri de care am
discutat mai sus:
a. caracteristica de declasare (sa corespunda echipamentului de protejat: motor, transformator,
semiconducror, uz general, etc) de la aceasta regula se pot face unele abateri, dar recomandabil
este sa fie respectata, pentru a nu apare probleme de ardere a sigurantei la pornire sau problem
legate de selectivitate.
b. tensiunea nominala
c. capacitatea de rupere
Provocarea 01. Constructia S.F. cu filet si MPR.

Provocarea 02. Parametrii S.F. si interpretarea lor in mod corect.
Provocarea 03. Cum trebuie citita caracteristica de protectie a S.F.
Provocarea 04. Determinarea curentului nominal al S.F.
Provocare practica 1!
Alege si dimensioneaza S.F. pentru motorul cu urmatorii parametri:
P= 4kW; U= 400 VAC; tip de pornire: directa
Alege si dimensioneaza S.F. pentru motorul cu urmatorii parametri:
P= 11kW; U= 400 VAC; tip de pornire: YD
Ce se intampla daca pentru protectia unui motor, in loc sa alegem o siguranta aM de 25A, elegem
o siguranta gG de 25A?
30 | P a g e
04. Contactoare si blocuri auxiliare

I. Constructie si functionare
Contactorul este echipament electric de comutatie (inchidere-deschidere). El este specializat pe

comutatie, avand o anduranta (cicluri inchidere-deschidere) de pana la 10 ori mai mare decat un
circuit breaker. Circuitul breaker este echipament electric de comutatie si protectie, fiind destinat
in principal pentru protectie.
CONSTRUCTIE
I. Electromagnet care contine:
- bobina B
- armatura fixa AF
- armatura mobile AM
II. Bloc de Contacte care contine:

- contacte principale (de forta) prin care trece curentul
de sarcina
- contacte auxiliare (folosite in partea de comanda)
FUNCTIONARE
1. se aplica tensiunea U la bornele bobinei
2. prin bobina circula un curent I
Contactor LC1K 3. la trecerea curentului prin bobina, in jurul bobinei
apare un camp magnetic, care se inchide prin armaturi si
determina atractia acestora
4. suprapunerea armaturilor determina schimbarea
pozitiei tuturor contactelor (de forta si comanda)
Contactor LC1D Bloc de contacte auxiliare Temporizator tip LAD
31 | P a g e
Parametri:
In [A] curentul nominal: reprezinta curentul pentru care a fost proiectat sa functioneze
contactorul in regim permanent si in categoria (AC1, AC2, AC3, AC4) pentru care a fost realizat.
Ith [A] curentul limita termic: reprezinta curentul pentru care a fost proiectat sa functioneze
contactorul in regim suprasarcina.
Remarca: contactorul poate suporta un curent mai mare decat curentul nominal, dar pentru o
perioada limitata de timp (cand consumatorul functioneaza in suprasarcina).
Exemplu: contactorul LP1 K09 are: In = 9[A], iar Ith =20[A]
Ue [V] tensiunea de utilizare: reprezinta tensiunea standardizata, aplicata intre doi poli
consecutivi in regim permanent; in functie de valorea acestei tensiuni este data puterea electrica
suportata de contactor.
Ui [V] tensiunea de izolatie: reprezinta tensiunea maxima, aplicata intre doi poli consecutivi in
regim permanent (timp nedeterminat); depasirea acesteia conduce la distrugerea izolatiei intre polii
aparatului.
Uimp [KV] tensiunea de impuls: reprezinta tensiunea maxima, aplicata intre doi poli consecutivi
in regim de impuls (milisecunde); aceasta tensiune apare in momentul comutatiei contactelor,
intrucat orice proces de comutatie este insotit de unde de supratensiune. O tensiune de cativa volti,
poate genera la comutatie, sute de volti. O tensiune de sute de volti (de ex: 400V), poate genera la
cateva mii de volti. Acesta este motivul pentru care aceasta tensiune este in kV.
Uc [V] tensiunea de comanda a bobinei contactorului (tensiune alternative sau tensiune continua)
32 | P a g e
Categorii de utilizare:
Categoria de utilizare se refera la curentul pe care il suporta contactorul in functie de natura sarcinii
(rezistiva, usor inductiva sau puternic inductiva).
Categorii de utilizare de c.a. (curent alternativ)
- pentru contacte de forta -
Tip cateorie Raport curenti Natura sarcinii Tipuri de aplicatii

Ip/In
AC1 ~1 rezistive si usor inductive cu un cos > 0.95 sisteme de incalzire cu
rezistente
AC2 ~2,5 inductive electromagneti, iluminat
AC3 57 puternic inductive aplicatii cu motoare

(lifturi, compresoare,
pompe, scari rulante, etc)
AC4 >57 Foarte puternic inductive masini de printare,
macarale, elevatoare,
industie metalurgica
Categorii de utilizare de c.a. (curent alternativ)

- pentru contacte auxiliare -
Tip cateorie Natura sarcinii Tipuri de aplicatii
AC14 (1) pentru coutarea sarcinilor inductive alimentrea bobinei contactoarelor sau releelor
electromagnetice cu puteri de maxim 72VA
AC15 (1) pentru coutarea sarcinilor inductive alimentrea bobinei contactoarelor
electromagnetice cu puteri de peste 72VA
(1) inlocuieste categoria AC-11
33 | P a g e
Ce trebuie sa stii despre coordonare?

Exista 3 tipuri de coordonare (tip 1, tip 2 si totala). Pentru a se identifica tipul de coordonare,
aparatele sunt testate de producator in conditii extreme. In functie de starea aparatelor, dupa aceste
teste, standardele definesc tipul de coordonare pentru modelul de aparat testat.
Coordonare tip 1
In cazul coordonarii tip 1, trebuie ca soft-starterul sau contactorul:
- sa nu puna in pericol persoanele sau instalatiile in cazul unui scurtcircuit
- este posibil ca aparatul sa nu poata fi repus in functiune fara reparatia sau inlocuirea unor
elemente componente.
Deteriorarea contactorului sau a releului (daca exista in circuit), este acceptabila in doua situatii:
- cand nu exista pericol pentru personalul de expluatare
- cand nu exista pericol pentru nicio alta componenta in afara de contactor si releu
In coordonarea de tip 1, circuitul breaker protejeaza instalatia, dar nu protejeaza si contactorul.

Operatorul uman este protejat, iar contactorul este posibil sa trebuiasca inlocuit. Exista o singura
cale de a afla asta: trebuie analizata starea si functionalitatea corecta a contactorului.
In situatia in care posibilitatea aparitiei defectelor in circuite este mare, iar perioada de mentenanta
implica pierderi financiare, aste recomandat a se folosi coordonarea de tip 2. Multe instalatii sunt
dependente de continuitatea operatiilor intr-un proces tehnologic, iar in aceste conditii, este
important de inteles ca este mai prudent a se utiliza aparate cu coordonare tip 2.
Coordonare tip 2 (No-Damage Protection)

In acest caz au loc numai suduri minore ale contactelor contactorului sau ale sarterului, iar
contactele trebuie sa poata fi separate cu usurinta. Functiile aparatelor de comutatie si ale celor de
comanda, trebuie sa fie operationale in intregime dupa actionarea protectiei.
Sistemul de protectie asociata (SCPD= Short-Circuit Protection Device) trebuie sa declanseze in

cazul unui scurtcircuit. Tipul 2 de coordonare, este pentru procese critice, unde intreruperea
instalatiei implica pierderi finanicare sau punerea in pericol a operatorului uman. Tipul 2 de
coordonare, nu implica distrugerea aparatelor, cu exceptia inlocuirii sigurantei fuzibile, daca
protectia la scurtcircuit a fost realizata prin siguranta fuzibila.
Coordonare Totala
In acest caz, nici un defect nu este permis sa apara in aparat. El trebuie sa fie cababil sa fie repornit
imediat dupa defect si sa functioneze in conditii normale.
34 | P a g e
Temporizatoare:
Exista doua tipuri de temporizatoare: ON Delay si Off Delay.
Principul de functionare este simplu:
ON Delay intra in actiune in momentul in care contactorul pe care este montat trece in starea ON
(adica inchis). Asadar, la alimentarea bobinei contactorului, releul este actionat mecanic, iar dupa
timpul reglat isi schimba starea contactelor.
OFF Delay intra in actiune in momentul in care contactorul pe care este montat trece in starea
OFF (adica deschis). Asadar, la intreruperea alimentarii bobinei contactorului, releul este actionat
mecanic, iar dupa timpul reglat isi schimba starea contactelor.
Dioda in paralel cu bobina contactorului de curent continuu
Cazul1: la alimentarea bobinei cu tensiune continua (prin inchiderea contactului t0), prin bobina
circula un curent i. De aceasta data, dioda fiind polarizata invers, se afla in stare blocata, deci nu
trece curent prin ea. Daca ar trece curent, atunci s-ar produce scurtcircuit, intrucat o dioada
polarizata direct se comporta ca un contact electric (ar scurtcircuita bobina reala - echivalentul la
o bobina reala L, in serie cu o rezistenta R) si ar pune reteaua de alimentare in scurtcircuit.
Cazul2: la intreruperea alimentarii bobinei (prin deschiderea contactului t 0), apare o tensiune de
comutatie (intrucat orice proces de comutatie este insotit de unde de supratensiune), care genereaza
35 | P a g e
un curent in sens invers curentului din cazul 1. Sursa acestei tensiuni o reprezinta energia
inmagazinata in campul magnetic al bobinei (intrucat exista energie in miezul ferromagnetic pe
care se afla bobina).
Acest curent polarizeaza direct dioda si atunci pe traseul L-R-D, care este un circuit inchis, se
cunsuma aceasta cantitate de energie, impiedicand ca tensiunea de comutatie sa distruga bobina
datorita tensiunii mari generate la comutatie.

Provocarea 01. Explicati functionarea unui ON Delay si OFF Delay.
Provocarea 02. Explicati ce reprezinta categoriile de utilizare si influenta lor in alegerea
contactorului.
Provocarea 03. Explicati detaliat toti parametrii electrici.
Provocarea 04. Explicati tipurile de coordonare si diferentele dintre ele.
Alege contactorul si temporizatorul potrivit pentru motorul (tip de pornire: YD) cu urmatorii
parametri:
Cerinte:
- Uc [V] = 230 Va.c.
- pentru alegere folositi catalogul de alegere a contactoarelor.
Alege contactorul potrivit pentru o aplicatie care contine o sarcina trifazata rezistiva cu puterea:
P = 6 kW.
Cerinte:
- Uc [V] = 230 Va.c. (pentru bobina contactorului)
- pornirea se face direct
36 | P a g e
05. Relee termice LRD

I. Functionare
Sunt folosite pentru protectia circuitelor si motoarelor de c.a. impotriva:

- suprasarinilor
- dezechilibrului intre faze
- pornirilor extrem de lungi
Cum actioneaza protectia la dezechilbru intre faze?

Dezechilibrul intre faze poate avea loc din doua motive:
- datorita sursei de alimentare (tensiunile de faza, respective de linie nu sunt egale)
- datorita consumatorului (impedantele pe cele trei faze sunt diferite datorita: scurcircuitelor intre
spire in interiorul bobinei, rebobinarii infasurariilor)
Datorita dezechilibrului, in conexiunea Y are loc deplasarea punctului neutru si implicit
modificarea unghiului de defazaj intre fazori. Aceasta determina modificarea fazorilor de tensiune
(doi fazori scad iar al treilea creste), care la randul ei, determina cresterea curentului pe una din
faze. In conexiunena D, nu poate avea loc deplasarea punctului neutru (pentru ca nu exista punct
neutru), insa are loc modificarea vectorilor tensiune si implicit a defazajului dintre fazori. Aceasta
conduce la cresterea curentului pe una din faze.
Pentru a intelege acest fenomen des intalnit, denumit dezechilibru intre faze, sa analizam in
continuare, pe scurt, din perspectiva 100% practica, care sunt diferentele intre un sistem echilibrat
si unul dezechilibrat.
Iata cum se menifesta dezechilibrul intre faze:
Sistem echilibrat in conexiune Y

- tensiunile de faza sunt egale Uf1=Uf2=Uf3
- defazajul intre vectori este de 120 de grade
37 | P a g e
Sistem dezechilibrat in conexiune Y

- tensiunile de faza sunt diferite Uf1 Uf2 Uf3, motiv
pentru care sistemul initial de tensiuni Uf1, Uf2, Uf3,
devine Uf1, Uf2, Uf3.
- defazajul intre vectori este diferit de 120 de grade
- are loc deplasarea punctului neutru din N in N
Cum se poate masura deplasarea punctului neutru:
- se monteaza un voltmetru intre neutrul care vine de la
retea si neutrul motorului si se va masura o diferenta de
potential
- se monteaza un ampermetru pe nul si se va masura un
curent
Cum actioneaza protectia la porniri foarte lungi?

Pornirile foarte lungi se datoreaza unei suprasarcini aplicate motorului sau existentei unui defect
de ordin mecanic in interiorul motorului, intrucat protectiile se aleg astfel incat sa invinga regimul
tranzitoriu la pornire al motorului.
Principiul de functionare este descris in cadrul MCB- iC60 (vezi rolul lui D.T.), unde este prezentat
modul in care actioneaza un bimetal la influente termice.
Clasa 10: timp de declansare intre (2-10) secunde, stabilita de producator pentru 7,2Ir.
Clasa 20: timp de declansare intre (6-20) secunde, stabilita de producator pentru 7,2Ir.
38 | P a g e
II. Parametri
III. Caracteristica de protectie
Diferentele intre caracteristicile releelor

in functie de clasa (cele mai folosite
sunt clasele 10A si 10).
39 | P a g e
IV.1. Releu termic RLD clasa 10 - utilizat in serie cu sigurante fuzibile sau GV2 cu protectie
magnetica
IV.2. Releu termic RLD clasa 20 - utilizat in serie cu sigurante fuzibile sau GV2 cu protectie
magnetica
40 | P a g e
Timpii de deconectare ai releelor termice in functie de valoarea curentului de suprasarcina

si in functie de clasa releului
Cele mai folosite relee termice sunt clasa 10A si clasa 10.
Nota: valorile din tabel sunt date pentru suprasarcini trifazate (suprasarcina apare pe toate
infasurarile motorului). Daca suprasarcina apare doar pe una sau doua din faze, valorile din tabel
inregistreaza usoare majorari, care nu sunt specificate in literatura tehnica aferenta releelor
termice.
Cum poate apare suprasarcina doar pe una sau doua din faze:
- sistemul trifazat al sursei de alimentare este dezechilibrat (tensiunile de faza si de linie nu sunt
egale), ceea ce conduce la modificarea curentului prin infasurari, deoarece I=U/Zbobina.
- scurtcircuitarea unor spire sau a unor sectiuni de bobina la una din infasurari (ceea ce conduce la
scaderea impedantei infasurarii si implicit la cresterea curentului prin infasurare I=U/Zbobina)
Cum trebuie citit tabelul de mai sus?

Sa presupunem ca avem un releu clasa 10A. Daca valoarea curentului de suprasarcina ajunge la:
- 1.05Ir, releul va avea nevoie de minim 2 ore sa actioneze
- 1.2Ir, releul va avea nevoie de maxim 2 ore sa actioneze
- 1.5Ir, releul va avea nevoie de maxim 2 minute sa actioneze
- 7.2Ir, releul va avea nevoie de 210 secunde sa actioneze
41 | P a g e
Determinarea curentului de reglaj al protectiei termice
Conditia 1 de alegere a releului termic: curentul de sarcina al motorului Inm trebuie sa fie egal cu
valoarea curentului de actionare a protectiei (adica curentul reglat pe releul termic).
In mod obisnuit, curentul de sarcina al motorului Is se considera egal cu cel nominal In, adica
proiectarea se realizaeaza pentru o incarcare de 100% a motorului.
Conditia 1: sa fie egal cu curentul de sarcina
Inm = Ir
Inm este curentul nominal al motorului
Ir este curentul setat pentru protectia termica (cel reglat pe releul termic)
Conditia 2 de alegere a releului termic: Sa asigure selectivitatea fata de toate protectiile situate in
aval (in jos) de siguranta.
De ce se alege curentul de sarcina al motorului Inm ca fiind egal cu valoarea curentului de

actionare a protectiei?
In mod obisnuit (exceptand cazurile speciale impuse de normative), suprasarcina inseamna:

Iss= (1,05-1,2)Is
Asadar, conform relatiei ar trebui calculat curentul de suprasarcina conform relatiei si apoi
realizata setarea pe releul termic, la o valoare cuprinsa intre (1,05-1,2)Is, in general 1,15Is.
Insa, acest calcul nu mai trebuie realizat, intrucat daca releul va fi setat la valoarea In= Ir, protectia
nu va actiona la valoarea Ir, ci la o valoare cuprinsa intre (1,05-1,2)Ir. Acest aspect este precizat si
in paginile de catalog, specifice protectiilor termice.
Indiferent, ca protectia termica apartine unui releu termic sau unui bloc de protectie electronic (de
exemplu Micrologic de la Compact NSX), ea nu va actiona la valoarea reglata Ir, ci la o valoare
mai mare cuprinsa in zona de incertitudine pe caracteristica de protectie, adica (1,05-1,2)Ir.
Mai jos, este un exemplu specific blocului micrologic de la Compact NSX, in care producator face
precizarea ca protectia termica va actiona in intervalul (1,05-1,2)Ir.
42 | P a g e
Analiza caracteristicii de protectie termica:
Protectia termica intervine intre (1,05-1,2)Ir
600A ; 16 sec
Protectia termica este setata la 100A. Pentru valoarea Ir = 100A setata pe blocul de protectie,
protectia va interveni de fapt intre (105-120)A. Acesta reprezinta de fapt, punctul de inceput
al caracteristicii de protectie. Incepand de la aceasta valoare intervine protectia termica. Sigur
ca, protectia va interveni in orice punct situat pe carecateristica, nu doar in punctul de inceput.
Pentru valoarea de 6Ir specifica blocului de protectie ales tr (6.0 Ir), protectia va interveni la
6x100A=600A in timpul setat pe blocul de protectie tr = 16 secunde.
Deci, punctul de functionare setat pe blocul de protectie este (600A;16 secunde).
43 | P a g e

Provocarea 01. Explicati functionarea releelor termice.
Provocarea 02. Explicati parametrii releelor termice.
Provocarea 03. Explicati caracteristica de protectie a releelor termice.
Provocarea 04. Alegerea releelor termice pentru clasa 10 si 20.
Provocarea 05. Determinarea curentului nominal al releului termic.
a. Alegeti un releu termic pentru motorul tinand cont si de clasa acestuia:
b. Reglati protectia la suprasarcina.

c. Alegeti siguranta fuzibila potrivita pentru aceasta aplicatie (aM sau gG), prin doua metode
posibile:
- din tabel
- prin calcul (vezi sectiunea - sigurante fuzibile)
d. Alegeti contactorul afferent acestei aplicatii.
e. Justificati daca alegerea uneui releu termic RL2D in serie cu o siguranta de tip gG este sau nu
corecta.
Verificati daca au fost alese corect releele termice alese pentru motoarele de mai jos, apoi pentru
fiecare motor setati protectia termica. Justificati detaliat raspunsurile.
Motor 3~400V; 50Hz; 3000 rpm Curentul nominal al RLD

[kW]
1.5 4
2.2 6.3
3 5
4 8
5.5 12.5
7.5 10
11 32
44 | P a g e
06. Relee de control

I. Modele constructive
Releu Tip CAD Releu Tip RXM
Releu tip Finder
45 | P a g e
Releu tip Finder
46 | P a g e
07. Masurarea indirecta a curentului electric (prin T.C. si R.S.)

Masurara indirecta, intotdeauna este utilizata pentru a masura o marime electrica (U sau I) care
datorita valorilor mari, nu poate fi masurata direct cu aparatul de masura.
Varianta 1. Cu transformator de curent T.C.

Masurarea cu T.C. este posibila doar in curent alternativ, intrucat transformatorul nu poate
functiona in curent continuu.
Ce trebuie sa stii despre transformatorul de curent?

- primarul transformatorului este reprezentat chiar bara sau cablul care trece prin miezul
feromagnetic (notatii borne bobina primara: K, L)
- secundarul este reprezentat de o bobina de curent (spire putine de sectiune groasa); (notatii borne
bobina secundara: k, l); secundarele T.C. se construiesc pentru 1A sau 5A.
Transformatorul de curent este proiectat sa functioneze in regim de scurtcircuit. Practic, la bornele

bobinei secundare este montat un ampermetru (ampermetru are o rezistenta foarte mica, in general
cu mult sub 1).
Este interzis ca transformatorul sa functioneze in gol (bobina secundara lasata in aer), intrucat
trecerea curentului prin bobina primara (care este chiar bara sau conductorul de faza), genereaza
un camp magnetic care este indus in miezul ferromagnetic. Astfel, permanent, in miez exista o
cantitate de energie, care trebuie consumata de bobina secundara. Cand bobina secundara este
lasata in gol, aceasta energie magnetica este transformata in cadura si miezul se incalzeste foarte
puternic, fenomen care poate determina distrugerea izolatiei bobinei secundare si prin urmare
scurtcircuitarea spirelor acesteia.
47 | P a g e
Asadar, bobina secundara trebuie conectata la un ampermetru. Daca se porneste instalatia pentru
anumite verificari, iar ampermetrul nu este inca montat in circuitul secundar al transformatorului,
atunci bobina trebuie scurtcircuitata printr-un conductor, astfel incat energia magnetica din miezul
feromagnetic sa fie consumata.
Comutator ampermetric trifazat cu pozitie

de 0.
Masurarea curentului in sisteme trifazate

se face folosind un comutator
ampermetric (cheie ampermetrica).
Daca T.C. este de exemplu, de 400/5, aceasta inseamna ca la 400 A prin primar, in secundar se
induc 5A. Daca vor trece, doar 200A, se vor obtine in secundar 2,5A.
Remarca: secundarul chiar daca este de 5A, cadranul ampermetrului va avea scala aproximativ de
1,3 din curentul primar, astfel incat sa poata fi realiazata citirea in mod direct.
Exemplu: transformatorul este de 400/5A, cu cadran de 500A.
48 | P a g e
Varianta 2. Cu Rezistenta Sunt

Daca T.C., este folosit pentru masurarea in c.a., masurarea cu rezistenta sunt se face in curent
continu. Rezistenta sunt se monteaza in serie in circuit (vezi figura de mai jos).
Rezistenta sunt este o rezistenta foarte bine calibrata, cu o precizie foarte mare, care fiind pusa in
serie in circuit, la trecerea curentului prin ea, la bornele ei apare o cadere de tensiune U=RI, in
care: R este valoarea rezistentei sunt; I este curentul din circuit (care trece si prin rezistenta).
La bornele rezistentei apare o cadere de tensiune, iar pentru masurarea acestei tensiuni se foloseste
un milivoltmetru, care este echipat cu cadran de ampermetru, pentru a se putea face citirea
curentului in mod direct.
Exemplu: resistenta sunt de 500A 50mV cand prin rezistenta trec 500A, la bornele ei apare o
cadere de tensiune de 50mV. Cadranul mV-metrului nu va fi unul specific pentru un milivoltmetru,
ci va fi un cadran de ampermetru, cu scala de aproximativ 1,3 ori din curentul primar. De exemplu
ar putea fi o scala de 600A.

Provocarea 01. Explicati principal de functionare al T.C si al R.S.
Provocarea 02. Explicati schema de masurare a curentului prin intermediul comutatorului
ampermetric.
49 | P a g e
Provocare practica!
Provocarea 01. Ce se intampla daca intr-o schema electrica avem montat un voltmetru si un
ampermetru, si datorita unei greseli de montare, voltmetrul se monteaza in locul ampermetrului.
Justificati detaliat, prezentand:
- efectele care apar in circuitul de masura
- efectele asupra aparatelor de masura
- efectele asupra sarcinii
Provocarea 02. Ce sunt efectele in circuitul de masura, daca in schema capetele de sfarsit (sau de
inceput) ale transformatoar de curent, nu sunt conectate impreuna?
Provocarea 03. Alegeti trei T.C. pentru motorul de mai jos si realizati schema de conectare in
circuit a T.C.-ului, folosind si un comutator ampermetric.
50 | P a g e
08. Minicircuit breaker iC60

I. Destinatie
Circuitul breaker-ul este un echipament electric de comutatie (inchidere/deschidere) si protectie.
Insa, scopul lui principal este de protectie a instalatiilor (la suprasarcina si scurtcircuit in cazul
iC60) si nu comutatie. Procesul de comutatie, este destinat in principal contactoarelor (intrucat ele
au o anduranta numar de cicluri I/O de aproximativ 10 ori mai mare decat circuitele breaker).
I. Constructie
Borna de Intrare
Declansator Termic (lamela de bimetal)
Dispozitiv de actionare
Declansator Electromagnetic
Camera de stingere a arcului electric
Borna de iesire
MCB iC60N C 6A
(Mini Circuit Breaker Monopolar iC60 cu capacitate de rupere N Caracteristica de protectie tip C de 6A)
iC60 N -2 poli iC60 N -3 poli iC60 N - 4 poli
51 | P a g e
Rolul lui D.T. (declansator termic) este de a asigura protectie la suprasarcina. Este realizat
dintr-un bimetal (doua metale sudate sau lipite intre ele). Cele doua metale au coeficienti de
dilatare diferiti, motiv pentru care, la incalzirea identica a acestora, cele doua metale se vor curba
in mod diferit. Cele doua metale fiind lipite intre ele, la cel cu coeficient de dilatare mai mare il va
curba pe cel cu coeficient de dilatare mai mic, iar acest efect va determina curbarea capatului liber
al bimetalului, care conduce la intreruperea circuitului. Efectul bimetalului poate fi observant in
fotografia de mai jos.
Rolul lui D.E. (declansator electromagnetic) este de a asigura protectia la scurtcircuit. Este
realizat dintr-un electromagnet de curent. Principiul de functionare al unui electromagnet de curent
este identic cu cel al electromagnetului de tensiune, singura diferenta fiind urmatoarea:
- electromagnetul de tensiune: se aplica o tensiune la bornele bobinei - prin bobina trece un curent
electric - la trecerea curentului apare in jurul bobinei un camp magnetic (=Ni, in care n este nr
de spire a bobinei, I este curentul prin bobina) catre determina atractia armaturii mobile.
- electromagnetul de curent: la trecerea unui curent electric prin bobina, in jurul bobinei un camp
magnetic (=Ni, in care n este nr de spire a bobinei, I este curentul prin bobina) catre determina
atractia armaturii mobile.
Asadar:
- electromagnetul de tensiune are bobina de tensiune (spire multe, de sectiune mica). Orice bobina
de tensiune se monteaza in paralel cu sursa de alimentare.
- electromagnetul de curent are bobina de curent (spire multe, de sectiune mica). Orice bobina de
curent se monteaza in serie cu sursa de alimentare.
Asadar, iata cum actioneaza electromagnetul de curent din circuitul breaker: la scurtcircuit,
curentul prin bobina acestuia este foarte mare, si prin urmare va crea un camp magnetic suficient
de puternic, care sa determine atractia armaturii mobile a electromagnetului. Aceasta la randul ei,
va actiona dispozitivul de actionare, care conduce la deschiderea circuitului breaker.
Rolul camerei de stingere este de a intreupe arcul electric care apare in momentul comutatiei
(inchidere-deschidere) contactelor. Camera de stingere este formata din grile metalice de ioni, care
in momentul aparitiei arcului electric, preiau arcul si il impart in mai multe arce electrice mici si
astfel, arcul electric va fi stins in timp foarte scurt (maxim zeci de ms).
Rolul dispozitivului de actionare permite inchiderea si deschiderea circuitului breaker.
52 | P a g e
III. Parametri
consecutivi in regim permanent.
aparatului.
intrucat orice proces de comutatie este insotit de unde de supratensiune. O tensiune de cateva volti,
Icu [kA] capacitate de rupere in stare rece; este curentul maxim pe care il poate intrerupe aparatul
in stare rece (adica atunci cand calea lui de curent este la temperatura ambianta; este situatia cand
aparatul este comutat din pozitia 0 in pozitia 1, in timp ce la consumator exista un scurtcircuit si
atunci se face practic inchidere pe scurtcircuit).
Ics [kA] capacitate de rupere in serviciu; este curentul maxim pe care il poate intrerupe aparatul
in stare calda (adica atunci cand calea lui de curent este la temperatura ridicata datorata trecerii
curentului in regim de sarcina; este situatia cand aparatul este in starea 1, adica inchis si apare un
scurtcircuit care trece aparatul in starea 0, adica se face practic deschidere la scurtcircuit.
Icu si Ics intotdeauna se dau in functie de tensiunea de utilizare (tensiunea aplicata intre doi poli
consecutiv in regim permanent). Depasirea acestor valori, conduce in majoritatea situatiilor, la
distrugerea contactelor aparatului.
53 | P a g e
54 | P a g e
Cum trebuie citita o caracteristica de protectie a unui MCB iC60
Protectia la scurtcircuit intervine:
Curba B: 3-5 In (curentul nominal al circuitului breaker)

Curba C: 5-10 In (curentul nominal al circuitului breaker)
Curba D: 10-14 In (curentul nominal al circuitului breaker)
Aceste valori sunt intalnite la majoritatea circuitelor breaker

de tip MCB.
Cu cat valoarea curentului de pornire este mai mare, cu atat
se va alege un circuit breaker cu caracteristica de protectie
care sa actioneze la scurtcircuit la valoare mai mare.
Important:
I - reprezinta curentul de sarcina a consumatorului
In - reprezinta curentul nominal al MCB-ului
Raportul I/In reprezinta de cate ori curentul prin instalatie este
mai mare decat curentul nominal al circuitului breaker.
55 | P a g e
Alegerea corecta a unui MCB de tipul ic60
Intrucat MCB de tipul ic60 sunt circuite breaker care nu au nici un buton de reglaj (caracteristica
de protectie este fixa), ele trebuiesc alese cu multa pricepere. Trebuie acordata o atentie deosebita,
intrucat, in caz contrar exista riscul foarte mare de distrugere a consumatorului la intrarea in
suprasarcina (intrucat protectia va interveni intr-un timp foarte mare).
Pentru o intelegere corecta, vom pleca de la caracteristica de protectie a unui MCB fara reglaje (in
cazul de fata un MCB C60N B - 25A). Asadar, avem un breaker de 25A cu caracteristica de
protectie de tip B.
(I1=25A;10.000s) (I2=33A;10.000s)
curba 1 (limita inferioara)

curba 2 (limita superioara)
(60A;100s)
Zona I Zona III

MCB sigur nu va actiona MCB sigur va actiona
Isarcina
Ipornire
(81A; 0.01s) (121A; 0.01s)
Zona II
1
Zona de incertitudine
Zona I este zona in care MCB in mod sigur nu va actiona.

Zona II este zona de incertitudine delimitate de doua curbe.
- toate punctele situate pe curba 1 reprezinta valorile I(t) minime pentru care protectia nu intervine;
- toate punctele situate pe curba 2 reprezinta valorile I(t) minime pentru care protectia intervine in
mod sigur;
Zona III este zona in care MCB va actiona in mod sigur.
Exemplu: consideram un consumator care are In = 23 A.

Daca alegem MCB C60N -B - 25A, iata cum va declansa la suprasarcina si scurtcircuit:
- la suprasarcina, punctul minim la care avem 100% certitudine ca intervine protectia este
(33A;10.000s); aceasta inseamna un curent de suprasarcina Iss= 33/23= 1.43. Deci motorul va fi
tinut intr-o suprasarcina cu 43% mai mare decat curentul nominal al motorului, timp de 10.000 s.
56 | P a g e
Sigur ca protectia va interveni si pentru alte valori ale curentului de suprasarcina care sunt cel putin
pe curba 2 sau in zona III. De exemplu, protectia termica intervine in mod sigur la 60A in timp de
100 secunde.
Mai jos, iata valorile standardizate maxime in care pot interveni protectiile la suprasarcina:
Alegerea circuitului breaker trebuie facuta luand in considerare doua conditii esentiale:
Conditia 1 (de functionare in sarcina): Curentul nominal al circuitului breaker trebuie sa fie egal
cu valoarea curentului de sarcina al consumatorului. Intrucat aceasta conditie este greu de
indeplinit, intrucat MCB-urile sunt aparate fara reglaje, atunci va fi aleasa cea mai apropiata
valoare superioara situata peste valoarea curentului nominal al consumatorului.
Precizare importanta 1: Cat de mare trebuie sa fie curentul nominal al MCB-ului fata de valoarea
curentului de sarcina? Raspuns: trebuie sa fie valoarea imediat superioara standardizata aferenta
tipului de circuit breaker.
Exemplu: daca avem un consumator cu un curent de sarcina de 9A, alegem circuit breaker de 10A
si nu de 13A, sau valori mai mari.
Aceasta precizare este foarte importanta, intrucat ideea centrala aici este sa situam punctul de
actionare la suprasarcina cel putin pe curba 2, sau si mai bine in zona III.
Aceasta este conditia de functionare in sarcina. Daca nu este respectata aceasta conditie, cand
consumatorul functioneaza in regim normal de functionare, intervine protectia termica, care
declanseaza breakerul. Sigur ca, protectia va interveni intr-un timp foarte mare, care poate dura de
la minute sau zeci de minute pana la maxim 10.000 secunde in cazul de fata.
Precizare importanta 2: daca motorul intra in suprasarcina si atinge de exemplu valoarea de 60A,
circuitul breaker nu va actiona pana nu trece si timpul aferent declansarii pentru valoarea de 60A,
adica, in cazul de fata, timpul de 100 secunde. Daca suprasarcina dureaza, de exemplu 35 de
secunde, dupa care curentul revine la valoarea curentului de sarcina, atunci protectia nu mai
intervine. Conditia de actionare trebuie indeplinita atat pentru curent, cat si pentru timp.
57 | P a g e
Conditia 1: sa fie egal cu valoarea curentul de sarcina
Inbreaker = Isarcina= Inominal
Conditia 2 (de functionare in regim tranzitoriu, la pornire): Curentul de pornire al sarcinii nu

trebuie sa declanseze protectia.
Prin urmare, curentul de pornire al consumatorului trebuie sa fie mai mic decat curentul minim de
scurtcircuit pentru curba 1. In cazul breaker-ului de mai sus, acest curent este de 81A.
Conditia 2: sa depaseasca curentul de pornire
Imin curba1> Ipornire

Daca nu este indeplinita aceasta conditie, exista sanse foarte mari, ca circuitul breaker sa deschisa
la conectarea in circuit a consumatorului.
Precizare importanta: realizarea acestei conditii poate fi usor indeplinita prin alegerea convenabila
a caracteristicii de protectie la scurt (adica curba de tip B, C sau D care deja au fost prezentate).
Cum facem asta?
Pentru a identifica ce tip de caracteristica trebuie aleasa, se calculeaza mai intai raportul I/In, in
care:
I - reprezinta curentul de sarcina al consumatorului.
In - reprezinta curentul nominal al MCB-ului.
Raportul I/In, ne indica de cate ori este mai mare curentul in circuit decat curentul nominal al MCB-
ului. Astfel, putem alege cu foarte multa usurinta tipul de caracteristica B, C, sau D, K sau Z.
Iata care sunt diferentele intre caracteristici, luand in considerare si normativele:
C60 circuit-breaker: B, C, D, K, Z and MA curves, as in standard IEC 60947.2
B curve: between 3.2 In and 4.8 In

C curve: between 7 In and 10 In
D curve: between 10 In and 14 In
K curve: between 10 In and 14 In
Z curve: between 2.4 In and 3.6 In
MA curve: between 9.6 In and 14.4 In
C60 circuit-breaker: B, C, D curves, as in standard EN 60898
B curve: between 3 In and 5 In

C curve: between 5 In and 10 In
D curve: between 10 In and 14 In
58 | P a g e
59 | P a g e
Conditia 3: Sa asigure selectivitatea fata de toate protectiile situate in aval.
Precizare importanta: daca apar probleme majore de selectivitate, solutia nu este de a mari sau
micsora valoarea circuitului breaker, intrucat nu se va mai putea respecta conditia 1 sau conditia
2. Ca solutie alternativa, se poate recurge la alegerea unui circuit breaker cu caracteristica de
protectie ajustabila (adica cu reglaj de protectii la suprasarcina si/sau la scurtcircuit).
Exemplu: alegeti MCB-ul pentru un motor cu pornire directa in D.

Caracteristici electrice motor:
P= 1,5kW; U= 400 VAC; tip de pornire: directa conexiune triunghi; turatia: 3000 rpm
Conditia 1: Inbreaker= Isarcina

Is al motorului il consideram egal cu In al motorului (adica incaram motorul la 100%).
Din tabelele de motoare identificam In = 3.6 A
Asadar: In = Is = 3.6 A.
Prin urmare, trebuie sa alegem un MCB cu valoare stanardizata de 4A.
Conditia 2. Imin curba1> Ipornire

Din tabelele de motoare identificam: Ip/In = 6.4 si In = 3.6A
Rezulta: Ip= 6.43.6 = 23.04 A
In continuare, calculam raportul I/In pentru a identifica ce tip de caracteristica trebuie sa alegem
de tip B, C sau D.
Reamintim:
I - reprezinta curentul de sarcina al consumatorului
In - reprezinta curentul nominal al MCB-ului
I/In = 23.04/4=5.76
In continuare, tot ce trebuie sa facem este sa intram in catalogul pentru iC60 unde analizam
caracteristica specifica breaker-ului nostru, pentru a vedea daca avem nevoie de un breaker cu
caracteristica de tip B, C sau D.
Se observa din caracteristica din catalog (vezi mai jos), ca in cazul motorului ales, care stim ca are
Ip/In = 5.76, trebuie sa alegem caracteristica de tip C, specifica curentilor de pornire intre 5-10 din
curentul nominal al consumatorului.
La acelasi rezultat ajungem si daca intram direct in programul Curve Direct si introducem un
breaker iC60N cu caracteristica de tip B, C, D. Observam ca cea mai potrivita caracteristica, pentru
aplicatia noastra este cea cu rosu de tip C.
Raspuns final: breaker-ul pentru motorul propus este: iC60 - C- 4A.
60 | P a g e
Provocarea 01. Constructia si functionarea unui MCB.

Provocarea 02. Parametrii electrici ai unui MCB si interpretarea lor in mod corect.
Provocarea 03. Cum trebuie citita caracteristica de protectie a unui MCB.
Provocarea 04. Alegerea corecta a unui MCB.
Alege MCB-ul pentru motorul cu urmatorii parametri:
P= 3kW; U= 400 VAC; tip de pornire: directa; 1500 rpm
Alege MCB-ul pentru motorul cu urmatorii parametri:
P= 7.5kW; U= 400 VAC; tip de pornire: YD; 3000 rpm
Consideram ca avem motorul:
Daca alegem ca protectie un iC60 cu caracteristica tip B, este sau nu corect? Justificati.
61 | P a g e
09. Module Vigi pentru protectie diferentiala

(pentru protectia operatorului uman sau a instalatiei)
Cum functioneaza un modul Vigi de protectie diferentiala (asociat cu MCB iC60)?
a. Varianta cu modul Vigi monofazat
Modul Vigi iC60 monofazat
Miez feromagnetic toroidal

Sarcina (Consumator)
Electromagnet de curent
Bobina de curent
D.A.
B
EM (electromagnet)
62 | P a g e
Inainte de a trece la functionarea modulului Vigi, iata ce este esential de precizat:
- impamantarea (PE - protection earth) este folosita pentru protectia operatorului uman, in
conditiile in care accidental, apare tensiune la carcasa metalica a consumatorului, iar operatorul
uman atinge carcasa; in acest caz apare un curent suplimentar (pe langa cel al consumatorului)
care se scurge spre pamant.
- modulul Vigi asigura protectia operatorului uman, in conditiile in care, operatorul in mod
accidental, intra in contact cu faza retelei de alimentare (in acest caz protectia va fi aleasa pentru
valoarea de 10mA, maxim 30 mA).
- modulul Vigi asigura protectia instalatiei impotriva scurgerilor la pamant, caz in care se va alege
un modul Vigi cu valori de peste 30mA.
Valorile standardizate pentru modul Vigi asociat cu iC60, sunt: 10mA, 30 mA, 100 mA, 300 mA,
300 mA, 500 mA, 1000 mA.
In continuare, vom analiza modul de functionare in doua variante posibile:
- Varianta 1: Regim normal de functionare (cand nu apare curent suplimentar spre pamant)
In acest caz, curentul de faza IA= IN.
Una din legile fundamentale in electrotehnica spune: la trecerea unui curent printr-un conductor,
in jurul conductorului apare un camp magnetic.
Cei doi curenti faza IA si IN egali in modul, dar de sensuri contrare, produc in jurul lor cate un camp
magnetic A respectiv N. Intrucat cele doua conductoare trec prin miezul feromagnetic, atunci
cele doua campuri magnetice (care si ele au sensuri contrare) vor fi induse in miez, iar fluxul
resultant va fi de fapt suma celor doua fluxuri:
rezultant = A + (-N)= 0.
Tot pe miezul magnetic se afla o bobina B, la bornele apare o tensiune electromotoare, ce are
formula:
t.e.m. = - d/dt
Asadar, tensiunea inseamna variatie de flux in timp. Intrucat fluxul rezultant = A + (-N)= 0,
rezulta ca la bornele bobinei avem t.e.m = 0 V.
63 | P a g e
Bobina B joaca rol de sursa de tensiune pentru electromagnetul EM. Cand la bornele bobinei B,
apare tensiune, aceasta va alimenta bobina electromagnetului EM, care la randul sau va pune in
miscare dispozitivul de actionare D.A. al circuitului breaker si astfel, circuitul va fi interupt,
asigurandu-se protectia operatorului uman (pentru module de 10mA sau maxim 30 mA), sau al
instalatiei (pentru module de 100 mA, 300 mA, 300 mA, 500 mA, 1000 mA).
In cazul de fata, cand IA= IN, tensiunea la bornele bobinei va fi 0V, si prin urmare EM nu va fi
alimentat, deci nu va deconecta circuitul breaker.
- Varianta 2: Regim normal de functionare (cand apare curent suplimentar spre pamant)
In acest caz, curentul de faza IA IN. Fluxul rezultant in miez, va fi:
rezultant = A + (-N) 0.
La bornele bobinei B va apare o tensiune electromotoare:

t.e.m. - d/dt
Prin urmare EM va fi alimentat, deci va deconecta circuitul breaker, asigurand protectia.
b. Varianta cu modul Vigi trifazat
Modul Vigi trifazat iC60 pentru MCB iC60N
Principiul de functionare este similar cu cel de la modulul vigi monofazat. Diferenta consta in
faptul ca in acest caz nu mai avem un sistem monofazat (faza + nul) care trece prin miezul
ferromagnetic, ci avem un sistem trifazat (L1- L2- L3 sau N- L1- L2- L3).
De aceasta data fluxul rezultant in miez este dat de curentii care trec prin cele trei faze.
64 | P a g e
In regim normal de functionare (cand nu apare curent suplimentar spre pamant), rezultant in miezul
feromagnetic este:
rezultant = 1 + 2 + 3 = 0.
Motivul pentru care fluxul rezultant este zero se datoreaza faptului ca avem un sistem trifazat
echilibrat, in care vectorii sunt defazati cu 120 grade, iar daca ii adunam vectoreal, suma lor va da
zero.
rezultant = 1 + 2 + 3
Daca adunam: 2 + 3 = 23
Insa: 1 = - 23 (sunt doi vectori egali in modul si de sens contrar).
Deci: 1 + (- 23) = 0
Prin urmare, fluxul rezultat obtinut din adunarea vectoreala a fluxurilor in miez este zero si astfel,
tensiunea de la bornele bobinei B va fi zero. Electromagnetul EM nu va avea tensiune la bornele
bobinei si astfel, deci nu va deconecta circuitul breaker.
65 | P a g e
10. Module DCR pentru protectie diferentiala

(pentru protectia operatorului uman, sau a instalatiei)
Pentru inceput sa precizam diferenta intre un modul Vigi si un DCR. Ele au exact aceleasi princii
de functionare. Singura diferenta este urmatoarea:
- modulele Vigi, nu au contacte principale in interior, ele actioneaza mecanic MCB-ul care
deschide circuitul (adica avem circuit breaker separat cu protectii incluse + modul Vigi separat
conectat mecanic de MCB).
- modulele DCR, spre deosebire de Vigi, au contacte in interior (adica DCR-ul intrerupe singur
circuitul cand apar curenti la pamant).
66 | P a g e
Parametri:
In= 40 A este curentul nominal pe care il suporta calea de curent a DCR-ului. Prin urmare putem
alimenta un consummator, care absoarbe un curent de maxim 40A.
In= 0.03 A este curentul minim care se scurge catre pamant, si la care actioneaza protectia DCR-
ului. Daca operatorul uman, accidental atinge faza, prin el va trece un curent mai mare decat 0.03A,
suficient cat sa actioneze protectia.
Icu= 10.000 A capacitate de rupere

Un= 230/400 A poate fi folosit in sistemul trifazat de 400V. daca avem motorul in conexiune Y,
pe infasurari Un= 230V; in conexiunea triunghi pe infasurari Un= 400V.
Clase DCR:
Clasa A:
Simbol:
Functionarea este garantata doar daca curentul este sinusoidal sau redresat. Aceasta este clasa cea
mai utilizata.
67 | P a g e
Clasa B:
Simbol:
Functionarea este garantata doar daca curentul este redresat. Aceasta este cea clasa cea mai
utilizata.
Senzitivitatea
Senzitivitatea RCD reprezinta curentul nominal rezidual, notat cu In. Valorile standardizate au
fost definite de IEC facand astfel posibila impartirea dispozitivelor RCD in trei grupuri conform
valorii In :
- inalta sensibilitate (HS): 6 10 30 mA
- sensibilitate medie (MS): 0.1 0.3 0.5 1 A
- sensibilitate scazuta (LS): 3 10 30 A.
RCD pentru spatiile rezidentiale sau alte aplicatii asemanatoare sunt intotdeauna de inalta sau
medie sensibilitate.
Nota: Folosirea unui RCD nu este posibila in sistemul TN-C, deoarece conductorul neutru si cel
de protectie nu sunt separati si RCD nu poate distinge intre curentii reziduali si neutru.
68 | P a g e
De ce se regleaza valoarea unui DCR la 30 mA pentru protectia operatorului uman?
Figura de mai sus ilustreaza concluziile Comisiei Internationale de Electrotehnica asupra

subiectului: Standard IEC 60479-1, Ed. 4, 2005, Efectele curentului asupra fiintelor - Partea
1, Aspecte generale. Sunt prezentate consecintele curentului alternativ care trece prin corpul
uman, de la mana stanga catre picior, in functie de curent si timp. Este deasemenea important sa
luam in considerare zonele AC-3 si AC-4 unde curentul este intr-adevar periculos.
Zona AC3 - (intre curbele B si C1)

De obicei nu se intampla nimic in aceasta zona, dar exista probabilitatea contractiilor musculare si
dificultati in respiratie, cu tulburari reversibile in formarea si transmiterea impulsurilor la inima.
Zona AC-4 (situata la dreapta de curba C1)

Pe langa efectele mentionate la zona AC-3, probabilitatea fibrilatiei ventriculare creste:
- pana la 5% intre curbele C1 si C2
- pana la 50% intre curbele C2 si C3
- depaseste 50% dincolo de curba C3
Probabilitatea efectelor periculoase cum ar fi stopul cardiac, insuficienta respiratorie si arsuri

grave, creste in functie de curent si timpul de trecere al acestuia prin corpul uman. Se ia in
considerare ca un curent de 150 mA poate circula intr-o persoana la atingerea a 230V, in conditii
nefavorabile. Valoare maxima a curentului prin corpul uman, care poate fi considerata
nepericuloasa este de 30 mA. Pentru sistemele de joasa tensiune, componenta dominanta pentru
impedanta corpului este determinata de rezistenta pielii. In continuare vom analiza care este
influenta tensiunii si a frecventei asupra impedantei corpului uman.
69 | P a g e
Efectele in functie de functie de tensiune si frecventa.
IEC a definit limita conventionala a tensiuniide atingere notata UL, ca fiind tensiunea maxima
care poate fi mentinuta pe perioada nedeterminata in conditii de mediu specifice. Valoarea acesteia
este de 50 V AC rms. Aceasta valoare contine o medie de impedanta de 1700 ohm si un
curent maxim de 30 mA.
IEC 60479-1 furnizeaza curbe ce prezinta variatia de impedanta in corp in functie de tensiune si
frecventa. Figura de mai jos arata ca impedanta corpului scade odata cu frecventa. Cu toate acestea,
sa se ia inconsiderare ca IEC 60479-2 (Efectele curentului asupra oamenilor si a fiintelor - Aspecte
speciale), care se ocupa cu efectele curentului AC la frecvente mai sus de 100 Hz, indica faptul ca
pragul de curent pentru fibrilatie ventriculara la 1000 Hz este de aproximativ 14 ori mai mare decat
la 50/60 Hz.
Provocarea 01. Constructia si functionarea unui modul Vigi monofazat si trifazat.

Provocarea 02. Parametrii unui modul Vigi.
Provocarea 03. Alegerea unui modul Vigi.
Provocare practica!
Alege un Vigi iC60 pentru un motor cu urmatorii parametri:

P= 3kW; U= 400 VAC; tip de pornire: directa; 1500 rpm
Protectia trebuie sa asigure protectia operatorului uman.
70 | P a g e
11. Circuit breaker de tipul: GV2-ME si GV2-P

I. Constructie
Principala diferenta constructiva intre MCB de tipul iC60 si GV, este data de faptul ca circuitele
breaker de tip GV au caracteristica reglabila la suprasarcina. In plus, cele de tip GV2-P au si pozitie
de trip.
Ca si regula generala, cu cat un circuit breaker are o caracteristica de protectie mai ajustabila (mai
multe butoane de reglaj a protectiilor), cu atat este mai usor de adaptat cerintelor impuse de
realizarea protectiilor si asigurare a selectivitatii.
Constructiv sunt asemenatoarea circuitelor breaker de tipul iC60. Contin:

- un declansator termic D.T. cu bimetal (care asigura protectie la suprasarcina)
- un declansator electromagnetic D.E. care contine un electromagnet de curent (care asigura
protectie la scurtcircuit)
Constructia si principiile de functionare ale declansatoarelor D.T. si D.E. sunt descris in cadrul
circuitului breaker de tipul MCB- iC60.
II. Functionare
Principiul de functionare al circuitelor breaker de tip GV este 100% identic cu cel descris la
circuitul breaker de tipul MCB- iC60.
71 | P a g e
III. Parametri
Parametrii electrici ai circuitelor breaker de tip GV sunt identici cu cei descrisi la circuitul breaker
de tipul MCB- iC60.
Singura diferenta, in acest caz este urmatoarea: circuitul breaker GV are buton de reglaj al
curentului de suprasarcina, care in general, permite reglajul de curent la suprasarcina Iss=(0.8-1)In
in care In este curentul nominal al circuitului breaker (nu al consumatorului).
IV. Caracteristica de protectie (ajustabila doar la suprasarcina)
In curentul nominal al circuitului breaker (GV2-ME32)

Ir curentul de reglaj la suprasarcina (reglabil)
Im curentul de actionare la scurtcircuit (fix)
72 | P a g e
V. Alegerea circuitelor breaker de tip GV
Trebuiesc indeplinite 3 conditii:
Conditia 1 (de functionare in sarcina): Curentul nominal al circuitului breaker trebuie sa fie egal
cu cel de sarcina al consumatorului.
Atentie: chiar daca curentul nominal al circuitul breaker GV se alege mai mai mare decat cel
nominal al consumatorului, reglajul protectiei termice se face la valoarea curentului nominal al
consumatorului.
Conditia 1: sa fie egal cu curentul de suprasarcina
Inbreaker = Isarcina
Is curent de sarcina al consumatorului
Is curent de sarcina
Curentul de suprasarcina se regleaza ca fiind egal cu cel nominal al motorului pentru detalii vezi
capitolul Relee Termice - Subcapitolul Determinarea curentului de reglaj al protectiei
termice).

scurtcircuit.
Conditia 2: sa depaseasca curentul de pornire real
Imin scurtcircuit> Ipornire real
Cum se calculeaza curentul de pornire real (adica curentul care tine cont si de metoda de
pornire):
Faza 01: Se determina curentul de pornire al consumatorului pentru pornirea directa

Ipornire directa
Ipornire directa al motorului se poate determina foarte usor. In tabelele cu date tehnice pentru motoare,
este dat parametrul Ip/In (raportul intre curentul la pornire si curentul nominal al motorului).
73 | P a g e
Faza 02: Se recalculeaza curentul real de pornire, tinandu-se cont de tipul pornirii.
Ipornire real = Ipornire directa /c


Exemplu: alegeti si reglati protectia unui circuit breaker de tip GV pentru un motor cu pornire
directa, care are urmatoarele caracteristici:
Conditia 1:
Is= In= 7,9A
Consideram curentul de sarcina al motorului egal cu cel nominal (adica incarcam motorul la
100%).
Calculam Iss= 7,9A
Conform conditiei 1, trebuie sa alegem un breaker care sa permita reglaj la suprasarcina de 7,9A.
Prin urmare alegem un breaker de tipul GV2-ME-10, care suporta un curent nominal de 10A si
poate fi reglat la suprasarcina la 8A.
Conditia 2: (de functionare in regim tranzitoriu, la pornire): Curentul de pornire al sarcinii

nu trebuie sa declanseze protectia.
Sa calculam curentul de pornire al motorului. Din tabelul de mai sus, stim: Ip/In= 7.4 (adica raportul
intre curentul de pornire sic el nominal este 7.4, deci la pornire absoarbe un curent de 7.4 ori mai
mare decat curentul nominal).
Curentul nominal il cunoastem tot din tabel: In= 7,9A
Din Ip/In= 7.4 rezulta: Ip= 7.47.9 = 58.5 A
74 | P a g e
Deci, trebuie ca breakerul ales sa aiba protectia la scurtcircuit la o valoare mai mare decat
Ip= 58.5A
Se poate observa din caracteristica de protectie de mai sus ca acest breaker are protectia la
scurtcircuit fixa si setata la valoarea de 138A sit imp de declansare t= 0.02secunde.
Daca pornirea ar fi fost YD (stea triunghi), atunci curentul real de pornire al sarcinii ar fi:
In acest caz YD, Ipornire real = 58.5/2 = 29.1A
Conditia 3: Sa asigure selectivitatea fata de toate protectiile situate in aval (in jos).
Provocarea 01. Constructia unui circuit breaker de tip GV.

Provocarea 02. Parametrii circuitului breaker si interpretarea lor in mod corect.
Provocarea 03. Cum trebuie citita caracteristica de protectie a unui circuit breaker de tip GV.
Provocarea 04. Alegerea si reglarea protectiei unui circuit breaker de tip GV.
Alege si regleaza un circuit breaker GV2 pentru motorul (tip de pornire: directa) cu urmatorii
parametri:
Alege si dimensioneaza un circuit breaker GV2 pentru motorul (tip de pornire: YD) cu urmatorii
parametri:
75 | P a g e
12. Circuit breaker de tipul: Compact NSX

I. Constructie
Capacitati de rupere pentru Compact NSX
76 | P a g e
II. Parametri electrici
aparatului.
intrucat orice proces de comutatie este insotit de unde de supratensiune. O tensiune de cativa volti,
Icu [kA] capacitate de rupere in stare rece; este curentul maxim pe care il poate intrerupe aparatul
in stare rece (adica atunci cand calea lui de curent este la temperatura ambianta; este situatia cand
aparatul este comutat din pozitia 0 in pozitia 1, in timp ce la consumator exista un scurtcircuit si
atunci se face practic inchidere pe scurtcircuit).
Ics [kA] capacitate de rupere in serviciu; este curentul maxim pe care il poate intrerupe aparatul
in stare calda (adica atunci cand calea lui de curent este la temperatura ridicata datorata trecerii
curentului in regim de sarcina; este situatia cand aparatul este in starea 1, adica inchis si apare un
scurtcircuit care trece aparatul in starea 0, adica se face practic deschidere la scurtcircuit.
Icu si Ics intotdeauna se dau in functie de tensiunea de utilizare (tensiunea aplicata intre doi poli
consecutiv in regim permanent). Depasirea acestor valori, conduce in majoritatea situatiilor, la
distrugerea contactelor aparatului.
77 | P a g e
Icw [A] curent de scurta durata admisibil (curentul pe care il suporta echipamentul un timp limitat;
in general este dat pentru urmatoarele valori de timp: 1s, 5s, 20s, 30s).
78 | P a g e
Cum trebuie citita o caracteristica de protectie a unui circuit breaker NSX
Suprasarcina (I0 ; Ir ; tr)
tss
Scurtcircuit de valori mici (Isd; tsd)

tsd
ti
Scurtcircuit de valori mari (Ii)
Is Iss Isd Ii
Butoane de reglaj pentru caracteristica de protectie la supracurenti:
Reglaj la suprasarcina
I0 buton de reglaj brut la suprasarcina pentru curent
Ir buton de reglaj fin la suprasarcina (daca exista) pentru curent
tr timp de reglaj la suprasarcina pentru timp
Reglaj la scurtcircuit de valori mici

Isd buton de reglaj la scurtcircuit de valori mici pentru curent
tsd timp de reglaj la scurtcircuit de valori mici pentru timp
Reglaj la scurtcircuit de valori mari

Ii buton de reglaj brut la suprasarcina pentru curent
Reglaj la curent de scurgere sau de punere la pamant (este caracteristica de protectie

separata)
Ig buton de reglaj pentru curentul de scurgere sau de punere la pamant
tg buton de reglaj pentru timpul de actionare a protectiei de punere la pamant
79 | P a g e
Caracteristici de protectie pentru Compact NSX (pentru detalii vezi si catalog Compact NSX):
80 | P a g e
81 | P a g e
82 | P a g e
Vigicompact NSX (Compact NSX + Modul Vigi)
Contacte auxiliare (OF; SD; SDE; SDV; CAM; CE/CD)
83 | P a g e
Bobinele MN (de minima tensiune) si MX (de deschidere la punere sub tensiune)
84 | P a g e
85 | P a g e
Alegerea circuitelor breaker de tip Compact NSX

Trebuiesc indeplinite 3 conditii:
Conditia 1 (de functionare in sarcina): Curentul de suprasarcina reglat pe aparat, sa fie egal cu
valoarea curentului nominal al consumatorului.
Conditia 1: curentul reglat la suprasarcina sa fie egal cu cel nominal al consumatorului
Ir = Inominal consumator
In curentul nominal al consumatorului
Ir curentul reglat pe aparat

scurtcircuit.
Conditia 2: sa depaseasca curentul de pornire real
Imin scurtcircuit> Ipornire real
Cum se calculeaza curentul de pornire real (adica curentul care tine cont si de metoda de
pornire):
Faza 01: Se determina curentul de pornire al consumatorului pentru pornirea directa

Ipornire directa
Ipornire directa al motorului se poate determina foarte usor. In tabelele cu date tehnice pentru motoare,
este dat parametrul Ip/In (raportul intre curentul la pornire si curentul nominal al motorului).
Faza 02: Se recalculeaza curentul real de pornire, tinandu-se cont de tipul pornirii.

86 | P a g e

Important: daca pornirea se face prin convertizor, curentul la pornire va pleca de la zero si va creste
pana la valoarea curentului de sarcina. Asadar, conditia a doua (de functionare in regim tranzitoriu,
la pornire), va fi intotdeauna indeplinita.
Conditia 3: Sa asigure selectivitatea fata de toate protectiile situate in aval (in jos).
Provocarea 01. Cum trebuie citita caracteristica de protectie a unui circuit breaker de tip NSX.
Provocarea 02. Alegerea si reglarea protectiei unui circuit breaker de tip NSX.
Provocarea 03. Explicarea detaliata pentru VigiCompact NSX.
Provocarea 04. Explicarea detaliata a modului de functionare a bobinelor MN si MX.
Provocarea 05. Explicati detaliat toti parametrii electrici pentru Compact NSX - Micrologic 5.
87 | P a g e
Alege si regleaza un circuit breaker NSX pentru motorul (tip de pornire: prin convertizor) cu
urmatorii parametri:
Cerinte: se solicita protectie la suprasarcina si la scurtcircuit. Curentul de scurtcircuit la bornele

breakerului, conform programului GL este de 27,5 kA.
88 | P a g e
89 | P a g e
13. TeSys starter-controler LUB

I. Constructie si Blocuri auxiliare
LUB este un echipament de comutatie si protectie destinat alimentarii consumatorilor industriali

(in general motoare).
90 | P a g e
91 | P a g e
92 | P a g e
93 | P a g e
II. Unitati de control si caracteristici de protectie (standard, avansat, multifunctional)
94 | P a g e
95 | P a g e
III. Scheme de comanda
96 | P a g e

Provocarea 01. Constructia unui LUB si protectiile pe care le poate realiza.
Provocarea 02. Explicati diferentele intre cele trei tipuri de unitati de control LUCA, LUCB,
LUCM.
Provocarea 03. Alegerea unui LUB in functie de necesitatile de protectie si comanda a
consumatorului.
a. Alegeti LUB-ul pentru motorul cu urmatorii parametri:
Pentru alegere folositi catalogul TeSys LUB. Se solicita doar protectia consumatorului fara
utilizarea blocurilor de comunicatii.
b. Reglati protectia la suprasarcina in programul Curve Direct si explicati caracteristica de

protectie.
c. Realizati si explicati schema de forta si comanda, pentru pornirea YD a consumatorului, apoi
alegeti echipamentele conform cataloagelor.
97 | P a g e
14. Separatoare de sarcina INS/INV

I. Constructie si Parametri
Separatoarele de sarcina sunt doar echipamente de comutatie (inchidre/deschidere contacte), fara

a asigura nici o protectie a circuitului. Fiind separatoare de sarcina (si nu separatoare simple) pot
fi efectuate manevre de comutatie sub sarcina.
Exemplu: daca avem un consumator care absoarbe un curent de 28 A in categoria AC3, cu un

sepator de tip INS 40 A pot fi efectuate manevre de comutatie in sarcina.
98 | P a g e
II. Parametri
aparatului.
intrucat orice proces de comutatie este insotit de unde de supratensiune.
Ith [A] curent limita termic: reprezinta curentul pe care il suporta calea de curet a aparatului in
regim permanent
Ie [A] curent de utilizare: reprezinta curentul pe care il suporta calea de curent a aparatului, in
functie de tensiunea aplicata Ue intre doi poli consecutivi in regim permanent.
Icm [kA] curentul pe care il suporta echipamentul la inchidere pe scurtcircuit
Icw [A] curent de scurta durata admisibil (curentul pe care il suporta echipamentul un timp limitat;
in general este dat pentru urmatoarele valori de timp: 1s, 3s, 20s).
99 | P a g e
III. Categorii de utilizare
100 | P a g e

Provocarea 01. Explicati parametrii separatoarelor.
Provocarea 02. Explicati diferentele intre categoriile de utilizare si influenta lor in alegerea
separatorului.
Provocarea 03. Alegerea unui separator in functie de:
- natura sarcinii (sarcina rezistiva sau inductiva)
- curentul absorbit
- tensiunea de alimentare (c.a. sau c.c.) si valoarea acesteia
Alegeti un INS pentru motorul:
Alegeti un INS pentru un motor de curent continuu monofazat care absoarbe din retea un curent
de 39A. Tensiunea de alimentare a motorului este de 230V.
Consideram ca avem un motor cu pornire YD care absorbe un curent de 46A in sarcina. Motorul
este pornit in medie, de 3 ori/h. Daca alegem un separator INS 63, alegerea facuta este sau nu
corecta? Justificati.
101 | P a g e
15. Selectivitati
Ce inseamna selectivitate?
Selectivitate, spus in cea mai simpla si corecta forma, inseamna sa actioneze protectia din aval,
situata cel mai aproape de locul de defect, astfel incat sa fie asigurata continuitatea alimentarii cu
energie electrica a celorlalti consumatori. Practic, este izolat din sistem doar echipamentul unde s-
a produs un defect.
In imaginea de mai jos se observa:
a. in cazul selectivitatii totale, daca apare un defect la consumatorul protejat prin circuitul breaker
CB2, acesta va deschide, izoland locul cu defect de restul consumatorilor din sistem.
b. in cazul neselectivitatii, va deschide atat circuitul breaker din aval, situat cel mai aproape de
locul de defect (CB2), dar si circuitul breaker situat deasupra de locul de defect (CB1). Astfel, va
fi intrerupta si alimentarea altor consumatori din sistem.
Imagineaza-ti o cladire de birouri, in care apare un defect (sa spunem la primul nivel al cladirii).
In loc sa deschida doar breakerul aferent primului nivel, va deschide breakerul principal care
asigura protectie pentru primele trei nivele, sau breakerul general care asigura protectie pe toata
cladirea.
102 | P a g e
In ceea ce priveste selectivitatea exista doar 3 situatii posibile (vezi imaginea de mai jos):
Cazul A. Neselectivitate (vor deschide ambele circuite breaker CB2 si CB1)
Cazul B. Selectivitate Partiala (este asigurata selectivitatea pana la o anumita valoare a curentului
de scurtcircuit; de exemplu, selectivitatea este asigurata doar pana la valoarea de 2,4kA, iar daca
valoarea de scurtcircuit la bornele lui CB2 depaseste 2,4kA atunci devine caz de neselectivitate).
Cazul C. Selectivitate totala (la defect inregistrat sub circuitul breaker CB2, va deschide in mod
sigur doar CB2, iar CB1 ramane in pozitia inchis, asiguirand alimentarea ce energie a celorlalti
consumatori).
Cazurile A. respectiv C., sunt cazuri situate la polaritatea opusa ori neselectivitate ori selectivitate
totala. Cazul B., este o situatie de mijloc, este o situatie de compromise, care este acceptata doar
atunci cand consumatorii alimentati nu fac parte din categoria consumatorilor esentiali, a caror
functionare trebuie asigurata in mod obligatoriu.
In continuare, iata un exemplu concret de selectivitate totala, la aparitia unui defect la
consumatorul protejat prin circuitul breaker CB7. Doar CB7 deschide, restul circuitelor breaker
situate in amonte (CB5, CB2 si CB1) raman inchise.
103 | P a g e
Analiza caracteristicii de protectie
Caracteristica de protectie a oricarui echipament de protrectie, este o caracteristica curent-timp

I(t). Prin urmare, putem realiza:
- selectivitate amperimetrica (adica setarea corespunzatoare a curentului, pe caracteristica de
protectie)
- selectivitate cronometrica (adica setarea corespunzatoare a timpului, pe caracteristica de
protectie)
Inainte de a trece la prezentarea celor doua tipuri de selectivitati amperimetrica, respectiv

cronometrica, sa analizam caracteristica de protectie a unui circuit breaker cu protectie la
suprasarcina si scurtcircuit.
(3 + 1) zone de analiza a caracteristicii
Zona 0 (cu gri): este specifica regimului normal de

functionare in sarcina a consumatorului, in care
singurele manevre de inchidere/deschidere a
circuitului breaker corespund procesului tehnologic
pentru care a fost montat consumatorul.
Zona 1 (cu verde): protectia sigur nu va deschide

deoarece indiferent de valoarea curentului si a
timpului delimitate de aceasta zona, suntem sub
caracteristica de protectie, nu este indeplinita nici
macar conditia minima de actionare a protectiei.
Zona 2 (cu galben): este zona intermediara in care

exista doua situatii posibile:
- daca curentul de scurtcircuit este situat pe curba
inferioara a caracteristicii, atunci protectia in mod
sigur, nu va actiona;
- daca curentul de scurtcircuit este situat pe curba
superioara a caracteristicii, atunci protectia in mod
sigur, va actiona; este curba de la care actionarea
protectiei devine 100% sigura.
Zona 3 (cu rosu): este zona in care avem 100%

certitudinea ca protectia va actiona.
104 | P a g e
Exemplu:
Mai jos, avem un exemplu concret de circuit in care putem testa modul de actionare al protectiei.
Avem 5 consumatori, fiecare avand un curent nominal de 5A. Circuitul de protectie CB1 a fost
ales de 10A.
Sa luam in considerare 3 cazuri sis a analizam ce se intampla in circuit dupa un timp de 30 de
secunde:
- cazul 1: introducem in circuit primii 2 consumatori; curentul in circuit va fi de 10A; in acest caz,
conform caracteristicii aferente circuitului breaker CB1, curentul este situat imediat sub
caracteristica de protectie, deci CB1 nu va actiona.
- cazul 2: introducem in circuit primii 3 consumatori; curentul in circuit va fi de 15A; in acest caz,
conform caracteristicii aferente circuitului breaker CB1, dupa 30 de secunde, curentul este situat
foarte aproape de curba minima a protectiei si prin urmare, breaker-ul nu va actiona.
- cazul 3: introducem in circuit toti 5 consumatorii; curentul in circuit va fi de 25A; in acest caz,
conform caracteristicii aferente circuitului breaker CB1, dupa 30 de secunde, curentul este situat
in zona de actionare sigura; la valoarea de 30 A, circuitul ar trebui sa actioneze in punctual
threshold situate pe curba 2 a caracteristicii de protectie.
105 | P a g e
Tipuri de Selectivitatati
01. Selectivitate amperimetrica (de curent)
Sa consideram 3 circuite breaker in serie: CB1, CB2, CB3.

In primul caz, avem selectivitate totala, deoarece caracteristicile nu se intersecteaza. Sigur ca, in
majoritatea situatiilor, indeplinirea acestei conditii nu este suficienta. Este necesar ca cele 3
caracteristici sa fie la o distanta suficient de mare intre ele, ca selectivitatea sa fie totala.
In cel de-al doilea caz, caracteristicile aferente circuitelor breaker CB2 si CB3 se intersecteaza,
motiv pentru care nu avem selectivitate intre CB2 si CB3.
Conditie de realizare a selectivitatii

amperimetrice:
caracteristicile de protectie trebuie sa fie
situate la distanta suficient de mare intre
ele. Intersectia lor, in mod sigur va
determina actionarea neselectiva.
02. Selectivitate cronometrica (de timp)
Sa luam in considerare doua situatii si sa analizam fenomenul de selectivitate, dar de aceasta data,
pe axa timpului. Consideram ca avem un circuit breaker de 10A si facem analiza ce se intampla
dupa un timp de 75 de secunde, daca introducem in circuit 2 consumatori, apoi toti 5 consumatorii:
- cazul 1: pentru doi consumatori, curentul in circuit este 10A; pentru aceasta valoare, atat la 50 de
secunde, cat si la 75 de secunde, circuitul breaker nu se deschide intrucat punctul de declasare este
situat sub curba minima de actionare;
- cazul 2: pentru cinci consumatori, curentul in circuit este 25A; pentru aceasta valoare, dupa
primele 50 de secunde, circuitul breaker nu se deschide, intrucat punctul de declansare este situat
sub curba minima a caracteristicii de protectie; dupa75 de secunde, punctul de declansare se afla
in zona sigura de declansare, deci circuitul breaker CB1, va deschide; de fapt conform
caracteristicii de protectie aferenta circuitului breaker ales, CB1 ar trebui sa deschida la 62 de
secunde.
106 | P a g e
Conditie de realizare a
selectivitatii cronometrice:
timpii de actionare
ai
circuitelor breaker trebuie
sa creasca pe masura ce ne
apropiem de sursa.
Exemplu:
Pentru selectivitate cronometrica, este necesar ca timpii de actionare ai circuitelor breaker sa
creasca pe masura ce ne apropiem de sursa.
107 | P a g e
03. Selectivitate diferentiala pe joasa tensiune
Protectia diferentiala a fost studiata in detaliu, in cadrul circuitelor breaker cu module Vigi, cat si
in cadrul DCR dispozitiv de curent rezidual.
Dispozitivele de protectie diferentiala, sunt destinate:
- pentru protectia operatorului uman sunt setate la valori de 10mA sau 30 mA;
- pentru protectia instalatiei (caz in care nu poate asigura si protectia operatorului uman) sunt
setate pentru valori de peste 30 mA.
In prima situatie, in care nu exista protectie diferentiala in circuit (no residual current device), la
atingerea accidentala a partilor aflate sub tensiune, operatorul uman se expune riscului de
electrocutare.
In cea de-a doua situatie, in care exista dispozitive de protectie diferentiala, la atingerea accidentala
a partilor aflate sub tensiune, operatorul uman este protejat riscului de electrocutare, intrucat va
actiona instantaneu dispozitivul de curent rezidual din amonte, care va intrerupe alimentarea cu
energie electrica.
Selectivitatea dispozitivelor de curent rezidual este de doua tipuri:

- selectivitate verticala
- selectivitate orizontala
In continuare vom pune in discutie ambele tipuri de selectivitate.
108 | P a g e
a. Selectivitate verticala
Este realizata intre doua DCR-uri situate in serie. Pentru realizarea selectivitatii totale, trebuiesc
indeplinite doua conditii:
Conditia 1. Legata de Curent

Raportul intre cele doua DCR-uri (aval/amonte) trebuie sa fie minim 2. De exemplu daca DCR-ul
din aval, are protectia calibrata la 0,5A, cel din amonte trebuie sa aibe protectia calibrata la cel
putin 1A.
Conditia 2. Legata de Timp

Protectia din aval trebuie sa fie calibrata la un timp de declansare inferior protectiei din aval.
109 | P a g e
b. Selectivitate orizontala
In cazul selectivitatii orizontale, RDC-urile

amplasate pe celelalte circuite (in paralel cu cel
defect), nu detecteaza curentul de defect. Prin
urmare, toate DCR-urile pot avea acelasi timp
de deconectare.
In practica, selectivitatea orizontala poate fi

originea unei probleme. Declansari
necorespunzatoare au fost observate in special:
- in retelele I.T. si cu cabluri foarte lungi (unde
apar capacitate parazite in cabluri)
- in instalatii cu filtre capacitive (calculatoare,
sisteme electronice, etc)
In aceste cazuri, se poate manifesta
declansarea DCR-urilor in circuite care de fapt
nu sunt afectate (vezi figura de mai jos).
110 | P a g e
04. Selectivitate energetica
Este destinata pentru protectia instalatiilor la curenti de scurtcircuit de valori foarte mari. In aceste
situatii, circuitele breaker sunt de putere de exemplu tip Compact NSX sau Masterpact.
CB2 este mai mic decat CB1. La scurtcircuit la la

consumator, curetul trece in acelasi timp prin
ambele circuite breaker, atat CB1, cat si CB2.
Ca si regula generala, conditiile pentru asigurarea

selectivitatii totale sunt:
- raportul intre circuitele breaker CB1 si CB2,
trebuie sa fie egal sau mai mare de 2,5
- raportul intre unitatile trip de protectie ale celor
doua circuite breaker trebuie sa fie mai mare decat
1,6.

Provocarea 01. Explicati fenomenul de selectivitate in 3 cazuri posibile: neselectivitate,
selectivitate partiala, selectivitate totala.
Provocarea 02. Explicati carateristica de protectie I(t).
Provocarea 03. Explicati tipurile de selectivitate:
Amperimetrica (de curent)
Cronometrica (de timp)
Diferentiala
Verticala
Orizontala
Energetica
Provocare practica!
Pentru fiecare provocare de mai sus, cautati exemple practice prin care sa demonstrati ca ati inteles
baza teoretica. Folositi pentru exemplificare orice documentatie tehnica, inclusiv programul Curve
Direct.
111 | P a g e
16. Tipuri de scurtcircuite in Sisteme IT

In figura de mai jos sunt prezentate urmatoarele tipuri de defecte posibile:
- punerea fazei la pamant
- scurtcircuit intre doua faze
- scurtcircuit intre trei faze (cazuri extreme de rare)
1. Punerea fazei la pamant

n cazul in care accidental, apare o legtur intre faza si pamant, atunci faza capata potentialul
pamantului, intrucat faza si impamantarea sunt puse impreuna. In cazul retelelor IT, punerea fazei
la pamant, nu este caz de scurtcircuit.
Curentii de punere la pamant, in general, nu au valori mari, comparabile cu valorile curentilor de

scurtcircuit monofazat din retelele cu neutru legat direct la pamant. Din acest motiv, retelele cu
neutru izolat pot functiona timp mai indelungat cu o punere la pamant.
Problema majora este data de faptul ca la o retea IT, daca are loc punerea fazei la pamant, atunci
faza pusa la pamant nu va indica nici o tensiune fata de pamant (intrucat este la potentialul
pamantului), insa tensiunea va creste pe celelalte doua faze cu 3. Fazele sanatoase vor avea
tensiune de linie.
Actionarea protectiei contra punerilor la pamant va demara procesul automat de declansare a

intrerupatorului liniei si semnalizarile aferente. Personalul operativ de exploatare va trebui sa aiba
cunostinte tehnice necesare pentru exploatarea instalatiilor electrice cu implicarea protectiilor
electrice.
Reteaua IT daca are faza pusa la pamant, ea poate functiona, ins adatorita supratensiunilor care
apar (marite cu 3) reteaua trebuie intrerupta.
112 | P a g e
2. Scurticircuit intre doua faze
Ik(2) curentul de scurtcircuit intre doua faze [A]

Ul tensiunea de linie (intre doua faze) [V]
ZL impedanta totala a fazei []
4. Scurticircuit intre trei faze
Ik(3) curentul de scurtcircuit intre trei faze [A]

Ul tensiunea de linie (intre doua faze) [V]
ZL impedanta totala a fazei []

Explicati relatiile de calcul a curentilor de scurtcircuit, si influenta fiecarui parametru din cadrul
ecuatiei, la contributia acestui curent.
113 | P a g e
Analiza caracteristicii de scurtcircuit pentru retele puternice

Intelegerea caracteristicii de scurtcircuit, precum si aparatul 100% practic, de calcul al marimilor
de scurtcircuit sunt extrem de importante, si ofera 3 avantaje majore:
1. permit intelegerea in mod corect, a marimilor ce trebuiesc introduse in programul GL de calcul
al curentilor de scurtcircuit
2. ofera posibilitatea de a calcula in instalatie, in orice punct, valorile curentilor
3. permite o intelegere la nivel avansat al fenomenelor ce au loc in instalatii, in regim normal, cat
si in regim de avarie.
Curent de varf
(peak current)
Asimetria curentului Simetria curentului de scurtcircuit

de scurtcircuit
(inrush current) (Ik(rms) steady state current value)
In instalatii de curent alternativ, faca regimul de functionare este permanent, atunci curentii au
variatii sinusoidale, la care, pe durata regimurilor tranzitorii, se pot adauga si componente
continue. Cele mai puternice regimuri tranzitorii apar la pornire si la scurtcircuit.
Asadar:
- in regim permanent, curentii sunt sinusoidali
- in regim tranzitoriu, pe langa curentii sinusoidali, se adauga si componente continue.
Concluzionand, in momentul producerii scurtcircuitului, apare un curent de scurtcircuit asimetric,
urmat de un curent de scurtcircuit simetric.
In regim de scurtcircuit, solicitarile electrodinamice si termice au intensitati foarte mari, fiind

maxime cand gradul de asimetrie curentului este maxim.
114 | P a g e
Curentul de scurtcircuit, la inceput este asimetric si are atat componenta de curent alternativ, cat
si componenta continua d.c. component id.c. (care scade spre zero dupa o curba exponentiala).
Cea mai rapida crestere a curentului de scurtcircuit este inregistrata exact in momentul producerii
scurtcircuitului. Valoarea maxima (de varf) a acestui curent de scurtcircuit este ip.
Dupa aceasta perioada (inrush curent), timp in care curentul este asimetric, forma de unda a
curentului de scurtcircuit devine simetrica in raport cu axa X (axa timpului). Pe aceasta portiune
de axa, curentul este stationar (are acceasi valoare) Ik (rms).
Ce inseamna valoarea curentului Ik (rms)? este valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit, adica
Ip/2 (vezi pentru exemplificare foto de mai jos).
Analiza caracteristicii de scurtcircuit pentru retele slabe
Diferenta intre caracteristica de scurtcircuit pentru retele slabe si cea pentru retele puternice, consta
in:
- in retele puternice, pe toata perioada steady state curentul este simetric fata de axa X si are
acceasi amplitudine
- in retele slabe, pe toata perioada steady state curentul este tot simetric fata de axa X, dar scade
in mod continuu pana la o valoare de stabilizare
115 | P a g e
Curentul curentului maxim de scurtcircuit

Cand calculam curentul maxim de scurtcircuit care poate aparea in general, se considera a fi
curentul de scurtcircuit trifazat. Insa, in majoritatea situatiilor, posibilitatea aparitiei unui
scurtcircuit trifazat este foarte mica. Majoritatea scurtcircuitelor se produc ori intre doua faze, ori
intre o faza si pamant, ori intre o faza si nulul de lucru.
Curentul de scurtcircuit trifazat este dat de relatia:
in care:
Ik valoarea r.m.s. a curentului prin cele 3 faze scurtcircuitate in perioada regimului simetric
steady state [A]
Ul tensiunea nominala de linie (intre doua faze) [V]
Zk impedanta totala pe faza in regim de scurtcircuit []
Rk rezistenta totala pe faza in regim de scurtcircuit []
Xk reactanta totala pe faza in regim de scurtcircuit []
Impedanta totala pe faza este formata din impedanta retelei, a generatorului, transformatoarelor
si conductoarelor, practic trebuiesc luate in calcul toate impedantele de pe faza.
Scopul de a cunoaste curentul de scurtcircuit maxim, este de a alege in mod corect echipamentele
de protectie, care trebuie sa intrerupa circuitul in caz de defect fara a produce distrugerea
contactelor.
In conditiile in care tensiunea de alimentare nu are valoare fixa, atunci, in mod firesc aceata
influenteaza curentul de scurtcircuit. Pentru un calcul cat mai precis se poate aplica un factor de
corectie c al tensiunii in conformitate cu IEC 60909:
Pentru a putea calcula impedantele din circuit, mai intai trebuie sa intelegem modul corect de
calcul al impedantelor pe componente, urmand ca apoi sa adunam aceste imedante pentru a calcula
impedanta totala a liniei.
116 | P a g e
Impedanta de scurtcircuit pe componente
117 | P a g e
118 | P a g e
119 | P a g e
120 | P a g e

In cadrul acestei sectiuni (Impedanta de scurtcircuit pe componente), explicati parametrii din
cadrul tuturor ecuatiilor, pentru a va asigura ca ati inteles in mod corect calculul curentilor de
scurtcircuit.
121 | P a g e
122 | P a g e
123 | P a g e
124 | P a g e
125 | P a g e
126 | P a g e
127 | P a g e
128 | P a g e
129 | P a g e
130 | P a g e
131 | P a g e
132 | P a g e
133 | P a g e

Analizati exemplele practice de mai sus, urmarind cu atentie metoda de calcul a curentilor de
scurtcircuit. Apoi, realizati un rezumat in care sa prezentati etapele principale de calcul al
curentilor de scurtcircuit.
Depasirea cu succes a acestei provocari tehnice, va garanteaza intelegerea 100% practica, a
modului de calcul al curentilor de scurtcircuit si intelegerea la un nivel ridicat a fenomenelor care
au loc in instalatii.
134 | P a g e
17. Servicii de functionare a motoarelor S1S8

Serviciile de functionare pentru motoarele, sunt reprezentate de simbolurile S1.S8, in
conformitate cu IEC 600 34-1 si VDE 0530 Partea 1.
Serviciul de functionare pentru care a fost proiectat un motor se numeste serviciu nominal si este
trecut pe placuta indicatoare a motorului. De asemenea, este trecut pe placuta si durata relativa de
functionare activa (DA), care are urmatoarele valori:
- pentru serviciul de functionare S3-S7 are urmatoarele valori standardizate: 15, 25, 40 si 60%.
- in serviciile de functionare periodica S3-S10, durata unui ciclu se considera 10 minute, daca nu
este precizata o alta valoare.
Inainte de a trece la detalierea acestor servicii, iata notatiile ce vor fi folosite in cadrul figurilor:
S1: Serviciu Continuu [Abreviere: S1]

Corespunde functionarii la sarcina constanta, pentru un timp suficient de mare pentru ca motorul
sa ajunga la echilibru termic (adica se ajunge la o temperature constanta in interiorul motorului).
Exemple: ventilatoare cu debit constant, transportoare cu banda uniform incarcata, etc.
S2: Serviciu de Scurta Durata [Abreviere: S2 60 min]

Corespunde functionarii la sarcina constanta, pentru un timp insuficient ca motorul sa ajunga la
echilibru termic, dupa care urmeaza o perioada de racier suficient de mare, pana motorul ajunge
la o racire completa (adica motorul ajunge la temperature ambianta).
Duratele active (in functionare) standardizate ale motoarelor sunt: 10, 30, 60, 90 min.
Exemple: motoare electrice de pornire a autovehiculelor (demaroare), robotul de bucatarie, etc.
135 | P a g e
S3: Serviciu Intermitent Periodic [Abreviere: S3 xy%]

Este caracterizat de o functionare ciclica, de tipul constant-repaus. Ciclurile sunt prea scurte pentru
a se ajunge la echilibru termic, nici la incalzirea masinii, dar nici la racirea masinii. In acest
serviciu, curentul de pornire nu afecteaza in mod semnificativ incalzirea masinii.
Valorile recomandate pentru durata ciclului sunt 15, 25, 40, 60%. Durata unui ciclu este de 10 min.
N
Durata de actionare relativa = N+R 100%
Exemplu de abreviere: S3 25%, unde 25% reprezinta valoarea duratei de actionare.

Exemple: masini de ridicat cu motoare asincrone cu inele si franare mecanica.
S4: Serviciu Intermitent Periodic cu Pornire

[Abreviere: S4 xy%, x c/h, JL= y Kgm2, JM= z Kgm2]
Este identic cu serviciul S3, dar de aceasta data, cu durata de pornire. Fiecare ciclu este compus
din: perioada de pornire care influenteza incalzirea motorului, urmata de o perioada in care motorul
functioneaza la sarcina constanta, si finalizata cu perioada de repaus. Ciclul este prea scurt pentru
a se ajunge la echilibru termic.
Abrevierea corespunzatoare este S4, urmata de valorile:

- durata de actionare relativa
- numarul de cicluri pe ora (c/h)
- momentul de inertie al sarcinii (JL)
- momentul de inertie al motorului (JM)
Exemplu de abreviere: S4 25%, 120 c/h, JL=0,2Kgm2, JM=0,1Kgm2
D+N
Durata de actionare relativa = D+N+R 100%
Exemple: macarale cu motor asincron cu rotor in scurtcircuit si franare mecanica.
136 | P a g e
S5: Serviciu Intermitent Periodic cu Pornire si franare electrica

[Abreviere: S5 xy%, x c/h, JL= y Kgm2, JM= z Kgm2]
Spre deosebire de serviciul S4, acesta are in plus si franarea electrica a motorului.
Exemplu de abreviere: S4 25%, 120 c/h, JL=2,6Kgm2, JM=1,3Kgm2
D+N+F
Durata de actionare relativa = D+N+F+R 100%
Exemple: macarale franare electrica.
S6: Serviciu Neintrerupt cu sarcina intermitenta

[Abreviere: S6 xy%]
Consta intr-o succesiune de cicluri formate din doua perioade: functionare cu sarcina constanta,
urmata de functionare in gol. Nu exista perioade de repaus. Si pentru categoria S6, durata ciclurilor
este prea scurta pentru a se ajunge la echilibru termic.
Duratele recomandate pentru durata de actionare relativa sunt 15, 25, 40, 60%.
Durata unui ciclu este 10 minute.
Exemplu de abreviere: S6 40%
N
Durata de actionare relativa = N+V 100%
Exemple: actionarea unor masini unelte.
137 | P a g e
S7: Serviciu Neintrerupt cu porniri si franari electrice

[Abreviere: S7 x c/h, JL= y Kgm2, JM= z Kgm2]
Este asemanator cu serviciul S5, dar fara perioade de repaus.
Serviciul de functionare cuprinde o suita de cicluri identice, fiecare ciclu avand: perioada de
pornire, perioada de functionare la sarcina constanta si perioada de frana electrica. Nu exista
perioade de repaus. Ciclul este prea scurt pentru a se ajunge la echilibru termic.

Exemplu de abreviere: S7 500 c/h, JL=0,08Kgm2, JM=0,08Kgm2
Exemple: servomotoare electrice.
S8: Serviciu neintrerupt periodic cu variatii de sarcina si turatie

[Abreviere: S8 x c/h, JL= y Kgm2, JM= z Kgm2 + puteri/turatii/durate de actionare]
Serviciul de functionare cuprinde o suita de cicluri identice, fiecare ciclu cuprinzand o perioada de
functionare la sarcina constanta corespunzatoare unei anumite turatii a motorului, urmata de una
sau mai multe perioade de functionare dar la alte sarcini constant si la turatii diferite. Schimbarea
de turatie se poate realiza de exemplu prin schimbarea numarului de poli in cazul motoarelor
asincrone.
Nu exista perioada de repaus.

- viteza si durata ciclului pentru fiecare operatie
138 | P a g e
Exemplu de abreviere:
S8 30 c/h, JL=68,3Kgm2, JM=2,2Kgm2
24kW 740rpm 30%
60kW 1460rpm 30%
45kW 980rpm 40%
Exemple: actionari cu motoare asincrone cu doua viteze.
D+N1
Durata de actionare relativa 1 = D+N1+F1+F2+N3 100%
F1+N2
Durata de actionare relativa 2 = D+N1+F1+N2+F2+N3 100%
F2+N3
Durata de actionare relativa 3 = D+N1+F1+N2+F2+N3 100%

Provocare 01. Folosindu-va de caracteristicile de functionare pentru serviciile S1-S8, explicati
modul de functionare al motoarelor, precum si influenta fiecarui serviciu asupra regimului termic
al motorului.
Provocare 02. Explicati datele tehnice de pe placuta indicatoare a motorului, apoi explicati care
sunt consecintele utilizarii acestui motor in serviciul S3.
139 | P a g e
18. Metode de pornire a motoarelor

Exista mai multe metode de pornire, insa cele mai des intalnite sunt:
- pornirea directa
- pornirea stea-triunghi YD
- pornirea prin softstarter
- pornirea prin convertizor
140 | P a g e
Pornirea directa a motoarelor asincrone (Direct On Line Starter)

Pornire cu Circuit Breaker, Contactor si Protectie Termica
141 | P a g e
Pornirea cu LUB
Tipuri de Motor Starters pentru pornirea directa de la retea DOL
142 | P a g e
Pornirea YD a motoarelor asincrone

I. Pornire si functionare
Motivul pornirii motoarelor prin conexiune YD, il constituie micsorarea curentului la pornire.
Aceasta metoda de pornire poate fi aplicata motoarelor care indeplinesc doua conditii:
- au la placa de borne, toate cele 6 capate ale bobinelor statorice
- motorul este proiectat a functiona in conexiunea triunghi
Un aspect extrem de important in constituie alegerea momentului de timp pentru trecerea din
conexiunea Y in conexiunea D. In acest sens, momentul alegerii trecerii din Y in D, trebuie analizat
din directii:
01. Daca motorul este in sarcina, atunci momentul trecerii din conexiunea Y in conexiunea D,
trebuie realizat cand turatia motorului atinge 85-90% din turatia nominala.
In caz contrar, daca trecerea din Y din D se face inainte (la o turatie mai mica de 85-90% din turatia
nominala, curentul va inregistra un salt prea mare, asemanator pornirii directe. In aceasta situatie,
aparatele electrice (contactoarele) necesare realizarii trecerii YD, devin inutile, nejustificand-se
prezenta lor in circuit.
Daca momentul comutatiei din Y in D este prea departe (dupa 85-90% din turatia nominala), atunci
cuplul activ al motorului, devine mai mic decat cuplul rezistent generat de sarcina, iar motorul se
opreste.
02. Daca motorul este pornit in gol, atunci momentul trecerii din conexiunea Y in conexiunea D,
poate fi ales dupa ce motorul ajunge la turatia nominala in conexiunea Y. De fapt, in acest caz,
143 | P a g e
motorul poate fi tinut oricat in conexiunea Y si abia apoi comutat in D, intrucat, in aceasta situatie
nu exista pericolul opririi motorului si nici cel al unui salt mare de curent la trecerea din Y in D.
II. Analiza caracteristicilor
Pentru o buna intelegere putem analiza caracteristicile de mai jos (in care a fost introdusa si metoda
de pornire prin soft-starter pentru a se observa diferentele intre pornirea directa, pornirea YD si
pornirea prin soft starter).
Cum trebuiesc citite caracteristicile?

Intrucat motorul este pornit in conexiune Y, caracteristica de plecare (pentru I, U, T) este cea
aferenta conexiunii Y. Punctul de functionare se deplaseaza pe caracteristica aferenta conexiunii
in Y, pana in momentul comutatiei, cand are loc trecerea brusca a motorului din Y in D. Din
momentul trecerii in D, punctul de functionare al motorului va urma caracteristica in D, pana in
momentul atungerii turatiei nominale, cand valorile de I, U si T se vor stabili la o anumita valoare
dependenta de cuplul rezistent al sarcinii.
144 | P a g e
In continuare vom defini ce reprezinta parametrii de linie si cei de faza, pentru conexiunea Y,
respectiv conexiunea D.
In conexiune Y:
Tensiunea de linie reprezinta tensiunea dintre doua faze.
Tensiunea de faza reprezinta tensiunea dintre faza si nul.
Cele doua tensiuni le intalnim atat la sursa de alimentare, cat

si la consummator. Deci avem tensiune de linie si tensiune
de faza la sursa, respectiv, tensiune de linie si tensiune de
faza la consummator.
In ceea ce priveste curentii, avem:

- curenti de linie (care sunt absorbiti din sursa de alimentare)
- curenti de faza (care trec prin fazele masinii, a motorului)
Daca in conexiunea Y, tensiunile sunt diferite cu 3, iar

curentii sunt egali, ei bine, in conexiunea D, situatia este
exact invers, adica tensiunile sunt egale, iar curentii sunt
diferiti cu 3.
145 | P a g e
Pornirile dese si la sarcina nominala, conduc la imbatranirea prematura a izolatiei infasurarilor si

deci la scoaterea motorului din functiune intr-o perioada mult mai scurta de timp decat durata
medie de viata a motorului. Pornirea directa are cea mai scurta durata de pornire, insa implica si
solicitari mari ale motorului si caderi de tensiune in retea, care in unele cazuri pot actiona
protectiile de minima tensiune. Din aceste motive pornirea directa este limitata de normative, la
5,5 kW. La pornirea directa, trebuie acordata o atentie deosebita alegerii sigurantelor sau a
circuitelor breaker pentru protectia la scurt-circuit si la suprasarcina.
O solutie de micsorare a curentului la pornire, o constituie pornirea stea-triunghi YD. Daca un

motor cu infasurarea de faza avand impedanta Zf, este conectat la o retea de tensiune U, avand
conexiunile statorice in stea, curentul de linie la pornire IpY, va fi egal cu cel de faza IpYf si va avea
expresia:
IpY= IpYf=U/ 3 Zf
Daca conexiunile ar fi in triunghi, curentul de pornire de linie Ip ar fi de 3 ori mai mare decit
cel de faza Ipf :
Ip= Ipf 3 =U 3
Zf
Prin urmare, raportul curentilor pentru pornirea YD este:

I pY
=1/3
I p
Prin urmare, daca pe durata pornirii, infasurarea motorului este in conexiune stea, curentul absornit
din retea va fi de 3 ori mai mic decat in situatia in care pornirea ar fi realizata in conexiune triunghi.
Deoarece cuplurile sunt proportionale cu patratele tensiunilor respective, iar intre tensiuni este
U 1
raportul fY rezulta ca si cuplurile vor fi in acelasi raport ca si curentii, adica mai mici de
U f 3
trei ori la pornirea in stea decat in triunghi:
M pY 1

M p 3
Deoarece prin comutarea din conexiunea Y in D, motorul trece de pe o caracteristica de functionare

pe alta, momentul comutarii este insotit de un salt al curentului, respectiv al cuplului.
Datorita micsorarii apreciabile a cuplului de pornire, pornirea prin comutator stea-triunghi se
utilizeaza pentru motoarele care pornesc in gol sau cu o sarcina care sa nu depaseasca o treime din
sarcina nominala.
146 | P a g e
Din relatiile prezentate pentru conexiunile Y, respectiv D, in cazul pornirii YD se constata

urmatoarele:
- micsoreaza tensiunea aplicata pe bobinele motorului cu 3
- micsoreaza curentul prin bobinele motorului cu 3
- micsoreaza cuplul activ al motorului de 3 ori
In diagramele de mai jos se pot observa deplasarea punctelor de functionare pentru curent si cuplu,
din momentul pornirii si pana in momentul stabilizarii turatiei in conexiunea triunghi.
In continuare sunt prezentate bornele motorului (pozitionarea lor la placuta de borne) si modul in
care trebuiesc conectate pentru conexiunea Y a unui motor sau pentru conexiunea D.
147 | P a g e
148 | P a g e

Provocarea 01. Explicati detaliat schema de forta si schema de comanda.
Provocarea 02. Pentru conexiunea YD, explicati:
evolutia curentului
evolutia tensiunii
evolutia cuplului
deplasarea punctelor de functionare pe carecteristici, pentru curent si pentru cuplu
Provocarea 03. Relatii pentru conexiunea Y respective D.
Provocare practica!
Alegeti aparatele electrice pentru pornirea YD a urmatoarelor motoare:
149 | P a g e
Pornirea prin Softstarter a motoarelor asincrone

Softstarterele comand tensiunea de alimentare a motorului la 100% din tensiunea de reea, la un
timp care se poate regla. Motorul pornete astel aproape fr ocuri. Reducerea tensiunii conduce
la o reducere ptratic a cuplului de rotaie n raport cu momentul normal de pornire a motorului.
Softstarterele sunt recomandate pentru pornirea sarcinilor cu variaie ptratic a turaiei sau a
cuplului de rotaie (de ex. pompe sau ventilatoare).
Schneider foloseste softstartere de tiupul Altistart ATS.
Aa cum rezult din caracteristicile motorului la pornirea direct i la pornirea stea-triunghi, apar
salturi de curent i de cuplu, care implic influene negative n special la puteri mijlocii i mari ale
motorului:
- solicitare mecanic mare a mainii
- uzur mai rapid
- costuri de service mai ridicate
- incrcare mare pentru reea, respectiv a generatorului
- cderi ale tensiunii, care acioneaz negative asupra altor consumatori.
Tocmai de aceea, se dorete o cretere fr ocuri turatiei i o reducere a curentului n timpul fazei
de pornire. Acest lucru este realizat de ctre softstarterul electronic. Acesta comand continuu
alimentarea cu tensiune a motorului asincron trifazat n timpul fazei de pornire. Astfel, motorul se
adapteaz la comportarea sarcinii mainii de lucru i se accelereaz corespunztor. ocurile
mecanice sunt astfel evitate, eliminndu-se astfel vrfurile de curent. Softstartere sunt alternative
electronice pentru pornirile clasice stea-triunghi.
Caracteristici pentru softstartere:

- pentru motoare asincrone trifazate de puteri mici pn la puteri ridicate
- fr vrfuri de curent
- nu necesit ntreinere
- cuplu de pornire reglabil, redus
150 | P a g e
Softstartere i tipuri de coordonare conform IEC/EN 60947-4-3
Coordonare tip 1
n cazul coordonarii de tip1, trebuie ca softstarterul s nu pun n pericol persoanele sau instalaiile
n cazul unui scurtcircuit, dar este posibil s nu poat fi repus n funciune far reparaie sau
nlocuirea unor pri.
Coordonare tip 2
n cazul tipului de coordonare 2, trebuie ca softstarterul s nu pun n pericol instalaia sau
persoanele, n cazul unui scurtcircuit, i acestea trebuie s poat fi utilizate n continuare. Pentru
aparatele de comand i contactoarele hibride se admite lipirea uoar a contactelor. n aces caz,
productorul trebuie s ofere indicaii privind operaia de ntreinere.
Sistemul de protecie asociat (SCPD = Short-Circuit Protection Device) trebuie s declaneze n
cazul unui scurt-circuit: n cazul unei sigurane fuzibile, aceasta trebuie nlocuit. Acesta
corespunde modului normal de funcionare n coordonare de tip 2, chiar i pentru o siguran.
151 | P a g e
Conectarea punctului stea la acionarea cu softstarter. Atenie!
Conectarea punctului de stea la conductoarul PE sau N nu este permis n cazul funcionrii

mpreun cu un softstarter, intrucat neutrul de la soft starter si PE retelei se afla la potentiale
diferite. Daca se monteaza un voltmetru intre ele va apare o diferenta de tensiune.
152 | P a g e
Pornirea prin convertizoare de frecventa

Convertizoarele de frecven faciliteaz reglarea variabil si continu a turaiei motoarelor
asincrone trifazate. Schneider foloseste convertizoarele ALTIVAR.
Ele transform reeaua de curent alternativ monofazata sau trifazata cu tensiune constant i
frecven constant, ntr-o reea trifazat nou, cu tensiune variabil i frecven variabil. Aceast
reglare simultan a tensiunii/frecvenei permite realizarea unui reglaj continuu al turaiei
motoarelor asincrone trifazate. Acionarea poate dispune de cuplu nominal chiar i n funcionare
la turaii mici.
Convertizorul de frecven transform tensiunea i frecvena constante ale reelei de alimentare

ntr-o tensiune continu. Din aceast tensiune continu convertizorul genereaz un alt sistem
trifazat nou, de tensiune i frecven variabil. Astfel convertizorul de frecven preia din reeaua
de alimentare practic numai puterea activ necesar acionrii motorului (cos ~ 1).
Puterea reactive necesar motorului este livrat de circuitul intermediar de curent continuu. n
acest fel se poate renuna la instalaiile de compensare a factorului de putere cos pe partea de
reea.
153 | P a g e
154 | P a g e
Msuri de filtrare
Filtrele de deparazitare i filtrele de reea servesc la protejarea mpotriva perturbaiilor de nalt
frecven din conductoare i la reducerea perturbaiilor de nalt frecven ale convertizoarelor de
frecven, prin cablu de reea sau prin radiaiile emise de acesta i care trebuie limitate n
conformitate cu prescripiile i prevederile legale (emisia de perturbaii). Filtrele se vor monta n
apropierea convertizorului de frecven, cu minimizarea legturilor dintre filtru i convertizor.
Bobine
Pe partea de alimentare a convertizorului de frecven, bobinele reduc efectele curentului asupra
reelei i determin o mbuntire a factorului de putere. Coninutul de armonici superioare de
curent este redus i calitatea reelei este mbuntit. Folosirea bobinelor de reea este
recomandat la conectarea mai multor convertizoare de frecven la un punct de alimentare de la
reea sau dac la reea sunt conectate mai multe dispozitive electronice.
155 | P a g e
19. Alegerea si Verificarea cablurilor

Producatorii ofera tabele in care sunt precizate valorile curentilor in functie de sectiunea
conductorului. Insa aceasta este insuficient, intrucat este doar un caz ideal, in care se considera
conductorul pozat singur pe un traseu de cablu si intr-un mediu termic de 30 grade. Insa, conditiile
reale de lucru ale cablului, in majoritatea situatiilor sunt mult diferite, motiv pentru care
conductorul sau cablul nu mai suporta curentul dat in tabel de catre producator. Acest curent
trebuie ajustat printr-o serie de factori de corectie, care tin de metoda de instalare (K1), temperatura
ambianta (K2) si influenta mutuala a celorlalte cabluri (K3).
Asadar, capacitatea de transport a cablului va fi:
I real = I n K
in care: k=K1 K2 K3
Dimensionarea cablurilor implica doua etape, ambele la fel de importante:
Etapa I: Alegerea Cablului

Alegerea se face in functie de:
1.1. Metoda de instalare
1.2. Temperatura ambianta
1.3. Influenta mutuala a celorlalte cabluri
Etapa II: Verificarea Cablului

2.1. La pornire (se verifica caderea de tensiune la pornire, pentru a evita distrugerea
cablului pe durata regimului de pornire sau actionarea protectiilor de minima tensiune din sistem)
2.2. In sarcina (se verifica caderea de tensiune in sarcina; daca este depasita valoarea
standardizata, atunci cablul se incalzeste excesiv si se distruge termic)
In continuare, vom trece la determinarea coeficientilor K1 K2 K3.
156 | P a g e
Etapa I: Alegerea Cablului
Determinarea coeficientului K1
Mai intai vom prezenta metodele posibile de instalare (urmatoarele doua tabele) si abia apoi, factorul de corectie (tabelul al treilea).
157 | P a g e
158 | P a g e
159 | P a g e
160 | P a g e
161 | P a g e
Etapa II: Verificarea Cablului
162 | P a g e
163 | P a g e

Modul 1 - Manualul Inginerului Proiectant PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 1 - Manualul Inginerului Proiectant PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alewijnse Marine Galati

Manual de curs pentru ingineri

01.Formule necesare in proiectarea instalatiilor electrice 03

01. Formule necesare in proiectarea instalatiilor electrice

Relatii intre marimi electrice valabile in sisteme monofazate de curent continuu

Formule pentru Puteri in sisteme monofazate, bifazate si trifazate de curent alternativ

Rezistenta consuma putere activa

In electrotehnica exista doar 3 elemente pasive de circuit (resistor-bobina-condensator), cu ajutorul

Curent alternativ Putere Activa Putere Reactiva Putere Aparenta

Retea monofazata UIcos1 UIsin1 UI1

Retea bifazata UIcos2 UIsin2 UI2

Retea trifazata UIcos3 UIsin3 UI3

Transformatoare/Motoare UIcos1 UIsin1 UI1

cos reprezinta factorul de putere: cos=P/S

Testeaza-ti abilitatile tehnice!

02. Tipuri de retele electrice

Prima litera indica modul de tratare al neutrului la sursa (transformator, generator):

A doua litera indica conexiunea intre pamant si consummator:

Exista trei tipuri de retele TN:

C - vine de la combinat (adica conductoarele N - nul de lucru si PE - nul de protectie =

Care este diferenta intre nulul de lucru N si nulul de protectie PE:

- nulul de protectie PE (protection earth): reprezinta conductorul de impamantare folosit pentru

In continuare, sa analizam cele trei tipuri de retele: TN-S, TN-C, TN-C-S.

S - vine de la separat (N+PE)

In sistemele TN-C, conductorul

Reteaua TN-C presupune

In sistemele TT, neutrul poate fi

Reelele TT necesita protectie

Testeaza-ti abilitatile tehnice!

03. Sigurane fuzibile de joas tensiune

a) din punct de vedere constructiv:

b) din punct de vedere al tensiunii:

c) din punct de vedere al mediului de stingere din interiorului corpului fuzibil:

02. Sigurante cu filet

Curent nominal [A] 10

Grupe din seria D: DI, DII, DIII, DIV, DV.

Tensiuni nominale pentru seria D:

D I - pentru soclu E16

In [A] Culoare Caracteristica de Protectie Foto Element Fuzibil

D II - pentru soclu E27

In [A] Culoare Caracteristica de Protectie Foto Element Fuzibil

D III - pentru soclu E33

In [A] Culoare Caracteristica de Protectie Foto Element Fuzibil

Socluri pentru sigurante fuzibile cu filet

Soclu pentru siguranta D I Soclu pentru siguranta EZ (LF)

EZV - pentru montare cu uruburi

Capac de siguranta pentru sigurante fuzibile cu filet

Capac de siguranta tip D

Tip In [A] Soclu Foto Soclu

03. Sigurante MPR (cu mare putere de rupere)

1 terminal de conectare in soclu

Curent nominal [A] 100

NV/NH 00C KOMBI gG NV/NH 00 KOMBI gG

Capcitate de rupere: 120 KA Capcitate de rupere: 120 KA

Curent nominal: Curent nominal:

NV/NH 1 KOMBI gG NV/NH 3C KOMBI gG

Capcitate de rupere: 120 KA Capcitate de rupere: 120 KA

Curent nominal: Curent nominal:

NV/NH aM NV/NH gTr

Capcitate de rupere: 100 KA Capcitate de rupere: 100 KA

Curent nominal: Puterea transformatorului de protejat:

Caracteristica de declansare : este caracteristica de protectie a sigurantei fuzibile (caracteristica

Exemple (vezi si foto de mai jos):