1.

RE-I 226/2002

INSTRUCŢIUNI DE REALIZARE A PROTECŢIILOR

ÎMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR ÎN INSTALAŢIILE
ELECTRICE DE JOASÃ TENSIUNE

Coordonator lucrare ELECTRICA S.A.:

ing Tudor MARIN

Lucrare elaborată de SIER Bucureşti

Director: Dr.ing. Fănică VATRĂ

Responsabil lucrare:
ing. Mauriciu SUFRIM

ELECTRICA S.A.
BUCUREŞTI 2002
 INSTRUCŢIUNI DE REALIZARE A PROTECŢIILOR ÎMPOTRIVA
SUPRATENSIUNILOR ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

CUPRINS

pag.

Capitolul 1.
Obiectivul şi domeniul de aplicare....................................................................... 3

Capitolul 2.
Prescripţii conexe din legislaţia tehnică în vigoare............................................. 8

Capitolul 3.
Protecţia automată la curenţi de defect (PACD) cu dispozitiv diferenţial la
curent rezidual DDR. Protecţia diferenţială la curent rezidual............................11

Capitolul 4.
Protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială de 50 Hz
(supratensiuni temporare).......................................................................................26

Capitolul 5.
Protecţia împotriva supratensiunilor de scurtă durată (supratensiunilor
tranzitorii)................................................................................................................. 38

3
 INSTRUCŢIUNI DE REALIZARE A PROTECŢIILOR ÎMPOTRIVA
SUPRATENSIUNILOR ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE

Cap. 1 Obiectivul şi domeniul de aplicare.

1.1 Prezentele instrucţiuni cuprind reglementările pentru protecţiile electrice de

pe circuitele de joasă tensiune, de alimentare cu energie electrică a receptoarelor cu
componente electronice, şi a celor destinate să funcţioneze nesupravegheate
permanent de către personalul de deservire.
1.2 Reglementările din prezentele instrucţiuni au ca scop principal siguranţa la
foc a circuitelor şi receptoarelor electrice ale consumatorilor electrici de joasă tensiune.
Se au în vedere de asemenea protecţia împotriva electrocutărilor datorate unor defecte
electrice.
1.3 În prezentele instrucţiuni, în conformitate cu art. 1.1 se tratează numai
protecţiile electrice aferente circuitelor de alimentare a receptoarelor electrice ale
consumatorilor. Pentru celelalte măsuri de protecţie pasive şi active la incendiu (pentru
siguranţa la foc) în spaţiile cu instalaţii electrice precum şi pentru măsurile de protecţie
împotriva electrocutărilor se vor respecta prevederile specifice din legislaţia tehnică în
vigoare. A se vedea cap.2. Legislaţia tehnică în vigoare.
1.4 Prevederile prezentelor instrucţiuni se vor aplica în reţelele de joasă
tensiune de curent alternativ TT şi TN. Aceste prevederi pot fi aplicate şi în cazul
reţelelor de joasă tensiune IT cu adaptările corespunzătoare .
1.5 Prezentele instrucţiuni se referă la următoarele protecţii electrice specifice:
- protecţia automată la curenţi de defect (PACD) cu dispozitiv diferenţial la curent
rezidual (DDR): a se vedea cap.3 din prezentele instrucţuni;
- protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială de 50 Hz
(supratensiuni temporare) protecţia PMT; a se vedea cap.4 din prezentele instrucţiuni;
- protecţia împotriva supratensiunilor (împotriva tensiunilor accidentale) datorate
întreruperii nulului PEN sau N (protecţia PNB); a se vedea cap.4 din prezentele
instrucţiuni;
- protecţia împotriva supratensiunilor de scurtă durată 9supratensiuni tranzitorii)
datorate descărcărilor capacitive atmosferice, de comutaţie etc; a se vedea cap.5 din
prezentele instrucţiuni.

4
 1.6 Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială (de 50
Hz) PMT şi pentru protecţia împotriva supratensiunilor la întreruperea nulului PNB se va
prevedea un întrerupător automat cu bobină de declanşare cu protecţie termică (la
suprasarcină) şi protecţie electromagnetică (la scurtcircuit - defect metalic) la care se
asociază următoarele dispozitive de protecţie:
a.dispozitiv diferenţial la curent rezidual DDR pentru protecţia PACD;
b. modul voltmetric asociat MVA cu următoarele funcţii de protecţie:
- împotriva supratensiunilor la întreruperea nulului; protecţia de nul PNB
cu Un = 50 V;
- împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială de 50 Hz;
protecţia de maximă tensiune PMT cu U MT = 260 V;
- semnalizarea cu memorie a protecţiei care a determinat declanşarea
(PNB sau PMT).
1.7 Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de scurtă durată (supratensiunilor
tranzitorii) se vor prevedea descărcătoare cu timp de răspuns t  10-7 s, în conformitate
cu prevederile cap.5 din prezentele instrucţiuni.
1.8 Terminologia şi simbolizarea specifică folosită în prezentele instrucţiuni este
următoarea:
1.8.1 Pentru protecţia PACD cu DDR:
- Conductoare active (de lucru): ansamblul conductoarelor unui circuit destinat
alimentării cu energie electrică, inclusiv conductorul de nul de lucru N. Elementele
conductoare de curent electric ale consumatorului pentru funcţionarea normală a
instalaţiei (receptoarelor) electrice se numesc părţi active (de lucru).
- Masa: părţile conductoare de curent care pot fi atinse de om şi care în mod
normal sunt izolate faţă de părţile active, dar care accidental pot intra sub o tensiune
periculoasă (la un defect de izolaţie); exemple: carcase şi ecranări metalice, elemente
de susţinere etc.
- Curent de defect ld : curentul rezultat la un defect de izolaţie.
- Curent diferenţial rezidual I: valoarea eficace a sumei vectoriale a curenţilor
care trec prin conductoarele active a unui circuit într-un punct al instalaţiei.
- Curent diferenţial rezidual nominal In: curentul diferenţial rezidual I pentru
care este dimensionată protecţia PACD cu DDR.
- Curent diferenţial rezidual de funcţionare l f : valoarea curentului diferenţial
rezidual minim care poate provoca (determina) funcţionarea dispozitivului diferenţial la

5
curent rezidual DDR; acest curent se defineşte prin relaţia pentru 20C:
(In)/2 lf  In
- Conductor de nul de lucru N: conductor de nul folosit exclusiv drept
conductor activ.
- Conductor de protecţie PE: conductor folosit exclusiv pentru legături de
protecţie în vederea asigurării condiţiilor de funcţionare a DDR.. Conductorul de nul
folosit în comun pentru lucru şi pentru protecţie PEN este conductorul folosit atât drept
conductor activ N cât şi drept conductor de protecţie PE.

1.8.2 Terminologia şi simbolizarea specifică folosită pentru protecţia împotriva

supratensiunilor de frecvenţă industrială (supratensiunilor temporare) şi împotriva
tensiunilor accidentale la întreruperea nulului (protecţia de nul) PN:
- Tensiune accidentala pe nul U: tensiunea accidentală pe nul apărută datorită
întreruperii nulului PEN sau N în reţeaua trifazată de alimentare cu energie electrică a
consumatorului;
- Tensiune accidentală pe nul nominală Un: tensiunea accidentală pe nul U 
pentru care este dimensionată protecţia de nul PN;
- Tensiune maximă UMT : tensiunea la care funcţionează protecţia maximală de
tensiune PMT.

1.8.3 Terminologia şi simbolizarea specifică folosită pentru protecţia cu

descărcătoare:
- Nivel de protecţie Usp : valoarea cea mai mare dintre valoarea tensiunii de
amorsare şi valoarea tensiunii reziduale la curentul de descărcare nominal al
descărcătorului;
- Supratensiune: tensiunea care apare între conductoarele active sau între unul
dintre conductoarele active şi pământ şi care depăşeşte cea mai mare valoare de
durată acceptabilă a tensiunii de exploatare a receptorului electric;
- Tensiune maximă de funcţionare continuă Uc: tensiunea de frecvenţă
industrială maximă ce poate fi aplicată continuu în exploatare pe durată nelimitată de
timp;
- Dispozitiv de separare: dispozitiv care, în cazul unei suprasolicitări a
descărcătorului, îl desparte pe acesta de conductorul activ sau de instalaţia de legare
la pământ, astfel încât să se diminueze pericolul de deteriorare a echipamentului
protejat;

6
 - Tensiune de amorsare 100%: tensiunea minimă ce se aplică descărcătorului
astfel încât acesta să amorseze în toate cazurile la această tensiune; la 10 solicitări
descărcătorul trebuie să amorseze de 10 ori;
- Curent nominal de descărcare In : valoarea curentului de impuls de formă
8/20 s, pentru care producătorul a dimensionat descărcătorul;
- Curent maxim de impuls al descărcătorului I SG: impulsul de curent la care
dispozitivul de separare al descărcătorului mai răspunde şi la care descărcătorul nu
este deteriorat mecanic;
- Curent de ţinere la scurtcircuit: valoarea maximă a curentului de scurtcircuit
care poate fi suportat de descărcător;
- Curent de impuls rectangular pentru încercarea descărcătorului I SL:
curentul de impuls rectangular de lungă durată la care se verifică posibilităţile de
funcţionare a descărcătorului la supratensiuni de comutaţie; Aparatul de protecţie
împotriva supratensiunilor trebuie să descarce acest curent fără avarii de 20 ori;
- Frecvenţa nominală fn: frecvenţa pentru care este dimensionat receptorul
protejat şi la care se referă celelalte mărimi nominale;
- Tensiunea nominală Un: tensiunea pentru care este dimensionat receptorul
protejat;
- Egalizare de potenţial: legături electrice care aduc masele receptoarelor
electrice protejate şi elementele de susţinere bune conductoare la accelaşi nivel de
potenţial sau unul apropiat;
- Tensiune reziduală Ur: valoarea de vârf a tensiunii la bornele descărcătorului
la scurgerea curentului nominal de descărcare;

1.8.4. Pentru terminologia de la pct.1.8.2 şi pct.1.8.3 de mai sus a se vedea şi

Standardul Român SR HD 625.1S1 - CEI 60664-1 din noiembrie 2001, subcap.1.3.
“Definiţii”.

7
 Cap.2 Prescripţii conexe din legislaţia tehnică în vigoare.

2.1 Standarde:
- STAS 8275-87. Protecţia împotriva electrocutărilor. Terminologie;
- STAS 2612-87. Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise;
- STAS 12604-87. Protecţia împotriva electrocutărilor. Prescripţii generale;
- STAS 12604/5-90. Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe.
Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare;
- STAS 755 (SR-CEI 755 A1+A2)/1995. Reguli generale pentru dispozitive de
protecţie la curent rezidual diferenţial.
- Standardul Român SR HD 625.1S1-CEI 60664-1/2001. Coordonarea izolaţiilor
echipamentelor în retelele de joasă tensiune. Partea I. Principii, prescripţii şi
încercări.

2.2 Normative şi norme generale:

- Normativul I-7-1998 (în revizuire) pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor
electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500Vc.c;
- Normativul I-18-1996 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de
telecomunicaţii şi semnalizare din clădiri civile şi de producţie;
- Normativul I-20-2000 privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului;
- Normativul PE 155/1992 (în revizuire) privind proiectarea şi executarea
branşamentelor electrice pentru clădiri civile şi de producţie;
- Normele generale de protecţia muncii 1996.

2.3 Legi, Hotărâri ale Guvernului şi ordine ministeriale:

- Legea nr.212/1997 pentrru aprobarea ordonanţei Guvernului nr. 60/1997
privind apărarea împotriva incendiilor;
- Hotărârea Guvernului României nr.486/1993 privind creşterea siguranţei în
exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor care reprezintă surse de mare risc;
- Ordinul Ministului de Interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor Generale
de prevenire şi stingere a incendiilor;
- Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor;

8
- Ordinul Ministrului Industriei şi Comerţului nr.293/1999 pentru aprobarea
Normelor Metodologice privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj utilaje,
echipamente şi instalaţii tehnologice industriale;
- Ordinul Ministrului de Interne nr.1023/1999 privind apobarea dispoziţilor
generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor
DG-PSI 001.

2.4 Reglementari europene:

- CEI 664 - Coordonarea izolaţiei echipamentelor în retelele de joasă tensiune;
- CEI 364 - Instalaţii electrice din construcţii (comitetul CEI nr.64);
- CEI 479 - Efectul curentului asupra omului (şocul electric - reglementări
elaborate de Comitetul nr.64 al CEI);
- CEI 947-2; EN 60898 şi VDE 660 privind curbele caracteristice de funcţionare
a protecţiilor termice şi electromagnetice ale întreruptoarelor automate.
- DIN VDE 0100, partea 540, 05.86 - Construirea de instalaţii de curenţi tari cu
tensiuni nominale de până la 1000V. Alegerea şi realizarea echipamentelor
electice. Legarea la pământ, conductoare de protecţie, conductoare de egalizare
a potenţialelor;
- DIN VDE 0110, partea 1, 01.89 - Coordonarea izolaţiei pentru echipamente
electrice în instalaţiile de joasă tensiune. Reglementări de bază.
- DIN VDE 0110, partea 2, 01.89 - Coordonarea izolaţiei pentru echipamente
electrice în instalaţiile de joasă tensiune. Dimensionarea distanţei de străpungere
şi de conturnare.
- DIN VDE 0185, partea 1, 11.82 - Instalaţii pentru protecţia împotriva trăsnetului.
Generalităţi cu privire la realizarea instalaţilor. (Linii directoare VDE);
- DIN VDE 0185, partea 2, 11.82 - Instalaţii pentru protecţia împotriva trăsnetului.
Relizarea instalaţiilor speciale. (Linii directoare VDE);
- DIN VDE 0185, partea 100, propunerea 10.87 – Instrucţiuni pentru protejarea
clădirilor împotriva trăsnetului. Principii generale;
- DIN VDE 0190, 06.86 – Includerea conductelor de gaz şi apă în instalaţiile de
egalizare a potenţialelor în instalaţiile electrice. Reguli tehnice ale DVGW
(Uniunea specialiştilor germani în gaz şi electricitate);
- DIN VDE 0675, partea 1, 05.72 – Instrucţiuni privind aparatura de protecţie la
supratensiuni, partea 1. Descărcătoare pentru reţele de tensiune alternativă;

9
- DIN VDE 0675, partea 2, 08.75 - Aparate de protecţie pentru supratensiuni.
Utilizarea descărcătoarelor pentru reţele de tensiune alternativă. (Prescripţii
VDE);
- DIN VDE 0675, partea 3, 11.82 - Aparate de protecţie împotriva
supratensiunulor. Descărcătoare pentru reţele electrice de curent alternativ;.
- DIN VDE 0675, partea 6, propunerea 11.89 - Descărcătoare pentru
supratensiuni utilizabile în reţele electrice de curent alternativ de tensiuni
nominale între 100V şi 1000V;
- DIN VDE 0845, partea 1, 10.87 - Protecţia echipamentelor de telecomunicaţii
împotriva acţiunii fulgerului, sarcinilor statice şi supratensiuni din instalaţiile de
curenţi tari. Măsuri împotriva supratensiunilor;
- DIN VDE 0855, patrea 1, 05.84 - Instalaţii de antenă. Construcţie şi exploatare.

10
 Cap. 3 Protecţia automată la curenţi de defect (PACD) cu dispozitiv
diferenţial la curent rezidual DDR.
Protecţia diferentială la curent rezidual.

Condiţii constructive la abonat şi la firida de branşament

3.1 Protecţia diferentială la curent rezidual este destinată pentru declanşarea

(scoaterea de sub tensiune) rapidă (de regulă într-un timp mai mic de 0,2s) a unui
circuit electric la apariţia unui curent defect Id faţă de masă sau faţă de pământ.

Decizia de prevedere a protecţiei diferenţiale la curent rezidual intră în

obligativitatea consumatorului în funcţie de natura şi condiţiile constructive şi de
funcţionare a intalaţiilor, respectiv a receptoarelor electrice ale consumatorului, ţinând
seama de prevederile prezentelor instrucţiuni. Protecţiile diferenţiale la curent rezidual
vor fi cuprinse în documentaţia prezentată de către consumator pentru obţinerea
avizului racordului electric şi pentru încheierea contractului de furnizare a energiei
electrice.

3.2 Protecţia diferentială la curent rezidual se încadrează în categoria protecţiilor

automate împotriva curenţilor de defect PACD, reglementată în standardele STAS
8275-87, STAS 12604-87 şi STAS 126044/5-90, normativul I-7-1998 şi Normele
generale de protecţia muncii 1996.

3.3 Protecţia diferentială la curent rezidual se realizează totdeauna cu ajutorul

unui dispozitiv diferenţial rezidual (DDR), asociat unui întrerupător automat cu bobină
de declanşare în următoarele 3 variante:
- face parte integrantă din întreruptorul automat;
- este asociat întreruptorului automat şi este inclus în carcasa acestuia;
- este într-o carcasă separată şi conectat prîin legături electrice la întreruptorul
automat.
În oricare din cele trei variante de mai sus, DDR acţionează asupra bobinei de
declanşare a întreruptorului în vederea întreruperii circuitului protejat în cazul apariţiei
unui curent rezidual.

11
 3.4 Dispozitivul diferenţial rezidual (DDR) are întotdeauna un tor care cuprinde
toate conductoarele active şi un buton de control al bunei funcţionări (butonul de test).
La circuitele trifazate cu nul de lucru N, totdeauna întreruptorul şi DDR sunt cu 4
poli (tetrapolar), simbol 4P.
La circuitele trifazate fără nul de lucru întreruptorul şi DDR sunt cu 3 poli
(tripolar), simbol 3P.
La circuitele monofazate (F şi N), întreruptorul şi DDR sunt cu 2 poli (bipolar),
simbol 2P.

3.5 Curentul diferenţial rezidual se notează cu I  şi este valoarea efectivă a

sumei vectoriale a curenţilor care trec prin conductoarele active (inclusiv conductorul de
nul de lucru N, daca este cazul) a unui circuit într-un punct al instalaţiei. Cu I n se
notează curentul diferenţial rezidual nominal al DDR.
Curentul diferenţial de funcţionare If este valoarea curentului diferenţial rezidual
care poate provoca (determina) funcţionarea DDR, trebuie să se îndeplinească
următoarea condiţie:
(In)/2  lf  In
3.6 Protecţia diferentială la curent rezidual se va utiliza în instalaţiile electrice
din reţelele de curent alternativ de joasă tensiune legate la pământ (simbol TT sau TN)
şi se va prevedea pe urmatoarele categorii de circuite electrice:
a) de alimentare cu energie electrică a unor receptoare electrice destinate să
funcţioneze nesupravegheate permanent de către personalul de deservire ;
b) de alimentare cu energie electrică a unor receptoare cu componente
electronice de importanţa mare (valoare şi/sau utilizare);
c) în care se prevăd şi protecţii rapide împotriva supratensiunilor; în aceste
cazuri totdeauna protecţia diferentială se montează în amonte (spre sursa de energie
electrică) de dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor;
d) în cazurile în care nu se asigură prin protecţia de suprasarcina şi de
scurcircuit declanşarea (deconectarea în cel mult 3s) la apariţia unui defect la capetele
circuitului datorită lungimii mari a acestuia sau secţiunii mici a conductoarelor
(impedanţelor mari) sau alte cauze care impun declanşări rapide (mai puţin de 0,2s); se
are în vedere în special siguranţa la foc şi protecţia rapidă împotriva electrocutărilor prin
atingere indirectă, prin întreruperea (deconectarea) rapidă a circuitului cu un defect de
izolaţie faţă de masă sau faţă de pământ;

12
 e) în cazurile justificate tehnic şi economic în care instalaţiile de legare la
pământ au rezistenţe de dispresie mai mari decât cele impuse de legislaţia tehnică în
vigoare pentru protecţia prin legare la nul sau prin protecţia prin legare la pământ (de
exemplu în cazul solurilor de rezistivitate mare);
f) în cazurile în care se impune o protecţie tehnologică împotriva defectelor
rezistive la care protecţia de suprasarcină sau de scurtcircuit nu acţionează în timp util,
curenţii de defect fiind sub valorile curbelor de răspuns curent - timp ale acestor
protecţii; se exemplifică următoarele două cazuri:
- defectele de izolaţie incipiente (metalice sau la capete de înfăşurări) în
receptoare, care, nelichidate în timp util, pot conduce la evoluţii cu distrugeri de
echipamente şi cu iniţierea unui incendiu sau cu accidente de persoane;
- defecte prin rezistenţe mari cum este ruperea şi căderea conductoarelor circuitului
pe elemente de susţinere sau pe pământ, care, nelichidate în timp util, pot conduce la
avarii şi electrocutări de persoane.
3.7 Pentru prevederea protecţiei diferentiale la curent rezidual în cazurile
menţionate la pct. 3.6 de mai sus, trebuie să se monteze întreruptoare automate cu
DDR în următoarele categorii de tablouri electrice:
a) de distribuţie a consumatorului TD, de regulă pe toate circuitele care se
încadrează în cel puţin una din categoriile menţionate la pct. 3.6 (a...f); se prevăd DDR
fără temporizare (instantanee); în acest caz, de regulă I n = 0,03A;
b) generale (de regulă) TG în cazul prevederii DDR instantaneu la TD; la TG
se va prevedea DDR selectiv, simbol S , cu t ≤ 70ms şi In2 = 0,1 sau 0,3A din
condiţia In2  2In1 şi totdeauna când se prevăd la TG descărcătoare de clasa B sau C;
c) de măsură şi protecţie a furnizorului de energie electrică TMP respectiv la
cutia de branşament unde se prevede blocul de măsură şi de protecţie BMP şi unde
este considerat punctul de delimitare între furnizorul de energie electrică şi consumator
când se prevede asociat la DDR un modul de tensiune MVA cu o protecţie împotriva
supratensiunilor de frecvenţă industrială PMT şi o protecţie la întreruperea nulului PN;
întreruptorul cu DDR şi modulul de tensiune asociat MVA cu cele două funcţii PMT şi
PN se montează totdeauna în amonte de grupul de măsură (spre sursa de energie
electrică). În acest caz rezultă, în mod obligatoriu, că trebuie prevăzut DDR şi la tabloul
general TG şi la tablourile de distribuţie TD ale consumatorului dacă la TMP respectiv
BMP al furnizorului de energie electrică s-a prevăzut DDR sau dacă la TMP este
prevăzut numai un întrerupător automat cu protecţie termică şi/sau electromagnetică
(fără DDR şi MVA), dar curentul de defect maxim în instalaţie I dmax < 1,5 In (In fiind

13
curentul nominal de funcţionare a întrerupătorului, respectiv treapta de funcţionare a
acestuia; DDR de la TMP (tabloul de măsură şi protecţie al furnizorului de energie
S
electrică) va fi selectiv, simbol cu t ≤ 140 ms şi In3  2In2; de regulă In3 ≤ 300
mA, pentru realizarea protecţiei împotriva iniţierii unui incendiu (siguranţa la foc) în
instalaţia electrică protejată.

3.9 În cazul prevederii protecţiei diferenţiale la curent rezidual în două sau mai
multe tablouri în trepte (în carcasă), trebuie să se asigure selectivitatea necesară prin
alegerea DDR selectiv, cu o anumită temporizare; a se vedea cele arătate la pct. 3.8 (b
şi c) de mai sus.
Se recomandă treptele de temporizare arătate în fig.1
De regulă, la alegerea DDR, se va ţine seama de condiţia:
In2  2In1
unde In2 este curentul rezidual nominal al DDR din amonte (spre sursa de energie
electrică) iar In1 al DDR din aval (faţă de DDR cu I n2), respectiv spre circuitele
consumatorului de energie electrică.

3.10 Instalaţia electrică a consumatorului trebuie să satisfacă următoarele

condiţii:
3.10.1 Prevederea bornelor şi conductoarelor de protecţie PE în toate
circuitele unde este necesară realizarea protecţiei împotriva initierii unui incendiu la
receptoarele electrice şi împotriva electrocutărilor prin atingerea indirectă la carcasele şi
elementele de susţinere a receptoarelor electrice şi/sau protecţia împotriva
supratensiunilor cu descărcătoare şi echipotenţiere.
3.10.2 Secţiunea conductoarelor active (de fază F şi nul de lucru N) se vor
determina în conformitate cu normativul republican NR I-7-98 şi standardul STAS
12604/5-90.
3.10.3 Secţiunea conductorului de protecţie PE va fi cel puţin egală cu cea a
conductorului activ dar nu mai puţin de s = 4 mm 2 dacă conductorul PE nu este inclus în
distribuţia conductoarelor de alimentare.
3.10.4 Conductorul de protecţie PE va fi totdeauna de cupru;
3.10.5 Conductoarele active (de faza F şi nul de lucru N) şi cele de protecţie
PE vor avea învelişul exterior (izolaţia) de culori diferite, care vor fi menţionate expres în
documentaţia de proiectare. În circuitele trifazate conductoarele de fază F vor fi de
culori diferite pentru cele trei faze. În cazul circuitelor monofazate conductoare de fază

14
pot fi de regulă de culoare albă sau roşie, iar conductarele de nul de lucru N de culoare
albastru deschis. De regulă conductoarele de protecţie PE vor fi de culoare verde-
galben.
3.10.6 În instalaţia electrică a consumatorului, conductoarele de protecţie PE se
montează în aceleaşi tuburi şi doze cu conductoarele active (F şi N); dacă circuitele
sunt în cablu, conductoarele acestora pot avea funcţiile F, N şi PE.
3.10.7 Legăturile electrice ale conductoarelor de protecţie PE din doze se vor
izola faţă de legăturile conductoarelor active (F sau N); izolările vor fi cel puţin la acelaşi
nivel calitativ cu izolările între conductoarele active.
3.10.8 Legăturile electrice ale conductoarelor de protecţie PE se vor realiza de
preferinţă cu cleme speciale (de derivaţie sau de îmbinare); legăturile prin răsucire
trebuie să fie cositorite şi izolate conform celor arătate la pct. 3.10.7 de mai sus.
3.10.9 Conductoarele de protecţie PE şi bornele de legatură din clemele PE ale
tablourilor TG şi/sau TD, din doze, din prizele de forţă şi fişele de alimentare a
receptoarelor propriu-zise, vor fi izolate electric de conductoarele active şi bornele
acestora (F şi N); astfel la toate aceste elemente bornele PE vor fi diferite şi izolate faţă
de bornele N.
3.10.10 Totdeauna conductoarele PE se vor lega numai la bornele PE special
destinate (la tabloul TG şi TD, la fişele de alimentare, la carcasele receptoarelor).
Clemele PE din tablourile TG şi TD vor fi folosite numai pentru conectarea
conductoarelor PE; clemele vor avea borne de intrare – iesire. Se admite ca în loc de
clemă să se prevadă o bară PE cu borne cu şuruburi, piuliţe şi şaibe elastice la care să
se racordeze conductoarele cu papuci la capete. Totdeauna borna va fi marcată cu
semnul

15
16
 3.11 Condiţiile tehnice necesare pentru coloana individuală CI (conducta electrică)
de alimentare a tabloului general al consumatorului de la tabloul de măsură şi protecţie
TMP al furnizorului de energie electrică, sunt următoarele:
3.11.1 Coloana CI de alimentare a tabloului consumatorului cuprinde
întotdeauna:
- conductoarele active de fază F cu izolaţie de culori diferite pentru cele trei faze,
rezervându-se culoarea albastru deschis pentru conductorul de nul de lucru N şi
culoarea verde – galben pentru conductorul PE;
- conductorul activ de nul de lucru N cu izolaţia de culoare albastru deschis;
- conductorul de protecţie PE cu izolaţia de culoare verde – galben.
3.11.2 Conductoarele active vor avea secţiunea determinată conform NR I-7 –
1998, iar conductorul de protecţie PE va avea secţiunea egală cu secţiunea
conductorului activ de nul de lucru N, dar nu mai puţin de 4 mm 2 cupru dacă
conductorul PE nu face parte din acelaşi cablu ca şi conductoarele active.
3.11.3 Conductorul de protecţie PE va fi întotdeauna din cupru.
3.11.4 Conductoarele active şi de protecţie PE ale coloanei CI (F şi N) se vor
instala în una din următoarele variante:
- toate conductoarele active (F şi N) şi PE în acelaşi tub de protecţie;
- toate conductoarele fac parte din acelaşi cablu (cu conductoare de cupru);
- conductoarele active F şi N fac parte din acelaşi cablu iar conductorul de protecţie
PE este separat; cablul respectiv şi conductorul PE vor fi protejate în acelaşi tub de
protecţie.
3.11.5 Conductoarele active F şi N şi de protecţie PE vor fi racordate în borne
distincte realizate cu cleme de racord sau în bara cu şurub, piuliţă şi şaibă elastică
pentru care capetele conductoarelor vor avea papuci de fixare.
Bornele clemelor de legătură (F, N sau PE) trebuie să aibe contacte de
suprafaţă.

3.12 Condiţiile tehnice necesare pentru tabloul de măsură şi protecţie TMP respectiv
pentru blocul de măsură şi protecţie BMP al furnizorului de energie electrică sunt
următoarele:
3.12.1 Carcasa tabloului va fi de preferinţă din material electroizolant rezistent la
arc electric (din material plastic).

17
 3.12.2 În tablou se va prevedea o bară PEN cu patru borne cu şuruburi, piuliţe şi
şaibe elastice sau cleme speciale PEN pentru racordarea următoarelor conductoare de
legătură:
- conductorul PEN al racordului la reţeaua furnizorului de energie electrică;
- conductorul N al circuitului care trece prin întreruptorul cu protecţie diferenţială;
- conductorul PE al circuitului din coloana individuală de racord la tabloul
consumatorului;
- conductorul de legare la priza de pământ locală.
3.12.3 În cazul carcasei tabloului TMP din material electroizolant, rezistenţa de
dispersie a prizei de pământ locale rezultă din relaţia:
Rpl  50/In ,
unde In este curentul rezidual nominal al protecţiei diferenţiale din TMP.
În cazul carcasei tabloului TMP din metal, rezistenţa de dispersie a prizei de
pământ locale trebuie să fie:
Rpl  4 .

3.13.4 În toate cazurile bornele clemelor (F, N sau PE) trebuie să aibe contacte
de suprafaţa iar şuruburile de fixare trebuie să fie cu cap îngropat; sunt interzise
şuruburile cu contacte punctuale directe pe conductor. La intrările în tablouri se vor
prevedea cleme de separare.

3.13 Conditiile generale de aplicare a protecţiei diferentiale, respectiv PACD cu

DDR, sunt următoarele:
3.13.1 Se aplică numai în reţele de curent alternativ de joasă tensiune TT sau TN
(condiţionat şi IT);
3.13.2 Izolaţia conductorului de nul de protecţie trebuie să fie cel puţin la nivelul
izolaţiei conductoarelor de fază;
3.13.3 PACD cu DDR trebuie să cuprindă totdeauna un dispozitiv de control al
funcţionării protecţiei cu un buton de test T;
3.13.4 Trebuie să existe totdeauna conductoare de protecţie PE care, în aval de
PACD respectiv în aval de întreruptorul cu DDR (spre consumatorul electric), să fie
separate faţă de conductoarele active (faţă de conductorul de nul de lucru şi
conductoarele de fază), conform celor arătate la pct. 3.9, 3.10 şi 3.11.

18
 3.13.5 Rezistenţa de dispersie Rp a prizei de pământ de protecţie pentru asigurarea
condiţiilor de funcţionare a DDR Id >In , trebuie să aibă cel mult valoarea rezultată din
relaţia:
Rp  Ua / 1,25 In în conformitate cu prescripţiile din România

Rp  Ua / In în conformitate cu prevederile CEI, unde:

Ua este tensiunea de atingere maximă admisă; de regulă pentru condiţii normale

de pericol se consideră Ua = 50 V (conform 3.14) chiar dacă timpul de declanşare este
mai mic de 3 s; în general timpul de declanşare la protecţiile cu DDR este t  0,2 s,
protecţiile de bază având de regulă t  0,05 s (timpul propriu al întreruptorului la care
este asociat DDR);
In este curentul nominal rezidual al DDR folosit pentru realizarea PACD.

Tabelul 3.1

Rezistenţa de dispersie maximă admisă a prizei de pământ locale R pl în

funcţie de tensiunea de atingere maximă admisă U a conform pct.3.14 şi curentul
nominal In al DDR

Curentul nominal rezidual al DDR Rezistenţa maximă a prizei de pământ Rp ()

In Ua = 50 V Ua = 25 V
3A 16 8
1A 50 25
500 mA 50 50
300 mA 166 83
30 mA 1660 833

3.13.6 PACD trebuie să comande deconectarea automată a echipamentului

(receptorului) electric pe toate fazele, inclusiv a conductorului de nul de lucru, de regulă
în cel mult 0,2 s la curentul nominal rezidual In al protecţiei, curent indicat de furnizorul
DDR.

19
 3.14 În conformitate cu reglementările CEI şi normele franceze NFC 15.100 se
consideră că tensiunea maximă admisă de atingere Ua are următoarele valori (valori
care sunt adoptate şi în standardele româneşti aliniate la CEI):
50 V pentru condiţii normale de pericol (medii, periculoase);
25 V pentru medii foarte periculoase (în conformitate cu reglementările CEI).
În tabelul 3.2 de mai jos sunt cuprinse valorile limită admise pentru timpul tp de
declanşare prin dispozitivele de protecţie împotriva pericolului de iniţiere a unui incendiu
şi/sau împotriva pericolului de electrocutare, în conformitate cu reglementările CEI:

Tabelul 3.2
Valorile limită (maxim) admise ale timpului tp (în s) de declanşare prin dispozitivul
de protecţie (în conformitate cu reglementările CEI) în funcţie de valoarea
tensiunii accidentale, în V

Tensiunea accidentală, 25 50 75 90 110 120 150 220 230 280 350 500
în V
Timpul maxim admis tp, în 5 5 0,6 0,45 0,38 0,34 0,27 0,17 0,16 0,12 0,08 0,04
s pentru medii periculoase
Timpul maxim admis tp, în 5 0,49 0,3 0,25 0,18 0,16 0,12 0,06 0,05 0,02
s pentru medii foarte
periculoase

3.15 În cazul reţelelor în schema TT cu implementarea protecţiei diferenţiale cu DDR

rezultă următoarele condiţii specifice:
- neutrul reţelei este legat direct la pământ;
- masele sunt legate la o priză de pământ prin conductoare de ramificaţie şi
conductorul principal PE;
- primul defect de izolaţie faţă de masă sau faţă de pământ este eliminat prin
dispozitivul diferenţial rezidual DDR amplasat fie pentru întreaga instalaţie de la
consumator fie pe fiecare circuit electric pentru obţinerea unei selectivităţi;
- soluţia cu legarea la pământ de protecţie şi cu dispozitiv de protecţie diferenţial
rezidual pentru declanşarea la defect şi scoaterea de sub tensiune este cea mai simplă
posibil atât în ceea ce priveşte concepţia cât şi în ceea ce priveşte realizarea practică;
- în cazul în care masele care trebuie protejate sunt legate la prize de pământ diferite,
este necesar ca pentru fiecare grupă de mase legate la aceeaşi priză de pământ să se
prevadă câte un dispozitiv de protecţie diferenţial DDR.

20
3.16 În cazul reţelelor în schema TN trebuie să se facă o distincţie între:

- schema cu conductor de nul comun pentru lucru şi protecţie – simbol PEN; în acest
caz schema are simbol TN-C;
- schema cu conductor de nul de lucru N separat de conductorul de nul de protecţie
PE; în acest caz schema are simbol TN-S.

În orice reţea TN va exista o portiune în schema TN-C (cu conductor de nul

comun PEN) şi o portiune sau mai multe în schema TN-S.
În cazul schemelor TN cu portiuni în scheme TN-C şi TN-S cu implementarea protecţiei
diferenţiale rezultă următoarele condiţii specifice:
- neutrul reţelei este legat direct la pământ;
- masele sunt legate totdeauna la conductorul PEN care la rândul lui este legat la
pământ în mai multe puncte în conformitate cu cerinţele standardului STAS
2604/5 – 90;
- curentul la un defect de izolaţie faţă de masă sau faţă de pământ este eliminat prin
dispozitivul diferenţial rezidual DDR, chiar dacă sunt realizate condiţiile ca defectul să
fie eliminat prin dispozitivele de protecţie împotriva supracurenţilor respectiv prin
protecţia termică sau electromagnetică a întreruptorului de pe circuitul în cauză;
- dacă protecţia la supracurenţi nu este completată cu o protecţie diferenţială la curent
rezidual, este necesară o verificare atentă a condiţiilor de declanşare prin protecţia
împotriva suprasarcinilor atât la concepţia instalaţiei cât şi ulterior în exploatare; se
impune totdeauna o verificare la punerea în funcţiune a instalaţiei electrice, precum şi
după orice modificare sau extindere a acesteia; în cazul în care la o astfel de
verificare rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile de declanşare la defect, este
necesară prevederea coplementară a unei protecţii diferenţiale la curent rezidual
pe circuitele respective, respectându-se prevederile cap.3 din prezentele
instrucţiuni.

Un dispozitiv de protecţie DDR trebuie să fie instalat în amonte de circuitele (spre

sursa de energie electrică) ale căror mase (grup de mase) sunt legate la o priză de
pământ comună prin conductorul PE.
Din tabelul 3.1 rezultă valorile limită Rp în funcţie de curentul In şi de tensiunea
de atingere maximă admisă (50 V sau 25 V, în funcţie de gradul pericolului de
electrocutare).

21
3.17 Introducerea PACD, respectiv a întreruptoarelor automate cu protecţie diferenţială
(cu DDR) este justificată din punct de vedere tehnologic şi de protecţie de cerinţele
instalaţiilor şi receptoarelor electrice ale consumatorului electric. Acestea din urmă
imprimă determinant utilizarea întreruptoarelor cu DDR. Se disting astfel două categorii
de condiţii la consumator şi anume:

a) o primă categorie de condiţii sunt cele care impun în mod obligatoriu

introducerea întreruptoarelor cu DDR şi anume când există cel puţin una din
următoarele situaţii:
- circute lungi faţă de sursa de energie electrică (transformator sau
generator) şi/sau cu conductoare de secţiune relativ reduse, astfel încât
curentul de defect este mai mic decât valoarea de răspuns a protecţiei
termice şi electromagnetice într-un timp mai mic de 3 s;
- rezistenţa de dispersie a instalaţiei de legare la pământ la consumator este mai
mare decât valoarea impusă pentru obţinerea unor tensiuni de atingere şi de pas
sub limitele admise;
- sunt prevăzute descărcătoare cu timpi de răspuns foarte reduşi (t < 10 -6 s) pentru
protecţia împotriva supratensiunilor;
- receptoare electrice care sunt destinate să funcţioneze şi nesupravegheate
permanent de personalul de deservire.

b) a doua categorie de condiţii sunt cele cu probleme de natură tehnologică care

pot fi rezolvate mult mai eficient şi economic prin utilizarea întreruptoarelor cu
DDR decât în structura actuală numai cu siguranţe cu fuzibil şi/sau cu
întreruptoare cu protecţie termică şi electromagnetică; aceste probleme sunt
legate de necesitatea sesizării şi declanşării rapide şi selective la defecte
rezistive în receptoare electrice importante, evitându-se astfel evoluţia avariei;
un defect minor poate fi uşor remediat cu efecte economice foarte importante.
Prin introducerea unui întreruptor automat se evita depăşirea puterii totale
calculate; o astfel de depăşire conduce de cele mai multe ori la distrugeri de
echipamente şi incendii atât în instalaţiile consumatorului cat şi în cele ale
furnizorului de energie electrica; existenta întreruptorului automat cu protecţie
termică şi electromagnetică riguros aleasă limitează eficient depăşirea puterii
totale prin declanşarea consumatorului, ceea ce cu siguranţe fuzibile nu se
poate obţine.

22
 În numeroase cazuri instalaţia electrică la consumator este realizată pentru
o putere mult mai mare decât cea calculată (puterea instalată este mult mai mare
decât puterea absorbită la care se calculează circuitele şi implicit protecţiile
acestora). Instalaţia furnizorului de energie electrică este pregătită deseori numai
pentru valoarea calculată comunicată de consumator, astfel încât se impune
obligatoriu şi montarea unui dispozitiv pentru limitarea puterii la consumator. În
cazul montării întreruptoarelor cu bobina de declanşare, cazul întâlnit totdeauna
când se prevede dispozitivul diferenţial DDR, se deschide evident calea pentru
montarea şi a dispozitivelor de limitarea puterii la consumator. Aceasta capătă o
şi mai mare importantă în cazul tarifelor diversificate în funcţie de puterea
instalaţiilor în funcţiune.

Este de menţionat aici şi alt aspect deosebit de important, constituit din

adaptarea întreruptoarelor cu bobină de declanşare şi DDR pentru sesizarea şi
declanşarea circuitului consumatorului în cazul întreruperii conductorului de nul de lucru
(N sau PEN) din amonte de consumator (spre sursa de energie electrică) . Întreruperea
accidentală a conductorului de nul de lucru (N sau PEN) din instalaţia furnizorului de
energie electrică conduce la supratensiuni în receptoarele cu impedanţe mari ale
consumatorului ceea ce determină de mute ori distrugerea şi incendierea acestora (în
special în cazul în care receptoarele sunt de impedanţă mare, cum sunt cele cu
componente electronice). A se vedea cele arătate în cap. 4. al prezentelor instrucţiuni.
De regulă protecţia la întreruperea nulului PN şi protecţia împotriva supratensiunilor de
frecvenţă industrială PMT realizată cu un modul de tensiune MVA (Modul Voltmetric
Asociat) este asociată întreruptorului automat ca şi protecţia cu DDR.

3.18 În cazul prevederii întreruptoarelor automate (cu sau fără bobină de

declanşare, respectiv cu sau fără DDR), sunt situaţii în care trebuie să se prevadă
înaintea acestor întreruptoare şi siguranţe cu fuzibil dacă sunt necesare următoarele:
- o separare vizibilă când se lucrează în instalaţia electrică;
- o protecţie suplimentară dacă puterea de scurtcircuit a întreruptorului este mai mică
decât cea calculată în punctul respectiv.
Întreruptoarele automate trebuie să fie alese în functie de cerinţele receptoarelor
electrice ale consumatorului, respectiv în funcţie de curba caracteristică a acestora.

23
 Determinant la alegere trebuie să fie plaja de funcţionare a protecţiei
electromagnetice care să fie compatibilă cu valoarea curentului nominal al
întreruptorului ales în concordanţă cu valoarea curentului nominal de sarcina
permanentă; a se vedea tabelul 3.3 de mai jos.

Tabelul 3.3
Plaja de funcţionare a protecţiei electromagnetice a întreruptoarelor cu diferite
curbe caracteristice (curbe de declanşare rapidă) în funcţie de curentul nominal al
întreruptorului (treapta de reglaj) In ,
în conformitate cu reglementările CEI 947 – 2.

Categoria curbei B1) C2) D3) K Z U L MA

caracteristice
k = Id/In 3,2… 7… 10… 10… 2,4… 5,5… 2,6… 10…
4,8 10 14 14 3,6 8 3,85 15

NOTE: a) În conformitate cu reglementările EN 60898, k are următoarele mărimi:

1) 3…5 2) 5…10 3) 10…14
b) Raportul k reprezintă raportul dintre curentul de declanşare Id şi
curentul nominal (treapta de reglaj) In al întreruptorului.

3.19 La darea în exploatare a unor instalaţii în care s-au prevăzut protecţii diferenţiale
cu DDR trebuie efectuate următoarele verificări:
- marcarea bornelor şi conductoarelor de faza F, de nul de lucru N, de nul de lucru şi
de protecţie PEN (dacă este cazul), de protecţie PE (prin culoare şi/sau marcare cu
litere sau semne);
- identificarea fazelor, nulului şi conductorului PE şi verificarea integrităţii lor;
- dacă sunt scoase patroanele fuzibile sau poziţia deschis a întreruptoarelor din TMP
şi din tabloul general TG al consumatorului şi dacă întreruptoarele automate au fost
blocate în poziţia “deschis”;
- măsurarea rezistenţei de izolaţie pe F şi N; aceasta se face cu un megohmmetru de
2500 V; valoarea rezistenţei de izolaţie se consideră satisfăcătoare dacă este mai
mare de 50 M;
- existenţa conductoarelor de protecţie PE (de ramificaţie şi principale) şi a separării
electrice ale acestora faţă de conductoarele active (de lucru) F şi N;
- măsurarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare la pământ şi la nul;

24
rezistenţa de dispersie a prizei de pământ şi a circuitului de nul trebuie să aibă valorile
indicate în prezentul capitol;
- alegerea corectă a siguranţelor fuzibile şi a întreruptoarelor automate; după
acordarea la reţeaua furnizorului de energie electrică se montează patroanele
fuzibile şi/sau se aduc întreruptoarele automate în poziţia “închis”;
- se verifică prezenţa tensiunii şi se măsoară aceasta la tabloul general al
consumatorului cu ajutorul voltmetrului; se verifică buna funcţionare a dispozitivelor
diferenţiale la curent rezidual DDR şi a modulelor de tensiune asociate MVA; în
acest scop toate aceste dispozitive de protecţie trebuie totdeauna să fie prevăzute
fiecare din fabricaţie cu butoane de testare a bunei funcţionări; se verifică de
asemenea legăturile dispozitivelor de protecţie privînd asigurarea condiţiilor de
functionare a acestora în caz de defect (curent de defect la DDR sau tensiuni
accidentale).

25
 Cap. 4 Protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială de 50 Hz
(supratensiuni temporare)

4.1 Se vor avea în vedere următoarele cauze de supratensiuni de frecvenţă

industrială de 50 Hz:
- creşterea rapidă a tensiunii în circuitele electrice (de exemplu la scăderea sarcinii)
datorită creşterii turaţiei la generatoarele electrice sau la funcţionarea pe ploturile
superioare ale transformatoarelor;
- întreruperea nulului de lucru N sau PEN în reţeaua furnizorului de energie electrică
(ruperea conductorului sau deteriorarea legăturilor la borne);
- dezechilibre la punerea la pământ sau la masă a unei faze sau la inversarea unor
conductoare (de fază şi nul).

4.2 Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială trebuie să

se prevadă un modul de tensiune asociat întreruptorului automat (cu bobina de
declanşare) simbol MVA cu următoarele funcţiuni:
- protecţie de maximă tensiune PMT cu UMT = 260 V (valoare eficace nominală);
- protecţie la întreruperea nulului PN cu Un = 50 V (valoarea tensiunii accidentale
maximă admisă pe nul);
- semnalizare cu memorie a protecţiei care a determinat declanşarea (PMT sau PN).

Se are în vedere ca dezechilibrele datorate întreruperilor în conductoarele sau la

bornele de nul din reţeaua furnizorului de energie electrică, inclusiv racordurile la
consumatorii electrici, pot conduce la supratensiuni la bornele receptoarelor electrice
ale consumatorilor sau la tensiuni periculoase pe conductoarele de protecţie PE şi
masele racordate la acestea.
În principal trebuie considerate următoarele cazuri de întrerupere a conductorului
sau la bornele de nul:
a) Întrerupere între neutrul transformatorului (punctul stelei) de pe partea de
joasă tensiune şi borna de nul a transformatorului; defect în interiorul
transformatorului de MT/jt;
b) Întrerupere între borna transformatorului şi bara sau borna de nul a tabloului
de distribuţie a postului de transformare TDP;

26
 c) Întrerupere între borna sau bara de nul a tabloului TDP şi punctul în care
conductorul de nul este legat la priza de pământ de exploatare de la postul de
transformare; se au în vedere în special tablourile TDP în care borna de nul este
izolată faţă de masa unui astfel de tablou iar neutrul reţelei de joasă tensiune este
legat la o priză de pământ de exploatare separată de priza de pământ a postului
care este folosită pentru partea de MT a acestuia;
d) Întrerupere a conductorului de nul a unei LEA sau LES pe traseu acesteia;
e) Întrerupere a conductorului de nul în racordul consumatorului electric;
întrerupere între conductorul de nul al reţelei furnizorului şi tabloul de distribuţie a
consumatorului TG sau TD; întreruperea între tabloul de măsură şi protecţie TMP
unde este montat grupul de măsură (şi unde este punctul de delimitare între
furnizor şi consumator) şi tabloul de distribuţie a consumatorului TG sau TD;
f) Întrerupere în reţeaua trifazată a unui consumator după TG când există
circuite monofazate în această reţea.

Trebuie avute în vedere de asemenea şi alte defecte sau funcţionări anormale

ale reţelei furnizorului care pot conduce la dezechilibre importante care pot determina
efecte dăunătoare, care impun realizarea unor protecţii prin relee care să sesizeze
situaţiile periculoase evidenţiate prin dezechilibrele tensiunilor pe faze, respectiv prin
tensiunile apărute pe conductoarele şi barele (bornele) de nul. A se vedea cele arătate
mai sus la pct. 4.1.

4.3 Protecţia de nul PN este destinată să acţioneze la apariţia unor tensiuni

accidentale periculoase ale nulului faţă de un punct de referinţă (o zona de potenţial
practic nul) care depăşesc limitele admise pentru valorile tensiunilor şi duratele
acestora.
În conformitate cu cele arătate la pct. 4.1, tensiunile accidentale periculoase ale
nulului notate cu simbolul Un se referă la următoarele categorii de defecte şi regimuri
anormale de funcţionare:
- întreruperea conductorului de nul;
- defect de izolaţie cu punere la pământ în reţea (defect fază-pământ);
- defect de izolaţie între fază şi nul.

4.4 În cazul întreruperilor menţionate la punctele a, b şi c de la art. 4.2 de mai

sus, reţeaua se prezintă în regimul de funcţionare anormală cea mai periculoasă şi

27
anume funcţionarea accidentală a reţelei cu neutrul izolat (simbol I), care are
particularităţi specifice diferite de cele ale reţelei cu neutrul legat la pământ
(simbol T).
În aceste condiţii există pericolul ca la încărcări nesimetrice pe faze, respectiv la
impedanţe echivalente diferite între faze şi conductorul de nul, să aibă loc următoarele
efecte:
- supratensiuni peste limitele admise la bornele receptoarelor electrice, cu valori
peste limitele admise, care determină supracurenţi ce pot conduce la distrugerea
receptoarelor respective; supratensiunile periculoase apar îndeosebi la circuitele
electrice de pe o fază cu impedanţele relativ mari în raport cu impedanţele de pe
celelalte faze; tensiunile între faze se distribuie inegal pe impedanţele diferite,
astfel încât la impedanţele relativ mai mari tensiunile pot fi cuprinse între Uf şi Un
(Uf este tensiunea pe fază iar Un tensiunea între faze); distrugerile de
echipamente electrice pot fi însoţite şi de incendii;
- apariţia unor tensiuni periculoase pe conductorul de nul: Un ; în cazul folosirii
conductorului de nul şi de protecţie (PEN), aceste tensiuni se transmit la carcasele
receptoarelor electrice existând pericolul unor accidente prin electrocutare dacă
valorile depăşesc limitele admise; tensiunea pe conductorul de nul Un poate varia
în intervalul 0... Uf în funcţie de raportul impedanţelor.

4.5 Protecţiile de nul la postul de transformare PNT la PT 20/0,4 kV, trebuie să

îndeplinească următoarele funcţii:
a) să sesizeze şi să declanşeze automat într-un timp de cel mult 3 s întreruptorul din
TDP la întreruperea conductorului de nul între TDP şi punctul în care conductorul de nul
este legat la priza de pământ de exploatare când tensiunea Un > 50 V;
b) să sesizeze şi să declanşeze automat într-un timp de cel mult 3 s întreruptorul din
TDP la întreruperea conductorului de nul între barele de 0,4 kV şi borna de nul a
înfăşurării de 0,4 kV din trafo 20/0,4 kV în cazul în care pe nul apare o tensiune
Un > 50 V;
c) să sesizeze şi să declanşeze automat într-un timp de cel mult 3 s întreruptorul din
TDP la întreruperea conductorului de nul între borna de nul şi punctul neutru al
înfăşurării de 0,4 kV din trafo 20/0,4 kV în cazul în care pe nul apare o tensiune
Un > 50 V;
d) să sesizeze şi să declanşeze automat într-un timp de cel mult 3 s întreruptorul di
TDP cand prin priza de pământ de exploatare Rpt , respectiv prin conductorul de legare

28
a bornei sau barei de nul la priza de pământ Rpt , apare o circulaţie de curent care
determină o tensiune pe nulul reţelei Un > 50 V;

4.6 Protecţia de nul la TMP de alimentare a consumatorului (abonatului) PNB

trebuie să îndeplinească următoarea funcţie:
Sesizarea şi declanşarea automată a întreruptorului dîn TMP în cazul întreruperii
conductorului de nul în amonte de acest întreruptor, respectiv în cazul apariţiei unei
tensiuni pe nul care depăşeşte valoarea limită admisă de 50 V.
De regulă protecţia PNB este asociată cu protecţia PACD cu DDR a
întreruptorului din TMP la cererea consumatorului electric.
Protecţia PNB trebuie realizată astfel încât funcţiunile acesteia să fie delimitate
de funcţiile PACD cu DDR.
Protecţia PNB trebuie să controleze totdeauna tensiunea accidentală Un de pe
conductorul de nul prin intermediul conductorului de protecţie PE racordat la borna de
nul a întreruptorului şi la o priză de pământ auxiliară Rpa (de referinţă).
Astfel, rezistenţa de dispersie a prizei de pământ locală Rpl se calculează din
condiţia impusă funcţionării protecţiei diferenţiale (pentru funcţionarea DDR),
Rpl  Un / In = UPE / In = 50 V / In sau Rpl  25 V / In  a se vedea
pct.3.13.5.

Valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ Rpa (de referinţă pentru

PNB) este determinată de sensibilitatea PNB asociată întreruptorului. De regulă
rezistenţa rezultantă (în care intră şi cea de dispersie a prizei de pământ auxiliare
Rpa) are valoarea Rpa < 1500  trebuie realizată la valoarea prescrisă de
constructor pentru PNB.
În figura 2 se prezintă un exemplu de schemă electrică pentru încadrarea
modului MVA la TMP respectiv la BMP (bloc de măsură şi de protecţie la consumatorul
electric).

29
 Întreruptor cu protecţie termică şi electromegnetică în amonte (spre sursa de
energie electrică) de grupul de măsură la care se asociază următoarele protecţii
- protecţie diferenţială la curent rezidual cu DDR (dispozitiv diferenţial la curent rezidual)
S
In = 300 mA selectiv (cu temporizare) simbol t = 0,2 s
- modul voltmetric MVA cu următoarele funcţii (în conformitate cu pct.4.2)
 protecţie PMT (protecţia maximală de tensiune) împotriva supratensiunilor
de frecvenţă industrială UMT = 260 V
 protecţie PN (protecţia de nul) împotriva supratensiunilor (tensiunilor accidentale
pe nul) la întreruperea nulului Un= 50 V (pe nul)
 semnalizarea cu memorie a protecţiei care a determinat declanşarea.

NOTĂ Toate conexiunile protecţiilor de la întreruptorul Q 1 vor fi în aval de acesta

(spre consumator).

4.9 BLOCUL DE MĂSURĂ ŞI DE PROTECŢIE trebuie să se livreaze într-o

structură compactă, cuprinzând următoarele subansamble şi elemente
- cutie de regulă din policarbonat cu capac transparent în cazul cutiilor metalice
este necesar ca la consumator să se prevadă o priză de pământ locală R pl4
conform cerinţelor standardului STAS 12604/5-90
- întrerupător automat cu protecţie termică, electromagnetică şi protecţie
diferenţială la curent rezidual având valoarea fixă sau reglabilă a curentului
nominal pentru DDR curentul diferenţial nominal I n = 0,3 A (sau altă valoare
stabilită în funcţie de curenţii In ai dispozitivelor DDR din aval)
- modul voltmetric simbol MVA asociat dispozitivului diferenţial DDR pentru
realizarea protecţiei la întreruperea nulului, şi la cerere pentru protecţia de
tensiune maximă UMT = 260
- contor de energie electrică, simbol Wh
- cleme de conexiuni pentru racordarea blocului sau în incinta cutiei, simbol CL1,
CL2
- capac de acces a abonatului la butonul (pârghia) de comandă a
întrerupătorului.

30
31
 În fig.3 este prezentată pentru exemplificare o schemă electrică de încadrare a
blocului BMP în structura branşamentului de abonat fără priza de pământ locală.
În fig.4 este prezentată pentru exemplificare o schemă electrică de încadrare a
blocului BMP în structura branşamentului de abonat cu priza locală la abonat cu
următoarele precizări
- priza de pământ locală Rpl se realizează şi se racordează la conductorul PE din
instalaţia abonatului
- priza de pământ locală Rpl trebuie să aibe valoarea rezistenţei de dispersie cel
mult egală cu cea stabilită de proiectantul branşamentului conform relaţiei
RpL = Ua  In unde Ua = 50 V conform Normativ I 7-98
- se recomandă ca la abonaţi cu receptori în locuri periculoase (electropompe,
maşini de spălat, etc) care au montate întrerupătoare automate cu protecţia
diferenţială, să fie realizată priza de pământ locală, respectând distanţa prescrisă
între prizele RpL şi Rpa conform schemei (l  5 m)
- priza de pământ auxiliară Rpa se realizează, se racordează la blocul BMP şi se
verifică de personalul furnizorului de energie electrică pentru îndeplinirea condiţiei
Rpa  1,5 kOhm
Pentru racordarea blocului de reţeaua furnizorului sunt prevăzute la intrare cleme
de conexiuni la care se racordează următoarele circuite
- racord reţea (conductoare F şi PEN)
- conductor pentru protecţia diferenţială - PE
- conductor pentru protecţia de nul notată UN.

Clemele de racord prevăzute, realizează următoarele funcţiuni

- permit racordarea conductoarelor de reţea (F şi PEN) de Al sau Cu fără
deteriorarea secţiunii acestora (contactele sunt de suprafaţă)
- realizează separarea vizibilă a circuitelor la lucrări în cutia blocului sau în
instalaţiile consumatorului
- permit racordarea conductorului PE din reţeaua abonatului
- permit racordarea conductorului UN la priza auxiliară R pa utilizată pentru protecţia
la întreruperea nulului.

32
33
34
 Manevra de conectare-deconectare comandată a întrerupătorului se execută prin
acţionarea manetei întrerupătorului.
Manevra de deconectare a întrerupătorului pentru testarea protecţiei diferenţiale se
execută prin acţionarea unui buton amplasat pe întrerupător şi care este notat cu litera
T.
Manevra de deconectare a întrerupătorului pentru testarea protecţiei la întreruperea
nulului, se execută numai dacă conductorul de protecţie UN este racordat la priza
auxiliară Rpa (având valoarea Rpa  1,5 kOhm)

Manevrele de deconectare-conectare comandate a întrerupătorului pot fi executate

atât de personalul furnizorului de energie electrică, cât şi de către abonat în cazul în
care capacul care permite accesul la maneta de acţionare a întreruptorului nu este
blocat cu lacăt din cauza respectării prevederilor contractuale.
Manevrele de testare a protecţiei diferenţiale şi a protecţiei la întreruperea nulului
se execută numai de personalul specializat al furnizorului de energie electrică.
Întreruptorul din structura BMP trebuie prevăzute cu protecţia automată, sigură şi
selectivă la suprasarcină şi scurtcircuit realizând următoarele
- eliminarea defectelor în instalaţiile abonatului
- protecţia reţelei furnizorului împotriva defectelor persistente din instalaţiile
abonatului
- reducerea pierderilor tehnologice cauzate de suprasolicitarea reţelei furnizorului.

Pentru realizarea protecţiei sigure şi rapide împotriva curenţilor de defect trebuie

stabilită caracteristica de declanşare pentru declanşatorul termic şi electromagnetic,
având în vedere plaja de acţionare a acestora, stabilită conform CEI 947-2.

Pentru eliminarea automată, sigură şi rapidă a defectelor de izolaţie în instalaţiile

electrice ale abonatului, întreruptorul trebuie prevăzut şi cu protecţia diferenţială la
curent rezidual, care realizează următoarele funcţii
- protejarea persoanelor împotriva electrocutării prin atingerea indirectă
- prevenirea riscului de incendii în instalaţiile abonatului
- protejarea receptoarelor electrice destinate să funcţioneze şi nesupravegheate
permanent

35
 - protejarea furnizorului împotriva consumului fraudulos de energie electrică.

Se recomandă ca pentru instalaţiile electrice ale abonatului din încăperi periculoase

de utilizare a receptorilor electrici (băi, spălătorii, bucătării, ateliere cu electropompe de
apă, etc) să fie montate pe tabloul de distribuţie al abonatului, întreruptoare automate
cu protecţia diferenţială la un curent rezidual nominal mai mic sau cel mult egal cu 30
mA.

4.10 Protecţia la întreruperea nulului trebuie să asigure declanşarea tuturor

abonaţilor care rămân racordaţi în aval de punctul de întrerupere a conductorului PEN
dacă tensiunea conductorului PEN al abonatului depăşeşte valoarea tensiunii prescrise
(de regulă Un = 50 V), bineînţeles dacă toţi abonaţii sunt dotaţi cu protecţia PNB.

Protecţia la întreruperea nulului realizează astfel următoarele funcţii

a) în cazul întreruperii conductorului PEN în reţeaua de 0,4 kV

- prevenirea riscului de accidentare a unor persoane prin atingerea indirectă
datorită transmiterii potenţialelor periculoase la toate echipamentele din
incinta abonaţilor care rămân racordaţi în aval de punctul de întrerupere al
conductorului PEN se are în vedere declanşarea atât a consumatorilor la
care apar supratensiuni temporare, cât şi a consumatorilor care generează în
reţea de 0,4 kV aceste supratensiuni
- prevenirea riscului de distrugere a aparatului electric la supratensiuni
temporare
- prevenirea riscului de apariţie a unor incendii, explozii, etc din cauza
solicitării de durată a izolaţiei în instalaţiile abonatului şi ale furnizorului
- prevenirea riscului de distrugere a prizelor de pământ din reţeaua de 0,4 kV
şi la consumatorii racordaţi în aval de punctul de întrerupere al conductorului
PEN.

b) în cazul întreruperii conductorului PEN pe circuitul de racord al abonatului

- prevenirea riscului de accidentare a unor persoane prin atingerea indirectă
din cauza transmiterii potenţialelor periculoase la echipamentele din incinta
abonatului

36
 - prevenirea riscului de apariţie a unor incendii, explozii, etc din cauza
solicitării de durată a izolaţiei instalaţiilor electrice de la consumator sau din
deterioarea prizelor de pământ.

Modulul de tensiune asociat MVA trebuie să aibe următoarele funcţiuni

- protecţie de maximă tensiune PMT cu UMT = 260 V;
- protecţie la întreruperea nulului PN cu U n = 50 V;
- semnalizare cu memorie a protectiei care a determinat declanşarea (PMT sau
PN).

4.11 Testarea protecţiei la întreruperea nulului, se execută numai dacă

conductorul de protecţie PE este racordat la priza auxiliară Rpa prin acţionarea butonului
de testare simbolizat cu "T" de pe capacul modulului MVA.
Manevrele de conectare - deconectare prin butoanele de testare ale DDR şi MVA
pot fi executate atât de către personalul furnizorului de energie electrică, cât şi de către
consumator (abonat) care trebuie să aibe acces în acest scop la aceste butoane.
Verificarea protecţiei diferenţiale şi a protecţiei la întreruperea nulului, se execută
numai de personalul specializat al furnizorului de energie electrică.

37
 Cap. 5 Protecţia împotriva supratensiunilor de scurtă durată
(supratensiunilor tranzitorii)

5.1 Conditii generale

5.1.1 Prezentul capitol se referă la o mulţime diversificată de aparate şi
echipamente electronice respectiv reţelele de interconexiune ale acestora.
Echipamentele electronice sunt prezente atât în viaţa particulară - telefon, televizor,
aparat video, etc. - cât şi în cea profesională - fax, aparat de multiplicat, calculator,
centrale de semnalizare etc.
În numeroase domenii de activitate sunt în funcţiune un număr în continuă
creştere de echipamente electronice care constituie elemente esenţiale ale procesului
muncii, cum sunt:
- sistemele de calcul care gestionează imense baze de date;
- sistemele de producţie industrială care sunt conduse prin sisteme electronice
complexe de măsură, reglare, control şi comandă;
- sistemele moderne de telecomunicaţii care sunt dominate de echipamente
electronice şi de calcul complexe.
Pentru viitor este previzibilă amplificarea tendinţei de electronizare şi
informatizare atât a vieţii particulare cât şi a celei profesionale.
Echipamentele electronice şi de calcul se integrează tot mai profund în viaţa
cotidiană şi prin urmare este deosebit de importantă siguranţa în funcţionare, fiabilitatea
şi disponibilitatea acestora. Deteriorarea unui echipament electronic reprezintă o
pagubă în sine ce induce costuri directe legate de reparaţii sau înlocuiri. Deteriorarea
unui echipament induce însă şi costuri indirecte ce sunt legate, în principal, de:
a) pierderi datorate opririi procesului de productie;
b) pierderea bazelor de date.
Costurile indirecte pot depăşi cu un ordin de mărime costurile directe.

Supratensiunile constituie principalul factor care provoacă deteriorarea

echipamentelor electronice. Pagubele directe şi indirecte cauzate de supratensiuni au o
tendinţă crescătoare. Cauzele acestei tendinţe sunt multiple:
- numărul echipamentelor electronice aflate în funcţiune este în continuă creştere;

38
- tendinţa continuă de miniaturizare a aparatelor şi componentelor acestora, drept
urmare creşte sensibilitatea acestora la supratensiuni;
- lungimea respectiv aria de acoperire a reţelelor ce conectează aceste echipamente
este în continuă creştere;
- creşte numărul componentelor semiconductoare autonome în instalaţiile de curenţi
tari.
Protecţia echipamentelor electronice la supratensiuni devine o problemă
primordială. Această protecţie trebuie să includă, pe de o parte, protecţia la lovituri de
trăsnet (directe sau indirecte), protecţia la supratensiuni de comutatie sau la alte
fenomene tranzitorii (de scurtă durată).

5.1.2 Se vor avea în vedere supratensiunile faţă de tensiunile considerate de

funcţionare normală care pot conduce la deteriorări ale izolaţiei, respectiv la distrugeri
de componente. Distrugerile de echipamente electrice datorate efectelor termice
(inclusiv incendierile) se datorează unor supratensiuni (diferente de potenţiale) peste
limitele admise pentru o funcţionare normală. Distrugerile datorate efectelor termice au
ca sursă supracurenţi, iar acesţia din urmă se datorează la rândul lor unor supratensiuni
(diferenţe de potenţiale) inadmisibil de mari.
Este considerată o funcţionare normală numai dacă tensiunea de funcţionare
este egală cu cea nominală plus sau minus valoarea corespunzătoare unui procentaj de
ordinul 10…20% din tensiunea nominală.

5.1.3 Cauzele care determină supratensiuni tranzitorii (de scurtă durată) în

instalaţiile electrice de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune şi în
echipamentele (receptoarele) cu componente electronice sunt în principal:
a) loviturile directe de trăsnet în instalaţia de protecţie împotriva trăsnetelor, în antene
sau în linia de alimentare cu energie electrică, în special în liniile aeriene;
b) efectele secundare (indirecte) ale trăsnetelor faţă de pămaânt, respectiv efectele
câmpurilor electromagnetice produse în acest caz;
c) efectele secundare ale descărcărilor dintre nori, respectiv efectele câmpurilor
electromagnetice respective produse;
d) efectele secundare ale arcurilor electrice la cuplarea şi decuplarea dispozitivelor de
comutaţie (întreruptoare, separatoare etc.), respectiv supratensiunile de comutaţie
produse;
e) efectele descărcărilor capacitive, sau efectele altor fenomene tranzitorii.

39
 La loviturile directe într-o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetelor, curentul
direct al trăsnetului este descărcat prin paratrăsnete (tije sau benzi colectoare) la
instalaţia de legare la pământ.

La loviturile directe de trăsnet în instalaţia de protecţie împotriva trăsnetelor

legată la pământ, atât carcasele legate la pământ cât şi conductoarele de protecţie (în
general instalaţia de legare la pământ în ansamblu) sunt supuse la un potenţial ridicat
într-un timp foarte scurt de ordinul a 10-6 s.

Datorită curentului care se stabileşte în reţeaua de legare la pământ, chiar dacă

se realizează o echipotenţiere locală, are loc o creştere a potenţialului prizei care poate
să conducă la deteriorări de izolaţii datorită acestui potenţial al prizei în raport cu
potenţialul conductoarelor de fază (străpungeri/conturnări inverse).

Câmpurile electromagnetice constituie un pericol real pentru echipamentele

electronice din interiorul încăperilor protejate, datorită supratensiunilor induse în
circuitele respective.

Pentru micşorarea efectelor astfel apărute se pot realiza ecranări efective ale
încăperii prin armături sau suprafeţe metalice, precum şi echipotenţieri în zona
instalaţiilor care trebuie protejate. În funcţie de aceste măsuri de protecţie prin ecranare
se pot delimita diferite zone de protecţie.

Circuitele electrice care străbat diferite zone de protecţie, respectiv zonele

(secţiunile) de interfaţă de la o zona la alta, trebuie să fie conectate la anumite aparate
de protecţie împotriva supratensiunilor (descărcătoare) care urmează să fie legate la
instalaţia locală de egalizare a potenţialelor, respectiv la instalaţia de legare la pământ
prin care trebuie să se obţină egalizarea de potenţial dorită pe toată zona sau zonele cu
instalaţii care trebuie protejate.
5.1.4 Zonele de protecţie împotriva trăsnetelor se definesc de la exterior spre
interiorul încăperii (spaţiilor) cu instalaţii care trebuie protejate, asa-numitele lighting
protecţion zone (LPZ), astfel:

40
Zona de protecţie 0 (sau LPZ 0A): zona în care pot apărea trăsnete şi unde câmpul
electromagnetic actionează fără nici o atenuare (nestânjenit).

Zona de protecţie 0/E (sau LPZ 0B): zona protejată de loviturile directe ale trăsnetului,
dar în care nu sunt prevăzute măsuri de protecţie prin ecranare. În aceste zone câmpul
electromagnetic actionează de asemenea (ca la zona 0, respectiv LPZ 0A) fără
atenuare (nestânjenit).

Zona de protecţie 1 (sau LPZ 1): zona în care pătrund numai parţial câmpurile
electromagnetice care sunt atenuate de o primă ecranare (ecranarea 1).

Zona de protecţie 2 (sau LPZ 2): zona în care câmpurile electromagnetice parţiale
pătrunse au fost diminuate într-o zonă de protecţie 1. În acest caz câmpul
electromagnetic va fi în continuare ecranat într-o a II-a treaptă (ecranarea 2).

5.1.5 Pentru protecţia împotriva supratensiunilor de scurtă durată, în cazul în

care linia de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune este afectată de efectele
unei descărcări atmosferice, unda de supratensiune care apare se propagă într-un timp
extrem de scurt în circuitele de alimentare a receptoarelor (echipamentelor) electrice;
datorită acestor supratensiuni sunt periclitate atât sistemele de alimentare cu energie
electrică (cum sunt UPS - urile) cât şi aparatura de măsură, acţionare şi reglaj, precum
şi echipamentele cu componente electronice;
Se vor avea în vedere în special următoarele aspecte:
a) descărcările sarcinilor electrice (fulgere) între nori produc câmpuri electromagnetice
care afectează accentuat atât circuitele de alimentare a instalaţiilor cu componente
electronice cât şi a acestora din urmă datorită supratensiunilor care se induc;
b) supratensiunile temporare tranzitorii şi de comutaţie care însoţesc deseori cuplările
şi decuplările circuitelor inductive şi capacitive, pot afecta grav echipamentele cu
componente electronice alimentate din reţeaua furnizorului de energie electrică.

5.1.6 Pentru protecţia împotriva supratensiunilor induse datorate câmpurilor

electromagnetice care apar la producerea trăsnetelor sunt necesare, în general,
egalizări de potenţiale, crearea unor ecranări, precum şi prevedera unor anumite
aparate de protecţie împotriva supratensiunilor, şi anume descărcătoare.

41
 Prin prevederea descărcătoarelor se realizează o protejare a echipamentelor,
reducându-se la minimum efectele supratensiunilor. Prin egalizarea potenţialelor se
evită diferenţele periculoase de potenţiale, respectiv supratensiunile care ar putea
conduce la deteriorări de izolaţie şi la stabilirea unor curenţi de defect cu efecte termice
care ar deteriora echipamentele.
Se are în vedere în special evitarea următoarelor situaţii:
- deteriorarea circuitelor de alimentare cu energie electrică a echipamentelor electrice
(receptoarele electrice), inclusiv cele electronice;
- deteriorarea aparatelor (receptoarelor) electronice;
- afectarea circuitelor de automatizare, măsură, control, reglaj etc., în general aşa
numitele circuite de măsură şi control.

5.2 Descărcătoarele de joasă tensiune sunt produse de către fabricile

specializate în următoarele 4 categorii care trebuie să corespundă prevederilor:
 CEI 99.1 privind nivelul de protecţie;
 CEI 99.1 respectiv DÎN-VDE 0875 partea 1, privind capacitatea de încărcare.

Categoria A Descărcătoare pentru liniile aeriene de joasă tensiune ale

furnizorului de energie electrică;

Categoria B Descărcătoare destinate tablourilor de măsură şi protecţie TMP

ale furnizorului de energie electrică.

Categoria C Descărcătoare destinate tablourilor de distribuţie ale

consumatorului din interfeţele dintre zonele 0 şi 1 şi dintre zonele 1 şi 2 pentru protecţie
împotriva supratensiunilor de descărcări atmosferice şi de comutatie.

Categoria D Descărcătoare pentru amplasare la prize de alimentare (de racord)

împotriva supratensiunilor cu capacitate de descărcare redusă (corespunzătoare locului
de amplasare) ISN = 1,5 kA.
Descărcătoarele din categoria D sunt destinate pentru prize de alimentare (de
racord), totdeauna cu contacte de protecţie PE şi se utilizează în zonele de protecţie 1
sau 2.

42
 Descărcătoarele din categoriile B şi C asigură protecţia principală, iar cele din
categoria D o protecţie suplimentară (aşa-numita protecţie fină).
În tabelul 5.1 se prezintă cele 4 categorii de descărcătoare cu caracteristicile şi
domeniile de utilizare menţionate mai sus.
Figurile 5, 6 şi 7 cuprind exemplificări de scheme de principiu cu descărcătoare.

TABELUL 5.1
Categoriile descărcătoarelor, cerinţe şi utilizări
Categoria Locul de utilizare Tipul Nivelul de Capacitatea de
descărcă- (amplasare) protecţiei protecţie descărcare *)
torului
A linii electrice aeriene principală Conform CEI ISN = 5kA conform
de joasă tensiune 99.1 CEI 99.1 şi DIN-
VDE 0875 partea
1
B tablouri de distribuţie principală Supratensiuni Curent de
de categoria descărcare la şoc
IV conform conform CEI-TC
DIN-VDE 81 şi DIN 48 810 /
0110 partea 1 08.86
C tablouri de distribuţie prîncipala Supratensiuni ISN = 5kA conform
secundare şi de categoria CEI 99.1 şi DIN-
interfeţe III conform VDE 0875 partea
- între zona 0 şi 1 DIN-VDE 1
- între zona 1 şi 2 0110 partea 1
D Prize de alimentare secundară Supratensiuni ISN = 5kA
(racord) cu (fină) de categoria (8/20s)
conductoare de II conform
protecţie PE în DIN-VDE
zonele de protecţie 0110 partea 1
1, 2, 3 s.a.m.d.
*)
Se consideră un impuls de curent de forma 8/20s.

43
44
45
 Descărcătoarele sunt mijloace care constau în principal din rezistenţe
dependente de tensiune şi/sau eclatoare. Aceste două elemente pot fi conectate în
serie sau în paralel sau pot fi utilizate separat.

Un descărcător de calitate corespunzătoare trebuie să prezinte următoarele

performanţe:
 timp de acţionare extrem de scurt chiar la pante mari a undelor de tensiune de
ordinul a 10-7 ... 10-9 s;
 nivel corepunzător de protecţie;
 nivel de protecţie stabil după frecvenţe, funcţionări;
 capacitate mare de descărcare;
 curenţi reziduali reduşi după trecerea supratensiunii.

5.3 Egalizarea potenţialelor sau echipotenţiere locală de protecţie împotriva

supratensiunilor constituie o măsură esenţială pentru evitarea pericolelor de distrugere
a echipamentelor, a incendiilor şi exploziilor, precum şi a celor de accidentare a
personalului. Pentru egalizarea potenţialelor, în acest domeniu se utilizează termenul
de echipotenţiere locală. Egalizarea potenţialelor de protecţie împotriva trăsnetului se
realizează cu ajutorul unor conductoare de egalizare care leagă între ele diferitele
elemente din spaţiile şi încăperile care trebuie protejate după cum sunt:

 instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului;

 structura de metal a clădirii;
 elementele de susţinere a diferitelor instalaţii;
 instalaţii cu elemente metalice cu diferite destinaţii, ca de exemplu conductele de
gaze, de apă, etc.;
 carcasele echipamentelor electrice (de energie, electronice, etc.);
 circuitele instalaţiilor electrice (de energie, electronice, etc.).

În esenţă, egalizarea potenţialelor constituie o legătură electrică prin care se

aduc diferitele elemente la acelaşi potenţial. Efectul principal al egalizării potenţialelor
este evitarea producerii unor curenţi care ar putea fi periculoşi pentru integritatea
instalaţiilor (echipamentelor) şi persoanelor.

46
 Practic este necesar să se efectueze o echipotenţiere şi legare la pământ. În
acest scop se va prevedea în diferite zone bare pentru legături de echipotenţiere notate
EBS (equipotential bonding strip).

În schemele de principiu cu descărcătoare trebuie figurate şi barele EBS pentru

legături de echipotenţiere montate fix în zona în care se doreşte aplicarea măsurii de
protecţie prin echipotenţiere locală. În încăperile în care se află echipamentele ce
urmează a fi protejate trebuie să se prevadă totdeauna o bara de echipotenţiere EBS
montată în aceste încăperi.

Bara de echipotenţiere simbol BEP sau EBS este diferită de barele PE

pentru legăturile de protecţie, dar întotdeauna barele PE se vor lega la bara EBS
pentru realizarea indirecta a legăturilor de echipotenţiere.

La bara de echipotenţiere EBS se vor racorda prin ramificaţii separate

următoarele:

- barele PE la care sunt racordate descărcătoarele de clasa B, C şi D

prevăzute;
- învelişurile metalice ale cablurilor electrice de alimentare fie direct prin
intermediul unei bare PE;
- ecranul clădirii respectiv construcţia metalica a clădirii;
- diferite construcţii metalice cum sunt conductele metalice, suporţi metalici de
susţinere a unor echipamente sau aparate, etc. care nu sunt racordate la
conductoare PE.

A se vedea schemele electrice de principiu din fig. 5, 6 şi 7.

Totdeauna în încăperea în care se află echipamentele electrice şi/sau instalaţiile

de telecomunicaţii, la bara EBS se vor racorda deci prin ramificaţii separate
următoarele:

- reţeaua conductoarelor PE la care se racordează carcasele metalice ale

echipamentelor electrice, respectiv contactele de protecţie PE ale prizelor de
racord a echipamentelor (de energie şi de telecomunicaţii);

47
- masele echipamentelor electronice;
- ecranul metalic al clădirii (încăperii);
- construcţiile metalice din încăpere, cum sunt conducte, suporţi de susţinere a
unor echipamente sau aparate etc., care nu sunt racordate la conductoare PE.

Descărcătoarele de clasa D prin construcţie se recordează la conductorul PE al

prizei respective de record. A se vedea schemele de principiu ale descărcătoarelor de
clasa D. Se impune ca toate prizele din încăpere precum şi fişele (ştecherele) să fie cu
contacte de protecţie PE.

Barele pentru legăturile de echipotenţiere EBS se vor racorda la electrozii

orizontali ai prizei de pământ prin conductoare de cupru cu secţiunea minimă de
35 mm2.

De regulă barele pentru legăturile de echipotenţiere au două borne pentru

conductoare cu secţiunea de 25 ... 95 mm 2, iar bornele pentru legăturile de ramificaţie
sunt pentru conductoare cu secţiunea de 2,5 ... 25 mm 2.

5.4 Ecranări metalice

Pentru protecţia împotriva efectelor dăunătoare ale câmpurilor electromagnetice

care au ca sursă descărcările atmosferice (fulgerele) dintre nori şi cele faţă de pământ
(inclusiv cele care se descarcă prin tijele de paratrăsnete destinate pentru protecţia
împotriva loviturilor directe de trăsnet), o măsură eficientă constă în ecranările metalice.

Se au în vedere ecranările metalice pentru:

- clădirea în ansamblu care trebuie protejată;

- încăperile în care se află echipamente electrice care trebuie protejate;
- cablurile electrice prin care se alimentează instalaţia electrică din clădire.

Observatie: Prevederile prezentelor instrucţiuni tratează protecţiile necesare

pentru toate cazurile de regimuri posibile de defecte în instalaţiile electrice de

48
alimentare cu energie electrică a echipamentelor (receptoarelor) destinate să
funcţioneze fără supraveghere permanentă de către personalul de deservire precum şi
în general a celor cu componente electronice.

La cererea expresă a consumatorului electric (abonatului) se poate admite că

protecţiile care implică costuri mari să fie eşalonate în functie de posibilităţile de
finanţare, cu preluarea în acest caz de către consumator a tuturor riscurilor până la
dotarea completă.

49