ELECTROSECURITATE ȘI COMPATIBILITATE

ELECTROMAGNETICĂ

Prof. dr. ing. Mihai Octavian POPESCU

Recapitulare

 Termeni generali

 Rețele electrice de transport și distribuție a energiei electrice

Cuprins

 Scheme de tratare a neutrului

 Efectele curentului electric la trecerea prin corpul uman

Transformatorul de putere
Scheme de tratare a neutrului

 Într-o clădire, conectarea tuturor părților metalice ale clădirii și a

părților conductoare expuse ale echipamentelor la priza de pământ
a clădirii previne apariția accidentală a unor tensiuni periculoase
între două piese metalice accesibile simultan.
 Alegerea acestor scheme determină măsurile necesare pentru
protecția împotriva contactelor accidentale.
Scheme de tratare a neutrului

 Există trei opțiuni principale pentru proiectantul unei instalații de

distribuție electrică:
 tipul conexiunilor sistemului electric (în general a conductorului neutru) și a
părților expuse la priza de pământ;
 utilizarea unui conductor de protecție separat (PE) sau a unui conductor de
protecție comun cu conductorul neutru (PEN);
 utilizarea pentru protecția la punere la pământ a protecției maximale de
curent a întreruptoarelor automate de JT, care vor sesiza și elimina doar
curenții relativ mari, sau utilizarea unor relee adiționale capabile să detecteze
și să elimine curenții mult mai mici de defect al izolației către pământ.
Scheme de tratare a neutrului

 Sistemul TT (neutru legat la pământ)

 Punctul neutru al sursei de alimentare este legat direct la pământ. Toate părțile
expuse conductoare și părțile conductoare neesențiale sunt legate la priza de
pământ separată ale instalației. Această priză de pământ poate fi sau nu electric
independente față de priza de pământ a sursei. Zonele de influență pot interfera
fără a influența funcționarea dispozitivelor de protecție.
Scheme de tratare a neutrului

 Sistemul TN (părțile conductoare expuse legate la neutru)

 Sursa este legată la pământ în același mod ca și în schema TT. În instalație toate părțile expuse
conductoare și părțile conductoare neesențiale sunt legate la conductorul neutru.
 Există mai multe variante ale schemelor TN:
 TN-C: Conductorul neutru are și funcția de conductor de protecție, fiind numit conductor PEN
(conductor de protecție și nul). Nu este permisă pentru conductoare din cupru cu secțiune sub 10 mm2
(16 mm2 pentru aluminiu) sau pentru echipament portabil.
 TN-S: Conductorul de protecție și conductorul neutru sunt separate. În rețelele subterane unde există
cabluri armate cu bandă de oțel, conductorul de protecție este banda de oțel. Este obligatoriu pentru
circuite cu conductoare de secțiune mai mică decât 10 mm2 și pentru echipamentele portabile.
 TN-C-S: Schemele TN-C și TN-S pot fi utilizate simultan în aceeași instalație. Schema TN-C (4
conductoare) nu poate fi folosită niciodată în aval de schema TN-S (5 conductoare) deoarece o
întrerupere accidentală a neutrului în amonte va conduce la o întrerupere a conductorului de protecție
în aval și deci la un potențial pericol.
Scheme de tratare a neutrului

 Sistemul TN-C
Scheme de tratare al neutrului

 Sistemul TN-S
Scheme de tratare a neutrului

 Sistemul TN-C-S
Scheme de tratare a neutrului

 Sistemul IT (neutrul izolat sau legat la pământ prin impedanță)

 Sistemul IT – neutru izolat
 Nu conține nicio legătură între punctul de neutru al sursei și pământ.
Părțile expuse conductoare și părțile conductoare neesențiale ale
instalației sunt legate la priza de pământ.
 În practică toate circuitele au o impedanță de scurgere la pământ,
deoarece nici o izolație nu este perfectă. În paralel cu aceste trasee de
scurgere, cu caracter rezistiv (rezistență distribuită) există o cale de curent
capacitiv, cele două elemente definind împreună impedanța normală de
scurgere la pământ.
Scheme de tratare a neutrului

 Sistemul IT (neutrul izolat sau legat la pământ prin impedanță)

 Sistemul IT – neutru izolat
Scheme de tratare a neutrului

 Sistemul IT (neutrul izolat sau legat la pământ prin impedanță)

 Sistemul IT – neutru legat la pământ prin impedanță
 O impedanță Zs (de valoare de la 1000 la 2000 Ω) este conectată
permanent între punctul de neutru al înfășurării de JT a transformatorului
și pământ. Toate părțile expuse conductoare și părțile conductoare
neesențiale sunt legate la o priză de pământ.
 Sursa de alimentare se pune la pământ pentru a fixa potențialul unei
porțiuni de rețea în raport cu pământul (Zs este mică în raport cu
impedanța de scurgere) și de a reduce nivelul supratensiunilor în raport cu
pământul, cum ar fi cele transmise prin înfășurarea de MT, cele de natură
electrostatică, etc. Uneori acest fapt produce o ușoară creștere a nivelului
curentului de defect.
Scheme de tratare a neutrului

 Sistemul IT (neutrul izolat sau legat la pământ prin impedanță)

 Sistemul IT – neutru legat la pământ prin impedanță
Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului TT

 Dacă părțile conductoare expuse sunt legate la pământ într-un
număr de puncte, câte un dispozitiv RCD trebuie instalat pentru
fiecare set de circuite conectat la o priză de pământ.
 Cea mai simplă soluție din punct de vedere al proiectării și realizării.
Utilizată pentru instalații alimentate direct din rețeaua de JT de
distribuție publică.
 Nu necesită monitorizare permanentă în timpul funcționării (poate fi
necesară o verificare periodică a dispozitivelor RCD).
Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului TT

 Protecția este asigurată de dispozitive de curent diferențial rezidual (RCD)
care previn de asemenea riscul de incendiu atunci când sunt setate la o
valoare mai mică de 500 mA.
 Fiecare defect de izolație conduce la o întrerupere în alimentarea cu energie
electrică, dar întreruperea este limitată la circuitul defect prin instalarea
RCD-uri selective (în serie) sau a celor de selectare a circuitelor (paralel).
 Sarcinile sau părțile din instalație care, în timpul funcționării normale, pot
cauza scurgeri de curent la pământ, necesită măsuri speciale pentru
evitarea declanșărilor intempestive precum alimentarea sarcinilor printr-
un transformator de separație sau utilizarea unui RCD dedicat.
Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului TT

Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului TN

 În general sistemul TN:
 necesită instalarea de prize de pământ la anumite intervale în instalația electrică,
o necesită ca verificarea inițială, încă din faza de proiect, prin calcule, a declanșării
efective la primul defect de izolație să fie confirmată de testele obligatorii la
punerea în funcțiune;
 necesită ca proiectarea și realizarea oricărei modificări a instalației să fie realizată
de către personal calificat;
 în cazul unor defecte de izolație este posibilă producerea unor daune importante
înfășurărilor mașinilor rotative;
 în locații cu risc crescut de incendiu poate reprezenta un pericol important
datorită curenților de defect de valori mari.
Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului TN

 Suplimentar sistemul TN-C:
 la prima vedere pare mai ieftin (eliminarea unui pol și a unui conductor);
 impune utilizarea unor conductoare fixe și rigide;
 este interzisă utilizarea în anumite situații:
 locații cu risc crescut de incendiu;
 pentru tehnica de calcul (prezența curenților armonici pe conductorul de neutru).
 Suplimentar sistemul TN-S:
 poate fi utilizat inclusiv pentru conductoare flexibile sau de secțiuni mici;
 datorită separării fizice a conductorului neutru de conductorul de protecție există un PE
curat (pentru sisteme de computere și locații cu riscuri speciale).
Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului TN

 Tehnica pentru protecția persoanelor:
 interconectarea și legarea la pământ a părților expuse conductoare și a
neutrului este obligatorie;
 întreruperea la primul defect utilizând protecția maximală de curent
(întreruptoare automate sau fuzibile);
 tehnica de exploatare: întreruperea la primul defect de izolație.
Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului TN-C

Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului TN-S

Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului IT

 Soluția aceasta asigură cea mai bună continuitate în alimentarea cu
energie electrică.
 Semnalizarea primului defect de izolație urmată obligatoriu de
localizarea și eliminarea sa asigură prevenirea întreruperii alimentării.
 Utilizat în general în instalații alimentate din transformatoare MT/JT
sau JT/JT de abonat.
Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului IT

 Necesită personal de întreținere pentru monitorizare și exploatare.
 Necesită un nivel ridicat al izolației în rețea (implică secționarea rețelelor
mari și utilizarea transformatoarelor de separație pentru alimentarea
sarcinilor cu curenți de scurgere ridicați).
 Verificarea declanșării efective la al doilea defect simultan de izolație trebuie
realizată prin calcul încă din faza de proiectare urmată obligatoriu de
măsurători la punerea în funcțiune a fiecărui grup de părți conductoare
expuse interconectate.
 Protecția conductorului de neutru trebuie asigurată.
Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului IT

 Tehnica pentru protecția persoanelor:
 interconectarea și legarea la pământ a părților expuse conductoare;
 semnalizarea la primul defect utilizând dispozitive de monitorizare a izolației (IMD,
Insulation Monitoring Device);
 întreruperea la al doilea defect utilizând protecția maximală de curent
(întreruptoare automate sau fuzibile);
 Tehnica de exploatare:
 monitorizarea primului defect de izolație;
 localizarea și eliminarea defectului este obligatorie;
 întreruperea pentru două defecte simultane de izolație.
Scheme de tratare a neutrului

 Caracteristicile principale ale sistemului IT

Comparație între sisteme de tratare a neutrului
Comparație între sisteme de tratare a neutrului
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 În conformitate cu normativele generale de sănătate și
securitate în muncă, echipamentele electrice trebuie să fie astfel
proiectate, fabricate, montate, întreținute și exploatate încât să fie
asigurată protecția împotriva pericolelor generate de existența unor
părți conductoare aflate sub tensiune, precum și a unor influențe
externe, provenite din mediul înconjurător sau generate către
mediu.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 In timpul exploatării instalațiilor electrice se pot produce accidente
prin electrocutare, ca o consecință a apariției unor defecte în
instalații.
 Majoritatea defectelor sunt defecte de izolație în raport cu carcasele
conductoare ale utilajelor, echipamentelor și sculelor electrice sau în
raport cu pământul, cauzele producerii unor astfel de defecte fiind
multiple.
 Această categorie de defecte are cea mai mare pondere, însă nu pot
fi neglijate și erorile umane directe, așa cum sunt efectuarea de
montaje sau de manevre greșite.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Prin montaje greșite, așa cum este inversarea conductorului de nul
cu conductorul de fază, sunt puse accidental sub tensiune părți
conductoare care nu fac parte din circuitele curenților de lucru.
 În cazul unor manevre greșite, așa cum este conectarea unui tronson
de rețea, pot fi puse sub tensiune zone retrase temporar din
exploatare și la care se lucrează.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 De asemenea, prin manevre greșite de deconectare a unor
echipamente de comutație, poate fi lăsat sub tensiune un tronson
de rețea în care urmează să intervină operatorii.
 Riscul de electrocutare, prin atingere indirectă, în cazul
efectuării de montaje greșite poate fi relativ mare, în timp ce riscul
de electrocutare datorat manevrelor greșite poate fi eliminat prin
utilizarea corespunzătoare a legării temporare de protecție la
pământ.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Electrocutările – prin atingere:
 Directă;
 Indirectă.

 Cauzele:
 Defecte de izolație;
 Influențe electromagnetice;
 Neatenție.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Șocul electric este un efect fiziologic al trecerii curentului electric
prin corpul uman.
 Trecerea curentului electric prin corpul uman afectează în mod
esențial musculatura, funcțiile respiratorii și circulatorii și uneori are
ca rezultat arsuri serioase.
 Gradul de pericol pentru victimă depinde de mărimea curentului, de
suprafața corpului prin care acesta trece și de durata trecerii.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Tensiunea aplicată organismului se numește tensiune de contact,
notată Uc.
 Electrocutările pot produce efecte fiziopatologice: șocuri electrice,
fibrilație cardiacă, arsuri, a căror gravitate depinde de cantitatea de
electricitate (intensitatea curentului x timp) ce se scurge prin
organism.
 Rol important – traseul curentului.
 Traseul cel mai periculos - cel longitudinal (cap-picioare)
 Traseul cu cea mai mare probabilitate (mâna dreaptă- picioare)
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
Limitele curentului admisibil prin
om sunt prezentate funcție de timp.

La durate de sub 0,2 secunde,

electrocutările nu sunt mortale.

Curenții de prag pentru

apariția produce fibrilația
Dependența de timp a curentului limită care nu inimii
fenomenelor fiziopatologice
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Pentru durate mai mari de 3 s, valorile maxime admisibile ale intensității
curentului prin corp (la care omul se desprinde ușor) sunt:
 10 mA în c.a.
 50 mA în c.c.
 Intensitatea curentului Ih prin corpul de impedanță Zh este dată de relația:
𝑈𝑐
𝐼ℎ =
𝑍ℎ
 Impedanța organismului ia valori în plaja (40 ..100) kΩ.
 In practică, impedanța corpului omenesc se consideră:
 Zh=1000 Ω în cazul atingerilor directe;
 Zh=3000 Ω în cazul atingerilor indirect.
 Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman

Zone curent/durată ale efectelor trecerii curentului electric prin corpul uman de la mâna stângă spre
picioare
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 zona AC1: imperceptibilă;
 zona AC2: perceptibil;
 zona AC3: efecte reversibile-contracții musculare;
 zona AC4: posibilitatea unor efecte ireversibile;
 zona AC4-1: până la 5% probabilitate de fibrilație cardiac;
 zona AC4-2: până la 50% probabilitate de fibrilație cardiac;
 zona AC4-3: mai mult de 50% probabilitate de fibrilație cardiacă;
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 curba A: prag de percepție a curentului;
 curba B: prag de reacții musculare;
 curba C1: prag de 0% probabilitate de fibrilație ventriculară;
 curba C2: prag de 5% probabilitate de fibrilație ventriculară;
 curba C3: prag de 50% probabilitate de fibrilație ventriculară.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Când un curent mai mare de 30 mA trece printr-o parte a corpului
uman persoana în cauză are serios de suferit dacă acest curent nu
este întrerupt într-un timp foarte scurt.
 Protecția persoanelor împotriva șocului electric în instalațiile de JT
trebuie realizată în conformitate cu standardele naționale în vigoare,
cu regulamentele statutare, normative, ghiduri practice, etc.
Standardele CEI relevante sunt: CEI 60364, seria CEI 60479, CEI
61008, CEI 61009 și CEI 60947-2.
 Orice persoană care vine în contact cu părțile active ale instalației
este supus riscului de șoc electric.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Tensiunea limită de securitate UL (tensiunea la care nu există risc
major pentru om) este:
 50 V pentru medii de activitate uscate sau cu umiditate redusă;
 25 V pentru activități în medii umede, pe amplasamente conductoare
sau direct pe sol;
 Efectele electrocutărilor se încadrează în:
 Electroșocuri;
 Electrotraumatisme.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Electroșocurile pot provoca leziuni ale țesuturilor, contracții
spasmodice, alte tulburări funcționale (comoții, fibrilație, stop
cardiac).
 Fibrilația ventriculară a inimii - cel mai periculos efect; poate
conduce la oprirea circulației sanguine și a respirației.
 Apare cu precădere la curenți alternativi cu frecvență cuprinsă între
15 și 100Hz. În c.c. sau la c.a. cu frecvențe de peste 100 Hz pragul
limită de apariție este mai ridicat.
 In c.c. cel mai mare pericol - încleștarea mâinii pe conductorul aflat
sub tensiune.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Electrotraumatismele – produc arsuri care pot fi:
 Interne (prin efect Joule în țesuturile parcurse);
 externe (datorită arcului electric) - uneori se produce metalizarea
pielii;
 Frecvența - rol important: cu cât crește riscul de fibrilație se
diminuează, dar crește riscul de arsuri.
 Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman

Rețea electrică legată la pământ Rețea electrică izolată față de pământ

Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 La JT se utilizează aproape în exclusivitate rețelele conectate la
pământ care, deși prezintă un pericol de electrocutare mai ridicat
oferă avantajul unei tensiuni constante între fazele rețelei și neutru
indiferent de natura sarcinii (echilibrată sau dezechilibrată).
 Rețelele izolate față de pământ sunt utilizate mai rar, pentru
alimentarea unui receptor cu putere mare, a unui grup de
receptoare cu sarcini identice pe fază sau pentru alimentarea unor
instalații cu pericol mare de electrocutare (exploatări miniere,
petroliere, hidrologice, ...)
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Atingere directă (contact direct)
 Atingerea, nemijlocită sau prin intermediul unui element conductor, de
către om, a părților active ale unei instalații electrice.
 Electrocutarea prin atingere directă poate fi:
 Unipolară – atingerea simultană a unei linii electrice și a pământului;
 Bipolară – atingerea simultană a două linii electrice;
 Indiferent de situație și tipul rețelei prin corp va trece un curent a cărui
intensitate depinde de impedanța circuitului care se formează.
 In cazul atingerii bipolare intensitatea curentului este aceeași, indiferent de
tipul rețelei.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman

Rețea electrică legată la pământ

Cazuri de electrocutare prin atingere directă
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman

Rețea electrică izolată față de pământ

Cazuri de electrocutare prin atingere directă
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Cazuri reprezentative:
 Cazul nr. 1:
 Acest caz este cel mai puțin frecvent și cel mai nefavorabil pentru persoană
deoarece se presupune că persoana respectivă este izolată de sol, curentul va
circula direct prin cutia toracică prin sistemul respirator și cardiac.
 Pentru:
 Uc=220 V
 R = 1000 Ω
 𝐼𝐶 = 𝑈𝐶ൗ𝑅 = 0,22 𝐴
 În ceea ce privește curba t=f (Ic) se poate indica durata maximă a acestei situații
pentru această persoană: tmax = 50 ms.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Cazuri reprezentative:
 Cazul nr. 2:
 Rețelele de distribuție au neutrul conectat la pământ. Această legare
la pământ se realizează la nivelul transformatorului de distribuție și
este reluată aproximativ la fiecare 200 de metri. Drept urmare, orice
persoană care intră în contact cu o fază a rețelei va fi supusă la o
tensiune de 220V.
 Dacă presupunem că rezistența contactelor picior/sol este zero,
persoana se găsește, ca în cazul 1, traversată de un curent de
200mA.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Atingerea indirecta
 Atingerea indirecta constă în contactul cu mase, carcase sau alte elemente
conductive intrate accidental sub tensiune.
Cauze:
 Desprinderea uneia sau mai multor faze din circuitele electrice datorită
solicitărilor mecanice sau accidentale;
 Defecte de izolație a conductoarelor de fază, datorită îmbătrânirii izolației
(naturală, prin suprasolicitare), distrugerii izolației (loviri, tasări ale
construcției, rozătoare, ...) sau unor defecte de execuție nedetectate la
timp.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Măsurile de protecție vizează :
 Reducerea posibilității de acces la instalațiile sub tensiune sau
susceptibile a intra sub tensiune;
 Limitarea tensiunii de contact sub valorile maxime admisibile, corelată
cu condițiile de mediu și cu durata acțiunii curentului electric;
 Eliminarea prezenței tensiunii de contact accidentale prin
deconectarea automată a porțiunii de rețea în care a apărut defectul
într-un interval de timp cât mai scurt, funcție de valoarea tensiunii
prezumate.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Ponderea principalelor cauze de electrocutare:
 40-45% - deficiențe de exploatare a utilajelor având ca rezultate scăderea
rezistenței de izolație, apariția tensiunilor pe elemente ce nu constituie căi de
curent, nedeconectarea utilajelor în cazul unor defecte de natură electrică;
 25-30% - organizarea nesatisfăcătoare a locului de muncă și instructaj
nesatisfăcător al personalului, care duc la manevre greșite (ex: punerea sub
tensiune a utilajelor la care se fac revizii);
 30-35% - deficiențe de construcție, începând de la proiectare până la montajul
utilajelor (neizolare suficientă, folosirea de carcase metalice în locul celor din
materiale electroizolante.
Efectele curentului electric la trecerea prin
corpul uman
 Ponderea principalelor cauze de electrocutare:
 40-45% - deficiențe de exploatare a utilajelor având ca rezultate scăderea
rezistenței de izolație, apariția tensiunilor pe elemente ce nu constituie căi de
curent, nedeconectarea utilajelor în cazul unor defecte de natură electrică;
 25-30% - organizarea nesatisfăcătoare a locului de muncă și instructaj
nesatisfăcător al personalului, care duc la manevre greșite (ex: punerea sub
tensiune a utilajelor la care se fac revizii);
 30-35% - deficiențe de construcție, începând de la proiectare până la montajul
utilajelor (neizolare suficientă, folosirea de carcase metalice în locul celor din
materiale electroizolante.